Finantarea partidelor politice în Europa Fina area ... · PDF fileSisteme de...

Finantarea partidelor politice în EuropaCe face statul cu banii noætri? Ce fac partidele cu banii lor?

Fina area partidelor politice n Europant îCe face statul cu banii noætri? Ce fac partidele cu banii lor?

Studiul „Finanţarea partidelor politice în Europa. Ceface statul cu banii noştri? Ce fac partidele cu baniilor?” este publicat în cadrul proiectului„Transparenţă şi control în finanţarea partidelorpolitice” derulat de cătreAsociaţia Pro Democraţia cusprijinul financiar al Uniunii Europene prin ProgramulPhare 2004 – Consolidarea democraţiei în România.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în modnecesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Dreptu de autor© Asociaţia Pro Democraţia

Publicat Bucureşti, 200 .

ri

la iunie 8

Cuprins

A. Partide politice, între interesul cetăţeanului şi interesul financiar

B. Finanţarea partidelor politice - concepte şi mecanisme de finanţare

C. Finanţarea partidelor politice în ţările Uniunii Europene

Concepte în domeniul finanţării partidelor politice

ţarea publică a partidelor politice?

nu

Modele de finanţare politică

Abordare Comparativă1. Finanţare publică2. Donaţii, contribuţii şi cotizaţi3. Limite impuse cheltuielilor4. Transparenţa fondurilor

Date despre finanţarea partidelor politice

D. F

Transparenţă şi responsabilitate în finanţarea politică

Cum sunt alocaţi banii din finanţări publice?

Standarde în finanţarea partidelor politice

Sisteme de reglementări şi opţiuni de politică publică

E.

De ce este nevoie de finan

i

De ce este nevoie de finanţarea publică a partidelor politice?

inanţarea partidelor politice - Reglementări şi tandarde de politicăpublică

Concluzii

Note

Bibliografie

s

5

9

9

1

1

5

13

13

4

7

1717202223

26

37

38

40

41

41

45

47

5

A. P , între interesul cetăţeanului şiinteresul financiar

artide politice

Partidele politice sunt, în mod cert, o funcţie ademocraţiei. Dezvoltarea şi consolidarea democraţieieste strâns legată şi de dezvoltarea partidelorpolitice. Partidele politice sunt definite prin prismafuncţiilor pe care le au într-un sistem politic. StefanoBartolini şi Peter Mair explică faptul că partidelepolitice îndeplinesc cinci funcţii importante într-unsistem politic: funcţia de integrare şi mobilizare acetăţenilor; funcţia de articulare şi agregare aintereselor; funcţia de formulare/elaborare depolit ici publice; funcţia de recrutare aliderilor/personalului politic şi funcţia dereprezentare a cetăţenilor în structurileparlamentare sau guvernamentale .

Dintr-o altă perspectivă, partidele politice se definescprin rolul pe care îl ocupă într-un context social. Înacest caz, rolul partidelor este de: mediere într-osocietate plurală între cetăţeni şi instituţii;organizare de campanii electorale şi de mobilizarepublică a cetăţenilor; agregare a intereselor publice şitransformare a lor în opţiuni de politică publică;garant al pluralităţii de opinie în spaţiul publi . Fie dinperspectiva funcţiei lor, fie din perspectiva rolului pecare îl au într-o societate, partidele politice, înparticular, şi pluralismul politic, în general,reprezintă un ingredient al democraţiei. Limbajulconstituţional al democraţiilor contemporaneconfirmă aportul pe care partidele politice şisistemele de partide îl au la consolidarea democraţieicodificat prin inserarea, în cadrul constituţiilor, aideilor de pluralism, participare politică şi competiţieelectorală, idei legate, fără îndoială, de activitateapartidelor politice .

Partidele politice au nevoie de resurse financiarepentru desfăşurarea activităţilor de partid. Indiferentdacă vorbim de finanţări publice sau finanţări privateale partidelor politice, se poate spune că „politica seface pe bani”. Relaţia dintre cetăţean şi partidepolitice este tranşată de chestiunea banului. Cu altecuvinte, măsura în care activitatea unui partid se faceprin recursul la resurse financiare îşi pune amprentaasupra percepţiei cetăţenilor cu privire la statutul

partidelor politice într-o societate. În Spania, deexemplu, un sondaj de opinie a indicat faptul căcetăţenii au încredere în partidele politice ca şiinstituţii. În schimb, la întrebarea „Ce ai face dacăpartidul politic pe care îl simpatizezi sau de ale căruiidei te simţi cel mai apropiat ţi-ar cere să contribuifinanciar la activităţile pe care le desfăşoară?” 68%dintre respondenţi au apreciat că sunt şanse slabe saunu sunt şanse deloc pentru a contribui la finanţareapartidelor politice (43% apreciind că, în mod cert, nuvor susţine financiar un partid politic) .

În consecinţă, „De unde au partidele resurselefinanciare pentru desfăşurarea activităţilor politice, acampaniilor electorale?”, „Cum se formează bugetulunui partid politic?”, „Cum şi de ce reglementeazăstatul finanţarea partidelor politice?”, „Care suntopţiunile pe care le are statul în reglementareafinanţării partidelor politice?” sunt câteva dinîntrebările la care studiul de faţă încearcă să răspundăprin analizarea sistemelor de reglementare afinanţării partidelor politice în ţările UniuniiEuropene.

Aşa cum Herbert F. Alexander notează, banii suntimportanţi în activitatea unui partid politic. Banii pecare partidele politice îi folosesc în activităţilecurente sau în campaniile electorale trebuie priviţi caşi instrumente, importanţa lor constând din aceea căoferă posibilitatea liderilor politici în obţinerea desprijin public, în convertirea resurselor financiare înresurse politice, în obţinerea accesului la putereapolitică. „Banii compensează lipsa voluntarilor dinpolitică şi servesc, în multe dintre societăţi, dreptsurogat pentru slaba legătură pe care partidelepolitice o au cu cetăţenii. Banii reprezintă o resursătransferabilă şi convertibilă care ajută partidele înobţinerea de sprijin public şi în prezervarea influenţeipe care o exercită în societate” .

Banii din politică nu sunt lipsiţi de scandaluri legate decorupţie şi de atragere de fonduri ilicite. Avem, depildă, „Afacerea Formula 1” din Marea Britanie dinanul 1997 când proaspăt-alesul guvern laburist şi

1

2

3

4

5

“Sunt două lucruri cu adevărat importante în politică: unul îl reprezintă banii iar pecelălalt nu mi-l aduc aminte”

MARK HANNA, senator, Statele Unite ale Americii

A.P , între interesul cetăţeanului şi interesul financiarartide politice 5

premierul Tony Blair au fost implicaţi în acuzaţiilegate de schimbarea politicii în domeniul publicităţiişi permiterea spoturilor publicitare la ţigări în timpuldifuzării unui circuit de formula 1, în viziuneascandalului iscat, pentru susţinerea intereselorcomerciale ale unui donator care contribuise cu 1,55milioane de dolari la bugetul Partidului Laburist . În2002, Norbert Reuther, fost lider al socialdemocraţilor germani din Cologne a fost arestatpentru că a acceptat donaţii ilegale. Donaţiile, separe, au implicat o firmă de reciclare în schimbulprimirii unui contract de 353 milioane de dolari pentruconstrucţia unei fabrici de reciclare în oraşul german.Scandalul „mâini curate în Italia” din anii '90 a condusla decredibilizarea creştin democraţilor italieni peconsiderente de corupţie. În Cehia, în anul 1997,guvernul ceh iese de la guvernare din pricinascandalurilor legate de finanţări politice ilicite. Toateacestea ne îndreptăţesc să credem că relaţia dintrepartide politice şi finanţarea acestora nu e nici pedeparte una facilă iar un summum de reglementări dinpartea statului se impun pentru ca transparenţa înactul public să fie corelativul unui sistem politiccorect şi reprezentativ pentru interesul cetăţeanului.

Discuţia teoretică despre chestiunea finanţăriipartidelor politice comportă două dimensiuni. Avem,pe de o parte, literatura legată de relaţia decauzalitate dintre formulele electorale şi sistemelede partide în care ideea de finanţare a partidelorpolitice reprezintă o variabilă de intervenţie (felul încare formulele electorale influenţează sistemul departide depinde, în mare măsură, de felul în carepartidelor le sunt alocaţi bani, în special bani publici –finanţări publice) . Pe de altă parte, discuţia desprefinanţarea partidelor politice se poartă în termeni detransparenţă şi de luptă împotriva corupţiei politice îngeneral (finanţarea politică influenţează şi esteinfluenţată de relaţiile dintre partidele politice,politicieni, membrii de partid şi electorat, în general,iar corupţia din domeniul politic este legată definanţarea partidelor politice) .

Din perspectiva creionării unui echilibru întremecanismele legale prin care un partid îşi poatefinanţa activităţile (atât cele curente cât şi celeocazionate de campaniile electorale) şi prezumţiilede corupţie în tratarea chestiunii finanţării politice,studiul de faţă se va concentra pe o perspectivăsistemică – de politică publică .

Ne vom concentra pe o abordare de politică publică îndomeniul finanţării partidelor politice pentru căanaliza de faţă pleacă de la importanţa acordatămecanismelor de finanţare politică în ţările dinUniunea Europeana şi rolului pe care îl exercită statulîn controlul finanţelor unui partid sau în impunerea delimite asupra cheltuielilor în campanie. În acest sens,

întâi vom analiza conceptele legate de finanţareapolitică. Plecând de la distincţia dintre finanţareapublică şi cea privată, studiul va urmări, mai apoi,felul în care cele două surse de venit contribuie laactivitatea partidelor politice în Europa. În cele dinurmă, plecând de la existenţa reglementărilor încontrolul finanţelor unui partid, studiul va lua încalcul şi conturarea unor dimensiuni ale finanţăriipartidelor politice în ţările Uniunii Europene. Deşi sepoate argumenta că partidele politice sunt stimulateprin intermediul finanţărilor publice să urmăreascăinteresul cetăţeanului mai degrabă decât propriulinteres financiar, totuşi triada partide politice-cetăţeni-finanţare politică este intermediată de statprintr-o politică publică în domeniu.

Vom analiza chestiunea finanţării partidelor politicedin perspectiva statului şi a reglementărilor pe caretrebuie să le impună asupra donaţiilor şi contribuţiilorşi asupra cheltuielilor. Mai mult, plecând de la ideeade finanţare a partidelor ca şi politică publică a unuistat, studiul de faţă va lua în considerare atât felul încare reglementările din domeniu sunt observate şimonitorizate de o instituţie abilitată, cât şi maniera încare publicarea cheltuielilor de către partide devinemonedă curentă pentru conturarea unei practici deresponsabilizare a organizaţiilor de partid.

Asumpţia de la care studiul de faţă pleacă este aceeacă există o logică a unei politici publice de finanţare apartidelor politice. În ultimă instanţă, ea se reduce latransparenţă şi responsabilizare. Fie că vorbim defonduri private sau fonduri publice, cheltuielilepartidelor politice trebuie să se înscrie în nota detransparenţă a fluxului de bani (limite impusecontribuţiilor, limite impuse cheltuielilor, publicareadonatorilor care depăşesc o anumită sumă de banidonată, mecanisme instituţionale de control afinanţării politice, sancţiuni pentru nerespectareareglementarilor etc.). În aceeaşi măsură, fie căvorbim de venituri din cotizaţiile membrilor de partidsau venituri ale partidelor din alte surse, partidelepolitice trebuie să se achite de misiunea dereprezentare a intereselor electoratului, contribuindla ideea de responsabilizare ca şi actori pe scenapublică.

Studiul de faţă este structurat în trei mari părţi: înprima parte vom analiza conceptele legate dedomeniul finanţării partidelor politice şi vom subliniacâteva mecanisme de finanţare; a doua parte astudiului se va concentra pe o analiză a finanţăriipolitice în cele 27 de state membre ale UniuniiEuropene. Ultima parte a studiului se va concentra peopţiunile de politică publică pe care le poate avea unlegiuitor şi pe legătura dintre transparenţă şireprezentare în instituirea unui regim eficient definanţare a partidelor politice.

6

7

8

9

25 + 2 modele electorale6

*****

Asociaţia Pro Democraţia s-a aplecat asupra studiuluifinanţării partidelor politice încă din anul 2000 când,prin intermediul proiectului „Transparenţă,încredere, democraţie” finanţat de Open SocietyInstitute Bodapest, a adus în dezbatere publicăproblema finanţării activităţii partidelor politicemonitorizând cheltuielile cu campaniile electoralelocale, parlamentare şi prezidenţiale din acel an.Începând cu acest proiect, APD şi-a afirmatpreocuparea pentru promovarea unei politici publicecoerente a finanţării partidelor politice din România,implicarea sa fiind conturată în jurul mai multorpaliere: monitorizare, cercetare şi îmbunătăţire alegislaţiei.

Din perspectiva monitorizării finanţării partidelorpolitice şi a campaniilor electorale, Asociaţia ProDemocraţia a derulat, începând cu anul 2000,proiecte prin care a inventariat cheltuielile partidelorpolitice pentru campaniile electorale ocazionate dediferitele tururi de scrutin: după „Transparenţă,încredere, democraţie” din 2000 a urmat proiectul„Banii şi Politica” din 2004 sprijinit financiar deAgenţia Canadiană pentru Dezvoltare Internaţională(Canadian Agency for International Development -CIDA) şi de Institutul Naţional Democrat (NationalDemocratic Institute for International Affairs - NDI) şiTransparenţă şi control în finanţarea partidelor

politice aflat, în prezent, în derulare, cu sprijinulfinanciar al Uniunii Europene prin Programul Phare2005. Fiecare dintre demersurile acestor proiecte auconstat din monitorizarea cheltuielilor partidelorpolitice cu activităţile de promovare electorală înpresă dar şi – demers unic în Europa – de promovare

stradală (afişaj outdoor).

Ca urmare a fiecărui program de monitorizare acheltuielilor partidelor politice dar şi a campaniilor deconsultare publică derulate în paralel sauindependent de acestea, Asociaţia Pro Democraţia aformulat sugestii de îmbunătăţire a legislaţiei carereglementează finanţarea partidelor politice şi acampaniilor electorale. Punctul cel mai intens alacestei iniţiative a fost reprezentat de perioada 2005-2006 când APD a sprijinit demersurile MinisteruluiJustiţiei de redactare, promovare şi consultare afactorilor interesaţi pe marginea noului proiect delege privind finanţarea partidelor politice şi acampaniilor electorale – proiect adoptat prin Legeaaflată şi în prezent în vigoare – Legea 334/2006 privindfinanţarea activităţilor partidelor politice şi acampaniilor electorale.

„”

D

tudiucare î

unice în literatura de specialitate dinRomânia - prezentul studiul

emersurile Asociaţiei Pro Democraţia în legătură cufinanţarea activităţilor partidelor politice au la bază oamplă activitate de cercetare atât a literaturii despecialitate precum ş a legislaţiei statelor cu tradiţiedemocratică. În această categorie se înscrie şi s lde faţă şi propune să ofere cititorilor săi oanaliză comparativă asupra politicilor publice alestatelor membre ale Uniunii Europene în privinţafinanţării partidelor politice. Prin informaţiile pe carele conţine -

se adresează membrilorParlamentului României, cercetătorilor şi studenţilorla facultăţile de profil, oferind o perspectivă deansamblu asupra diferitelor filosofii ale finanţăriipartidelor de la nivel european şi constituindu-se,astfel, într-o resursă primară excelentă pentrudemersuri de cercetare viitoare.

i

7A.P , între interesul cetăţeanului şi interesul financiarartide politice

9

B. inan -F ţarea partidelor politice Concepte şimecanisme de finanţare

Finanţarea partidelor politice devine un subiect cuatât mai complex cu cât partidele însele şi-auschimbat statutul în evoluţia în cadrul diferitelorcontexte politice. Diferite tipuri de partide au diferitetipuri de construire a veniturilor. Dacă, de pildă,partidele de mase post-belice se bazau, mai degrabă,pe cotizaţiile membrilor în a-şi strânge banii pentrudesfăşurarea activităţilor curente şi pentru campaniielectorale, apariţia conceptului de partid cartel faceca şi sursa finanţării unui partid să se schimbe.Partidele cartel post-industriale se bazează mai alespe contribuţiile sindicatelor şi asociaţiilorprofesionale afiliate lor . Timpul prezent aldezvoltării partidelor politice şi a sistemelor de partidimpune categoria partidului catch-all ca şi tip departid dominant într-un sistem politic – tip deorganizaţie partizană cu o ideologie fluidă şi un bazin

electoral divers. Din perspectiva finanţării politice,categoria de partide de tip catch-all se concentreazăpe colectarea de fonduri suficiente, din surse diferite(fie din donaţii private, fie din contribuţiilemembrilor, fie din finanţări publice) pentru a puteaface faţă mai bine competiţiei electorale.

De vreme ce partidele politice reprezintă uningredient necesar al sistemului democratic, şicontrolul finanţării partidelor politice devine onecesitate pentru un sistem democratic. Finanţareapartidelor politice poate fi privită, fără prezumţiinegative, ca şi un cost pe care ar trebui să şi-l asumedemocraţia în sine. Cu toate acestea, cine finanţeazăpartidele politice? şi, mai ales, care sunt mecanismeleprin care un partid îşi colectează veniturile?

10

Concepte în domeniul finanţării partidelor politice

Oricare ar fi tipul de partid politic la care ne referim,toate organizaţiile partizane sunt în competiţiepentru aceleaşi resurse: resursele provenite dinpartea statului, resursele provenite din parteamembrilor de partid şi resursele provenite dinfinanţările private. Termenul de finanţare politicăeste cel care subsumează cele trei dimensiuni.

Peter Burnell discută despre termenul de finanţarepolitică (a partidelor politice) luând în calcul câtevadiade/dihotomii: finanţare publică şi finanţareprivată; finanţare legală şi finanţare ilegală; finanţareinternă şi finanţare externă; finanţare instituţionalăş i f i n a n ţ a r e i n d i v i d u a l ă ; f i n a n ţ a r edeschisă/transparentă şi finanţare netransparentă;finanţare mare şi finanţare mică . Fiind mai degrabăaprecieri asupra felului în care partidele politice îşicolectează finanţele, categoriile lui Peter Burnell nuspun, totuşi, nimic despre relaţia dintre stat, pe de o

parte, ca şi instituţie care poate reglementa un regimde finanţare politică, şi partidele politice însele.Din această perspectivă, pentru studiul de faţă estemai important de investigat sursa din care partidul îşicolectează veniturile şi nu modalitatea în careacestea sunt colectate. Karl von Beyme, renumitautor în literatura de specialitate din domeniulpartidelor politice, subliniază că exista treimecanisme de finanţare politică, mecanisme care nutrebuie privite exclusiv unul în relaţie cu celălalt.Aceste trei mecanisme sunt: ,

şi .

Banii oferă partidelor politice acces la instrumenteledemocraţiei moderne, ajută partidele în procesul depromovare, în desfăşurarea activităţilor curente, înselectarea şi recrutarea candidaţilor, în mobilizareasimpatizanţilor şi a electoratului, în general. Dinaceastă perspectivă, finanţarea politică îşi pune

11

12

finanţarea internăfinanţarea externă finanţarea de stat

B. inan -F ţarea partidelor politice Concepte şi mecanisme de finanţare

amprenta asupra tuturor aspectelor sistemuluidemocratic dintr-o democraţie consolidată . Există,totuşi, şi instanţe în care se pot vedea efectelenegative ale mariajului dintre bani şi politică îndomeniul finanţării partidelor: interesul public(interesul partidelor faţă de electorat) s-ar puteadilua din cauza preocupării partidelor de a colectafonduri; corupţia s-ar putea intensifica odată cuconturarea de mecanisme ilicite de finanţare politică.Pentru a împiedica potenţialele acte de corupţie dinacest domeniu, finanţarea partidelor politice trebuiereglementată într-o manieră extrem de eficientă,care să ţină cont de toate aspectele fluxului de baniîntr-o democraţie partizană – de la colectare a banilorşi până la publicare a cheltuielilor făcute în bazabanilor colectaţi.

În conformitate cu cele trei mecanisme de finanţarede mai sus, logica unei politici publice în acestdomeniu ar trebui să se bazeze pe următoareledirecţii:

a. : permiterea uneidiscipline de partid intern-reglementată în domeniulfinanţării interne. Veniturile partidului provenite dincotizaţiile membrilor sunt un indicator pentruafilierea partizană iar statul, în poziţia de iniţiator şimonitor al acestei politici publice, trebuie să sea s i g u r e d e r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r ş iresponsabilităţilor cetăţenilor (membrii de partid)astfel încât abuzurile să fie evitate.b. : impunerea de limiteasupra contribuţiilor de la persoane private saucorporaţii astfel încât să fie evitate potenţialele actede corupţie (de ex. cumpărare de voturi) care ar puteadeturna partidul de la îndeplinirea funcţiilor sale într-un sistem democratic. În acest sens, politica publicătrebuie să meargă în direcţia impunerii de limiteasupra cotizaţiilor şi contribuţiilor terţelor părţi şi îndirecţia monitorizării, prin mecanisme instituţionale,a cheltuielilor unui partid.c. : oferirea de venituri dinpartea statului pentru a contrabalansa finanţareaexternă a partidelor politice şi pentru a încurajapartidele să rămână fidele interesului public(transformarea susţinerii pe care partidele o deţin înproiecte politice).

