INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU

MECANICA FINA Bucuresti

LABORATOR DE INCERCARI VIBROACUSTICE -

Contract 227/2006

PROGRAM CEEX Modulul IV

Director proiect

Dr.ing.Aurel ABALARU

Crearea si acreditarea unui laborator de incercari vibroacustice conform cerintelor directivelor UE privind evaluarea expunerii la zgomot si vibratii a populatiei in mediul ambiental si industrial

Justificarea realizarii proiectuluiDezvoltarea accelerată a societăţii moderne (industrie, transport, comunicaţii) este insoţită de o serie de fenomene dăunătoare precum sunetele şi vibraţiile care afectează omul şi mediul. Societatea reactionează la consecinţele negative ale acestor fenomene fizice folosind toate posibilităţile de care dispune pentru a-i determina pe constructorii şi utilizatorii de maşini şi echipamente să se implice tot mai activ in adoptarea tuturor măsurilor de reducere a nivelului emisiilor vibroacustice. Pe plan mondial se remarca preocupari pentru: perfectionarea cadrului legal care să-i oblige pe producătorii şi utilizatorii de maşini şi echipamente să depună toate eforturile necesare pentru reducerea, controlul şi monitorizarea nivelului de zgomot şi vibraţii; măsuri tehnice pentru reducerea emisiilor vibroacustice; educarea şi informarea populaţiei in vederea conştientizarii privind impactul zgomotului asupra sănătăţii; dezvoltarea unui management şi a unei politici a zgomotului eficiente; construcţia instituţională şi dezvoltarea calificării în domeniul evaluării conformităţii şi certificării;introducerea de sisteme de supraveghere pentru efectele negative asupra sănătăţii.România este in plin proces de transpunere şi implementare a aquis-ului comunitar care cuprinde: armonizarea domeniului legislativ; adoptarea standardelor europene, in special in domeniile care privesc sanatatea si siguranta oamenilor; elaborarea de studii de impact asupra implementării acestora; implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii; îmbunătăţirea capabilităţii tehnice în domeniul evaluării conformităţii şi certificării;Companiile romanesti pot raspunde noilor cerinte pentru a progresa si prospera, sau isi pierd pozitia pe piata si pot sa dea faliment prin nealinierea la noile standarde europene.Infrastructura evaluării conformităţii este în plin proces de definitivare.

De ce se masoara sunetul rezultatele masuratorilor permit luarea masurilor pentru eliminarea/diminuarea efectelor suparatoare; masurarile dau indici obiectivi de comparare a zgomotelor in diferite conditii. masurarile de sunet dau o indicatie clara, cand un sunet poate afecta auzul; testele audiometrice permit evaluarea sensibilitatii auditive individuale; masurarile si analizele de zgomot sunt un mijloc de diagnoza in programele de reducere a zgomotului de la aeroporturi, fabrici, autostrazi, case si studiouri de inregistrare. masurarea sunetelor este o cale care permite cresterea calitatii vietii. De ce se masoara vibratiile masurarea vibraţiilor la ieşirea dintr-un sistem permite compararea cu valorile maxim admisibile; rezultatele masuratorilor permit luarea masurilor de reducere a vibraţiilor (amplitudine sau frecvenţă); in cazul vibratiilor dorite masurarile se fac in scopul mentinerii vibratiilor la parametrii doriti masurarea vibratiilor la vibraţia la intrarea şi la ieşirea dintr-un sistem, permite caracterizarea comportarii sistemului; amplitudinea vibraţiilor informează despre jocurile existente între piese; acceleraţia vibraţiei informează despre intensitatea forţelor (ca efect al vibraţiei) viteza informează despre zgomotul acustic produs şi despre energia vibraţiei.

