CARACTERIZAREA CLASEI

1. PREZENTAREA COLECTIVULUI DE ELEVI ŞI A CAZURILOR SPECIALE

Timp de patru ani am instruit şi educat cu plăcere un colectiv format din 25 de elevi (cel mai mic număr din întreaga carieră didactică).

Elevii se pot împărţi după mai multe criterii:- după sex: 12 fete şi 13 băieţi

- după vârstă: elevi cu 10 ani – 18 – 9 fete şi 9 băieţi- elevi cu 11 ani – 7 – 3 fete şi 4 băieţi

- copii unici în familie: 4- copii cu un frate: 16- copii cu doi fraţi: 2

- copii cu doi sau mai mulţi fraţi: 1- copii cu fraţi şcolari mai mari: 7- copii cu fraţi şcolari mai mici: 14

- copii cu familii dezorganizate: 4- copii întreţinuţi de ambii părinţi: 21- copii întreţinuţi de mama: 3- copii întreţinuţi de tata: -- copii întreţinuţi de alte persoane: 1(întreţinut de asistent maternal)

- copii care au părinţi în străinătate: tatăl 3- mama –- ambii părinţi –

- copii care locuiesc la bloc: 20- copii care locuiesc la case: 5

Din cei 25 de elevi, 20 se menţin din clasa I, patru sunt veniţi pe parcursul clasei a III-a din diferite medii: 3 elevi din alte localităţi (unul dintre ei provine dintr-o Casă de copii, fiind luat de o asistentă maternală sub îngrijire), iar o elevă este repetentă din cadrul şcolii.

Din vizitele făcute la domiciliul elevilor, am observat că toţi au condiţii materiale bune şi foarte bune de locuit şi de trai. Excepţie face o elevă, cea repetentă, care provine dintr-o familie foarte săracă, tatăl este handicapat fizic,e şi alcoolic, iar mama lucrează pe unde poate ,ca să întreţină familia.

Principalele ocupaţii ale părinţilor sunt: - intelectuali: 6- funcţionari: 8- muncitori: 20- fără ocupaţie: 16

Frecvenţa la şcoală e foarte bună, cu mici excepţii, când elevii se îmbolnăvesc de gripă, ori varicelă, oreion (bolile copilăriei).

Toţi elevii au uniformă şcolară, o poartă zi de zi, bine întreţinută.

2. ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Pentru o mai bună desfăşurare a activităţilor în clasă a fost necesar să dau elevilor cât mai multe responsabilităţi.

Am încercat să le formez deprinderi igienico-sanitare efectuând zilnic controlul igienic prin nişte elevi responsabili. Timp de trei ani elevii au avut ca opţional „Educaţie pentru sănătate” unde şi-au însuşit cunoştinţe, şi-au format deprinderi şi obişnuinţe necesare unei vieţi civilizate, echilibrate, respectând un regim corect de odihnă, de recreere şi de învăţătură, cunoscând meniuri de alimentaţie corectă.

Cunoaşterea regulilor de circulaţie am realizat-o prin teme şi activităţi practice specifice pe care mi le-am planificat de la începutul anului şcolar.

În cadrul colectivului elevii au următoarele responsabilităţi:- Responsabilul clasei – ales în mod democratic prin vot secret de

elevi;- Casierul clasei – elevul care strânge bani pentru spectacole, excursii,

fondul clasei (cretă, burete, reviste, etc.)- Sanitarii clasei – trei elevi, câte unul pentru fiecare rând, care fac

zilnic controlul igienic;- Responsabilul cu activitatea sportivă – elevul care răspunde de

concursurile sportive şi de cheia de la sala de sport;- Responsabilul cu activitatea culturală – se ocupă de activităţile

extracurriculare (serbări, concursuri, lansări de carte, etc.)- Responsabilul cu circulaţia rutieră – elevul care ajută învăţătorul în

activităţile din parteneriatul cu poliţia.- Bibliotecarul clasei – elevul care colaborează cu învăţătorul şi

bibliotecarul şcolii pentru a asigura materialul bibliografic la orele de limba şi literatura română, merge cel mai des la bibliotecă;

- Geograful clasei – responsabilul cu harta şi cu materialele necesare orei de geografie;

- Istoricul clasei – răspunde de materialele necesare la ora de istorie, hărţi istorice;

- Fotograful clasei – elevul care fotografiază sau filmează în timpul activităţilor pe care le desfăşurăm cu clasa.