Marea Britanie este prima ţară din Europa care începesă fie preocupată de domeniul finanţării partidelorpolitice. În 1883, în Marea Britanie, apare primalegislaţie europeană în domeniu. Parlamentul britanicimpune, prin intermediul acestei legi, limite asupracheltuielilor pe care partidele trebuie să le facă încampanie la nivel local. Luând în calcul componentaelectorală a activităţii unui partid politic, aceastălegislaţie se referă, în primul rând, la candidaţi şi maipuţin la partide politice. Exemplul britanic este urmat

de alte reglementări în domeniul finanţării politice înSuedia (1968), Germania (1967), Portugalia (1974) şiAustria (1975) .

Finanţarea partidelor politice implică două aspecteesenţiale:

(activitate care se desfăşoară între campaniileelectorale şi care vizează întâlniri ale membrilor departid, campanii de recrutare a noilor membri etc.).Dincolo de cele două aspecte ale finanţării partidelorpolitice, Michael Pinto-Duschinsky apreciază căputem vorbi, în fapt, de un singur termen pentrufinanţarea din acest domeniu: finanţare politică(engl. political finance). În Europa de Vest, cele douădimensiuni sunt congruente unui partid politic pecând, în Statele Unite ale Americii (şi, în general, înspaţiul anglo-saxon), accentul cade pe finanţareacampaniilor ca şi componentă dominantă a finanţăriipolitice.

Plecând de la cele două dimensiuni ale finanţăriipolitice, se poate spune că Europa de Vest seconcentrează mai degrabă pe impunerea unui controlsistematic asupra cheltuielilor în campaniileelectorale, în vreme ce Statele Unite ale Americiiadoptă un sistem mai permisiv în ceea ce priveştecampaniile electorale . Chestiunea corupţiei este,fără îndoială, variabila de intervenţie în desenareaunei politici publice în domeniul finanţării politice.În funcţie de consistenţa sumelor pe care un partid leprimeşte, putem vorbi de:

- (engl. grassroots financing) –sume mici de bani care intră în totalul veniturilor unuipartid din cotizaţiile membrilor, activităţile destrângere de fonduri de la nivel local ale partidelorpolitice (engl. big money in little sums ) şi dinfinanţările private pe care le primesc filialele localeale organizaţiilor de partid- (engl. plutocratic financing) –donaţii substanţiale din partea sindicatelor sau agrupurilor de interese, a corporaţiilor sau apersoanelor private.

Unele ţări – Franţa şi Belgia, de exemplu – interzicdonaţiile către partide din partea corporaţiilor iarpartidele politice se bazează pe celelalte mecanismede finanţare. La fel este cazul şi cu Polonia care ainterzis donaţiile din partea corporaţiilor, fundaţiilorşi asociaţiilor .

În funcţie de sursele de venit, finanţarea partidelorpolitice cuprinde:

- finanţare din cotizaţiile membrilor- finanţare publică (subsidii din partea statului)- finanţare privată (donaţii şi contribuţii dinpartea persoanelor private sau a corporaţiilor).

13

14

16

Finanţare internă

Finanţare externă

Finanţarea de stat

finanţarea campaniilor electorale şifinanţarea activităţilor curente ale unui partidpolitic

finanţări mici

finanţări mari

15

17

18

19

20

21


Finanţarea privată constă din donaţiile şicontribuţiile pe care partidele politice le primesc fiedin partea persoanelor private, fie din parteacorporaţiilor, fie din surse anonime. Reglementărileunei politici publice în acest domeniu merg în douădirecţii : negativă (cei care nu pot facedonaţii/contribuţii) sau pozitivă (cei care pot facedonaţii/contribuţii). Pentru prima direcţie,reprezentativ este cazul german. Legislaţia germanăidentifică acei donatori care nu se pot califica pentru

a contribui la finanţele unui partid sau ale cărordonaţii sunt limitate. În schimb, în cazul Marii Britanii(de după reforma finanţării partidelor politice din2001) este oferită o listă cu potenţialii donatori (ceicare pot face donaţii/contribuţii). Cazul britanic estemult mai restrictiv la nivel de reglementări de vremece nicio contribuţie nu poate fi acceptată din parteacelor care nu se află în lista potenţialilor donatori saunu îşi divulgă identitatea. Dacă un partid din MareaBritanie primeşte o donaţie care nu este conformă cuaceste reglementări, este obligat să returneze

22

Ce este finanţarea politică?

Finanţarea politică implică acea sumă de bani alocată unei campanii electorale sau activităţilorpolitice de partid, în general. Aceşti bani sunt colectaţi şi cheltuiţi de către: candidaţi, în vedereaocupării unei funcţii publice; partide politice; alţi indivizi sau grupuri organizate de suporteri partizani.

Sursa: Marcin Walecki, ”Challenging the Norms and Standards of Election Administration: Political Finance”,p. 75.

donaţia sau, dacă nu este posibil, să o redirecţionezeComisiei Electorale .

Forme derivate de finanţare politică :

- contribuţii ale deţinătorilor de funcţii publicedin partide – taxe de partid (engl. party taxes, taxtolls sau assesemen ). Reprezentativ, în acest sens,este cazul Germaniei în care deţinătorii de funcţiipublice trebuie să contribuie cu o sumă fixă dinsalariul de demnitar la veniturile partidului din careprovin (termenul german: Sonderbeitrag). În anii '80,de pildă, Partidul Social-Democrat din Germania aînregistrat 18,5% din veniturile totale din aceastăsursă. Per total, în anul 1999, partidele politice dinGermania au avut proporţii provenite din aceastăsursă de venit în cifră de 12,43 de procente,comparativ cu cele 30,27 provenite din finanţăripublice directe şi 62,65 provenite din finanţăriprivate .- donaţii sub formă de comisioane oferitepartidelor politice (engl. Kickbacks ) – formă coruptăde finanţare prin intermediul căreia un partidprimeşte un comision pentru acordarea de contracteguvernamentale firmelor private. Scandalul „mâinicurate în Italia” din anii '90 este un exemplu în acestsens. În cadrul anchetei derulate în 1992, fondurileilegale obţinute prin intermediul acestor comisioane(tangenti) s-au cotat la aproximativ 2,6 miliarde dedolari pe an .- Macing – formă coruptă de finanţare princare un partid de la guvernare impune funcţionarilorpublici contribuţii în schimbul menţinerii saupromovării în funcţie.Acesta este cazul Statelor Unite

ale Americii în perioada de dezvoltare a democraţiei(secolul al XVIII-lea) când funcţionarilor publici leerau impuse contribuţii pentru campania electorală apartidului de la putere. Odată cu schimbareamecanismelor de recrutare a funcţionarilor publici,această practică a dispărut, ea fiind corelativuldemocraţiilor în tranziţie. În Porto Rico, de exemplu,în anii 1940-1957 a fost stabilită o cotă de 2% dinsalariul funcţionarilor publici care trebuia săconstituie contribuţie pentru partidul deguvernământ .

În funcţie de forma de susţinere, finanţările publicesunt de două feluri:

- finanţări publice directe: sume de baniacordate partidelor politice pentru activităţioperaţionale de rutină ale partidelor şi pentrucampanii electorale. Aceste sume de bani trebuie săfie acordate în funcţie de două principii: alproporţionalităţii şi al egalităţii. Conform principiuluiproporţionalităţii, subvenţiile publice directe suntacordate în funcţie de susţinerea populară pe care oau partidele; conform principiului egalităţii, partidelepolitice primesc aceeaşi sumă de bani (în germană:Sockelbetrag), indiferent de succesul/insuccesulelectoral sau de puterea în parlament .- finanţări publice indirecte: acordarea detimpi de antenă gratuiţi în campanii electorale,oferirea de locaţii din partea municipalităţilor pentrudesfăşurarea activităţilor de partid , facilităţi fiscale(scutire de taxe pentru veniturile unui partid şideduceri din taxele de venit pentru terţe persoanecare contribuie la venitul unui partid politic ).

23

24

25 26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

t

11B. inan -F ţarea partidelor politice Concepte şi mecanisme de finanţare


Finanţarea partidelor politice – lecţii învăţate din experienţa democraţiilor consolidate:

1. Partidele politice şi competiţia partizană sunt elemente esenţiale ale unei democraţii consolidate.Competiţie partizană înseamnă partide politice dezvoltate din punct de vedere organizaţional, puternicedin punct de vedere al resurselor şi consolidate din punct de vedere al potenţialului de coalizare alintereselor. Pentru acestea, sunt necesare resurse adecvate.2. Banii reprezintă o parte importantă a competiţiei şi trebuie priviţi ca o resursă esenţială. Astfel,această chestiune nu trebuie privită doar ca o problemă de potenţială corupţie ci şi ca fundamentul uneiguvernări democratice. Măsura în care se poate crea un echilibru între mecanismele de limitare a actelorde corupţie şi cele favorabile sustenabilităţii financiare a partidelor contribuie, deci, la procesul deconsolidare a democraţiei.3. Din păcate, unele din activităţile partidelor politice sunt pur partizane. Aceste activităţi nu auefecte asupra societăţii civile sau asupra dezvoltării sistemului politic. O politică publică eficientă îndomeniu ar trebui să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: Care din activităţile partidelor politice suntnecesare pentru consolidarea democraţiei şi caţi bani îi sunt necesari unui partid politic pentru a ledesfăşura? ; Ce fel de surse de finanţare pot fi acceptabile pentru aceste tipuri de activităţi?4. Ideea finanţării activităţilor politice a partidelor trebuie supusă dezbaterii publice. Publicareacheltuielilor făcute de un partid politic şi monitorizarea instituţională a acestora pot conferi o notă detransparenţă a finanţărilor politice. Ideea de transparenţă permite votanţilor să îşi contureze mai binepreferinţele pentru un partid sau un candidat.5. Partidele politice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe finanţare privată sau de stat. Cumdemocraţia înseamnă pluralism, şi pluralismul în finanţare este de bun augur pentru partidele politice.Consolidarea democraţiei trebuie să încurajeze un mix între cele două opţiuni în reglementările legislativedin domeniul finanţării partidelor politice.

Sursa: Reginald Austin şi Maja Tjernstorm, Funding of Political Parties and Electoral Campaigns, IDEAHandbook Series, 2003, p. 5.

Finanţarea publică indirectă vizează susţinereaactivităţilor operaţionale ale unui partid politic. Eapoate consta din acoperirea costurilor legate delocaţiile în care partidele politice îşi desfăşoarăactivitatea; susţinerea publicaţiilor de partid, aorganizaţiilor de tineret, a fundaţiilor politice şi ainstitutelor de cercetare afilitate partidelor politice,discount-uri pentru cheltuieli poştale, timpi deantenă alocaţi la televiziunea sau radioul public .

Deşi sursa veniturilor provenite din facilităţile fiscaleeste una privată, aceasta trebuie privită, totuşi, ca şiformă publică indirectă de finanţare tocmai pentru căsunt utilizate mecanismele statului în oferirea acestortipuri de finanţări: se încurajează finanţările privateprin mijloace publice .

O sub-categorie a finanţărilor indirecte o constituiesistemul de matching funds. Instituită pentru acreiona un echilibru între finanţarea publică directă şicea privată, această schemă constă dincomplementarea veniturilor strânse de partide dinalte surse cu o proporţie constând în subvenţii de stat.Un exemplu în acest sens este Germania: partideleprimesc 0,38 Euro din subvenţii publice pentru fiecare

1 Euro colectat din alte surse, suma totală acordată destat unui partid politic neputând depăşi, însă, totalulpe care un partid îl colectează din surse private .

Logica finanţării publice directe (subvenţii din parteastatului) constă din asigurarea unui sistem deegalitate de şanse pentru toate partidele careconcurează în spaţiul public. Cuantumurilefinanţărilor publice de acordat partidelor sunt, îngeneral, calculate în funcţie de câteva criterii ce ţinde dezvoltarea economică a statului respectiv(procent din valoarea totală a bugetului de stat,cuantum în funcţie de salariul mediu sau minim peeconomie etc.). În Portugalia, de exemplu, toatesubvenţiile de stat acordate partidelor politice suntcorelate unui procent fix din salariul minim, acestlucru fiind valabil şi pentru Polonia, România şiSlovacia . O categorie separată în cadrul finanţăriipublice directe este susţinerea, de către stat, aactivităţii grupurilor parlamentare ale partidelor. Deşila prima vedere, această formă de finanţare publicădirectă poate fi privită ca finanţare a partidelorpolitice, reglementările cu privire la susţinerea decătre stat a activităţii grupurilor parlamentare suntplasate în Regulamentele de funcţionare aleParlamentelor (şi nu în legile de funcţionare ale

36

37

38

39

40

41

13B. inan -F ţarea partidelor politice Concepte şi mecanisme de finanţare

- finanţarea publică creează un avantajcompetitiv inegal pentru unele formaţiuni politice(mai ales cele parlamentare). În Slovacia, deexemplu, partidele parlamentare au venituri din sursepublice în proporţie de aproximativ 80% din venituriletotale, comparativ cu partidele ne-parlamentare careînregistrează proporţii mult mai scăzute.- finanţarea publică poate descuraja lărgireabazinului de simpatizanţi şi membri ai unui partidpolitic. Primind finanţare publică, un partid nu ar maifi interesat să îşi încurajeze simpatizanţii să participe,inclusiv financiar, la activitatea de partid.- f i nanţa rea pub l i că des tab i l i zeazăindependenţa partidelor faţă de resursele statului.Acest argument este prezent cu predilecţie în ţărileaflate în proces de consolidare democratică şi care auun partid supra-reprezentat în parlament, comparativcu celelalte partide.- finanţarea publică produce efecte dearbitrariu în alocarea de resurse publice de vreme cesursa legislaţiei care reglementează acest domeniueste dată, în ultimă instanţă, tot partidelor politice.Astfel, există riscul ca finanţarea partidelor să fiefolosită ca o metodă de discriminare împotrivapartidelor ne-parlamentare, partide care nu participădirect la elaborarea legislaţiei de care beneficiază. Înplus, acest fapt conduce la un sistem static departide, descurajându-se, astfel, circulaţia elitelorpolitice în actul de guvernare.- finanţarea publică produce, indirect,discrepanţe între eşalonul central şi cel local al unuipartid politic, încurajându-se astfel o ierarhizareartificială a structurilor din interiorul unui partid.Deşi se poate argumenta că finanţarea publică poate

servi drept mecanism de rupere a dependenţeiorganizaţiilor politice faţă de sindicate sau alteinterese private ale corporaţiilor, totuşi, acest procesconduce către un alt tip de dependenţă – cea faţă destat . Pe de altă parte, un accent exclusiv pefinanţare privată poate conduce către inegalităţiîntre partide, în aceeaşi măsură în care poate conduceşi finanţarea publică. Este, de exemplu, cazulpartidului de guvernământ slovac din 1993 care, prinintermediul finanţărilor private, a colectat de trei orimai mulţi bani decât celelalte 22 de partide aflate peeşichierul politic slovac, luate la un loc. Mai mult, cucât disparităţile de bunăstare într-o societate suntmai pregnante, cu atât finanţarea privată poate fipercepută ca fiind mai injustă .

Cu toate aspectele negative pe care finanţareapublică a partidelor politice le poate implica,asumpţia de la care studiul de faţă pleacă (aceea căexistă o logică a unei politici publice de finanţare apartidelor politice, care se reduce, în ultimă instanţă,la transparenţă şi responsabilizare ) ne face săcredem că finanţarea de stat este, totuşi, un aspectnecesar al sistemelor de partide din Europa. Acestlucru este cu atât mai important cu cât ideea definanţare politică implică, în primul rând, partideleca şi organizaţii publice constituite în vedereacoalizării intereselor cetăţenilor.

Integrând discuţia despre finanţare politică în cadrulfuncţiilor pe care trebuie să le îndeplinească un partidpolitic într-o societate, accentul trebuie să cadă petransparenţă şi responsabilitate. Publicareaveniturilor şi a cheltuielilor unui partid politic, control

42

43

44

45

- finanţarea publică asigură şanse egale pentrutoţi participanţii la viaţa publică (n. b. partidelepolitice). Politica se face, în mare măsură, şi pe bani.Fie că vorbim de susţinere din partea statului pentrupartide politice, fie că vorbim de campanii destrângere de fonduri din partea persoanelor privatesau a corporaţiilor, partidelor politice trebuie să le fieacoperită această nevoie de resurse.- finanţarea publică reduce, în sine,cheltuielile în exces în campanii electorale de vremece se impun praguri pentru cheltuieli în campanie.- finanţarea publică descurajează actele de

ilegalitate/corupţie de vreme ce statul distribuiefonduri pentru susţinerea partidelor politice.- finanţarea publică produce o mai bunălegătură a partidelor cu electoratul de vreme ce bazade finanţare pentru asigurarea activităţilor de partideste asigurată de către stat.- finanţarea publică reduce rolul nefast albanilor murdari în politică de vreme ce un partidpolitic are asigurate deja resursele necesare pentrudesfăşurarea activităţii sale.

De ce este nevoie de finanţarea publicăa partidelor politice?

De ce nu este nevoie de finanţareapublică a partidelor politice?


financiar intern şi responsabil în cadrul partidului cuprivire la propriile finanţe, control financiarinstituţional şi sistem de monitorizare publică aveniturilor şi cheltuielilor unui partid – toate acesteaconstituie fundamentele unei discuţii desprefinanţarea partidelor politice. Cu alte cuvinte, scopulfinanţării partidelor politice nu este unul economic.

Dăm bani partidelor sau le lăsăm să strângă banipentru că suntem interesaţi de performanţa lor înspaţiul public, iar performanţa partidelor se măsoarăîn legătura permanentă cu cetăţenii pe care îireprezintă şi în transformarea intereselor cetăţenilorîn proiecte de politici publice.

46

Plecând i-l asuma înreglementarea regimului de ,Arnauld Miguet area partidelor politice:

În general, în Europa, este dede stat prin

intermediul i publice.

de fonduripublice .

coerente: între 1954 – 1974 este stadiul

publice); între 1967 – 1982 este stadiul de

1982 este stadiul deîncepe

într-un ri care privesc,de asemenea,

începpartidelor de a se

baza exclusiv . procespoate fi observat în post-comuniste (Polonia

Letonia).

i publice din totalul cheltuielilorunui partid politic cifre diferite în rândul

europene: 2-3% în Marea Britanie, 68% înAustria, 4% în Italia, 16% în Olanda, 43% în Spania, 54%în Germania, 56% în 65% în Suedia .

Cu toate acestea, impactul pe care îl au finanpublice asupra sistemelor de partide este unulincert, cel în

, se poate argumentapublice acordate partidelor politice au pus oamprent negativ asupra afilierii partizane

de partid. , în Suedia, de exemplu,de membri de partid a relativ stabil

introducerea de stat. Aceasta poateînsemna ideea de nu are un efectnegativ asupra consisten ei afilierii politice (de membri de partid) chiar sursele de venitprovenite din membrilor nu au o demare import în construirea veniturilor unui partidpolitic, comparativ cu de stat. Unul dintrecele mai mari riscuri unei publicedirecte o constituie ”pietrificarea” sistemului departide dintr-un sistem politic: de statconduc spre un în dezvoltarea sistemelorde partide.

ntre cele dou aspecte . Procesulde a sistemelor de partide din Europa deVest a început cu mult înainte de introducereapoliticilor de de stat acordate partidelor .

Consisten a unui partid în termeni de înregimentarede membri , pe finan publice

private, veniturile unui partid. Aceste tipuri devenituri sunt distincte fa de cele doua categorii

.

î

.

de la rolul pe care statul şfinanţare politică

conturează trei modele de finanţ

finanţare politicăşi

Franţei şi organizaţiilefinanţările

Franţa

finanţare politică în care statul are un rol demediator între sursele de finanţare ale unuipartid.

şifinanţare publică proporţional

finanţarefinanţare politică puţine

finanţareşi

tendinţa creştere adependenţei partidelor politice faţă

finanţări Pe de o parte, aceastadescurajează partidele politice stabile să se angajezeîntr-un proces de atragere de noi membri iar, pe dealtă parte, aceasta stimulează apariţia de partidemici, satelit, interesate în colectarea

Pentru Karl-Heinz Nassmacher, există treitrepte prin care ţările Europei au trecut în demersulde a avea o politică publică ă a finanţărilorpublic(partidele politice încep să primească finanţări

(partidele politice primesc finanţări publiceextensive) iar după(finanţarea publică a partidelor să fieintegrată sistem de reglementă

şi finanţările private iar finanţărilepublice să fie percepute ca un mecanism princare sunt descurajate tendinţele

pe finanţări private) Acelaşişi ţările şi

Proporţia finanţăricunoaşte

ţărilor

Franţa şi

ţărileîncă

puţin ţările din Europa. Dintr-o anumităperspectivă că subvenţiile

ă ă şirecrutării Totuşinumărul rămasdupă subvenţiilor

că finanţare publicăţ numărul

dacăcotizaţiile aşa

anţăsubvenţiileataşate finanţări

subvenţiile

Totuşi, cercetările din domeniu nu relevă olegătură cauzală î ă

subvenţii

ţinfluenţează lângă ţările

şiţă

(finanţări publice şi private) Cu cât numărul demembri este mai mare, cu atât veniturile unui partidsunt mai mari. Recrutarea este, deci, o funcţie aperformanţei financiare a unui partid, alături dedonaţii şi contribuţii (sursele private) şi de subvenţii(sursele publice). În funcţie de acest criteriu, seobservă o diferenţă netă ntre ţările din EuropaCentrală şi de Est (in special, ţările care au aderat laUE) şi Europa de Vest Ţările din Europa de Vest sunt

47

48

49

50

51

52

53

54

- în care statul are un rol sporit(de donator de supervizor). Este cazul

, Spaniei Italiei în carede partid sunt dependente depublice. În Spania, de exemplu, 98% dinveniturile unui partid politic provin din sursepublice iar în procentul este de peste50%.