De ce se masoara sunetul si vibratiile

Dimensiunile fizice ale sunetului Dimensiunile fizice ale sunetului sunt: frecvenţa (numărul de cicluri de vibraţii produse într-o secundă). În general, la om plaja auditivă se înscrie între 16 şi 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz (fig.1); intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunităţile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcţie de frecvenţă; timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singură frecvenţă (de exemplu diapazonul). Majoritatea conţin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeaşi frecvenţă unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Caracteristicile masurabile sunt : intensitatea, frecvenţa şi durata.

Fig.1. Sunetele din domeniul audibil

Caracteristicile vibratiilor Vibraţiile sunt fenomene dinamice, care apar în medii elastice în urma unei excitaţii locale şi care se propagă în interiorul mediului sub forma unor oscilaţii. Vibraţia este o oscilaţie mecanică în jurul unui punct de referinţă şi defineşte mişcarea unui sistem mecanic. Clasificare: Dupa numarul de grade de libertate: -Vibratii cu un grad de libertate;- vibratii cu 2 sau mai multe grade de libertate;- vibratii cu numar infinit de grade de libertate. Dupa ecuatia diferentiala a miscarii - Vibratii liniare;- Vibratii neliniare. Dupa cauzele care le produc:- Libere (datorate unui impuls initial);- Fortate dau intretinute; Dupa cum se consuma sau nu energia mecanica:- Amortizate;- Neamortizate;Dupa legea variatiei in timp a miscarii: - Deterministe: cazuri particulare: periodice (de ex. vibratii armonice);- Aleatoare. Marimi caracteristice ale vibratiilor:- Amplitudinea (deplasarea)- Viteza -Acceleraţie şi spectru de frecvenţe.

LEGISLATIE REGLEMENTARI PRIVIND ACREDITAREA LABORATOARELOR DE INCERCARI Dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii reprezintă o prioritate pentru viitorul economic al României. Principalele acte normative care reglementeaza acreditarea laboratoarelor de incercari sunt:ORDONANTA nr. 38 (cu modificările si completările prevăzute în: Legea nr. 245/29 aprilie 2002-publicat în M.O. Partea I, nr.313/13 mai 2002; O.G. nr. 3/2004-pubicat în M.O. Partea I, nr. 48/20 ian 2004; Legea nr. 46/09.06.2004-publicat în M.O. Partea I, nr.532/14 iunie 2004) privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitătiiSR EN ISO 17025 :2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonariDIRECTIVE EUROPENE REFERITOARE LA ZGOMOTLegea privind protectia mediului nr.137/1995, republicata - asigura cadrul legislativ, in Romania, in domeniul zgomotului Directive europene transpuse de legislatia romaneasca in domeniul zgomotului industrial si ambiental Nr.crt Domeniul reglementat/ Directiva Reglement. tehnica/ Monit. Oficial

1 Masini industriale / 98/37/EC HG nr. 119/2004/ 175:1.03.2004 2 Emisii de zgomot in mediu produse de echip.

destinate utilizarii in exteriorul cladirilor/ 2000/14/EC

HG 539/2004 / 398:5.05.2004

3 Cerinţele minime de securitate şi sănătatereferitoare la expunerea lucrătorilor la riscurigenerate de agenţi fizici (zgomot)/ 2003/10/CE

HG 493/2006/ 380: 03.05.2006

4 Zgomotul emis de aparatura electrocasnica/ 86/594/EEC

HG 672/2001

Cerintele referitoare la expunerea la zgomot conform N.G.P.M. Art.

N.G.P.M Cerinta Cpnditia impusa

Art. 594 Limita max. admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot

87 dB (A)

Art. 608 Cerinte impuse pentru cazul in care:

-Expunerea zilnică la zgomot a unui angajat>80dB(A), sau

-Val. max. pres. acust. instantanee neponderate > 112Pa

Angajatorul trebuie sa asigure echipamente individuate de protecţie

Art. 605 Cerinte pentru locurile de muncă unde:-Expunerea personală zilnică la zgomot > 85 dB(A), sau-Val. max. a pres. acust.instantanee neponderate >200 Pa

Marcare cu panouri care să arate că e obligatorie purtarea echipamentului individual de protectie

Art. 609 Cerinte pentru cazul in care:

-Expunerea zilnică la zgomot a unui angajat > 85 dB(A), sau

-Val. max. a pres. acust. instantanee neponderate>200 Pa

Purtarea echipamentului individual de proteîtie împotriva zgomotului este obligatorie.