- Informaticianul clasei-elevul care consemnează la calculator toate activităţile, invitaţiile, etc.

- Elevii de serviciu – sunt grupaţi câte doi, pe bănci, şi răspund de ordine şi curăţenie (şterg praful, udă florile, aerisesc clasa, şterg tabla, etc.)

Se observă că aproape jumătate din elevii clasei au responsabilităţi. În activităţile extracurriculare din timpul anului şcolar şi zilnic, la plecarea

acasă am în vedere explicarea modului cum să circule elevii pe stradă, cum să traverseze strada în drumul spre casă.

Elevii au învăţat regulile de circulaţie, aspectele negative în cazul încălcării acestor reguli de circulaţie. Întrarea în sala de clasă se face ordonat, pe rânduri, prioritate având fetele. Ei trebuie să constituie exemplu de politeţe şi comportament pentru cei mici, dar în acelaşi timp trebuie să-i şi protejeze pe cei mici.

În cadrul opţionalului „Educaţie pentru sănătate” am organizat cu elevii lecţii, concursuri de acordare a primului ajutor în caz de accidente, arsuri, insolaţii, degerături. Fiecare elev şi-a confecţionat „Trusa sanitară”, a realizat portofoliul personal.

3. STILUL MUNCII INTELECTUALE

După modul cum învaţă elevii pot fi clasificaţi astfel:

- elevi cu calificativ „FB” – 8- elevi cu calificativ „B” şi „FB” - 9- elevi cu calificativ „S” şi „B” - 3

Elevii nu au fost împărţiţi în grupe deoarece urmăresc permanent să-i determin să obţină rezultate „foarte bune”. De asemenea nu vreau ca în discuţiile lor, copiii să se jignească între ei şi să apară conflicte.

Sunt mulţumită de rezultatele elevilor mei pentru că zilnic îşi fac temele, îşi învaţă lecţiile. Excepţie fac cei trei elevi cu calificative de „S” şi „B” care o capacitate intelectuală redusă, dar sunt şi leneşi.

Toţi elevii ştiu să citească corect şi cursiv, dar nu toţi citesc expresiv. Rezolvă cu uşurinţă temele din manual. Le plac jocurile şi în special jocurile de rol. De aceea, am profitat de acest lucru pentru a-i face să se simtă cu adevărat utili, încrezători în forţele proprii, să le dezvolt imaginaţia şi gândirea, să le îmbogăţesc vocabularul cu noi cuvinte şi expresii, a le dezvolta personalitatea, a-i face mai activi, a le trezi interesul pentru activităţile instructiv-educative.

Mă bucură aprecierea doamnei bibliotecare faţă de clasă: „ iubesc lectura. Vin foarte des la bibliotecă, sunt prietenii mei cu care discut zi de zi”.

Cauzele rezultatelor mai slabe la învăţătură ale celor trei elevi sunt:

- slabă capacitate intelectuală;- nu-şi fac zilnic tema;- familia nu se ocupă de ei, fiind antrenată în alte activităţi pentru a-i

creşte, neavând serviciu.

Elevii au deprinderi de muncă independentă, ştiu să facă rezumatul unei lecţii, iar la istorie şi geografie, făcând schema lecţiei împreună, elevii au căpătat independenţă şi acum o fac şi singuri. Este adevărat că la istorie şi geografie, fiind discipline noi, învaţă mai greu, dar cu ajutorul schemelor, al materialului didactic şi bibliografic reţin ce este mai important din lecţie.