-

Acesta este cazul Greciei, Belgiei,Austriei, Irlandei Germaniei unde nivelul de

este direct cunivelul de din surse private.

- cu foarte sursepublice de în care statul are rol desupervizor al cheltuielilor veniturilorpartidelor.Acesta este cazul Marii Britanii.

experimental

extindere

ajustare

status-quo

îngheţare

Modele de finanţare politică

15

mai eficiente în recrutarea de noi membri decât ţărilefoste comuniste. părţi

înregistrează e diferite de afilierepartizană. Î şi

ţările şiţările

şi Franţaînseamnă că şi cotizaţiile

Cu toate acestea, şi veniturileprovenite din finanţări publice directe pentru ţăriledin Europa Centrală şi de Est sunt mai mici (de vremece spaţiul Europei vestice este, prin excelenţă, spaţiulpoliticii publice de finanţare directă a partidelor

politice) ceea ce poate însemna, la rigoare, căveniturile oficiale ale partidelor politice din această

care partidelele pot strânge folosind mecanismele donaţiilor şicontribuţiilor ilicite) sunt mai mici comparativ cu celedin Europa de Vest.

finanţarea

şiinstituţional

discuţieurmător

Comparativ, cele doua aleEuropei cot

ntre 1999 2000, procentul electoratuluicare era înregimentat politic era în medie de 2,8% în

foste comuniste (Cehia, Slovacia, UngariaPolonia), comparativ cu media de 5,5% pentruEuropei de Vest (Austria, Finlanda, Norvegia, Grecia,Belgia, Suedia, Danemarca, Italia, Portugalia, Spania,Irlanda, Germania, Olanda, Marea Britanie )ceea ce veniturile dinmembrilor sunt mai mici decât în cazul tarilor dinEuropa de Vest.

parte a Europei (exceptând sumele pe

În concluzie, principalele domenii de reglementat înpartidelor politice sunt legate de:

,,

,,

(publicarea cheltuielilor)(prin control ).

Acestea vor fi luate în separat în capitolulal prezentului studiu.

55nivelul

de mecanismele dein privat

limitele impuse asupralimite impuse cheltuielilor partidelor politice

a fondurilormonitorizarea fondurilor

finanţare publică directăfinanţare publică directă finanţarea ă şi

donaţiilor şi contribuţiilor

transparenţ


C. F U Einanţarea partidelor politice în ţarile niunii uropene 17

În acest capitol vom analiza în detaliu mecanismele deîn Uniunii Europene. Î

vom folosi datele furnizate de Institute forDemocracy and Electoral Assistance, IDEA .

valuri deaderare în afar

Analiza va avea în vedere 4 mari aspecte:( in ); limite/

impuse asupra ; ,(alte surse de venit, în afara celor din

publice); (limite impuse

cheltuielilor)ri pentru publicarea cheltuielilor

monitorizarea fondurilor).

Cifrele de din acest capitolfolosesc un sistem unitar de , conformsurselor secundare utilizate

unitar

.

finanţare politică ţările nanaliză

Aşa cumau procedat şi experţii IDEA, vom lua în calcul grupuride ţări din Uniunea Europeană: Marea Britanie (caexponentă a spaţiului anglo-saxon), Europa de Vest(statele UE de dinainte de ultimele două

ă de Marea Britanie); statele dinEuropa Centrală şi de Est.

directă şi directă interdicţiidonaţiilor

finanţări

şi partidelorpolitice (reglementăşi În funcţie de acesteaspecte, vom analiza specificităţile din fiecare ţarămembră a UE. comparaţie

referinţă. Este vorba de

exprimarea tuturor cifrelor în ceea ce poartă numelede dolar internaţional. Acesta este obţinut, conformexperţilor IDEA, prin raportarea dolarului american(toate sumele fiind convertite întâi în dolariamericani) la indicele de putere de cumpărare alfiecărui stat luat în discuţie. Exprimarea cifrelor îndolari internaţionali oferă o bază ă decomparaţie pentru toate ţările, în perioade de timpdiferite

56

57

58

finanţareapublică

donaţii contribuţii şicotizaţii

transparenţ

cheltuieli

a fondurilor

C. FINA PARTIDELOR POLITICE ÎNUNIUNII EUROPENE

NŢAREAŢĂRILE

Abordare Comparativă

Marea Britanie este, prin excelenţă, reprezentativăraliază finanţări

oferăţii natură

susţinerea activităţilor Deşi Comitetul Neillnu recomandă finanţarea directă a partidelor politice,admite totuşi că ă o nevoie financiară care săpoată oferi premizele pentru construirea de politicipublice pe termen lung din partea partidelor politice.Ca urmare a acestei aprecieri, guvernul britanic vacrea Fondul de Dezvoltare Politică prin carefinanţează activităţile de cercetare în domeniulpoliticilor publice ale partidelor.cheltuieşte

distribuiţilgoritm

de reprezentare politicăElectorală britanică

şi dintr-o altă perspectivă Deşi nu existăfinanţare publică directă, totuşi, există fonduri

specifice de alocat pentru partidele de opoziţie(pentru Casa Comunelor aceştia se cheamă

iar pentru Camera Lorzilor se cheamă

guvernăriisusţinerea activităţii opoziţiei

finanţare publică directă oferăpoştale

poştalcircumscripţie costurile

totale pentru această politică

şiă, voluntar, timpi de antenă ente de

responsabilitate publică de acordare a timpilorde antenă laburişti şi

Facilităţile xesau deduceri din taxa pe venit) nu sunt aplicabile

pentru statele care nu se logicii ipublice directe. În schimb, statul britanicsubven în (engl. ) partidelor pentru

curente.

exist

Marea Britanieaproximativ 2,7 milioane de dolari pe an

prin acest fond. Banii sunt tuturorpartidelor politice înregistrate, conform unui a

administrat de Comisia. Cazul britanic este foarte

interesant .

,

). Scopul acestor fonduri este de aoferi un plus de responsabilitate britaniceprin . La nivel de

in , Marea Britanieservicii gratuite tuturor partidelor politice(gratuitate pentru un singur serviciu per electorîntr-o ). În 1997, de exemplu,

s-au ridicat laaproximativ 32 de milioane de dolari.

Accesul liber la canalele media este asigurat prinintermediul BBC al posturilor comerciale careacord pe consider

. Cotaeste 5-5-4 pentru , conservatori

respectiv liberali. fiscale (scutire de ta

in kind

shortmoneyCranbone money

59

1. Finanţare publică


donaţiilor în Marea Britanie pe considerentul căacest a ar conferi o viziune etatistă asupra relaţieipartide politice – stat britanic.

Subvenţiile săcandidaţilor

Candidaţiiactivităţilor afişe

şi electorală propriu-zisăCandidaţii obţin puţin

din prima rundă circumscripţiacandidează

până 50% din limita impusăPrezidenţiabililor

rambursate până

finanţări este diferit faţăde cel al finanţării campaniilor ţările

ăfeluri. O partea este acordată

candidaţi puţin circumscripţiişi ă funcţie proporţia

câştigate. Cea de-a doua parte se alocăfuncţie obţinute Naţională

jumătateFranţa finanţări

substanţial şiconcurează/nu se califică

oferă

condiţia

să aleşipuţin Franţa

donaţiile către

finanţare publică directă ţărileMunicipalităţile

şi asigurăafişaj şi , unii

dintre angajaţii sau colaboratorii partidelor suntînregimentaţi ca funcţionari de organizaţii de utilitatepublică, primind alocaţie de stat. Toate aceste măsuriintră finanţărinatură

SubvenţiilePentru a fi eligibil

pentru o finanţare publică directă, un partid politicgerman trebuie să obţină cel puţin 0,5% din voturi lanivel naţional (în alegeri federale sau europene) sau1% în cel puţin un stat federal din cele 16.finanţări ă limite. Pede o parte, există o limită relativă

subvenţie dacă olecta o sumă egalăcotizaţii donaţii private etc.). Pe de

altă parte, exista o limită fixă

subvenţie Modul de alocare a banilor are labază două criterii: al performanţ şicapacităţii subvenţia

funcţieobţinute către

proporţia şi

subvenţiilor

contribuţiileşi cotizaţiile

facilităţilorpână

până donaţi

subvenţieperformanţ

finanţăriireglementează

finanţare politică cetăţeanplăteşte

să se ducă finanţareasistemului politic. Această sumă

obţinutpuţin Totuşi, legea stabileşte căsuma totală de alocat să nu depăşească 63

n plus faţă de această reglementare, maieste şi un alt sistem de alocare prin intermediul căruiase obţine o sumă totală de alocat de către stat(multiplicare a numărului cetăţenilor

referinţă Această sumăă funcţie de performanţa

electorală

finanţare directăţi

totuşi, prin referinţăfaţă de preţul pieţei (fiind mai mic). şioferă poştale

către cetăţeninaţionale

oferă

finanţări

organizaţiilor ăsume acordate partidelor: o sumă acordată

); o sumă acordatăsecretariatelor generale ale partidelor care suntreprezentate în Parlament ( şi o sumăacordată grupurilor parlamentare ( ).Finanţele funcţie obţinute

ultimele douăPartidele care nu au intrat în Parlament dar care auobţinut un scor naţional de cel puţin 2,5% în ultimeledoua alegeri se califică şi ele pentru obţinerea desubvenţii. Partidul care nu obţine reprezentarepolitică într-un an se califică pentru subvenţie doar

e

publice în încep fie acordate din1988 fie în campanii, fie partidelorpolitice. primesc bani pentru acoperirea

de promovare ( electorale, plianteetc.) pentru campania .

care un procent de cel 5% înalegerile legislative înîn care sunt eligibili pentru primirea,conform unui sistem de rambursare a cheltuielilor, a

la un maxim de pentrucheltuielile de campanie. le sunt

la o treime din cheltuieli.

Regimul i partidelor politice. Finan directe

acordate partidelor politice franceze sunt de doupartidelor care au

propus în cel 50 deuninominale se aloc în devoturilor în

de mandatele în Adunarea .Mai mult de din veniturile partidelor politiceîn sunt asigurate prin publice directe,pentru partidele mici acest procent fiind mult maimare. Un ajutor este oferit partidelorcare nu în alegerilelegislative. Din 1995, acestor partide li se unsistem de prin care primesc un grantde aproximativ 330.000 de dolari, custrângerii unei sume de 160.000 de la 10.000 depersoane (dintre care 500 trebuie fie oficiali )din cel 30 de departamente . În ,aproximativ 40% din individualepartide sunt deduse din taxa pe venit .

În materie de in ,Europei de Vest sunt relativ similare.din , ,partidelor public gratuit. În

în categoria lor publice indirecte în(engl. ).

de la stat constituie o treime din venitulpartidelor politice din .

Niveluli publice directe depinde de dou

: niciun partid nuare acces la nu va cdin alte surse ( ,

: niciun partid nu vaprimi mai mult de 130 de milioane de dolari ca

de la stat.ei electorale al

de 40% din dealocat se distribuie în de scorurile electorale

în ultimele alegeri de partide iar 60% sedistribuie printr-un sistem de( fiind de 2:1 pentru fonduri din alte sursefonduri publice). În ciclul electoral 1995-1998, totalul

publice alocate partidelor politice a fostde aproximativ 530 de milioane de dolari .

În Germania, doar individuale (aiciincluzându-se membrilor) fac subiectul

fiscale din partea statului. Donatoriiprimesc o deducere de la 50% pentru sume de

la 1.500 de dolari pe an unui partid .

Partidele politice din primesc de statconform criteriului ei electorale înultimele alegeri. Legea 2/1997 a partidelorpolitice este cea care sistemul de

în Italia. Fiecare italiancare taxe poate alege ca un procent de 22%din taxa pe venit pentru

constituie totalul dealocat pentru partidele politice care au cel

un loc în Parlament.,2 milioane

de dolari. Î

italieni cu unscor de de 0,92 de dolari). va fialocat partidelor politice în

în ultimele alegeri .

La nivel de in , partidele din Italiaprimesc spa i în chirie din proprietatea statului.Nivelul chiriilor nu este stabilit,

Italiaservicii gratuite partidelor politice

pentru trimiterea de materiale întimpul campaniilor pentru alegerile . Spania

discount-uri foarte mari partidelor politice înacest sens .

În Suedia, partidele politice primesc publicedirecte începând cu 1965. Aceste sume sunt date

centrale de partid. Exist trei categoriidepart idului (

);

se distribuie în de locurilede partide în Parlament în alegeri.

Franţa

FranţaFranţa

matching funds

in kind

fundraising.

matching funds

partistöd

kanslistödpartigruppsstöd

60

61

62

63

64

65

Spania Germania OlandaItalia

Germania

Italia

Suedia

19

încă un an de zile după înfrângere.că oferă subvenţii

şi şi subvenţiisusţinând

guvernării

ţărileorganizaţiilor

Subvenţia către partide per-se avea, între1970 şi 1999 o destinaţie specifică: institute decercetare, organizaţii de tineret etc.

finanţărisă înfiinţeze fundaţii subvenţii

ă ăproducţia şi

după LegeaSubvenţiilor de Stat a Partidelor Politice din 1999 vaextinde sfera destinaţiilor în cheltuirea banilorpublici: menţinerea de contacte cu partidele similaredin alte ţări şi activităţi de informare pentru membriiun

finanţare ă ăsubvenţiilor: o sumă fixă

şi ă ăfuncţie deţine

ă ă

facilitaţi donaţiile către

Persoanele fizice obţin o deducere din taxe pentrusumele contribuite care depăşesc 53 de dolari şi 1%deducere din venitul brut anual până

cotizaţiilesume oferite de către , de

vreme ce există acest sistem de facilităţi fiscalefoarte benefic pentru contributorii partidelorpolitice obţine

contribuţiile pânădonaţii

finanţărintr-o primă instanţă, partidele

politice primesc o sumă fixăă

Apoi, o cotă de 0,27 dolari este oferită în pluspentru fiecare vot primit pentru aleşii din camerainferioară a Parlamentului, urmând ca o alta cotă(0,69 de dolari) să fie oferită pentru fiecare vot primitpentru aleşii din camera superioară a Parlamentu

avantajeazăcă şi

subvenţiilor şişi

Subvenţiast introdusă Iniţial, această

finanţare era destinată doar activităţilor operaţionale

ale partidelor, urmând ca, prin intermediul legiifinanţării partidelor politice şi a campaniilorelectorale din 1993, principiul finanţării publice să fieextins şi campaniilor. finanţări către

ăCriteriul de

alocare constă n numărul de voturi obţinute înalegeri de un partid esc osumă ă cu proporţia 1/225 din nivelul salariuluiminim pentru fiecare vot obţinut în alegerileparlamentare. Suma totală sădepăşească Subvenţiile

funcţieşi

ăparticipanţilor

săfuncţie de performanţobţinere subvenţiei

obţinerea puţinînseamnă

finanţare publică Deşinu stabileşte nicio cifră în acest sens (lăsând lalatitudinea legii bugetului de stat să facă alocarea),legea bulgară stabileşte două principii de alocare:numărul de voturi câştigate şi de locuri obţinute de unpartid în Parlament, prag de 1% din numărul de voturiobţinute pentru eligibilitate pentru subvenţie .Finanţarea publică indirectă se bazează pe acordareade timpi de antenă gratuiţi partidelor parlamentare.

finanţarea activităţiişi

stabileşte finanţare politicăstabileşte funcţie

bugetului de stat:”Suma alocată

re de 0,04% din veniturile prevăSubvenţia publică în România acordată

pentru activităţile operaţionale ale partidelor politicemerge pe principiul proporţionalităţii şi stabileştedouă cote în funcţie de performanţele electorale: 75%din bugetul anual acordat partidelor politice esteîmpărţit în funcţie de performanţele înregistrate înalegerile naţionale (dacă au trecut peste pragulelectoral) iar 25% în funcţie de performanţ

(dacă au obţinut cel puţin 50 demandate de consilier judeţean şi de consilier dincadrul municipiului Bucureşti)

modificările şi

susţinutăsubvenţiei obţinute

25% din banii publici dealocat pentru finanţarea activităţilor operaţionale aleunui partid sunt distribuiţi în mod egal tuturor

Cazul suedez estefoarte interesant pentru partidelorpolitice la nivel regional local –comunitare ( ),principiul locale .

Finan publice în sunt asigurate, indirect,prin intermediul afiliate partidelorpolitice.

,Pentru a

beneficia de aceste , partidele politice eraunevoite . Singureledirecte acordate partidelor în aceast perioadacopereau costuri pentru de spot-uri TVradio care erau difuzate gratuit aceea.

ui partid politic (cheltuielile pentru campanii fiindexcluse de la ). În Olanda, exist dousisteme de alocare a pentrutoate partidele parlamentare o sum calculat în

de locurile pe care le un partid înparlament. Suma total oferit de stat partidelorpolitice în 1999 a fost de aproximativ 4,9 milioane dedolari .

La nivel de fiscale, partidelepolitice din Olanda fac subiectul deducerii de taxe.

la un maxim de10%. În termeni fiscali, de partid pot ficonsiderate drept stat

. Companiile pot deducere din taxa peprofit, prin pe care le fac, de la 6%pe an, pentru de peste 220 de dolari .

Mare parte din veniturile partidelor politice dinprovin din publice. Alocarea banilor

se face în trei etape. Îde bani pentru fiecare loc

în cele dou camere ale Parlamentului (18.430 dedolari).

lui .Acest mecanism partidele mari.Rezultatul acestei politici este , între 82% 89% dintotalul au fost alocate, între 1986 1996,doar Partidului Popular Partidului Socialist dinSpania.

de stat pentru partidele politice dina fo în 1977.

Cota lor publicepartidele portugheze este legat de nivelul salariuluiminim pe economie din fiecare an.

di, astfel încât partidele prim

egal

de alocat nu trebuie2.500 de salarii minime.

pentru campaniile electorale sunt acordate înde principiile de egalitate reprezentativitate.Pentru alegerile legislative, 20% din suma total dealocat se distribuie în mod egal tuturorîn alegeri, urmând ca restul de 80% fie distribuit în

ele electorale. Pragul dea publice în Portugalia este legat

de a cel 50.000 de voturi, ceea ceaproximativ 0,6% reprezentare în rândul

electoratului .

Conform legii partidelor politice (2001), partidelepolitice din primesc .

Legea 334/2006 privindpartidelor politice a campaniilor electorale

regimul de în .Legea un prag de alocare în deveniturile stabilite prin legea

anual partidelor politice nu poate fimai ma zute în bugetulde stat” .

ele dinalegerile locale

.

În , conform legii 33/1989 a alegerilormembrilor Parlamentului (cu din 1994)legii 62/1990 a partidelor politice, activitateapartidelor politice este de stat. Pragulpentru primirea este de 1% voturiîn alegerile parlamentare.

kommunala partistödet66

67

68

69

70

71

72

73

Olanda

Spania

Portugalia

Bulgaria

România

Ungaria

C. F U Einanţarea partidelor politice în ţarile niunii uropene


partidelor care au obţinut locuri în Parlament, în timpce 75% sunt distribuiţi în baza voturilor obţinute departide în prima rundă a alegerilor parlamentare.Finanţarea politică indirectă se concretizează prinacordarea de timpi de antenă gratuiţi pentru partide(cel puţin o apariţie în canalele media naţionale înperioada de dinainte de alegeri – cu 18 zile înainte dealegeri până la cu 3 zile înainte de momentulalegerilor)

electoralăse califică

finanţare publică directăobţinute În funcţie de acest

criteriu, partidele primesc o sumă fixă la care seadaugă un cuantum pentru fiecare 0,1% în plus faţă

avantajează După alegerile din 1996,partidul lui Vaclav Klaus a primit aproximativ 6milioane de dolari din subvenţii iar în alegerile din1998, social-democraţii câştigători ai alegerilor aufost remuneraţi cu aproximativ 5,5 milioane de dolaride la bugetul de stat

14 ore la televiziunea publică pentrupublicitate politică

cumpărarea tică este interzisăCehă

finanţăriprevăzute subvenţii

partidele politice dinaceastă ţară nu plătesc taxă pe venit pentruactivităţile pe care le desfăşoară. Dintre formele definanţare indirectă, partidele letone înscrise înalegeri beneficiază de timpi de antenă oferiţi gratuit(segmente de 2 minute şi 10 minute pentru TV,

respectiv radio). finanţare directăfinanţarea publicăă publicaţie

finanţăriconferă

obţinut puţinşi

subvenţii ăsă depăşească

Prezidenţiabilii primesc o sumă fixăelectorală

ă

nanţarea publică

primeşte subvenţiepublică directă şi

câştigatstabileşte împărţirea

organizaţiile câştigatpuţin numărul deputaţi şi

ţărileşi

subvenţii

obţin finanţare publicădirectă funcţie obţinut

obţi subvenţieipuţin

numărăfinanţare publică directă

următoareleşi

74

75

76

77

78

79

80

.

