filili al XCVI-lea Nr. 75NUMĂRUL a Lei Braşov Joi 28 Septemvrie 1933

acţia ş i administraţiaŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5.(Cinematografili „ Astra“)

fKLEJTON 22B il or aia »ni anual SfiO lai (»entra lUalnâtato 800 iolA®unţn*i radan o, 4upà tarif

fi LAI1838 BUBEORGHE BARITI».Apare de trei ori pe săptămână

S e r b ă r i l e P e l e s u l u i

Ire

Sinaia, 26 Sept.Şi vremea şi-a revărsat cu g toată îndurarea asupra ser­iilor iubiiare ale Leagănului nasliei Române. Picurii reci ploae, amestecaji cu fulgi de

pada, cari începuseră a înve- pămânlul în haină de iarnă, u oprit în ajunul serbărilor,

soarele zâmbind majestos a scos faja din nouri, inun nd văzduhul cu raze de lu­nă şi veselie.Şi scăldate în aceasiă mare

bunăvoinjă cerească sau sfăşurat serbările jubilare ale leşului.

lume imensă, pofop de oa- ni, sosiţi din jur şi depărtări, prefăcut Sinaia un adevărat

nicar omenesc în timpul ser­rel, care a prilejuit acestui o- ei de munte zile pe care nu

mai trăit.enea poporul ca să corn- efeze bucuria praznicului înăl- in cinstea Ceior-ce îna-

e cu o jumătate de veac fila- eră acest Leagăn al Dinas- i Ţării Româneşti.Încă de Duminecă splendida tiunc climaterică, împreună cu edinja regală de vară, luaseră mbetul serbăioresc pentru pri- rea oaspeţilor.upă orele 10 s’a făcut de

membrii guvernului, în nte cu d-1 prim-ministru Vaida evod, primirea ministrului ce- slovac Beneş.După o oră pe peronul gării aflau M. S. Regele în unifor- de cap al reg. 64 infanterie

oslavă, Marele Voevod Mi-i. Regina Maria, Regina Elisa-

A. S. I. Principele Frie- ch de Hohenzollern, Arhidu- sa Ileana, Arhiducele Anion, incipesa de Wied, apoi d nii [ies ministrul cehoslovac, mem- * guvernului în frunte cu d-1 ida-Voevod, autorităţile locale

l-a sosirea trenului regal iu- slav descinde M. Sa Regina afioara şi Regele Alexandru iugoslaviei, îmbrăcat în uni-

r5'a vânătorilor români împre- 8 pu A. S. Principele Nico-e; m uniformă de general-a-dor.jjloţnente pline de duioşia re- „erü Ş> îmbrăjişeri între mem- j! familiei Regale.

uPâ trecerea trupelor în re* a Şi recomandările de rl* re’ familia Regală împreună auguşiij oaspeji se îndreaptă

^ castelul Peleş.istru,a.Celaşi tren a sosit şi mi* dtici ÍU90slav externe d-1

orele 1 a avui loc la Pe* 'Pat . p eI“n> a care au parti­le regale cu sui*en’ (lr- Vaida-Voevod, Ed. t Ş’ Jet'ici şi N. Titulescu. e p ?rele 3.30, cei trei miniştriiîiiu' ’ d-nii Beneş, Jeftici e {j escu au depus coroane 'ouj,|n nalurale cu culorile na- ten,pi resPective pe mormântul .. - clorului Micei Antante,t a i0l}escu.

ejunul, care a avut loc la

Castelul Peleş, Suveranul a în­mânat învitaţior medalia come­morativă a PeleşuluL

M. Sa Regele Alexandru al iugoslaviei a fost numit de M,S. Regele Carol mareşal al ar­matei române.

D-1 B. Jeftici a fost decorat cu Marele Cordon al „Serviciu­lui Credincios“, iar d-1 Beneş cu Marele Cordon al ordinului „Pentru Merit“.

Prima zi a festivităţilorIn sunetele clopotelor dela

Mănăstire şi al muzicelor mili­tare, pe o vreme plină de ve­selie şi parfum serbăioresc au început Luni festivităţile come­morării de o jumătate de veac a Castelului Peleş.

Toată noaptea trenurile şi au­tomobilele au gemut de povara muljimei sosite să asiste la fes­tivităţi. Nu mai era muljime ci mare de spectatori.

La orele 10 încep să so­sească la Mănăstire înalţii dem­nitari, foşlii miniştri, membrii corpului doplomatic, ai guver­nului, înaltul cler. Mai târziu domnii Beneş şi Jeftici cu sui­tele, contele Volpi şi prinţesa Russpoli, însoţiţi de d-i Buzdu­gan. La 11 fără un sfert Fami­lia Regală împreună cu auguştii oaspeţi.