4. MUNCA INDIVIDUALĂ ŞI ÎN GRUP

Dorind să desfăşor o activitate instructiv-educativă atractivă, fără probleme, am aşezat elevii în bănci în funcţie de defectele de auz şi văz, de înălţimea lor, precum şi de posibilităţile lor intelectuale.

Astfel, în primele bănci au stat elevii cu ochelari, cei care nu auzeau, cei care erau mai scunzi, dar şi cei mai slabi la învăţătură, ca să fie în centrul atenţiei, să-i ajut mai mult, să-i solicit mai des.

Am observat că le place să lucreze în echipă la lecţii, dar le plac şi întrecerile, când organizez cu ei concursuri gen „Cine ştie, câştigă”, „Cel mai bun recitator”, „Sportivul clasei”, „Matematicianul iscusit”, „Cine ştie, răspunde” etc. Se

mobilizează şi între ei se încinge o luptă aprigă, fiecare dorind să dovedească faptul că e cel mai bun.

Din proprie iniţiativă, elevii se ajută între ei, îşi împrumută rechizite, fac schimb de cărţi de lectură, timbre, surprize, jocuri.

Când lipsesc unii elevi fiindcă sunt bolnavi, se vizitează şi se ajută. Ei au înţeles că nu putem trăi singuri, izolaţi, egoişti şi fiecare la rândul nostru are nevoie de celălalt.

Dorind să-şi ajute colegii mai slabi, sau pe cei care au lipsit mai mult de la şcoală, s-au aşezat în aceeaşi bancă şi cu acordul părinţilor, îşi fac temele împreună acasă. Astfel, elevii fruntaşi îi ajută şi pe cei cu rezultate mai slabe la învăţătură.

Le-am atras atenţia permanent asupra poziţiei corecte în bancă şi le-am explicat consecinţele deformării coloanei vertebrale , le-am cerut să nu se grăbească la scris şi să păstreze forma corectă şi înălţimea literelor, pentru că orice caiet e cartea lor de vizită: „Caietul e oglinda şcolarului”.

5. ATITUDINEA FAŢĂ DE MUNCA INTELECTUALĂ ŞI FIZICĂ

Majoritatea elevilor şi-au format convingerea că principala îndatorire este învăţătura. Sunt elevi foarte silitori, care-şi fac datoria zi de zi din proprie convingere şi iniţiativă, dar sunt şi elevi care sunt forţaţi de familie să înveţe.

De la început am pus un mare accent pe munca independentă, care mi-a fost de un real folos, elevii s-au obişnuit să lucreze repede şi bine, fiind mândri de rezultatele lor.

O atenţie deosebită am acordat muncii diferenţiate, deoarece trebuie să-i încurajez şi pe cei mai slabi la învăţătură că pot termina şi ei un test, dar mai uşor. În acelaşi timp sunt elevi care lucrează pentru performanţă, atât la limba română, cât şi la matematică şi educaţie civică.

Elevii care înţeleg mai greu un algoritm de calcul au fost solicitaţi mai des şi astfel, prin exerciţii şi repetiţii, au căpătat încredere în forţele proprii.

Un mare succes a avut metoda învăţării prin descoperire sau la ştiinţe experimentele desfăşurate în laborator, unde am făcut echipă cu profesoarele de fizică , chimie, biologie

Sunt şi elevi care uită de învăţătură şi se lasă prinşi de mreaja jocului, venind la şcoală cu lecţiile nefăcute sau făcute pe jumătate, găsind de fiecare dată scuze.

În afară de activitatea intelectuală, elevii mai desfăşoară şi activitate fizică. Mulţi elevi sunt foarte îndemânatici şi lucrează atenţi şi ordonaţi alături de părinţii lor în gospodării. M-au uimit cum ştiu să-şi îngrijească animalele, să le facă zilnic curăţenie, fac piaţa, spală vasele, ştiu să pună aspiratorul sau să măture prin curte, duc gunoiul, udă florile, plivesc straturile cu legume şi zarzavaturi, culeg la vie etc.