În conformitate cu Legea 247/1995,partidele politice dinpentru doar peste trecereapragului de 3% de voturi .

depragul 3% (dar nu mai mult de 5%). Acest sistem

partidele mari.

. În plus, partidelor politice lesunt alocate

(cele 14 ore se împart în mod egaltuturor partidelor parlamentare). Cu toate acestea,

de publicitate poli înRepublica .

Conform legii din 1995 a i partidelor politice,în nu sunt de stat pentrupartide politice. Mai mult, nici stimulentele fiscale nufac parte din sursele de venit ale partidelor politiceletone. Cu toate acestea,

Un alt tip de in îlconstituie rii platformelor de partid(într-o limit de 4.000 de caractere per ) .

În , legea i partidelor politice 8-1020/1999 sprijin financiar direct partidelorpolitice. Partidele care au cel 3% dinvoturi în alegerile parlamentare locale sunt eligibilepentru de la stat. Suma total de alocat nutrebuie 0,1% din totalul bugetului peanul respectiv. de2.500 de dolari pentru campania . Legea dinLituania nu prevede niciun tip de facilitate fiscalpentru donatori .

Fi în se face în baza Legiielectorale din 2001. Partidelor politice le suntrambursate cheltuielile de campanie. Un partidpolitic participant în alegeri

pentru fiecare mandat de deputatsenator . Suma de alocat partidelor politice se

prin sumei totale a cheltuieliloravansate de politice care au cel

un mandat din 560 ( total desenatori). Printre finan publice indirecte,Polonia face apel la acces gratuit în canalele mediala acordate grupurilor parlamentare .

În , partidele politiceîn de rezultatul în alegerile

parlamentare. Pragul pentru nereaeste de cel 3% din totalul voturilor. Partidelepolitice primesc 1,28 dolari pentru fiecare vot primit.Accesul la canalele media publice se printremecanismele de in cele maiuzitate în limite: nu mai mult de 1 ora percandidat nu mai mult de 10 ore în total .

Republica

Letonia

Lituania

Polonia

Slovacia

Cehă

2. ,Donaţii contribuţii şi cotizaţii

La nivel de venituri, partidele din seîn de 40% pe mici.

Aproximativ 10% din veniturile partidelor provin dinlunare ale membrilor.

, în 1992, aproximativ 66% dinveniturile britanici proveneau din

sindicatelor, în 1996-1997 procentul a fostde 30-40%. Reforma din 2001 asupra regimului de

a partidelor politice britanice (Legeapartidelor politice, a alegerilor a referendumurilor;engl.

) introduce obligativitateamembrilor sindicali înainte ca

fie . De asemenea, conform acesteilegi, anonime de peste 69 de dolari (50 delire sterline) sunt interzise . Acest lucr

În aceca , conservatorii britanici sepe în ceea ce

din sume mari de bani. , înanii '80, conservatorii britanici construiauveniturile de partid în de aproximativ 50%din sume mari de bani de la , în1996-1997 abia 20% din veniturile acestui partid au

Marea Britaniebazează proporţie donaţiile

cotizaţiile În 1997, de exemplu,liberal-democraţii britanici şi-au construit bugetul înproporţie de aproximativ 40% din contribuţiilemembrilor. Dacă

laburiştilorsusţinerea

finanţareşi

obţineriiconsimţământului

donaţia să făcutădonaţiile

u devineobligatoriu şi pentru mediul de business carecontribuie la veniturile Partidului Conservator dinMarea Britanie: o firmă trebuie să obţină acordulunanim al tuturor acţionarilor înainte de a face odonaţie în sume mari unui partid politic. eaşimăsură laburiştii şiplasează tendinţă de diminuare priveştesusţinerea financiară Dacă

îşiproporţieproveniţi corporaţii

The Political Parties, Elections andReferendums Act

81

aceast .

Un caz foarte interesant în Europa este

În principiu,acestea de edituri pentru publicarea literaturii departid, publicarea de ziare etc. Mai mult decât atât,partidele politice austriece se în

de marketing, etc. La polul opusse afla .

au foststa

de partid .

Din 1995, interzice de la companiiledin mediul privat sectorul public pe fondul

scandalurilor publice legate de.

externepartide sunt interzise ele în .individuale sunt limitate la 7.500 de dolari pe an iar

nu sunt acceptate decât sub limita a150 de dolari .

1,6 % din electorat), ceea ceface ca veniturile provenite dinmembrilor fie . Conform , 8-22%din veniturile partidelor franceze au provenit din

membrilor în anii 1995-1998. Veniturile dinorganizarea de , întâlniri, dezbateri auconstituit aproximativ 20% din veniturile totale alepartidelor franceze .

Veniturile partidelor politice dinpatru tipuri de surse, distribuite astfel:

.Germania se printr-o activitateintens a partidelor politice de a colecta bani dinsurse private, prin intermediul mici (acei

). 85-90% din procentuli private este strâns de la persoane private,

prin intermediul mici .

În , , finan mari( ) sunt la cote . Surselemari de în Germania erau apanajulpartidelor de centru-dreapta. Cu toate acestea,1990, aceste surse sunt aproape inexistente .Veniturile partidelor politice din Olanda

Între 35 61 de procente dinveniturile totale ale partidelor olandeze din 1995 aufost reprezentate de aceste surse. în Olandaexist sistemul deducerilor de taxe pentru ,finan în bugetele partidelor

olandeze.

.

În , veniturile partidelor politice se compun dindou mari surse:

de venit) membrilor.

, engl. sau it.) . Italia nu impune nicio limit asupra

, fie individuale, fie din partea. Cu toate

În , veniturile din membrilorun procent extrem de .

.

În 1995, veniturile din ale partidelor politicedin au fost de aproximativ 23% din venituriletotale . În schimb, veniturile din sunt multmai mari. Tot în 1995, Partidul Socialist Bulgar a avutaproximativ 47% din proprii provenite

, Forumul Democrat având 81% .

la2.000 de dolari din partea unui grup). În plus,anonime nu trebuie limita de 25% dintotalul veniturilor partidului .

Sursele de venit ale unui partid politic însunt: ale membrilor, , venituriprovenite din proprii, de labugetul de stat . Veniturile unui partid sunt scutite detaxe impozite pentru proprii. Limita

este de 48 salarii minime brute pe an.primite de partide nu pot , într-un an

fiscal, procentul de 0,050% din veniturile înbugetul de stat pentru anul respectiv . Limitelepentru persoanele fizice juridice sunt de 200,respectiv 500 de salarii minime brute pe an. Discount-urile mai mari de 20% pe care partidele le primesc îndiverse economice sunt considerateintr în limitele impuse .

eniturileîn bugetul de stat pentru anul respectiv.

ă provenienţă

, undepartidele politice se pot angaja în activităţieconomice pentru a-şi spori veniturile.

ţin

angajează şiactivităţi construcţii

Cehia se raportează negativla problema activităţii economice a partidelorpolitice, interzicând partidelor (fie în nume propriu,fie în parteneriat) să desfăşoare orice activităţi deacest tip; excepţiile de la aceasta normă

bilite prin hotărârea Curţii Constituţionale şi facreferire la publicaţii şi literatură

donaţiileşi

intensificăriifinanţarea politică În acelaşi timp, subvenţia de stateste mărită substanţial. Donaţiile către

şi Franţa Donaţiile

donaţiileRata de afiliere partizană în Franţa

este relativ scăzută (cca.şi cotizaţiilesă scăzute estimărilor

cotizaţiileconferinţe

sebazează pe otreime din veniturile partidelor sunt constituite dinsubvenţiile de la stat iar o altă treime din cotizaţiilemembrilor, restul împărţindu-se între surse provenitedin donaţiile persoanelor cu funcţii publice membre înpartid ( ) şi donaţiile terţilor

individualizeazăă

donaţiilor

finanţăridonaţiilor

şi ţărilescăzute

finanţăridupă

suntreprezentate într-o proporţie semnificativă decotizaţiile membrilor. şi

Deşiă donaţiiţările mari nu există

Explicaţia rezidă în faptul că nu existăniciun stimul din partea intereselor corporaţiilor săîncerce să îşi promoveze interesele prin intermediuldonaţiilor către partidele politice. Formula neo-corporatistă a statului olandez ( ) face camarile companii să aibă acces direct la deciziapolitică

ă subvenţii de la stat (cea mai maresursă şi cotizaţiile Totuşi, la nivelde alte mecanisme de finanţare, cazul italian estereprezentativ pentru scandalurile din jurul donaţiilorsub formă de comisioane oferite partidelor politice(formă coruptă de finanţare

ădonaţiilorcorporaţiilor acestea, companiile trebuie săobţină acordul acţionarilor înainte de a face o donaţieiar suma donată trebuie să fie inserată în exerciţiulbugetar al respectivei companii.

cotizaţiileînregistrează scăzut Cumafilierea politică în Spania este de 2%, veniturilepartidelor din cotizaţii sunt la cota de 3-5% din totalulveniturilor

cotizaţii

donaţii

finanţeledonaţii Partidelepolitice din Bulgaria pot primi donaţii de la persoanede altă naţionalitate decât cea bulgară (pana la 500 dedolari din partea unei singure persoane şi până

donaţiilesă depăşească

cotizaţii donaţiiactivităţi subvenţii

şi activităţilecotizaţieiDonaţiile depăşi

prevăzute

şi

relaţii donaţii şiă donaţiilor Donaţiile anonime

sunt limitate până la 0,006% din v prevăzute

Conform legii 33/1989 a alegerilor membrilorParlamentului (cu modificările din 1994) şi legii62/1990 a partidelor politice, partidele politice din

cash

Sonderbeitrag

big money in little sums

plutocratic financing

poldermodel

kickbackstangenti

Austria

Republica

Germania

Germania Suedia Olanda

Italia

Spania

Bulgaria

România

Cehă

Franţa

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

21C. F U Einanţarea partidelor politice în ţarile niunii uropene


Ungaria

Letonia

Lituania

Slovacia

nu au limitări pentru donaţiile persoanelor deo altă naţionalitate decât cea maghiară şi nici pentrudonaţiile organizaţiilor neguvernamentale.

ă donaţii

cotizaţiile membrilor şi din donaţiiDonaţiilesă

Partidelor nu le este interzisă primireade donaţii din partea companiilor de stat. Donaţiileconfidenţiale

săJustiţiei

către

Nu este stabilită olimită a donaţiilor dar, în schimb, este stabilită ăfixă peste care contul de campanie nu trebuie sătreacă. Dacă depăşita, surplusul setransferă alegeriparlamentare, suma fixă

circumscripţieuninominală şi de salarii medii pentru o listă

ircumscripţie plurinominalăsă primească donaţii

acţionar Donaţiile

donaţii săsă aibă rezidenţă

această ţ ă

În schimb,partidelor le este interzis primirea de dinpartea companiilor de stat sau din partea surseloranonime .

În , sursele de venit ale unui partid politic secompun din: .

de la persoane fizice sau juridice nu trebuiefie mai mari de 41.700 de dolari pe an pentru un

partid politic.

nu sunt interzise nici ele dar partideletrebuie le înscrie într-un cont separat care estesupervizat de Ministerul . Aceste sume vorface subiectul redistribuirii toate partideleînregistrate în Letonia .

În , campaniile electorale trebuie derulateprin conturi bancare separate.

o sum

suma estela bugetul de stat. Pentru

este corespondentul a 50 desalarii medii pentru un candidat într-o

de 1.000de partid într-o c .Partidelor le este interzis dinpartea companiilor de stat sau a acelora la care statuleste . anonime mai mari de 25 dedolari sunt interzise prin lege .

Sursele de venit ale partidelor din se compundin în mare parte. Donatorii trebuie fiepersoane care pe teritoriul Slovacieisau persoane juridice cu sediul în ar .

97

98

99

100

3. Limite impuse cheltuielilor

Limitele impuse asupra cheltuielilor de campanie alepartidelor în depolitic local . Conform legii pentru prevenireapracticilor corupte ilegale (1883), sunt introduselimite asupra sumelor de bani care pot fi cheltuite lanivel de de c . Legea din1989 asupra popularespirit. În 1997, din le eraupermise cheltuieli de la 7.700 de dolari. La nivel

, logica cheltuielilor se traduce prininterzicerea politice .

impune limite asupra cheltuielilor partidelorcampaniilor. Pentru alegerile , partidele(si, implicit, ) pot cheltui la 13milioane de dolari pentru primul tur la 17,9milioane de dolari pentru al doilea tur. Limita pentrualegerile parlamentare este de 37.000 de dolari, plus0,15 dolari pentru fiecare elector din .Limita pentru alegerile europene este de 8,3 milioanede dolari pentru lista de iar pentru alegerilelocale limita este în de deelectori din ntre 0,22 1,6dolari per elector.

În , limite impuseindividuale sau din partea

. Nici cheltuielile partidelor nu suntsupuse categorii desurse. mecanisme dedescurajare a de bani în exces. De exemplu,Germania a interzis, prin decizie a Supreme,impunerea de fiscale pentru din

partea . Mai mult, partidele dinGermania sunt obligate publice sursele

mari pe care le primesc.u

Olanda (care

de luat încalcul, în cazul Olandei Suediei, este

public al partidelor politice de a nuaccepta astfel de .

În , cheltuielile de campanie per candidat suntreglementate la limita de 57.500 dolari

, , în

campaniilor electorale în includeasupra veniturilor cheltuielilor.este le este interzis companiilor de stat,

contractorilor guvernamentali donatorilorcontribuie la unei campanii.

.

. În cazul r anonime, cota pentruun partid nu trebuie 5% din totalul

de stat alocate pentru partide în anulrespectiv .

Juntas Electorales). Aceasta poateraporta cazurile de ilegalitate Ministerului Public dar

Marea Britanie

Germania Olanda Suedia

Italia

Spania

au o componentăă ă

şi

circumscripţie către andidaţireprezentării păstrează acelaşi

candidaţilor circumscripţiipână

naţional limităriipublicităţii plătite

şiprezidenţiale

candidaţii propuşi pânăşi până

circumscripţie

candidaţicalculată funcţie numărul

circumscripţie şi variază î şi

şi nu existăcontribuţiilor donaţiilorcorporaţiilor

limitărilor pentru aceste douăCu toate acestea, există

colectăriiCurţii

facilităţi donaţiile

corporaţiilorsă îşi facă

donaţiilor În schimb, niciunuldintre cele două mecanisme nu este valabil pentr

oferă facilităţi fiscale şi donaţiilorindividuale şi donaţiilor din partea corporaţiilor).Suedia, pe de altă parte, nu oferă nici un tip destimulente fiscale pentru donatori, fie indivizi, fiecorporaţii. O componentă importantă

şiconsimţământul

donaţii

. Aceastălimită se măreşte însă cazul partidelor carepropun candidaţi în toate circumscripţiile, ajungândla 6,3 milioane de dolari.

Finanţarearestricţii şi Regulagenerală că

şi străini săfinanţele Începând cu

1987, a fost instituită o limită de 7 190 de dolariasupra donaţiei pe care o poate face o persoana fizicăsau juridică donaţiilo

să depăşeascăsubvenţiilor

Responsabilitatea instituţională pentruverificarea aplicării legii este Autoritatea Electoralăspaniolă (sp.

101

102

103

Franţa

nu poate aplica nicio . Autoritatea carepoate impune , în cazulregleme rilor, este

, sistemul despaniol în cercul vicios al controlului politic,fiind probabil ca o în

de vreme ce un control independentasupra legii .

. Pentru Polonia, de exemplu, limita estede 2,9 milioane de dolari . În cazul celorlaltecheltuieli de ca

din 1991, limit care nu a pasul cu nivelulceea ce a ca de cheltuit

de un candidat în alegeri în Bulgaria în 1997 fie de20 de dolari . Pentru alegerile din 2001, au fostintroduse limite de cheltuieli în Bulgaria:488.700 de dolari pentru partide, 977.400 pentru

97.740 pentru . În, limitele cheltuielilor în campanie sunt

reglementate la nivelul de 1.364.124 de dolari pentruun partid politic .

Conform Legii 334/2006 privindpartidelor politice a campaniilor electorale din

, Art.minim b

existent la data de 1 ianuarie a anuluielectoral. Limita pentru cheltuielile în

de deputat sau senator este de la 350 desalarii, de la 2.500 de salarii pentrula de primar al unui sector al municipiului

sau al unui municipiu sau din România.

Sistemul de din nu impune niciolimitare asupra cheltuielilor în campanie, singuralimitare fiind cea asupra la 41.700 dedolari). Mai mult, partidele n

a partidului.

Partidele politice din sunt obligatecont bancar separat pentru campaniilorelectorale. Nu exis o limitare a cheltuielilorîn campanie în Lituania. În schimb, faptul ocampanie trebuie derulat fin

i pentru acel cont) face ca,în încheltuieli .

În confo rii cheltuielilorpartidelor politice din 1994, partidele politice din

de 256.960 de dolari pentrucheltuielile de campanie în alegerile parlamentare

iilor. Limitapentru cand iale este de85.653 de dolari .

sancţiunesancţiuni nerespectării

ntă Parlamentul Spaniei. Dinaceastă perspectivă finanţare politică

rămânepuţin sancţiune să fie pusă

practică nu existăaplicabilităţii

şi aplică principiul limitării fixe acheltuielilor în campanie în cazul candidaţilor lafuncţia de preşedinte, limitare care nu depinde denivelul salariului minim sau alţi indicatorieconomici

mpanie, Bulgaria a avut o limităimpusă ă ţinutinflaţiei făcut limita maximă

să

următoarele

coaliţii şi candidaţi independenţi

finanţarea activităţiişi

30, limitarea cheltuielilor în campaniaelectorală are ca referinţă salariul de bază rut

pe ţarăcandidaţilor

funcţia pânăşi până candidaţii

funcţiaBucureşti oraş

finanţare

donaţiilor (pânău sunt obligate să facă o

raportare financiară pentru campania electorală,făcând doar raportarea financiară anuală

să aibădesfăşurarea

tăcă

ă anciar printr-un contseparat (ş existând o limită

practică, o campanie electorală să fie limitată

rmitate cu legea limită

au o limită,

nefiind nicio limită asupra contribuţidaţii din alegerile prezidenţ

104

105

106

107

108

109

110

111

Bulgaria Polonia

Ungaria

România

Letonia

Lituania

Slovacia

de facto

23

4. a fondurilorTransparenţ

Î

transparentizare prin publicare. Cutoate acesta, începând cu 1995, Partidul Laburist

pro i de la donatoriesc suma de 6.900 de dolari (5.000 de lire

sterline). Din 1997, Partidul Conservatorexemplul . Conform legii din 2001, toate

care 6.900 de dolari pe an suntpublicate ( cu numele donatorului). La nivelde , pragul este stabilit la 1.400 dedolari.

,tate a anului

rilor.

, fondurile partidelor nu pot fimonitorizate public în totalitate, mai ales multedintre de venituri ale unui partid politic nusunt disponibile publicului . Cu toate acestea, legea

i politice franceze din 1995asupra tuturor de la companiile din mediulprivat sectorul public se ca o contra-pondere la chestiunea transparentei fondurilorpartidelor franceze. Fluxul financiar într-un partidpolitic este supervizat de mandatarul financiardesemnat de fiecare partid.

Politice iar acestlucru

Partidelor politice franceze le sunt supervizateveniturile cheltuielile prin intermediul rapoartelorfinanciare anuale pe care trebuie le înaintezeComisiei de Conturi Politice. Înschimb, sunt subiectul unui alt tip dereglementari. la de

n mod tradiţional, donaţiile către partidele politicedin nu au făcut subiectul unorreglementări de

îşipublică banii veniţ şi sponsori caredepăş

şi urmeazălaburiştilor

donaţiile depăşescîmpreună

circumscripţieMonitorizarea cheltuielilor partidelor este

făcută de autoritatea electorală britanică – ComisiaElectorală iar exerciţiul bugetar trebuie transmisinstituţiei în a doua jumă . Deşi neavândresponsabilităţi de sancţionare propriu-zise, ComisiaElectorală poate face recomandări pentruprocuratură în vederea sancţionării penale a celorcare nu se supun reglementă

Legea fundamentală din conferă libertate deacţiune foarte mare partidelor politice. Din această

perspectivăcă

secţiunile

finanţări şi interdicţiadonaţiilor

şi conturează

Transparenţa finanţelorunui partid este asigurată prin intermediul ComisieiNaţionale de Conturi şi Finanţări

se face mai ales în momentul verificăriidonaţiilor primite şi confirmării deducerilor din taxade venit de care beneficiază donatorii partidelor.