Art. 618 Conditii in care se admite depăşirea limitei maxime de zgomot pe durata unei zile de lucru

Expunerea saptămânală medie< limita max. adm.

Art. 610 Cerinte pentru echipamentele de protectie purtate corect Nivelul zgomotului la ureche < 80 dB(A)

Directive europene referitoare la vibratii. In tabelul urmator sunt prezentate directivele europene referitoare la vibratii si transpunerea in legislatia romaneasca.Nr.crt Domeniul reglementat/ Directiva Reglement. tehnica/ Monit. Oficial

1 Masini industriale / 98/37/EC HG nr. 119/2004/ 175:1.03.2004 2 Cerintele minime de sanatate si siguranta

referitoare la expunerea lucratorilor la agentii fizici – vibratii / 2002/44/EC

HG 1876/2005/ 398/5.05.2004

Cerintele referitoare la expunerea la vibratii conform Directivei 2002/44/EC Tip vibratii Criteriu Conditia impusa ActiuniVibraţii transmise sistemului mână-braţ

Valoarea limită de expunere zilnică, standardizată la o perioadă de referinţă de 8 ore

5 m/s2

-Inregistrarea expunerii anterioare la vibratii;- Avertizarea operatorului asupra riscurilor;-Supraveghere medicala si inregistrare simptome;-Alegerea echipamentelor cu nivel scazut de vibratii;-Utilizarea corecta a echipamentelor;-Instruirea angajatilor;-Evitarea expunerii continue pe durate lungi

Valoarea de expunere zilnică, care declanşează acţiunea, standardizată la o perioadă de referinţă de opt ore

2,5 m/s2

Vibraţii transmise întregului corp

Valoarea limită de expunere zilnică, standardizată la o perioadă de referinţă de opt ore

1,15 m/s2, sau o valoare a dozei de vibraţii de 21 m/s1,75

Diminuarea vibratiilor pe caile de transmisie (scaune speciale, platforme vibroizolante, echipamente de protectie

Valoarea de expunere zilnică, care declanşează acţiunea, standardizată la o perioadă de referinţă de opt ore

0,5 m/s2 , sau o valoare a dozei de

vibraţii de 9,1 m/s1,75

Zgomotul poate fi un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, care influenţează negativ performanta profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului activităţii prestate. Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcţie de intensitate şi de durata. Efectele, in ordinea aparitiei sunt:la nivel psihic (distragerea atenţiei, reducerea performanţelor), vegetative (creşterea activităţii cardiace), suferinţă auditivă , dificultăţi în coordonarea mişcărilor.Directiva CE nr.188 privind protecţia salariaţilor faţă de riscurile de imbolnăvire datorate expunerii la zgomot în mediul de muncă, stabileşte ca limită a nivelului acustic continuu pe saptamana valoarea de 85 dB. Directiva a fost preluată de NGPM/2002 cu menţiunea că expunerea la zgomot a fost stabilită la 87dB. Deoarece gradul de atenuare minimă realizat de antifon este de 2 dB rezultă că limita admisă respectă recomandările europene. În tabel sunt prezentate duratele maxime admisibile de expunere în funcţie de nivelul zgomotului

Efectele nedorite ale zgomotelor si vibratiilor

Durata expunerii la zgomot pe ziua de muncă Nivelul zgomotului dB

ore 24 8016 828 854 882 911 94

Cca 20% din populatia Europei sufera datorita nivelurilor inacceptabile de zgomot care produc:- disconfort- perturbari ale somnului - alte probleme de sanatate.