Majoritatea îşi duc şi îşi iau fraţii de la grădiniţă. Muncind alături de părinţii lor, vor înţelege greutăţile vieţii, dar în acelaşi timp vor învăţa să se descurce în viaţa pe care o au în faţă.

Am observat că aceşti copii ştiu să-şi împartă raţional timpul şi pentru munca intelectuală, dar şi pentru cea fizică.

Deşi suntem într-un orăşel, mulţi elevi sunt înscrişi la diferite cercuri la „Clubul elevilor” din localitate: atletism, tenis, informatică, carturi, folclor, instrumente muzicale.

Cât de fericită am fost când am primit invitaţia de a participa la spectacolele în care au fost şi ei incluşi.

E nevoie de activitate suplimentară cu elevii mai slabi în înţelegerea algoritmului operaţiilor de înmulţire şi împărţire, pe care am văzut că le-au perceput greu, dar şi de înţelegere şi rezolvare de probleme cu mai multe operaţii.

Elevii care merg la olimpiadă au nevoie şi ei de pregătire suplimentară pentru a ajunge la standardele de performanţă.

De fiecare dată, prin lecţiile de matematică am urmărit atât dezvoltarea logicii şi independenţei gândirii, cât şi formarea deprinderilor şi cunoştinţelor practice.

Multe le-am desfăşurat împreună sub formă de joc, dar şi prin activităţi pur practice: măsurători, calculare de perimetre direct pe teren, cântăriri, cumpărături direct din magazin şi piaţă, decuparea de figuri şi corpuri geometrice.

Activităţile extraşcolare sunt foarte mult îndrăgite de elevi. Cu ocazia sărbătorilor religioase, a sărbătorilor naţionale şi internaţionale, am realizat serbări dedicate acestor evenimente, seri de poezie, lansări de carte, recenzii de carte, expoziţii de pictură, vizite la copii handicapaţi, invalizi pensionari, vizite la locul de muncă al părinţilor, trimiterea unor scrisori, telegrame la poştă, vizită la librărie, asistarea la o slujbă religioasă etc.

Prin lecţiile desfăşurate am urmărit formarea unor concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă, înţelegerea fenomenelor ce se petrec în mediul înconjurător, formarea unei gândiri critice şi creative, a unei imaginaţii bogate.

6. DISCIPLINA ÎN CLASĂ ŞI ÎN AFARA CLASEI

Una din condiţiile unei bune activităţi în clasă o constituie asigurarea disciplinei în clasă în timpul orelor de curs. Disciplina e un criteriu după care putem aprecia un individ sau un grup.

Fiecare elev trebuie să se supună normelor impuse de şcoală, regulamentului de ordine interioară, dar şi celor stabilite în clasă, în special la orele de educaţie civică.

În colectivul clasei pe care o conduc, pot spune că am copii cu diferite temperamente, care determină un comportament deosebit. Băieţii sunt mai recalcitranţi şi se iau la ceartă repede şi din orice, impunându-şi personalitatea. Certurile apar în special la ora de educaţie fizică, la meciurile de fotbal, când se marchează goluri între coechipieri, dar şi între adversari.

Fetele sunt mai liniştite, se joacă mai frumos, leagă prietenii trainice.Le-am prezentat elevilor cât şi părinţilor în şedinţele cu părinţii, regulamentul

şcolar, îndatoririle şi drepturile elevilor.În cadrul clasei elevii s-au integrat în colectiv, primesc responsabilităţi şi le

duc la îndeplinire.Sunt elevi care mai vorbesc neîntrebaţi la oră, chiar deranjează unele ore de

religie sau limba engleză, unde au profesori mai tineri. Elevul provenit din casa de copii făcea la început pe măscăriciul clasei, imita profesorii, în recreaţie se bătea cu copiii. După ce l-am pus la punct pe acest elev, a mai venit un elev nou, care a trecut prin trei-patru şcoli şi care nu este bine educat, făcând parte dintr-o familie dezorganizată. Acesta, împreună cu fratele din clasa a III-a, nu ştiau să se joace, căutau ceartă cu orice copil.