şisă

Naţionale şi Finanţăriprezidenţiabilii

Candidaţii funcţia preşedinte

Marea Britanie

112

113

Franţa

C. F U Einanţarea partidelor politice în ţarile niunii uropene

Î

transparentizare prin publicare. Cutoate acesta, începând cu 1995, Partidul Laburist

pro i de la donatoriesc suma de 6.900 de dolari (5.000 de lire

sterline). Din 1997, Partidul Conservatorexemplul . Conform legii din 2001, toate

care 6.900 de dolari pe an suntpublicate ( cu numele donatorului). La nivelde , pragul este stabilit la 1.400 dedolari.

,tate a anului

rilor.

, fondurile partidelor nu pot fimonitorizate public în totalitate, mai ales multedintre de venituri ale unui partid politic nusunt disponibile publicului . Cu toate acestea, legea

i politice franceze din 1995asupra tuturor de la companiile din mediulprivat sectorul public se ca o contra-pondere la chestiunea transparentei fondurilorpartidelor franceze. Fluxul financiar într-un partidpolitic este supervizat de mandatarul financiardesemnat de fiecare partid.

Politice iar acestlucru

Partidelor politice franceze le sunt supervizateveniturile cheltuielile prin intermediul rapoartelorfinanciare anuale pe care trebuie le înaintezeComisiei de Conturi Politice. Înschimb, sunt subiectul unui alt tip dereglementari. la detrebuie raporteze cheltuielile efectuate Consiliului

care le va publica în Monitorul Oficial înluni de la momentul alegerilor .

În o în domeniulri

pentru , cheltuieli de campanie sau acces lamass media iar a

la o publicare a fondurilor.

O în .

Legea partidelor politice din 1967 dinpri a

veniturilor cheltuielilor unui partid politic.

.. Raportarea cheltuieli

în Germania din 1967. Raporfinanciare detalii despre venituri cheltuieliiar pentru bugetar este responsabil

federal al partidului. Rapoartele trebuietrimise Bundestagului careconformitatea datelor cu reglemen legale.

valoare dubl (Art. 32 dinLegea partidelor politice din Germania ). Toaterapoartele financiare sunt publicate ulterior înbuletinul parlamentului.

Înrii partidelor politice. Din punct de vedere

juridic, partidele politice italiene sunt considerateprivate. partidelor politice este,

în schimb, reglementat prin legea ia acestei legi a fost votat în 1997

– Legea 2/1997 a i partidelor politice .

.900 de dolari într-un an calendaristic.

Partidele politice sunt obligate raporteze veniturilecheltuielile. iar

ce suntverificate de o comisie contabil , rapoartele suntpublicate în Monitorul Oficial din Italia. Spredeosebire de Germania, partidele politice italienetrebuie declare cheltuielile de campaniede Conturi iar trebuie declareprimite în campanie Colegiului Regional pentruSupervizare El (it.

). Aceste nusumele donatorilor individuali, fiind mai

conforme unor în deveniturilor ( , ,

etc.) . Monitorizarea respect

.

În , regimul i politice estereglementat prin Legea de Stat aPartidelor Politice din 1999. P

publicarea

n mod tradiţional, donaţiile către partidele politicedin nu au făcut subiectul unorreglementări de

îşipublică banii veniţ şi sponsori caredepăş

şi urmeazălaburiştilor

donaţiile depăşescîmpreună

circumscripţieMonitorizarea cheltuielilor partidelor este

făcută de autoritatea electorală britanică – ComisiaElectorală iar exerciţiul bugetar trebuie transmisinstituţiei în a doua jumă . Deşi neavândresponsabilităţi de sancţionare propriu-zise, ComisiaElectorală poate face recomandări pentruprocuratură în vederea sancţionării penale a celorcare nu se supun reglementă

Legea fundamentală din conferă libertate deacţiune foarte mare partidelor politice. Din aceastăperspectivă

căsecţiunile

finanţări şi interdicţiadonaţiilor

şi conturează

Transparenţa finanţelorunui partid este asigurată prin intermediul ComisieiNaţionale de Conturi şi Finanţări

se face mai ales în momentul verificăriidonaţiilor primite şi confirmării deducerilor din taxade venit de care beneficiază donatorii partidelor.

şisă

Naţionale şi Finanţăriprezidenţiabilii

Candidaţii funcţia preşedintesă

Constituţionaltermen de două

există legislaţie minimalăfinanţării partidelor politice. Nu există reglementă

donaţiisubvenţiile cordate partidelor nu le

implică Cu toate acestea,în Suedia există practica publicării, în mod voluntar şiprin acordul tuturor partidelor, a exerciţiului bugetar.

situaţie similară există şi

stabileşte ncipiile de monitorizare publicăşi

Partidele politice sunt obligate să facă publice sursele

donaţiilor mari (nume, suma totală donată pe an),limita fiind de cel puţin 10 000 de dolari donaţi pean lor este un standard depolitică publică tările

conţin şiexerciţiul

preşedintelepreşedintelui examinează

tările Dacăse constată primirea de sume ilicite în conturile unuipartid, preşedintele Bundestagului dispune ca acelpartid să nu se mai califice pentru subvenţie publică în

ă faţă de suma ilicit primită

nu există o legislaţie specifică organizării şifuncţionă

asociaţii Finanţareaă finanţăr i din

1974. Ultima formă ăfinanţări

Regimul finanţării politice italiene obligă partidelepolitice să facă publice sursele donaţiilor caredepăşesc 2Neconformarea cu această regulă este sancţionatăprin amendă. În plus, şi donatorul este obligat să facăpublică donaţia prin mecanismele fiscale respective.

săşi până la 30 martie ale fiecărui anpreşedintele Camerei Deputaţilor din Italia primeşterapoartele financiare ale partidelor. După

ă

să şi Curţiicandidaţii să donaţiile

ectoralăraportări conţin

identităţile şidegrabă clasificaţii funcţieprovenienţa cotizaţii donaţii subvenţii

ării acestorreglementări cade în sarcina a trei instituţii:Preşedintele Camerei Deputaţilor (care poatesuspenda subvenţiile către un partid în cazul unoriregularităţi); Colegiul Regional pentru SupervizareElectorală (poate impune sancţiuni pentru candidaţiîn cazul descoperirii unor donaţii ilegal primite) şiCurtea de Conturi (poate impune sancţiuni pentrupartide în cazul unor iregularităţi)

finanţăriSubvenţiilor

ână în 1990 nu existanicio regulă în Olanda cu privire ladonatorilor şi a donaţiilor primite de partide. După

Marea Britanie

Suedia

Danemarca

Germania

Italia

Olanda

112

113

114

116

117

118

1 1 9

120

Franţa

115

Collegio Regionale dinGaranzia Elettorale


aceea, la recomandarea Ministerului de Ii-au introdus în propriile regulamente

referiri la obligativitatea surselormai mari de 4.600 de dolari. Conform legii din 1999,aceste surse trebuie publicate în bugetareale partidelor (identitatea trebuie oferit doar cuacordul donatorului;

partidele perdonator

– sectorul profit, sectorul non-profitetc.) . bugetare trebuie auditateindependent, urmând ca Ministerul de Interneaudit la u pe veniturile cheltuielilepartidelor politice.

campaniilor în5/1985 (sp.

) iarpartidelor prin legea i partidelor politice7/1987 (sp.

) .

cu controlul lorpolitice în este Comisia .Numirea membrilor comisiei este, în practic , lalatitudinea Parlamentului,

Conform legii partidelor politice din2001, partidele sunt obligatefinanciare pe care le la Curtea de Conturi în

de la terminarea procesuluielectoral. câteva tipuri de amenzi în

rilor legii dar sunt foartemici, variind de la 24 de dolari la 24.000 de dolari .

Legea i partidelor politice acampaniei electorale din prevedepublicarea listei celor care au cotizat la veniturilepartidelor de cel contravaloarea a 10 salariiminime brute pe an. AutoritateaPermanent este controlezeconformitatea partidelor politice cu reglemenlegale în domeniu, prin intermediul departamentuluide control al lor politice .

Conform legii 33/1989 a alegerilor membrilorParlamentului (cu din 1994) legii62/1990 a partidelor politice, partidele politice din

trebuie financiare,urmând ca acestea fie publicate în Monitorul Oficial

la 31 martie ale an..

re ale partidelor. În cazuri de, de Conturi poate

în partidul.

, este

rilor legale.

Din 1995, partidele politice înregistrate întrebuie completeze rapoartele financiare pecare le la Ministerul la

Fiscal . Rapoartele sunt publicate apoiîn Monitorul Oficial. Nerespectarea rilorlegate de raport poate aduce sinedizolvarea partidului prin decizie , la

.ii

partidelor politice.

în monitorizezeaplicarea legii

. Rapoartele financiare de campanie alepartidelor trebuie depuse în termen de 25 de zile de laterminarea alegerilor. Rapoartele sunt verificate deInspectconcluziile financiare, Comisia

publice rapoartele. nuprevede pentru

ale regulilor, numai falsul în actelefinanc penal .

În. Rapoartele

financiare de campanie trebuie transmise comisieiîntr-o de trei luni de la terminarea alegerilor.Acestea sunt publicate în Monitorul Oficial cesunt verificate de un auditor de

cute publice înraportarea financiar .

Ministerul de estemonitorizeze cheltuielile partidelor politice încampanie în , prin intermediulfinanciare. la de sunt

publice sursele veniturilor dincare 214 de dolari pentru persoane

fizice 2.140 de dolari pentru persoanele juridice.pentru nerespectarea reguli

de 42.800 dedolari.

nterne,partidele ş

publicării donaţiilor

execuţiileă

dacă nu este posibil, legeaolandeză obligă să ofere suma totală

şi să ataşeze o afiliere generală la sumarespectivă

Execuţiilesă facă

rândul să şi

Finanţarea este reglementatăprin legea electorală

finanţareafinanţări

Instituţia responsabilă finanţăriElectorală Centrală

ăceea ce poate avea efecte

negative asupra responsabilităţilor şi eficienţeiacestei instituţii. La nivel de reglementări detransparentizare a fondurilor, legislaţia bulgară estefoarte săracă.

să facă raportărisă depună

termen de o lunăExistă şi caz de

nerespectare a reglementă

finanţări activităţii şi

puţinElectorală

ă instituţia abilitată sătările

finanţări

modificările şi

să întocmească raportărisă

până fiecărui Donaţiile mai maride 1 767 de dolari, la fel ca şi contribuţiile mai mari de353 de dolari provenite de la cetăţeni de altănaţionalitate decât cea maghiară trebuie identificate

separat în raportare, împreună cu numele donatorilor.Curtea de Conturi este cea care verifică acurateţearaportărilor financiairegularităţi preşedintele Curţiiacţiona judecată Cu toate acestea,sistemul de finanţare publică în Ungaria, deşi deţinecontrol financiar asupra conturilor unui partid prinCurtea de Conturi încă lipsită de o instituţie caresă supervizeze, să verifice şi să fie abilitată să oferesancţiuni pentru respectarea reglementă

să îşisă depună Justiţiei şi

Administraţia ăreglementă

area financiară dupăjudecătoreasca

iniţiativa celor două instituţii Ministerul Justiţieipoartă responsabilitatea supervizării activităţ

Instituţia abilitată săfinanţării este Comisia Electorală

Centrală

oratul de Stat pentru Taxe, urmând ca, dupămonitorizării

Electorală să Legislaţiasancţiuni substanţiale potenţialele

încălcăriiare fiind catalogat drept faptă ă

, Comisia Electorală Naţională este cea caresupervizează finanţarea politică

perioadădupă

semnat de comisie.Sursele donaţiilor private trebuie fă

ă

Finanţe instituţia abilitată să

raportărilorCandidaţii funcţia preşedinte

obligaţi să facădonaţiile depăşesc

şiSancţiunea lor deraportare este penalizată prin amendă

121

122

123

124

125

126

127

128

Spania

Bulgaria

România

Ungaria

Letonia

Lituania

Polonia

Slovacia

Ley Orgánica 5/1985de Régimen Electoral General

Ley Orgánica 7/1987 para la Financiácionde los Partidos Politicos

25C. F U Einanţarea partidelor politice în ţarile niunii uropene

Date despre partidelor politicefinanţarea

În acest capitol vom oferi date

129primite de un partid, publicarea

cheltuielilor în campanie, de control).

cu privire la finanţareapartidelor politice din cele 27 de ţări ale UniuniiEuropene. Datele folosite reprezintă o colecţie dedate secundare iar informaţiile sunt clasificate înfuncţie de: finanţarea publică (subvenţii directe şimodul de alocare, finanţări indirecte şi criterii de

acordare); veniturile partidelor şi limitări asupraveniturilor unui partid (regimul donaţiilor private,limite asupra donaţiilor confidenţiale); transparenţăşi control asupra finanţărilor politice (publicareadonaţiilor

instituţii


Problematica i partidelor politice estecomplex nu pot fi concepute universal-valabile pentru o politic public în domeniu. Acestlucru este cu atât mai proeminent cu cât ideea de

la congruen a mai multorfactori: nivelul de dezvoltare a sistemelor de partideîntr-un context politic, nivelul de implicare astatutului (prin de stat) în viata partidelor;cultura politic contextul socio-politic în carepartidele politice . Din punct de vedereistoric, ideea de politic public în domeniul

i politice s-a dezvoltat prin oferirea dela problemele existente într-o societate iar acestaeste un argument în plus pentru care nu poate ficonceput o politic public unitar în domeniu.

a pleca de la o idee de politic public în domeniuca pentru rezolvarea tuturor problemelorlegate de unui partid, putem creiona, ,un continuum de pe care statul le are la

. Î

).Plecând de la cele dou cazuri, putem creiona câtevain de de .

încontur

sunt reprezentate de modelul

Malaiezia) cel de (cu ideal-tipul

Africa de Sud).

În Malaiezia nu exist niciun fel dedar, în reglement ri cu privire laveniturile unui partid politic din alte surse (asupra lor externe, limite pentru cheltuielilepartidelor în campanie etc.). În contrast, Africa deSud se pe publice iar partidelepolitice nu sunt obligate publicefondurile .

ionare etc). Cutoate acestea, a partidelor politiceeste o în parte aEuropei .

finanţăriă şi soluţii

ă ă

finanţare politică se află ţ

subvenţiileă şi

funcţioneazăă ă

finanţări soluţii

ă ă ă ă

Fără ă ăreţetă

finanţele totuşiopţiuni

îndemână n ultimă instanţă, statul este fie organismcare reglementează sistemul de finanţare politică( ), fie organism care distribuie surse pentrufuncţionarea partidelor politice (

ăstanţe modalităţi finanţare politică Cele

două opţiuni pe care statul le are la îndemânăarea politicilor publice de finanţare a

partidelor politice(al cărui ideal-tip este modelul din

şi

ă finanţare publicăschimb, există ă

interdicţiefinanţări

bazează finanţărisă îşi facă

Fără a reduce la minimum obiectivele şilogica reglementărilor din domeniul finanţării politicedin ţările europene, se poate observa că, din ţărileUniunii Europene, Marea Britanie este mai apropiatăde modelul de ţările din Europa de Vestfiind mai degrabă pliate pe modelul deiar ţările Europei Centrale şi de Est sunt mai apropiatede modelul vest-european, având în subsidiar şiprovocarea dată de trecerea de la sistemul de partideunic spre pluripartidism şi toate consecinţele carerezultă din acest aspect (neîncredere în partidepolitice, neîncredere în folosirea partidelor politicede resurse financiare pentru funcţ

finanţarea publicătrăsătură comună şi această

supervizorredistribuitor

supervizorredistribuitor

supervizor,redistribuitor

178

179

D. PARTIDELOR POLITICE -RI STANDARDE

FINANŢAREAREGLEMENTĂ ŞI DE POLITICĂ PUBLICĂ

D. -Finanţarea partidelor politice Reglementări şi standarde de politică publică 37

La nivel de metode de reglementare a i îndomeniul politic, avem trei mari categorii:

- limite impuse (praguri impuseasupra acestor tipuri de venituri provenite dinsurse de ).

- limite impuse cheltuielilor (mai ales încheltuielile din campaniile electorale).

- transparentizare acheltuielilor (exercitat prin publ aveniturilor cheltuielilor prin control

asupra i politice) .

Limitele impuse cheltuielilor pot merge fie înrii sumei totale de care un partid sau un

candidat face uz, fie în anumitorsau anumitor tipuri de cheltuieli.Acest lucru

putem avea anumite cheltuieli care suntinterzise. Aceste limite constau din sume absolute decheltuit de candidat sau partid politic ( cumeste cazul în Marea Britanie), sume stabilite pentrucheltuieli calculate în de nivelul de salarizare,în special salariul minim pe economie (PortugaliaRomânia ). În Spania, sumele maxime decheltuit sunt fixe, depinzând de constit unei

electorale.

, ,

.

finanţări

contribuţiilor

finanţare privată

contribuţiilor şiafişarea ică

şi şiinstituţional finanţări

direcţiareglementă

direcţia limităriiactivităţi

înseamnă că

către aşa

funcţieşi

Franţa şiuţia

circumscripţii Pentru a fi operative,limitele impuse cheltuielilor trebuie să facă distincţiaîntre ceea ce se califică a fi cheltuială de campanie şiceea ce nu se califică, distingând în acelaşi timp şiîntre cheltuielile care ţin de campanie şi cele care nuţin

180

181

182

Transparenţă şi responsabilitate în finanţarea politică

Cum pot fi sancţionate partidele politice pentru finanţări ilicite?

· Contravenţii de tip administrativPenalizări pentru finanţărReducere a subvenţiilor

Ne-eligibilitate pentru viitoare finanţări de statinstituţiile alese

Interdicţie asupra participării în viitoarele alegerideţinerea unei funcţii publice (pentru candidaţi)

· i ilegale·· Nerambursarea cheltuielilor pentru campanii electorale·· Pierderea locurilor în·· Ne-eligibilitate în· Închisoare· Dizolvarea partidului· Anularea rezultatelor alegerilor

Sursa: Ingrid Van Biezen, Financing Political Parties and Election Campaigns – Guidelines, Council of EuropePublishing – Inegrated project „Making Democratic Institutions Work”, 2003, p. 69.


Dacă există o logică în finanţarea publică a partidelorpolitice (aceasta ţinând cont de asigurarea egalităţiide şanse pentru toţi potenţialii competitori în spaţiulpolitic), aceeaşi logică poate continua şi în cazulexistenţ contribuţiilor

Asigurarea egalităţii de şanse aactorilor politici nu trebuie să fie deturnată

partidele politice să nu se angajeze într-oîn ceea ce priveşte strângerea de

fonduri, argumentul limitării funcţionează ca ocontra-pondere la cel al permiterii de subvenţiipublice.

Dintr-o perspectivă economică, se poate argumentacă existenţa unei competiţii libere nu este un scop însine şi nu poate fi un proces sustenabil. Mai mult,istoria democraţiei arată că interesele financiare pot

încerca să influenţeze rezultatul unor alegeri. Toateacestea sunt argumente pentru care ideea detransparenţă în finanţele unui parti

ă . Alături de ideea de transparenţă avemconceptul de control asupra finanţelor unui partid. Unsistem de finanţare politică prin publicare aveniturilor şi cheltuielilor unui partid politic, alăturide existenţa unei instituţii pentru monitorizarea şisupervizarea acestor reglementări reprezintăelementele sine-qua-non ale unui proiect dereformare a regimului de finanţare a partidelorpolitice. publicării şi

e apel la: raportare sistematică şi regulată,auditare a cheltuielilor şi exerciţiul

Controlul instituţionalface referire la existenţa unei instituţii curesponsabilităţi în domeniul supervizării, verificării,

ei unor limite impuse fie , fiecheltuielilor de partid.

. Tocmaipentru ca

d politic estecrucial

Ideea veniturilor cheltuielilorfac

acces liber labugetar al unui partid politic.

cursă a înarmărilor183

184

investigării şi, după caz, stabilirii de sancţiunilegale

Responsabilitatea cu privire la finanţele unui partideste, fără îndoială, un proces mult mai complex şi areîn vedere un demers pe termen lung prin care lideriide partid devin conştienţi de relaţia fragilă, cel puţinîn percepţia cetăţenilor, dintre bani şi politică.Responsabilitatea partizană este

t nu poate fi operaţionalizată foarte clar,aşa cum este cazul cu transparenţa finanţelor unuipartid politic.

canism, la nivel de reglementări de politică publicăuie stabilirea de

responsabilităţşi

heltuielilor de partid. Existenţ

să aibă

şi

ăfinanţele

asociaţiiţările

finanţele unui partid este asiguratăLegea 334/2006 privind

finanţarea activităţii partidelor politice şi acampaniilor electorale din România impune funcţia

în ţinerea evidenţeloroperaţi

185 186

187

.

cu atât mai greu deatins cu câ

Cu toate acestea, cel mai eficientmeîn acest domeniu, îl constit

i individuale din rândul liderilor departid cu privire la monitorizarea raportareac a unui trezorier alpartidului (sau a unei persoane special desemnate)care responsabilitate pentru publicarea

veniturilor a cheltuielilor constituie un necesar alunei politici publice eficiente în domeniu .

În Marea Britanie, exist agentul financiar responsabilcu unui partid. Responsabilitatea, în cazulfrancez, cade asupra unei persoane - mandatar (fr.