Efecte nedorite ale vibratiilorModificări osteoarticulare datorite acţiunii vibraţiilor mecanice transmise prin sistemul mână – braţVibraţiile cu frecvenţe între 20 - 40 Hz, dar uneori chiar până la 300 Hz transmise prin sistemul mână - braţ pot produce leziuni musculare, osoase neurologice si vasculare la nivelul mâinii, articulaţiei pumnului şi articulaţiei cotului. Folosirea în diferite procese tehnologice a unor unelte generatoare de vibraţii mecanice a făcut necesară cunoaşterea afecţiunilor osteoarticulare cu caracter profesional produse de ciocanele pneumatice sau de unelte asemănătoare.Majoritatea studiilor medicale menţionează ca fiind cele mai importante următoarele:1) Artroza hiperostozantă a cotului2) Osteonecroza aseptică a osului semilunar (maladia lui Kicnböck)3) Osteonecroza aseptică a osului scafoid al carpului (maladia lui Köhler)

Vibraţiile transmise intregului corp pot produce:- Jenarea activităţii fizice şi intectuale - oboseală; - Deteriorări mecanice – la niveluri ridicate ale accelerației pot rezulta fracturi, deteriorarea plamânilor, deteriorări cardiace; -Fenomene subiective – lipsă de comfort, durere si stare de neliniște;

În general se consideră trei trepte de apreciere a efectelor vibraţiilor: - pragul de percepere, - pragul de neplăcere- pragul de intoleranţă.

STRUCTURA ORGANIZATORICA

NOTA: Laboratorul nu are personalitate juridica proprie

PREZENTAREA LABORATORULUI LIVA

COMITET DE DIRECTIE INCDMF

CONSILIU DE ADMINISTRATIE INCDMF

DIRECTOR GENERAL INCDMF LIVA

DIRECTOR ECONOMIC INCDMF

CONSILIUL TEHNICO-EC.

COMP. AUDIT PUBLIC INTERN

COMP. ACHIZITII PUBLICE

RESP. RELATII PUBLICE

OFICIU JURIDIC

CONSILIERI DIR. GENERAL

DELEGAREA RESPONSABILITĂŢII ÎN LIVA DIRECTOR GENERAL

● RESPONSABIL CALITATE - 1 persoană; ( locţiitor responsabil calitate = şef laborator )● RESPONSABIL CU ACTIVITATEA METROLOGICĂ – 1 persoană; ( locţiitor responsabil cu activitatea metrologică = responsabil calitate ).

● PERSONAL PENTRU CONDUCERE ŞI EXECUŢIE ÎNCERCĂRI: 2 persoane 1.Responsabili lucrare; 2. Executant lucrare.

Şef laborator – 1 persoană( locţiitor şef laborator = responsabil calitate)

deleagă cu responsabilitate şi cu autoritate organizatorică deplină pentru îndeplinirea politicii LIVA cu privire la calitate şi pentru realizarea obiectivelor acestei

politici pe:

deleagă responsabilitatea pentru:- a identifica şi a înregistra orice probleme referitoare la SMC dar şi pentru a iniţia, a recomanda, a da soluţii, şi a verifica implementarea acestora;- a implementa, a menţine în funcţiune şi a îmbunătăţii continuu SMC propriu;- a iniţia acţiuni de prevenire a apariţiei neconformităţilor referitoare la SMC; - a controla neconformităţile, până când deficienţa sau starea necorespunzătoare a fost corectată;

deleagă responsabilitatea pentru:- a - şi însuşi toate documentele SMC şi a implementa aceste documente în activităţile de încercare realizate; - a semnala şi a controla neconformităţile constatate pe parcursul realizării încercărilor / verificărilor până când deficienţa sau starea necorespunzătoare referitoare la lucrarea executată a fost corectată,- a iniţia acţiuni de prevenire a neconformităţilor referitoare la lucrarea executată.

PRINCIPALELE DOTARI EXISTENTE

DOMENIUL DE ACREDITARE