A fost nevoie să-l supraveghez în toate pauzele, să apelez la mamă şi să stau de vorbă mult cu el, să-l împrietenim cu colegii din clasă, dar şi din şcoală.

Am discutat şi cu colegele mele învăţătoare de serviciu să-l aibă în atenţie în pauze. Îndrăznesc să cred că s-a mai acomodat, s-a mai disciplinat.

7. MICROGRUPURILE – LIDERII ŞI MANIFESTĂRILE LOR

În colectivul clasei sunt mulţi elevi care doresc să aibă responsabilităţi şi doresc să se afirme. Ei sunt elevi buni la învăţătură, cuminţi, cu iniţiativă, sociabili şi politicoşi.

Învăţând la educaţie civică despre responsabilul clasei, a fost nevoie să-l alegem prin vot secret. Le-am cerut elevilor să se gândească la însuşirile unui lider şi să aleagă pe cine cred ei că merită.

Rezultatul acestui test apare pe matricea sociometrică mai detaliat.N-am vrut să-i influenţez, dar văzând rezultatele obţinute nu am fost

mulţumită de S.A., ştiind că e copil bun la învăţătură, e liniştit, dar nu are autoritate.După o săptămână, responsabilul clasei s-a ridicat şi a spus că nu doreşte să

mai fie şefa clasei, deoarece nu e ascultată de colegi. Am respectat hotărârea lor şi următorul în ordinea voturilor a fost V.A., care a devenit şeful clasei. De data aceasta, mi-am dat şi eu acordul, dar în acelaşi timp le-am atras atenţia că trebuie să-şi respecte şeful ales, pentru că a fost opţiunea lor.

Am observat că, în clasă se formaseră microgrupuri şi fiecare îşi susţinea un lider. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că liderul din anul şcolar trecut devenise arogant, îi sfida, se impunea ţipând, jignindu-i, pârând.

Există întrecere între rânduri la învăţătură, ordine şi curăţenie, disciplină. E îmbucurător faptul că elevii mei fac parte din diferite grupuri: clasa, grupul vocal, grupele de la cercurile de informatică, grupul religios, se comportă bine, nu sunt probleme.

8. OPINIA CLASEI

Pe parcursul celor patru ani şcolari s-a sudat un colectiv care încearcă să se comporte conform normelor codului civic, codului manierelor elegante. Ei singuri încep să ia atitudine critică faţă de comportarea greşită a colegilor, propun măsuri de pedepsire a celor ce greşesc.

Au învăţat să fie corecţi, să se bucure de succesele colegilor, să le popularizăm, să-i felicităm, dar să luăm şi atitudine de ceea ce este incorect, deoarece ne-ar afecta prestigiul clasei.

S-au organizat şi au ajutat o fetiţă handicapată, au mers prin oraş la diferite firme, unde au solicitat alimente, dulciuri, rechizite, pom de iarnă etc.

Singuri îşi aleg activităţile extraşcolare pe care le vor desfăşura pe parcursul anului şcolar.

Evidenţierea lor la careul şcolii, are un efect deosebit.

9. MUNCA ÎNVĂŢĂTORULUI CU FAMILIA

Legătura cu familia a fost foarte bună. Am organizat şedinţe cu părinţii ,în clasa I la o lună-două, iar în clasele a II-a – a IV-a de două ori pe semestru.

Am efectuat vizite la domiciliul elevilor, unde am cunoscut familiile, condiţiile materiale, problemele familiilor, atitudinea familiilor faţă de şcoală. Toţi părinţii sunt tineri. M-a ajutat acest lucru în activitate deoarece familiile le-a asigurat tot ce au avut nevoie la şcoală.