) sau asupra unei (fr.). În cele mai multe dintre

Uniunii Europene, responsabilitatea cu privire laprin trezorierul

partidului respectiv.

unilor financiare ale unui partid politic .

mandataire associationde financement

mandatarului financiar

39

Limitarea corupţiei din domeniul finanţării politice, principii:

1. Legislaţia finanţării politice trebuie să fie: a. comprehensivă (să conţină referiri la sursele definanţare, tipurile de cheltuieli permise, publicare a cheltuielilor, mecanisme de raportare,sancţiuni); b. clară lativ); c. fundamentată pe principiileobţinerii consensului politic.

rtidele politice trebuie să introducă mecanisme de control intern prin: responsabilul cufinanţele partidului (mandatarul financiar), coduri de conduită

anciară, comisii de etică pentru supervizarea finanţelor unui partid şi a activităţilor de

3. Partidele politice trebuie să aibă o activitate contabilă cât mai transparentă şi să deruleze toateactivităţile financiare prin conturi bancare.

4. Companiile de stat (sau cele în care statul deţine un control) şi alte instituţii publice trebuie sărămână neutre politic. Persoanelor juridice care oferă bunuri şi servicii instituţiilor administraţieipublice sau companiilor de stat (sau celor în care statul deţine un control) trebuie să le fieinterzise donaţiile către

5. Sprijinul pe care statul îl oferă partidelor politice (finanţare publică directă sau indirectă)trebuie să se fundamenteze pe criterii de justeţe în distribuţia de fonduri.

6. Funcţionarilor publici trebuie să le fie interzis să se înscrie în partide politice sau să contribuie laveniturile acestora în schimbul menţinerii sau promovării în funcţie.

7. Raportările financiare generale şi de campanie ale partidelor politice trebuie să facă subiectulunui audit.

izaţiile internaţionale şi mass media trebuie să contribuie latran parentizarea cheltuielilor unui partid politic prin susţinerea demersurilor de anti-corupţie înactivităţile electorale şi operaţionale ale organizaţiilor de partid.

(din punctul de vedere al limbajului legis

2. Pa, proceduri de raportare

finfundraising în general.

partidele politice.

8. Sectorul neguvernamental, organs

Sursa: Marcin Walecki, Poltical Money and Corruption, International Foundation for Election Systems (IFES),Political Finance White Paper Series, 2004, p. 11.

D. -Finanţarea partidelor politice Reglementări şi standarde de politică publică

Model de design instituţional în monitorizarea finanţelor unui partid politic:

Marea Britanie

a

.

Franţ .

Instituţia responsabilă în Marea Britanie este Comisia Electorală, operaţionalăComisia Electorală britanică este o instituţie independentă înfiinţată prin Legea

partidelor politice a alegerilor şi a referendumurilor (2001) responsabilă în faţ Comisiaeste formată din şase membri cu drept de vot (dintre care unul este preşedinte), desemnaţi pe o perioadă

lor primei Comisii a fost făcutăde Regina Marii Britanii în 19 ianuarie 2001, ca urmare a organizării unei competiţii pe post, a consultărilordintre premier şi liderii partidelor de opoziţie şi vestitură din Parlament. Responsabilităţileaceste comisii includ: înregistrarea partidelor politice, monitorizarea şi publicarea donaţiilor făcutepartidelor şi demnitarilor, reglementarea sistemului cheltuielilor în campaniile electorale, educareaelectoratului şi redesenarea circumscripţiilor electorale în Anglia. Bugetul anual al Comisiei este de 11milioane de lire sterline.

Instituţia responsabilă în Franţa este Comisia Naţională de Conturi şi Finanţări Politice (fr.). Comisia este responsabilă cu

exercitarea controlului asupra cheltuielilor în campanie şi a altor chestiuni legate de finanţare politică.Cei 9 membri ai comisiei sunt desemnaţi de guvern pentru o perioadă la recomandareavicepreşedintelui Consiliului de Stat, a preşedintelui Curţii de Casaţie şi a preşedintelui Curţii de Conturi(fiecare nominalizează trei candidaţi).

din 16februarie 2001. ,

a Parlamentului.

de cinci ani, cu posibilitatea de a le fi reînnoit mandatul. Numirea membri

a votului de îni

Commission Nationale des Comptes et des Financement Politiques

de 5 ani,

Sursa: Reginald Austin Maja Tjernstorm, Funding of Political Parties and Electoral Campaigns, IDEA HandbookSeries, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003, p. 146.

şi

Statele au la îndemână principiile proporţionalităţii şial egalităţii în distribuirea resurselor şi pot face uz dediverse sisteme pentru finanţarea activităţiloroperaţionale ale unui partid şi pentru finanţareacampaniilor electorale. În Ungaria, de exemplu, 25%din banii publici de alocat pentru finanţareaactivităţilor operaţionale ale unui partid suntdistribuiţi în mod egal tuturor partidelor care auobţinut locuri în Parlament, în timp ce 75% suntdistribuiţi în baza voturilor obţinute de partide înprima rundă a alegerilor parlamentare.avantajează În Cehia, există o sumăfixă de distribuit partidelor care au obţinut cel puţin3% din voturi în alegeri, această sumă crescândproporţional, în funcţie de voturi obţinute, până lapragul de 5%. Dupămărită variaţie

primeşte şi subvenţie publicăfuncţie

bugetului de stat: ”Suma alocată

prevăzuteSubvenţia publică în România acordată pentruactivităţile operaţionale ale partidelor politice mergepe principiul proporţionalităţii şi stabileşte două coteîn funcţie de performanţele electorale: 75% din

bugetul anual acordat partidelor politice esteîmpărţit în funcţie de performanţele înregistrate înalegerile naţionale (dacă au trecut peste pragulelectoral) iar 25% în funcţie de performanţele dinalegerile locale (dacă au obţinut cel puţin 50 demandate de consilier judeţean şi de consilier dincadrul municipiului Bucureşti)

proporţionalităţiiPartidele politice primesc

o sumă de bani, în funcţie de performanţa electorală:0,85 Euro pentru primele 4 milioane de voturiobţinute în alegerile federale, europene şi locale şi0,7 Euro pentru restul de voturi obţinute.

finanţate subvenţiipuţin

obţinutnstruire artificială de

disproporţionalităţi în rândul partidelor politice:pragul pentru un partid politic să se califice pentrusubvenţ 3% din voturi obţinute departid în circumscripţii.

că şi subvenţiilorşi

şi

Acest sistempartidele mici.

pragul de 5%, suma nu mai este, existând, deci o în sumele fixe pe care

un partid politic le ca . ÎnRomânia este stabilit un prag în de veniturilealocate prin legeaanual partidelor politice nu poate fi mai mare de0,04% din veniturile în bugetul de stat” .

. Germania puneaccent pe principiul în alocarea deresurse partidelor politice.

În Austria,sunt prin publice toate partidelecare au cel 5 locuri în Parlament sau care au

mai mult de 1% din voturi în ultimele alegeri.Spania este un exemplu de co

caie de stat este de

Rezultatul acestei politicieste , între 82% 89% din totalul , aufost alocate, între 1986 1996, doar PartiduluiPopular Partidului Socialist din Spania.

188

189

Cum sunt banii din publice?alocaţi finanţări


41

Standarde în partidelor politicefinanţarea

Regimul de are efecte majoreasupra unui sistem politic. Partidele nu pot

care le de a fiîntr-o societate ajutorul banilor.

aresponsabilitatea sunt dou principii de reglementarea domeniului i politice. Transparen

e controlul veniturilor cheltuielilor unuipartid politic (limite impuse veniturilor,limite/ asupra cheltuielilor) iar

de mecanismele dereglementare prin intermediul responsabilului interndesemnat de un partid politic pentru contorizareaveniturilor cheltuielilor unui partid.

Cu

Acesta este cu atât mai important cu câcontext

o mai mare nevoie dinneîncredere în

.

Riscuri la care se supune un sistem denereglementat:

I. dezbaterea public poate fi deturnat din cauzafluxului nereglementat de bani dintr-ocampanie si, pe cale de ,poa a rezultatele alegerilor

II. procesul politic, în sine,u

alocarea unui timp prea mare pentrupolitic sau acceptarea de ajutor

financiar din resurse dubitabile din punct devedere etic

III. banii în campanii potreprezenta un scop în sine pentru partide,alimentând o de parteapartidelor a , ceea ce poatecontribui la destabilizarea .

a. Publicare (a veniturilor cheltuielilor) –reglemen ri care oblige partidele politice

public bugetar oferedespre veniturile strânse, inclusiv

identitatea donatorilor.ri legate de

raportarea conturilor partidelorpublice de control

ate

.

finanţare politicăîşi

desfăşura activităţile conferă raţiuneafără Cetăţenii la

rândul lor îşi au interesele reprezentate prinintermediul partidelor iar triada cetăţean-bani-partide, în cazul în care aceasta capătă valenţenegative, este în defavoarea partidelor politice.Cumpărarea voturilor sau dictarea politicii prinintermediul intereselor financiare sunt riscuri la carepartidele se supun în credibilizarea/decredibilizarealor o dată cu instrumentalizarea banilor în activităţilepe care le desfăşoară. Transparenţ ş i

ăfinanţări ţa este

legată d şi

interdicţiiresponsabilitatea este legată

şi

toate acestea, o politică publică eficientă îndomeniul finanţării politice trebuie să ia în calcul şicâteva standarde în alocarea sau cheltuirea banilor decare partidele fac uz în derularea activităţilor pe carele desfăşoară sau în campaniile electorale în care seangajează.

t combinaţia,într-un politic, dintre un sistem de partidemai mult sau mai puţin corupt (şi, pe cale deconsecinţă, campanii electorale care genereazăscandaluri publice din pricina uzului oneros de bani) şi

partea opiniei publice de a aveao guvernare responsabilă pot produceinstituţiile democratice şi în guvernare, în sine

finanţare

ă ă

electorală consecinţăte influenţ

poate generaneîncredere de partea opiniei publice o dată c

folosiţi

şi candidaţilordemocraţiei

În esenţă, eficienţa unei politici publice în domeniulfinanţării partidelor politice este asigurată prin:

şită să

să îşi facă exerciţiul şi săinformaţii

b. Raportare – reglementăcătre

instituţiic. Monitorizare – reglementări prin intermediul

cărora sunt înfiinţ instituţii publiceabilitate în monitorizarea conturilorpartidelor politice

d. Prevenţie – sancţiuni ataşate reglementărilorlegale pentru a împiedica încălcarea legii

190

192

fundraising-ul

curs a loră finanţări 191


Sisteme de reglementări şi opţiuni de politică publică

Un sistem de reglement ri în domeniul ipartidelor politice trebuie ia în calcul doudimensiuni: limite ( prin care estecontrolat fluxul de bani într-o de partid)raportate/monitorizare ( prin care actul de

al unui partid politic devine unultransparent) . Autorii studiului ”Funding of PoliticalParties and Electoral Campaigns” cele doudimensiuni pe care statul leare în reglementarea regimului i politice.

Dezbaterea din Suedia asupra i politice s-apurtat pe trei paliere, promovând ideea de autonomiea partidelor politice în calitate de voluntareprivate ale civile. Sunt cinci momentetemporale de luat în calcul în acest sens.1. pentru raportarea cheltuielilor

ă finanţărisă ă

şi interdicţii măsuraorganizaţie şi

măsurafinanţare

combină ăşi sintetizează opţiunile

finanţări Înfuncţie de aceste două dimensiuni, avem 4 tipuri deopţiuni de politică publică: de autonomie apartidelor; de transparenţă a fondurilor; de

promovare a interesului public; de reglementaremixtă (combină elementele din cele trei opţiunianterioare).

finanţări

asociaţiisocietăţii

esenţialeRecomandări

193

194

Autonomie a partidelor. Caz tip: Suedia195

partidelor: înde raportare a cheltuielilor

partidelor politice, a promovari pentru ca recomandarea

. Parlarecomandare.2. publice: în 1965, Parlamentul Suediei

alocarea de sume de la bugetul de stat pentrupartidelor politice ( ). Aceast

de reguli depublicare a fondurilor partidelor politice.3. Reglement

4. Modele de bun practic : în 1977, PartidulConservator suedez exemplul PartiduluiLiberal care, în 1971, a decis voluntar nu accepte

din partea pentrupartidului.5.

P ,în mod voluntar,

). Detalii despre acestaspect se vor în legea partidelor politice din1967.

în 1983. Termenul de esteluat în calcul prin dimensiunile specifice: publicareasurselor de venit publicarea cheltuielilor. Legeapartidelor va fi modificat ea, astfel încât partideletrebuie publice anual bugetare înfun de venituri, cheltuieli, venituri economicebunuri .

Aceste rapoarte anuale sunt auditate prezentateParlamentului german de trezorierul partidului

la data de 30 septembrie a an.Rapoartele includ date financiare pe t

.000 de dolari.

când

ri cu privire la publicarea veniturilorcheltuielilor, regulile de raportare, limitele impuseasupra au fost pe rând în 1910,1925 respectiv 1940.

1943. Cu toate acestea, scandalurileiscate în jurul i politice nu au întârziat

, acesta fiind cazul cu anii '50 '60 înAmerica.

Scandalul Watergate este cel care va determinaCongresul american acampaniilor electorale în 1974.

erea de fonduri pentru partidele politice

a alegerilorprimare.

În anul 1974, apare în ie îndomeniu – legea campaniilor.

a încerca m aceste 4 tipuride pe care statul le are în reglementarearegimului de cu celor 27state membre ale UE, , :

a. r

1951, o comisie de anchetă din Suedia aprezentat o schemă

fără însă şi un set dereglementă să fieexecutivă mentul Suedez a promovat această

Subvenţiivoteazăfuncţionarea ăreglementare nu a fost, însă, urmată

ări: deşi în 1973 majoritateaparlamentară suedeză recomandă, printr-o moţiunesimplă, instituirea de reglementări în cazulfinanţărilor partidelor politice din surse private, nu afost introdusă nici o legislaţie în acest sens.

ă ăurmează

sădonaţii corporaţiilor finanţarea

Direcţia autonomiei partidelor: în 1980, cele 5partide suedeze reprezentate în arlament acceptă

să îşi facă publice execuţiilebugetare.

Plecând de la experienţa anterioară nazistă,Constituţia Germaniei din 23 mai 1949 stipulează că”partidele politice au o responsabilitate publică înceea ce priveşte fondurile pe care le deţin” (articolul21 din Constituţia germană

regăsi

Numeroasele scandaluri legate de finanţarea politicădin Germania au făcut ca legea fundamentală să fieamendată finanţare politică

şiă şi

să îşi facă execuţiilecţie şi

deţinute

şicătre

până fiecăruioate palierele

de funcţionare ale partidelor germane: federal,central şi local. În plus, partidele germane trebuie săincludă şi o listă a tuturor donatorilor care aucontribuit, în decursul anului respectiv, cu o sumătotală mai mare de 10

Istoria reglementării finanţărilor politice începe înSUA din 1907 legea federală americană interzicedonaţiile către partide din partea corporaţiilor.Reglementă şi

contribuţiilor adăugateşi Interdicţia impusă asupra

donaţiilor corporaţiilor a fost extinsă şi asuprasindicatelor în

finanţări săapară şi

să treacă Legea federalăLegislaţia americană

prevede înfiinţarea unei instituţii (Comisia ElectoralăFederală) abilitată să pună în aplicare prevederilelegii.

Responsabilităţile comisiei includ: supervizareafinanţelor tuturor organismelor implicate înstrâng ;verificarea şi publicarea raportărilor financiare alepartidelor; supervizarea financiară

Canada prima legislaţLa nivel de

reglementări, aceasta stipulează: limitări asupracheltuielilor partidelor în campanie şi reglementăristricte asupra timpilor de antenă alocaţi pentrupartide în campanie; acordarea de subvenţii publicepentru partide prin decontarea parţială a cheltuielilorşi prin facilităţi fiscale pentru donaţiile mici făcutecătre partide; raportarea veniturilor şi a cheltuielilorşi publicarea listelor cu donaţii de peste 81 de dolari;responsabilizarea unei instituţii care să monitorizezereglementările în domeniu.

Deşi fără să corelă esenţialeopţiuni

finanţare politică situaţiatotuşi se poate observa că

eglementările britanice în domeniu mergmai degrabă pe opţiunea de promovare ainteresului public (dezbaterea publică estecea care dictează direcţia în care trebuie sămeargă o politică publică de finanţare apartidelor politice – este cazul cu însăşiapariţia legii britanice a partidelor politice, aalegerilor şi a referendumurilor din 2001).

b. ţările Europei de Vest, în general, sunt axatepe un mix între opţiunea de autonomie apartidelor politice (subvenţiile publice sunt o

partistod

a fondurilor. Caz tip: Germania

Promovare a interesului public. Caz tip: Statele UnitealeAmericii

. Caz tip: Canada

Transparenţă

Reglementare mixtă

196

197

199

198


43

realitate prezentă pentru partidele politicevest-europene) şi opţiunea de transparenţă(mecanisme de promovare a transparenţ

Totuşi, este greu deapreciat măsura în care direcţia autonomieipartidelor politice este valabilă pentru toateţările Europei de Vest, mai ales dacă luam încalcul scandalurile de corupţie politică dinaceste ţări (în special cazurile din Italia şiGermania menţionate la începutulprezentului studiu).

grupul de ţăo formulă compozită dintre reglementarea

mixtă şi transparenţă a fondurilor – odatătările de transparenţă, există şi subvenţii

itice. Oricum, notafundamentală a acestui grup de ţări este aceea căexistă legislaţie dar, în schimb, prea puţină culturăpolitică de conformare cu această legislaţie

săţă

eicheltuielilor partidelor).

ri foste comuniste fac apel, îngeneral, la

cureglemenpublice acordate partidelor pol

. Întoate aceste aspecte, România este la rândul u unexponent al acestui grup de ri.

200


Partidele politice sunt, în mod cert, o aau nevoie de resurse financiare pentru

de partid. Chiarvorbim de publice sau private alepartidelor politice, se poate spune politica se facepe bani.

De aceea, sistemul i politice trebuie

La nivel o serie depentru construirea unui regim decât mai transparent reprezentativ pentru uncontext politic.

. În cadrul acestui document, suntcâteva . Astfel,fin

, înspiritul , partidele politicereprezentate în Parlament.

La nivelde cheltuieli de campanie, impunereade limite asupra cheltuielilor de într-o campanie

comisie dedrept se vor în Recomandarea1516 din 2001 a Parlamentare a ConsiliuluiEuropei . La nivel de transparentizare amecanismelor de

a Consiliului Europeistatelor instituirea de organisme de controlindependente care fie responsabile cu controlulmonitorizarea finan politice.

rilor , în viziunea

, pierderea accesului lachiar obligativitatea

stat în cazul în care sepolitic nu a respectat ) sau aplicarea de

administrative partidelor care fac uz demecanisme ilicite în .

Plecând de la îndomeniul statelemembre ale Uniunii Europene au incluse, în general,în cadrul , to

de apartidelor. ndul lor, facparte cu succes, din punct de vedere al desing-uluiins i al reglement îndomeniul politice, din european.

valuri de riau o ie n domeniul

politice. Polonia, de exemplu,n tor cu sau Belgia care au interzis

partidele politice din partea. România se apropie de modelul britanic

în construirea unei responsabile demonitorizarea si supervizarea partidelorpolitice ( dinRomânia are chiar un

,

în exercitarea controlului asuprapartidelor).

at din e a Europei de Vest la nivel deresponsabilizare a clasei politice prin i

are a partidelor. În acest sens,putem vorbi de câ

tren demer i pe

componenta de responsabilizare pe care o. Marea Britanie i în mod evident

construit pe renegare, poate con

iei politice – prin alocarea de bani

funcţiedemocraţiei şidesfăşurarea activităţilor dacă

finanţări finanţărică

Banii din politică nu sunt lipsiţi de scandalurilegate de corupţie şi de fonduri ilicite ale partidelorpolitice. finanţărisă fie subiectul unor reglementări clare. Legăturadintre transparenţă şi reprezentare în instituirea unuiregim eficient de finanţare a partidelor politicetrebuie să fie luată în calcul în oricare dintre opţiunilede politică publică în domeniu.

internaţional, există recomandărifinanţare politică

şiComisia Europeană de Democraţie

(Comisia de la Veneţia ) elaborează, în 2001, un ghidde reglementări în domeniul finanţării partidelorpolitice făcute

recomandări de politică publicăanţarea publică acordată partidelor politice

trebuie să urmeze principiul asigurării de şanse egalepentru partide. Finanţarea publică directă vizează

recomandărilorÎn ceea ce priveşte

finanţarea privată, se recomandă legiuitorilor caaceasta să vizeze limitări pentru fiecare contribuţiefăcută către un partid politic şi interdicţii asupradonaţiilor provenite din partea companiilor de statsau a companiilor la care statul este acţionar.

se recomandăfăcut

electorală. Ideile promovate de aceastăconstituţional regăsi

Adunării

finanţare politică, AdunareaParlamentară recomandă

să şiţelor Sancţiunile pentru

nerespectarea reglementă vizează

Recomandării subvenţiile destat ( returnării subvenţiei către

dovedeşte că finanţareaă legislaţia

sancţiunifinanţarea politică

recomandările internaţionalefinanţării politice, putem spune că

legislaţiilor naţionale ate acestestandarde de politică publică finanţare

Ţările foste comuniste, la râ

tituţional ş ărilor de transparenţăfinanţării spaţiul

Ultimele două ţă intrate în UniuneaEuropeană legislaţ bogată îfinanţării este un cazasemă ă Franţadonaţiile cătrecorporaţiilor

instituţiifinanţelor

Autoritatea Electorală Permanentădepartament de control al

finanţărilor politice, ceea ce este, în mod evident, unsucces instituţional având în vedere faptul că uneledintre ţările Europei încă sunt lipsite de mecanismeinstituţionale solidefinanţării

Cu toate acestea, ţările foste comuniste încă mai aude învăţ xperienţ

ntermediulpoliticilor de finanţ

teva modele specifice de bunăpractică de luat în calcul de că ţările fostecomuniste î sul lor de a se canaliza ş

finanţarepolitică o implică , deş

ă a conceptului de finanţarepublică directă stitui un model la nivel desusţinere a opoziţ

201

202

203

E. CONCLUZII

45E. Concluzii

pentru inerea partidelo ie (acei shortmoney Cranbone money). Preocuparea fa

la guvernde tipul positive action, pe termen lung, pentru sistemele fragile de

partide din rile Europei C i de Est., cazul suedez este exemplar u,

i folosesc. iSuedia nu are ri legale de facto pe

cui unanimitate a partideloa acestor cheltuieli.