Au solicitat să organizez serbări, excursii, concursuri. Toţi părinţii au ajutat şcoala cum au putut: au participat la curăţenia şcolii, dar

şi material, cu bani, pentru încălzirea sălii de sport, refacerea gardului şi acoperişului şcolii etc.

De câte ori i-am solicitat, au venit la şcoală, au ţinut legătura cu mine prin telefon etc.

Şedinţele cu părinţii sunt mese rotunde, unde părinţii cer explicaţii cum să-şi ajute copiii atât la învăţătură, dar şi să le formeze un comportament civilizat.

Sper ca elevii mei să-şi menţină comportamentul şi în clasele următoare, iar eu să fiu mândră că am contribuit la educaţia lor.

10. C O N C L U Z I I La sfârşitul ciclului primar pot spune că am o clasă bine pregătită, care se va

acomoda uşor în ciclul gimnazial, deoarece are bagajul de cunoştinţe prevăzut de programa şcolară, la clasă au venit profesori de limba română, matematică, ştiinţe, educaţie fizică, muzică ce au desfăşurat activităţi cu elevii.

Sper că familia va ţine legătura şi cu dirigintele clasei, va participa la şedinţele cu părinţii şi se va implica în activităţile care să aducă beneficiu elevilor.

Consider că mi-am făcut pe deplin datoria, iar elevii mei vor beneficia de cunoştinţele acumulate, vor progresa, iar partea educativă nu va avea de suferit deoarece elevii vor creşte şi vor deveni mai conştienţi în actul educaţional.

Învăţătoare ,CROITORU FLOAREALiceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”

Drăgăneşti-Olt

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

Eleva Popescu Nicoleta-Silvia s-a născut pe 28 februarie 1996 şi locuieşte pe strada Boianului nr.18 din Drăgăneşti-Olt.

Este o fată cu o dezvoltare fizică armonioasă, are mersul echilibrat şi graţios, înălţimea de 1,40 m şi greutatea de 35 kg.

Face parte dintr-o familie normal constituită. Mama şi tata sunt asistenţi medicali, iar tata lucrează şi ca muzicant liber profesionist.

Familia îi asigură condiţii materiale foarte bune. Eleva are camera sa de lucru mobilată corespunzător: cu birou, televizor, calculator, minibibliotecă, etc.

În familie atmosfera este caldă, prietenoasă între părinţi, părinţi şi copii.

Eleva mai are un frate de şase ani şi patru bunici. Am observat că are un ataşament deosebit faţă de bunica din partea tatălui, pentru că a crescut-o şi au stat mai mult împreună.

Familia are la bază relaţii de dragoste, respect reciproc, încredere, colaborare, în familie fiind un comportament civilizat, iar limbajul e plin de politeţe.

Eleva nu a avut probleme cu sănătatea, poartă numai ochelari de vedere. Manifestă interes pentru învăţătură. Învaţă uşor şi repede, nu are nevoie de prea multe repetări căci fixează materialul cu uşurinţă.

Citeşte rapid, corect şi expresiv pentru că lectura este o pasiune, eleva având multe fişe la biblioteca şcolii şi cea orăşenească.

În scris face puţine greşeli, are deprinderi de calcul mintal, rezolvă cu uşurinţă exerciţii şi probleme din manual, dar şi din culegeri.

Este foarte atentă la explicaţii, se concentrează aşa de mult încât nu aude ce-i în jur. Poate urmări timp îndelungat expuneri şi imagini, are iniţiativă proprie în orientarea persistentă a atenţiei.

Am observat că rezistă mult la efort, scrie, citeşte, socoteşte atât în clasă, cât şi în afara clasei. Are caiete pe care lucrează acasă, sub îndrumarea mamei.

Are o mare capacitate de înţelegere şi de gândire, deprinde repede esenţialul, stabileşte legături cu uşurinţă.

Înţelege şi anticipează rezolvarea exerciţiilor şi problemelor după explicarea sumară, incompletă. Predomină gândirea concret-intuitivă, dar se conturează şi gândirea critică şi creatoare.

Exprimarea este clară, vorbeşte repede şi curgător, expresiv. Pronunţarea e corectă, fără omisiuni, inversiuni, înlocuiri de sunete sau silabe. Are un vocabular bogat şi vorbeşte cu plăcere captând auditoriul.

Lectura citită i-a dezvoltat o imaginaţie bogată, manifestată în compuneri şi povestiri folosind multe expresii plastice.

Se afirmă în compunerea de texte, probleme, reproduce cu succes şi uşurinţă gesturile unor oameni sau animale, imagini şi jocuri noi.

Spiritul practic şi iniţiativa o fac să găsească variante de rezolvare a problemelor practice de viaţă.

Eleva este calmă, echilibrată, are stăpânire de sine. Se adaptează repede în împrejurări noi. Nu se emoţionează în relaţiile cu colegii, ia repede hotărâri în clasă şi acţionează cu curaj.

Este repezită uneori în mişcări şi vorbire, îşi supraapreciează posibilităţile, chiar lucrează în tensiune când are teste.

Nu are răbdare la activităţile fine, migăloase, dar e foarte optimistă în tot ceea ce face. Are o foarte bună memorie vizuală şi auditivă.

Atitudinea faţă de învăţătură este favorabilă, simte plăcerea de a veni la şcoală şi de a lucra în colectiv.

Este foarte atentă în rezolvarea temelor. Are spirit critic şi autocritic. Nu se sfieşte să-şi critice colegii, să-şi spună părerea în diferite împrejurări.

Doreşte să răspundă zi de zi, să fie verificată la teme oră de oră, să primească multe calificative foarte bune. Suferă dacă nu ia calificativul maxim.

Am observat că este independentă în activitate, chiar dă sfaturi şi sugestii colegilor. Îi place să-şi aleagă singură subiectele la compunere, desen şi modelaj.

Îi place să lucreze în colectiv. Doreşte să fie lider, să aibă responsabilităţi pentru că e veselă, sociabilă şi autoritară.

Se bucură de stimă din partea colegilor şi la rândul ei manifestă cinste, bunătate, politeţe şi ataşament. Apreciează ce e bun şi ce e rău.

Se supune normelor morale, acceptă valorile, dezaprobă şi ia atitudine faţă de cei care nu le respectă.

Doreşte să stea în preajma învăţătoarei, să o ajute, să îi fie apreciată munca.

Iubeşte ordinea şi curăţenia, are iniţiativă în cadrul clasei şi este o bună organizatoare. Respectă sarcinile colectivului, dar se impune şi ea. Are bune relaţii cu colegii şi copiii de pe strada ei, cu care se joacă.

Familia trebuie să se ocupe permanent de educaţia ei pentru că este un copil capabil, doreşte să înveţe, are inclinaţii spre limbi străine, partea umanistă.

Este perseverentă şi are mereu în atenţie rezultatul final al activităţii sale.

Cred că se va realiza în viaţă prin munca şi seriozitatea ei.PUNCTE TARI:- e dotată intelectual: memorie foarte bună, gândire concret-

intuitivă, atenţie distributivă, vocabular bogat;- este apreciată de colectiv, se bucură de popularitate în rândul

colegilor şi este aleasă liderul clasei;- participă la olimpiade şcolare şi alte concursuri unde obţine

diferite premii;- are înclinaţii spre partea umanistă, e ajutată de familie.PUNCTE SLABE:- are nevoie de încurajare atunci când participă la competiţii;- e nevoie să lucreze mai mult la matematică, dacă vrea să

obţină performanţe deosebite.

ÎNVĂŢĂTOARE, Croitoru Floarea