, partidele politice din Suedia sunt unexe

ia enii/electoratul.

mai sunt, , chestiuni pe care toate tarin considerare

n domeniul politice., legat de

din domeniul public politice. imulte dintre rilelegislative, imposibilitatea rii de publi

( partidele primesctimpi de anten ),

i, concepute mecanisme de eludare a litereilegii, în dauna interesului public. Sectorul decomunicare online itrebuie luat în considera ie

tre rile UE. Cum i canalelemedia clasice (augmentate, în momentul de fa , prin ap

rii, cn concordan ri. Trebuie

reglementate campaniile electorale online? ;n iul virtual? –

acestea rile la care

n viitor.

provocare nmomentul de fa n consolidarea t

eni, având în vedere interesultot mai enilor fa . iear putea rezida în s

n activit , prininterm iilor locale. O

are a partidelor politice ncalcul tr

tre unul descentralizat.Acest lucrueste i cu

ieitor prin intermediul noului tip de

scrutin. L n domeniul finan riise conformeze

noii ionarea,iile publice acordate

partidelor dire iilor locale de partid.

membre ale Uniunii Europene sei

responsabilitate în pol .

De aceea, mecanismelede reglementare trebuie fie pe încrederii cucare statele europene investesc în dezvoltareapartidelor politice.

susţ r de opoziţşi ţă de

partidele care nu se află are, chiar şi printr-opolitică se poate dovedibenefică

ţă entrale ş În aceeaşimăsură , la rândul săpentru responsabilitatea publică pe care partidele şi-o asumă în relaţie cu banii pe care î Deş

reglementă ntrupublicarea cheltuielilor fă te de partidele politice,există totuş r în publicareavoluntară Din aceastăperspectivă

mplu de responsabilitate publică asumată înrelaţ pe care o au cu cetăţ

Încă totuşi leUniunii Europene ar trebui să le ia îpentru îmbunătăţirea mecanismelor de transparenţăşi responsabilizare î finanţăriiUnul dintre acestea este, fără îndoialăreglementările ităţii Deş

ţările UE au inserat, în reglementăcumpără citate

politică în virtutea faptului căă ca şi finanţare publică indirectă pot

fi, totuş

poate fi un exemplu în acest sens şţ , la nivel de reglementări,

de că ţă spaţiul public şpresa scrisă si presa audio-vizuală) sunt

ţă ortul pecare îl aduce lumea virtuală la dezvoltareacomunică onceptul de publicitate politică trebuieajustat î ţă cu noile provocă

Existăflux de bani de reglementat î spaţ

sunt câteva din provocă trebuie sărăspundă direcţiile de politică publică în domeniulfinanţării politice î

În plus, o altă a spaţiului european îţă rezidă î legă urii

dintre partide şi cetăţscăzut al cetăţ ţă de politică O soluţ

timularea partidelor politice să seangajeze î ăţi de politică locală

ediul organizaţ politică publicăde finanţ trebuie să ia î

ecerea de la un sistem de finanţare publicădirectă centrală că

mportant în România, de exemplu, o datăschimbarea formulei electorale şi redefinirea relaţdintre ales şi alegă

egislaţia românească î ţăpartidelor politice trebuie, aşadar, să

formule electorale prin redirecţ deexemplu, de cote din subvenţ

ct organizaţ

Ţările raliazărecomandărilor internaţionale de transparenţă ş

finanţarea itică Cu toateaspectele negative pe care finanţarea publică apartidelor politice le poate implica, există o logicăsubstanţială a unei politici publice de finanţare apartidelor politice care se reduce în ultima instanţă latransparenţă şi responsabilizare iar finanţarea publicăeste totuşi un aspect necesar al sistemelor de partidedin Europa. şi instituţionale

să măsura


Vezi Stefano Bartolini şi Peter Mair, “Challenges to Contemporary Political Parties” în Political Parties andDemocracy, Larry Diamond şi Richard Gunther (editori), John Hopkins University Press, 2001, Apud. Pippa Norris,Building Political Parties, Reforming Internal Regulations and Internal Rules, Report for International IDEA,ianuarie 2005, p. 3.Vezi Reginald Austin şi Maja Tjernstorm, Funding of Political Parties and Electoral Campaigns, IDEA Handbook

Series, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003, p. 2.Vezi Ingrid Van Biezen, Financing Political Parties and Election Campaigns – Guidelines, Council of Europe

Publishing – Inegrated project „Making Democratic Institutions Work”, 2003, p. 11.Vezi Richard Gunther, Jose Ramon Montero şi Juan J. Linz (editori), Political Parties. Old Concepts and New

Challenges, Oxford University Press, 2002, p. 307.Vezi Herbert F.Alexander, Comparative Political Finance in the 1980s, Cambridge Univeristy Press, 1989, p. 10.Contribuţia a fost returnată donatorului apoi de Partidul Laburist britanic iar scandalul public iscat în jurul

acestei probleme a servit drept fundament pentru reformarea sistemului de finanţare a partidelor politicebritanice din 2001 – Legea partidelor politice, a alegerilor şi a referendumurilor (engl. The Political Parties,Elections and ReferendumsAct).Karl-Heinz Nassmacher „Comparing party and campaign finance in Western democracies” în Campaign and Party

Finance in North America and Western Europe, A.B. Gunlicks (editor), Westview Press, Boulder, 1993. D. Farrell şiP. Webb ”Political parties as campaign organizations” în Parties Without Partisans, R. Dalton, M. Wattenberg(editori), Oxford University Press, 2000. R. Katz şi P. Mair ”Changing models of party organization and partydemocracy. The emergence of the cartel party” în Party Politics, 1 (1), 1995. P. Burnell şiA. Ware (editori) FundingDemocratisation, Manchester University Press, 1998. Ingrid Van Biezen, Financing Political Parties and ElectionCampaigns – Guidelines, Council of Europe Publishing – Inegrated project „Making Democratic Institutions Work”,2003. M. Y. Doublet Le financement de la vie politique, Presses Universitaires de France, 1997.

Vezi Herbert F.Alexander, Comparative Political Finance in the 1980s, Cambridge Univeristy Press, 1989, p. 10.Contribuţia a fost returnată donatorului apoi de Partidul Laburist britanic iar scandalul public iscat în jurul

acestei probleme a servit drept fundament pentru reformarea sistemului de finanţare a partidelor politicebritanice din 2001 – Legea partidelor politice, a alegerilor şi a referendumurilor (engl. The Political Parties,Elections and ReferendumsAct).Karl-Heinz Nassmacher „Comparing party and campaign finance in Western democracies” în Campaign and Party

Finance in North America and Western Europe, A.B. Gunlicks (editor), Westview Press, Boulder, 1993. D. Farrell şiP. Webb ”Political parties as campaign organizations” în Parties Without Partisans, R. Dalton, M. Wattenberg(editori), Oxford University Press, 2000. R. Katz şi P. Mair ”Changing models of party organization and partydemocracy. The emergence of the cartel party” în Party Politics, 1 (1), 1995. P. Burnell şiA. Ware (editori) FundingDemocratisation, Manchester University Press, 1998. Ingrid Van Biezen, Financing Political Parties and ElectionCampaigns – Guidelines, Council of Europe Publishing – Inegrated project „Making Democratic Institutions Work”,2003. M. Y. Doublet Le financement de la vie politique, Presses Universitaires de France, 1997.

Rapo r tu l G loba l a sup ra Co rup ţ i e i d i n anu l 2004 a l Tran spa rency I n te rna t i ona lhttp://www.transparency.org/publications/gcr/download_gcr/download_gcr_2004#download. Janis Ikstens,Daniel Smilov şi Marcin Walecki, Campaign Finance in Central and Eastern Europe – Lessons Learned andChallenges Ahead, International Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2002. Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics: A Global View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002. Marcin Walecki, PoliticalMoney and Corruption, IFES Political Finance White Paper Series, International Foundation for Election Systems,

Rapo r tu l G loba l a sup ra Co rup ţ i e i d i n anu l 2004 a l Tran spa rency I n te rna t i ona lhttp://www.transparency.org/publications/gcr/download_gcr/download_gcr_2004#download. Janis Ikstens,Daniel Smilov şi Marcin Walecki, Campaign Finance in Central and Eastern Europe – Lessons Learned andChallenges Ahead, International Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2002. Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics: A Global View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002. Marcin Walecki, PoliticalMoney and Corruption, IFES Political Finance White Paper Series, International Foundation for Election Systems,Washington, 2004.Câteva dimensiuni de luat în calcul în cazul finanţării partidelor politice ca şi politică publică sunt: limite asupracontribuţiilor, limite asupra cheltuielilor, declararea veniturilor şi raportarea cheltuielilor, control instituţionalasupra finanţelor partidelor politice.

1

2

3

4

5

6

7

8

5

6

7

8

9

A. P , între interesul cetăţeanului şi interesul financiarartide politice

NOTE

Note 47

10

11

12

13

14

Marcin Walecki, “Challenging the Norms and Standards of Election Administration: Political Finance” în Challenging theNorms and Standards of Election Administration, International Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2007, p.75.

Acest demers nu este întotdeauna unul facil. O discuţie despre finanţarea internă a unui partid politic trebuie să aibă învedere definirea statutului de membru de partid al unei organizaţii politice. Un exemplu în acest sens este Partidul Laburistbritanic cu diferitele categorii de membri, ceea ce face ca banii veniţi de la organizaţiile şi mişcările afiliate partidului (de ex.the Fabian Society) să fie privite de oponenţii politici ai laburiştilor ca finanţări externe. Cf. Robert Williams, “Aspects of PartyFinance and Political Corruption”, în Robert Williams (editor), Party Finance and Political Corruption, Palgrave, 2000,http://www.palgrave.com/pdfs/0333739868.pdf, p. 4.

Franţa va lua în calcul reglementarea acestui domeniu abia în anul 1988.15

16

17

16

17

Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics:AGlobal View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002, p. 70.Se poate vorbi, chiar, de două modele în acest sens: în spaţiul anglo-saxon (Statele Unite, Marea Britanie,Australia, Canada),

finanţare înseamnă finanţarea unui candidat sau a unei campanii, iar în Europa (Europa de vest), finanţare înseamnă finanţarea unui partid. În timp ce spaţiul anglo-saxon este mai degrabă orientat către candidat, Europa este orientată mai mult cătrepartide. Pentru ţările anglo-saxone, finanţare politică înseamnă finanţarea unui candidat (candidat din partea unui partid),pe când în Europa, finanţare politică înseamnă finanţarea partidului în primul rând (care propune candidaţi din rândulmembrilor săi).Acestea poartă numele de finanţări de tipul Accentul este pus pe o activitate extensivă şi concentrată a

partidelor politice în special la nivel de organizaţii partizane de la nivel local.

Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics:AGlobal View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002, p. 70.Se poate vorbi, chiar, de două modele în acest sens: în spaţiul anglo-saxon (Statele Unite, Marea Britanie,Australia, Canada),

finanţare înseamnă finanţarea unui candidat sau a unei campanii, iar în Europa (Europa de vest), finanţare înseamnă finanţarea unui partid. În timp ce spaţiul anglo-saxon este mai degrabă orientat către candidat, Europa este orientată mai mult cătrepartide. Pentru ţările anglo-saxone, finanţare politică înseamnă finanţarea unui candidat (candidat din partea unui partid),pe când în Europa, finanţare politică înseamnă finanţarea partidului în primul rând (care propune candidaţi din rândulmembrilor săi).Acestea poartă numele de finanţări de tipul Accentul este pus pe o activitate extensivă şi concentrată a

partidelor politice în special la nivel de organizaţii partizane de la nivel local.

18

19

20

18

19

20

21

22

23

24

25

grassroots.

grassroots.

Acesta este cazul Partidului Laburist britanic şi Partidului Social-Democrat german din anii '60 – '70.Peter Burnell, “Introduction: Money and Politics in Emerging Democracies”, în Peter Burnell şi Alan Ware

(editori), Funding Democratization, Manchester University Press, 1998, p. 10.Karl von Beyme, Political Parties in Western Democracies,Aldershot, 1985, p. 196.

Cf. Alexander Heard,

Cf. Alexander Heard,

Vezi Ingrid van Biezen, 2003, p. 23-24., p. 23., p. 23

The Costs of Democracy,

The Costs of Democracy,

The Political Parties, Elections and Referendums Act

IbidemIbidem

University of North Carolina Press, 1960, p. 249. Termenul subsumeazăactivităţile politice de fundraising de mică amploare ale unui partid, cu un puternic aspect militant, similar partidelor politicede clasă din secolul al XIX-lea din Europa de vest.Este, de pilda, cazul Partidului Laburist britanic, puternic ancorat în veniturile provenite de la membrii de sindicat. Dacă în

1992, aproximativ 66% din veniturile laburiştilor britanici proveneau din susţinerea sindicatelor, în 1996-1997 procentul a fostde 30-40%. Reforma din 2001 asupra regimului de finanţare a partidelor politice britanice (Legea partidelor politice, a

University of North Carolina Press, 1960, p. 249. Termenul subsumeazăactivităţile politice de fundraising de mică amploare ale unui partid, cu un puternic aspect militant, similar partidelor politicede clasă din secolul al XIX-lea din Europa de vest.Este, de pilda, cazul Partidului Laburist britanic, puternic ancorat în veniturile provenite de la membrii de sindicat. Dacă în

1992, aproximativ 66% din veniturile laburiştilor britanici proveneau din susţinerea sindicatelor, în 1996-1997 procentul a fostde 30-40%. Reforma din 2001 asupra regimului de finanţare a partidelor politice britanice (Legea partidelor politice, aalegerilor şi a referendumurilor; engl. ) introduce obligativitateaobţinerii consimţământului membrilor sindicali înainte ca donaţia să fie făcută. Acest lucru devine obligatoriu şi pentrumediul de business care contribuie la veniturile Partidului Conservator din Marea Britanie: o firmă trebuie să obţină acordulunanim al tuturor acţionarilor înainte de a face o donaţie în sume mari unui partid politic. La fel ca laburiştii, şi conservatoriibritanici se plasează pe un trend scăzând în ceea ce priveşte susţinerea financiară din sume mari de bani. Dacă în anii '80,conservatorii britanici îşi construiau veniturile de partid în proporţie de aproximativ 50% din sume mari de bani proveniţi de lacorporaţii, în 1996-1997 abia 20% din veniturile acestui partid au această provenienţă. Cf. Reginald Austin şi Maja Tjernstorm,2003, p. 38.

Aceste tipuri sunt mai degrabă forme care trec dincolo de distincţiile: finanţare publică – finanţare privată sau finanţaredirectă – finanţare indirectă.

„O versiune controversată de finanţare indirectă este dată de contribuţiile membrilor parlamentului, adesea numită şi taxăde partid. Aceasta este o formă de finanţare prin care membrii parlamentului plătesc o proporţie din salariul de



demnitar partidului pe care îl reprezintă. Aceste reglementari sunt plasate în statutele partidelor şi sunt fieobligatorii, fie voluntare penVezi ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 120.

Cel mai des întâlnit criteriu în acordarea finanţelor publice (subsidiilor) este numărul de voturi/locuri obţinutede un partid într-o competiţie electorală.

În literatura de specialitate, toate aceste susţineri indirecte din partea statului intră sub titlul de finanţarepublică indirectă în natura ( ). Vezi. ReginaldAustin şi Maja Tjernst

nanţarea publică indirectă,În afara finanţării partidelor per-se, ţări ca Germania, Austria şi Olanda au disponibile fonduri publice pentru

fundaţiile politice. Deşi nefiind formal asociate partizan, aceste fundaţii derulează activităţi, prin intermediulbanilor publici, care sunt folositoare partidelor politice insele: organizarea de traininguri pentru membriipartidelor, realizarea de studii, cercetări etc. Cf. Ingrid van Biez

Acesta poate fi cazul partidelor germane care au devenit dependente de finanţările publice. “Permiţândliderilor de partid să determine gradul de finanţare publică a partidelor e ca şi când ai lăsa un alcoolic să intreîntr-o auto-servire cu produse alcoo

, A.B. Gunlicks (editor), Westview Press, Boulder, 1993. D.Farrell şi P. Webb ”Political parties as campaign organizations” în R. Dalton, M.Wattenberg (editori), Oxford University Press, 2000. R. Katz şi P. Mair ”Changing models of party organization andparty democracy. The emergence of the cartel party” în Party Politics, 1 (1), 1995. P. Burnell şi A. W

Jon Pierre, Lars Svasand şi Andres Widfeldt, ”State Subsidies to Political Parties: Confronting Rhetoric withReality”,

tru membrii parlamentului”. Cf. Ingrid van Biezen, 2003, p. 42 - 43.

, p. 119., 2003, p. 15., p. 121., p. XIV., p. 40.

, p. 9.Ingrid van Biezen, 2003, p. 44.

orm, 2003, p. 9.Pentru cele doua tipuri de stimulente fiscale în fi , p. 15.

en, 2003, p. 39-40., p. 39-40., p. 41., p. 50.

, p. 48., p. 39.

lice ” Cf. Peter Losche, “Problems of Campaign Financing in Germany and theUnited States – Some Comparative Reflections”, în Arthur B. Gunlicks (editor), Campaign and Party Finance inNorthAmerica and Western Europe, Westview Press, 1993, p. 225.

Arnauld Miguet, Transparency International PolicyBriefs, http://www.transparency.org/news_room/in_focus/2005/policy_briefs, 2004, p. 8.Karl-Heinz Nassmacher „Comparing party and campaign finance in Western democracies” în

are (editori), Manchester University Press, 1998. Ingrid Van Biezen,

Council of Europe Publishing – Inegrated project „Making DemocraticInstitutions Work”, 2003.Arnauld Miguet, 2004, p. 8.Karl-Heinz Nassmacher, ”Structure and Impact of Public Subsidies to Political Parties in Europe: the Examples of

Austria, Italy, Sweden and West Germany”, în Herbert E. Alexander (editor),, Cambridge Univeristy Press, 1989, p. 238-241.

Cf. Karl-Heinz Nassmacher, “Die Kosten der Parteitätigkeit in westlichen Demokratien” în31 (2002), p. 16.

22 (3), 2000.

IbidemIbidemIbidemIbidemIbidem

Ibidem

in-kindIbidem

IbidemIbidemIbidem

IbidemIbidem

Political Corruption and Party Funding in Western Europe,

Campaign andParty Finance in North America and Western Europe

Parties Without Partisans,

Funding Democratisation Financing Political Parties andElection Campaigns – Guidelines,

Comparative Poltical Finance in the1980s

ÖsterreichischeZeitschrift für Politikwissenschaft,

West European Politics,

Ingrid Van Biezen, 2003, p. 21.

Marcin Walecki, 2007, p. 76.

42

43

44

45

46

Transparenţa face referire la transparenţa veniturilor şi cheltuielilor unui partid politic iar responsabilizareaface referire la cumulul de mecanisme prin care un partid politic instrumentalizează ideea de venituri şicheltuieli în desfăşurarea activităţilor legate de funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească într-un contextdemocratic. Dacă transparenţa ţine mai mult de respectarea unor mecanisme instituţionale (reglementarea şimonitorizarea limitelor impuse cheltuielilor şi veniturilor unui partid politic), responsabilizarea ţine mai degrabăde practica din interiorul unui partid şi de maniera în care liderii de partid se raportează la finanţele unui partidastfel încât banii pe care un partid îi rulează devin doar corelative ale misiunii pe care şi-au asumat-o înactivitatea publică. Legătura dintre cele doua concepte va fi analizată pe larg în acest studiu, când vom abordaideea de standarde de politică publică în finanţarea partidelor şi opţiunile pe care le are statul în reglementarearegimului de finanţare publică.Vezi discuţia anterioară din prezentul studiu referitoare la modelul European şi cel anglo-saxon de abordare a

subiectului finanţării politice.

47

48

49

50

51

52

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Note 49

56

57

58

59

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

În Reginald Austin şi Maja Tjernstorm,

Aşa cum este prezentat în baza de date a Băncii Mondiale: Programul Internaţional de Comparaţie,

Vezi ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 226.acest nume după preşedintele Comitetului de Standarde în Viaţa Publică) este legat de

reforma britanică din domeniul finanţării politice din 2001. În 1998, ca urmare a dezbaterilor publice din jurulideii de finanţare politică, Comitetul Neill (Comitetul de Standarde în Viaţa Publică, o comisie a Parlamentului

), elaborează un raport recomandând schimbarea legislaţiei în domeniu. Recomandările raportuluisunt susţinute de majoritatea partidelor politice britanice iar legislaţia în domeniu va fi schimbată prinnoua Legea partidelor politice, a alegerilor şi aÎn Reginald Austin şi Maja Tjernstorm,

Aşa cum este prezentat în baza de date a Băncii Mondiale: Programul Internaţional de Comparaţie,

Vezi ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 226.acest nume după preşedintele Comitetului de Standarde în Viaţa Publică) este legat de

reforma britanică din domeniul finanţării politice din 2001. În 1998, ca urmare a dezbaterilor publice din jurulideii de finanţare politică, Comitetul Neill (Comitetul de Standarde în Viaţa Publică, o comisie a Parlamentului

), elaborează un raport recomandând schimbarea legislaţiei în domeniu. Recomandările raportuluisunt susţinute de majoritatea partidelor politice britanice iar legislaţia în domeniu va fi schimbată prinnoua Legea partidelor politice, a alegerilor şi a referendumurilor. Discuţia despre Marea Britanie din acest capitolse face prin referire la această

Funding of Political Parties and Electoral Campaigns, IDEA HandbookSeries, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003.

2005,http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/ICPEXT/0,,menuPK:1973757~pagePK:62002243~piPK:62002387~theSitePK:270065,00.html.

Comitetul Neill (având

Marii Britanii, în 2001,

Funding of Political Parties and Electoral Campaigns, IDEA HandbookSeries, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003.

2005,http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/ICPEXT/0,,menuPK:1973757~pagePK:62002243~piPK:62002387~theSitePK:270065,00.html.

Comitetul Neill (având

Marii Britanii, în 2001,

lege.ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 123-124

Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki,

Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 14Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 15-16.Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 34.ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 83.

Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 36-37.

Principiul stă în strânsă legătură cu dezbaterea publică britanică legată de protejarea drepturilor individualesparenţă în activitatea partidelor politice. Deşi libertăţile civile în statul britanic sunt

norma, totuşi partidele politice trebuie să facă publice identitatea donatorilor. Conform legii din 2001,identitatea donatorilor este protejata doar sub acest pra

În limbajul legislativ francez, subiecţii acestei interdicţii poartă numele de (companiiprivate şi companii din sectorul public). Cf. Veronique Pujas şi Martin Rhodes,

IbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidem

Campaign Finance in Central and Eastern Europe – LessonsLearned and ChallengesAhead,

Ibidem

IbidemIbidemIbidem

versus

personnes moralesParty Finance and Political Scandal

in Latin Europe,

, p. 126., p. 124, p. 127., p. 123., p. 126., p. 125., p. 125-126., p. 127., p. 123.


International Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2002, p. 26.(1).

, p. 85.

, p. 39., p. 48., p. 58.

principiile de tran

g.Ingrid Van Biezen, 2003, p. 19.

Working Paper Nr. 98/10, European University Institute, http://www.eui.eu/RSCAS/WP-

C. Finanţarea partidelor politice în ţările Uniunii Europene


Texts/98_10.html, 1998.

, p. 119-120., p. 118., p. 119., p. 122., p. 122., p. 118., p. 120., p. 78., p. 81.

, p. 36., p. 39., p. 58.

, p. 128-129., p. 128., p. 131., p. 72.

, p. 34., p. 39., p. 59.

, p. 118., p. 129-130., p. 127-128., p. 129.

http://www.bundestag.de/htdocs_e/datab/finance/finance_1.html.

, p. 130., p. 131., p. 129, p. 117.

alecki, 2002, p. 35., p. 37., p. 40., p. 49.

http://aceproject.org/epic-en/pc/; J

, IDEAHandbook Series, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003.

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

126

127

128

129

130

ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 128.

Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 2-3.Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 3 (1).Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 5 (3).Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 34.


Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 49.ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 73.Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 27.

ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, p. 46.

Cf. Legii partidelor politice din Germania din 1967 cu amendările ulterioare (ultima amendare a fost făcută în1994),

ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, p. 117.

Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki, 2002, p. 27.Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 35.Janis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin W

Principalele surse folosite sunt: Ace Project, The Electoral Knowledge Network (bază de date),anis Ikstens, Daniel Smilov şi Marcin Walecki,

International Foundation for Election Systems(IFES), Washington, 2002, Reginald Austin şi Maja Tjernstorm,

Există o distincţie între criteriul reprezentării în parlament şi cel al performanţei electorale. Dacă înreprezentarea în parlament referinţa este dată de numărul de locuri pe care un partid le obţine în corpulreprezentativ, performanţa electorală ia ca referinţă numărul de voturi obţinute. Această distincţie esteimportantă pentru că, la rigoare, putem avea partide politice care nu sunt reprezentate în Parlament dar care,prin principiul alocării de subvenţii de stat în baza performanţei electorale, se pot califica pentru a primisubvenţie publică. Deşi acesta poate constitui mai degrabă un caz teoretic, sistemul de finanţare din Portugaliapoate aprecia această distincţie.

IbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidemIbidem

IbidemIbidemIbidem

IbidemIbidemIbidemIbidem

IbidemIbidemIbidem



IbidemIbidemIbidem

Campaign Finance in Centraland Eastern Europe – Lessons Learned and Challenges Ahead,

Funding of Political Parties and ElectoralCampaigns

Note 51


Sunt acorda

Parlament, partidele puternice pot primi mai mult timp.

iile locale de partid.

ad hoc.

2/3 din timp va fi alocat partidelor parlamentare în mod egal iar 1/3 partidelor extra-parlamentare.

Este cazul presei de partid.

fundraising

Exista, î

rpartidelor.

Limita este de 600 de euro.

rii publice directe sunt interzise.

131

132

133

134

135

136

137

138

139

140

141

142

143

144

145

146

147

148

149

150

151

152

153

154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

ţi timpi de antenă în mod egal tuturor partidelor parlamentare.Un timp de antenă minim fix este alocat tuturor partidelor înscrise într-o competiţie electorală iar, în funcţie de

reprezentarea înCelelalte tipuri de sprijin din partea statului (de ex. afişaj public gratuit) sunt orientate numai către

organizaţLegea 3023/2002 reglementează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.Subvenţia totală pentru partide politice este de 0,10201 din suma totală a bugetului de stat; pentru campanii

electorale, partidele primesc încă 0,022 (calculat din suma totală a bugetului de stat).Acoperire de cheltuieli poştale.Costuri poştale reduse pentru diseminarea materialelor de campanie.Nu există date pentru această ţară. În Luxemburg nu există legislaţie cu privire la finanţarea partidelor politice

şi nu există o obligaţie pentru partide de a-şi publica veniturile. Singurul control este exercitat la nivel de congresde partid iar raportarea financiară este un instrument intern al partidelor.

Partidele nou-înfiinţate primesc timpi de antenăÎn spiritul susţinerii procesului de elaborare de politici publice de către partide, banii sunt alocaţi dintr-un Fond

de Dezvoltare Politică.Există timpi acordaţi şi partidelor politice care se înscriu pentru prima dată într-o cursa electorală.Deducerea este de 1% pentru sume care depăşesc 61 de euro.Pentru a fi eligibil pentru subvenţie de stat, un partid din Portugalia trebuie să obţină cel puţin un loc în

Parlament sau să obţină cel puţin 50000 de voturi în alegeri.Sistem de cote: 75% pentru rezultate în alegerile parlamentare şi 25% pentru rezultate în alegerile locale.Pentru a fi eligibil pentru subvenţie de stat, un partid din Slovenia trebuie să câştige cel puţin 1% din voturi, la

nivel naţional. 10% din suma totală de alocat se va împărţi în mod egal tuturor partidelor eligibile iar restul de 90%va fi împărţit în funcţie de performanţele electorale.

Acoperirea cheltuielilor poştale.

Limitarea pentru veniturile totale ale unui partid (i.e. capacitatea partidului de a colecta fonduri din variisurse) trebuie privită distinct de limitarea impusă asupra contribuţiilor către partide. Dacă limitareacontribuţiilor priveşte sursele de venit unilaterale, limitarea veniturilor are în vedere bugetul partidului. Deşicele doua categorii pot părea într-o relaţie de includere reciprocă (o limitare a uneia înseamnă/aduce dupăsine şi o limitare a celeilalte), totuşi cazul Lituaniei infirmă, în practică, această asumpţie. Pentru campaniileelectorale, partidele din Lituania trebuie să deruleze activităţile financiare printr-un cont bancar separat dincare pot cheltui o sumă fixă pentru campanie. Aceasta înseamnă că partidele sunt stimulate să facă

de campanie iar, în măsura în care suma colectată depăşeşte plafonul fix, surplusul se transferă labugetul de stat.

Sunt interzise donaţiile care depăşesc 140 de dolari.n schimb, un tip de limitare. Companiile care sunt deţinute în procent mai mare de 50% de către stat nu

pot face donaţii către partide.Donaţiile confidenţiale care depăşesc 25% din totalul subvenţiei publice primite de un partid sunt interzise.

Donaţiile confidenţiale către partidele care nu se califică pentru primirea de subvenţii nu trebuie să depăşească25% din totalul celei mai mici subvenţii acordate către un partid politic.

Există interdicţie asupra donaţiilor agenţiilor guvernamentale, organizaţiilor de minorităţi, organizaţiilorneguvernamentale. Excepţie se consideră doar în cazul în care aceste donaţii se acordă în mod egal tuturo

Donaţiile confidenţiale mai mari de 150 de dolari sunt interzise.Donaţiile confidenţiale mai mari de 505 de dolari sunt interzise.

Donaţiile anonime mai mari de 106 de dolari trebuie depuse în contul autorităţii electorale.Donaţiile confidenţiale mai mari de 270 de dolari sunt interzise.Donaţiile confidenţiale mai mari de 256 500 de dolari sunt interzise.Sunt stabilite limite: suma totală primită de un partid din donaţii confidenţiale nu trebuie să depăşească

echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.Art. 10 (3) din Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale:

”Este interzisă acceptarea donaţiilor din partea unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent de naturaacestora”.

Donaţiile confidenţiale care depăşesc 5% din totalul finanţăSunt trei mai tipuri de instituţii: departament al guvernului, instituţie special constituită, autoritate

electorală. Prin departament al guvernului se înţelege un minister – acest tip de instituţie este lipsită de toatemecanismele necesare de control (cauzele pot sta în controlul politic, determinarea ierarhică sau lipsa unui

D. Finanţarea partidelor politice - Reglementări şi tandarde de politică publicăs

178

179

1 8 0

181

182

183

184

185

186

187

188

189

190

191

192

193

194

196

Cf. Michael Pinto-Duschinsky, Commonwealth Secretariat, 2001, p.15

p. 18.s i n t e z a a C o m i s i e i p e n t r u D e m o c r a t i e i d i n C a n a d a ,

http://www.gnb.ca/0100/ppt/PDF/PoliticalFinancing-e.pdf.


, p. 144., p. 148.

Conform Le

Larry Diam er, 2001, p. XIII.

Ingrid Van Biezen, 2003, p. 51.storm, 2003, p. 10.

, IDEA HandbookSeries, http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003.

, caseta 2, pagina 10., caseta 3, pagina 11.

Political Financing in the Commonwealth,Apud. .

Ibidem,P o l i t i c a l F i n a n c i n g ,

IbidemIbidem

Funding of Political Parties and Electoral Campaigns

IbidemIbidem

ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, p. 9

Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, Art. 30,referinţa este dată de salariul de bază minim brut pe ţară existent la data de 1 ianuarie a anului electoral. Limitapentru cheltuielile candidaţilor în funcţia de deputat sau senator este de până la 350 de salarii, şi de până la 2500de salarii pentru candidaţii la funcţia de primar al unui sector al municipiului Bucureşti sau al unui municipiu sauoraş din România.

Concept care desemnează ideea de competiţie fără un scop propriu-zis, singurul stimul fiind acela de a te aflaîn faţa competitorilor.


Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 26.gii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 14 (1).

Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale,Art. 15-16.ond şi Richard Gunth

Vezi conceptul de cursă a înarmărilor în finanţarea partidelor politice din capitolul ”Transparenţă şiresponsabilitate în finanţarea politică” din prezentul studiu.

Cf. ReginaldAustin şi Maja TjernReginald Austin şi Maja Tjernstorm,

195

Note 53

resort juridic clar prin care să poată superviza tot ceea ce se constituie în corpul legislativ electoral, nu doardomeniul finanţării politice). Prin instituţie special constituită se înţelege un comitet sau o comisie abilitată de oinstituţie publică (guvern, parlament) să supervizeze finanţarea politică – acest tip de instituţie este, însă, lipsitde independenţă în a elabora mecanisme de control şi sancţionare. Autoritatea electorală (in unele ţări – comisieelectorală) este probabil cea mai bună soluţie instituţională pentru controlul finanţării partidelor politice pentrucă poate elabora mecanisme de control şi poate avea în jurisdicţie supervizarea întregului corp legislativelectoral. Sub termenul de sunt notate exemplele de mix instituţional între cele trei for

Contribuţiile de peste 2100 de dolari.Publicarea cheltuielilor vizează doar campaniile electorale.Rapoartele financiare sunt transmise Ministerului Justiţiei care le face publice.Publicarea trebuie să facă referire doar la categorii de contribuţCheltuielile de campanie ale unui partid nu trebuie să depăşească pragul de 20% din totalul subvenţiei oferită de

stat partidelor politice.Contribuţiile de peste 5400 de dolari.Publicarea cheltuielilor vizează doar campaniile electorale.ContribuţPublicarea cheltuielilor vizează doar campaniile electorale.

Limitele sunt: cel puţin 7000 de dolari pentru contribuţiile primite de organizaţia centrală de partid şi de celpuţin 1400 de dolari pentru contribuţiile primite de organizaţiile locale de partid.

altele me identificateanterior.

1 milion de euro per ciclu electoral.

ii: persoane fizice, persoane juridice etc.

iile de peste 6970 de dolari.

Limita este de 720de dolari per candidat.

Pragul este de 510 dolari pe an.Limita este de 4,4 milioane de dolari.

164

165

166

167

168

169

170

171

172

173

174

175

176

177


201

2 0 2

2 0 3

Corp consultativ al Consiliului Europei pe teme de drept constituţional., C o m i s i a d e l a Ve n e ţ i a , 2 0 0 1 ,

A d u n a r e a P a r l a m e n t a r ă v a a d o p t a a c e a s t ă r e c o m a n d a r e î n m a i 2 0 0 1 ,

G h i d p e n t r u F i n a n ţ a r e a P a r t i d e l o r P o l i t i c ehttp://huachen.org/english/law/compilation_democracy/guidelines3.htm.

http://assembly.coe.int/Documents/AdoptedText/ta01/erec1516.htm#_ftn1.

E. Concluzii

197

198

199

200

Ibidemfundraisingul

TooMuch Law, Too Little Enforcement

, caseta 4, pagina 12.

Michael Pinto-Duschinsky fa, Cf. Michael Pinto-Duschinsky, 2002, p. 80-81.

Cazul american este singular în acest sens pentru că de partid se face nu de către partidele însele,ci prin intermediul instituirii unor comitete de acţiune politică (engl. Political Action Committees). Acestea suntcele care strâng bani în numele candidaţilor în campaniile electorale.

ReginaldAustin şi Maja Tjernstorm, 2003, caseta 5, pagina 13.ce distincţia între existenţa reglementărilor legale şi aplicarea acestor norme –

Bibliografie

Alexander Heard, The Costs of Democracy, University of North Carolina Press, 1960.

Arnauld Miguet, Political Corruption and Party Funding in Western Europe, Transparency International PolicyBriefs, http://www.transparency.org/news_room/in_focus/2005/policy_briefs, 2004.

Peter Mair Ingrid van Biezen, “Party Membership in Twenty European Democracies 1980 - 2000”, în PartyPolitics, 1 (7), 2001.

D. Farrell P. Webb ”Political parties as campaign organizations” în Parties Without Partisans, R. Dalton, M.Wattenberg (editori), Oxford University Press, 2000.

Herbert F.Alexander, Comparative Political Finance in the 1980s, Cambridge Univeristy Press, 1989.

Ingrid Van Biezen, Financing Political Parties and Election Campaigns – Guidelines, Council of Europe Publishing –Inegrated project „Making Democratic Institutions Work”, 2003.

Janis Ikstens, Daniel Smilov Marcin Walecki, Campaign Finance in Central and Eastern Europe – Lessons Learnedand ChallengesAhead, International Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2002.

Jon Pierre, Lars Svasand Andres Widfeldt, ”State Subsidies to Political Parties: Confronting Rhetoric withReality”, West European Politics, 22 (3), 2000.

Karl von Beyme, Political Parties in Western Democracies,Aldershot, 1985.

Karl-Heinz Nassmacher „Comparing party and campaign finance in Western democracies” în Campaign and PartyFinance in NorthAmerica and Western Europe,A.B. Gunlicks (editor), Westview Press, Boulder, 1993.

Karl-Heinz Nassmacher, ”Structure and Impact of Public Subsidies to Political Parties in Europe: the Examples ofAustria, Italy, Sweden and West Germany”, în Herbert E. Alexander (editor), Comparative Poltical Finance in the1980s, Cambridge Univeristy Press, 1989.

M. Y. Doublet Le financement de la vie politique, Presses Universitaires de France, 1997.

Marcin Walecki, “Challenging the Norms and Standards of Election Administration: Political Finance” înChallenging the Norms and Standards of Election Administration, International Foundation for Election Systems(IFES), Washington, 2007.

Marcin Walecki, Political Money and Corruption, IFES Political Finance White Paper Series, InternationalFoundation for Election Systems, Washington, 2004.

Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics:AGlobal View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002.

P. Burnell A. Ware (editori) Funding Democratisation, Manchester University Press, 1998.

Peter Burnell, “Introduction: Money and Politics in Emerging Democracies”, în Peter Burnell Alan Ware editor

şi

şi

şi

şi

şi

şi ( i),

55Bibliografie

Foundation for Election Systems (IFES), Washington, 2007.

Marcin Walecki, IFES Political Finance White Paper Series, InternationalFoundation for Election Systems, Washington, 2004.

Michael Pinto-Duschinsky, “Financing Politics:AGlobal View”, Journal of Democracy, 13 (4), 2002.

P. Burnell A. Ware (editori) , Manchester University Press, 1998.

Peter Burnell, “Introduction: Money and Politics in Emerging Democracies”, în Peter Burnell Alan Ware (editori),Manchester University Press, 1998.

Peter Losche, “Problems of Campaign Financing in Germany and the United States – Some ComparativeReflections”, în Arthur B. Gunlicks (editor),Westview Press, 1993.

R. Katz P. Mair ”Changing models of party organization and party democracy. The emergence of the cartel party”în Party Politics, 1 (1), 1995.

Reginald Austin Maja Tjernstorm, , IDEA Handbook Series,http://www.idea.int/publications/funding_parties/index.cfm, 2003.

Richard Gunther, Jose Ramon Montero Juan J. Linz (editori),Oxford University Press, 2002.

Robert Williams, “Aspects of Party Finance and Political Corruption”, în Robert Williams (editor),Palgrave, http://www.palgrave.com/pdfs/0333739868.pdf, 2000.

Stefano Bartolini Peter Mair, “Challenges to Contemporary Political Parties” înLarry Diamond Richard Gunther (editori), John Hopkins University Press, 2001.

Veronique Pujas Martin Rhodes, Working Paper Nr. 98/10,European University Institute, http://www.eui.eu/RSCAS/WP-Texts/98_10.html, 1998.

Political Money and Corruption,

Funding Democratisation

Funding Democratization,

Campaign and Party Finance in North America and Western Europe,

Funding of Political Parties and Electoral Campaigns

Political Parties. Old Concepts and NewChallenges,

Party Finance andPolitical Corruption,

Political Parties and Democracy,

Party Finance and Political Scandal in Latin Europe,

şi

şi

şi

şi

şi

şişi

şi


Asociaţia Pro DemocraţiaBd.Pavilion F, etaj 3Sector , Bucureşti

Mare

1

şalAverescu nr. 17

Transparenţă şi control în finanţarea partidelor politice

Proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2005 –Consolidarea democraţiei în România.

Publicat la Bucureşti, iunie 2008

Material editat de cătreAsociaţia Pro Democraţia.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţiaoficială a Uniunii Europene. Pentru eventuale sesizari sau informaţiidespre proiectele PHARE: [email protected]

Tel. : (+4021) 222 82 45(+4021) 222 82 54

E-mail: [email protected]: www.apd.ro

/fax

Finantarea partidelor politice în Europa Fina area ... · PDF fileSisteme de...

Documents

Transcript of Finantarea partidelor politice în Europa Fina area ... · PDF fileSisteme de...