Serviciul divin este oficiat de Patriarhul Miron, Mitropoliţii Bă­lan al Ardealului, Pimenal Mol­dovei şi Gurie al Basarabiei, înconjuraţi de un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul catedralei din Curtea de Argeş.

După terminarea sfintei slujbe urmează defilarea trupelor în Bulevardul Gbica, unde se ri­dicaseră tribune -împodobite cu covoare naţionale.

NL Sa Regele în uniforma Vânătorilor de Munte, împreună cu Regele Alexandru el Iugosla­viei, Prinţul Nicolae, Prinţul Fri- deric de Hohenzollern şi Voe- vodul Mihai au făcut pe jos drumul dela Mănăstire spre lo­cul defilării, aclamaţii fiind şi ovaţionaţi cu entuziasm de trupe şi mulţime.

Defilarea grandioase. Lin di­vizion din escortă regală şi di­ferite unităţi ale armatei cu dra­pele şi muzici. In fruntea bata­lioanelor din reg. de gardă 9 Vânători defilează M. Sa Regele Alexandru, în fruntea bat. 1 Vâ­nători de Munte M. S. Regele Carol II, cu batalionul 2 Vână­tori de Munte Marele Voevod Mihai, iar bat 3 Vânători de Munte A. S. I. Principele Fr. de Hohenzollern.

Ţinuta trupelor şî însufleţirea, cu care au fost primite de mul­ţime, au lăsat momente neuitate.

Dejunul dela Castelul PeleşA urmat apoi un dejun la

Castelul Peleş, la care au luat parte toţi membrii Familiei re­gale, membrii Curţilor regale, membrii guvernului, metropoliţii ţării şi un număr de 80 învitaţl.

In decursul mesii strălucite Moj. Sa Regele Carol a închi­nat în sănătatea oaspeţilor, după care a luht cuvântul d-i prim- ministru Vaida• Vaeuod.

Cuvântarea d-lui 'prim-ministru Al. Vaida Voevod

Maiestate,Daţi-nti voe ca în aceasta zi

de mare sărbătoare să rostesc şi eu câteva cuvinte în numele guvernului Majestăjii Voastre.

Acest Caste), simbolizând lea­gănul Dinastiei noastre, ere ceva particular, ceva misterios. Aici eşti cuprins de un simţământ de micime, ca înlr-o mare biserică, penirucă acest Castel este cu adevărat biserica sfânta a tradi­ţiilor celor mai măreţe ale neamului românesc.

Pe-aci a stat regele Carol I, gândindu-se adânc şi cu grija esupra soartei acestui neam. Aci s-au plămădit cele mai măreţe planuri şi de aci s-au realizat,după aceea, celelmaidâmuitoareînfăptuiri pentru neamul şi ţara românească.

Mare a fost regele Carol, nu numai prin cuminţenia sa, darîp r in ta le te p d « » * .,» re« d“ 'si perseverare. Daca la Pievna a putut penlru UUa mul neamului romanesc sa faca probă de foc, iară acea sta, g o- rie a Plevnei nu ar f fost c puţînţă să avem Maraştu ş» M răşeştii. Fiindcă regele Carol a fost si un mare educator, care aştiut să creasci acesl neam

I la disciplina severă de gândire, punând baze solide pentru evo­luţia sa viitoare.

Regele Carol a fost şi un mare îndrumător. Cu răbdare, cu stăruinţă şi cu inimă erfă- toare, când se păcăfuia contra lui de acei cari nu-şi dădeau seama că autoritatea regală este însăşi cristalizarea autorităţii na­ţionale. .

Dacă intr-un gând şi o sim­ţire _ când ceasul a sunat — Românii din cele patru unghiuri am putut să fim de aceeaşi cre­dinţă şi aceeaşi hotărâre, se da- ioreşte şi aceasta marelui rege, pentrucă din provincii în formă, sub suveranităţi străine, a ştiut să creieze provincii, care sufle­teşte äse uitau totdeauna spre acest Castel Peleş, spre regele Carol. In momente de restrişte fiecare obidit, fiecare reprezen­tant el celor apăsaţi, câştigam de aci puteri noui, spre a duce celorlalţi acasă asigurarea ca odată şi odată va suna ceasu măreţ, când visul regelui Carol I. şi al neamului romanesc seva realiza. „ , ,

După regele Carol a armadomnia înfăptuitorului unităţi, no­astre naţionale, a celuia atat^de mare rege Ferdinand.

„Regim de aventură“ -- scrie oficiosul partidului dncist.

Iar partidul se aruncă în aventuri pentru regim.

E dureros şi trist...E dureros şi lrisf,ceea-ce se petrece în Braşovul, vechea cetate a

culturii, unde sufletul Ardealului românesc înălţa cu trudă şi credinţă fierbinte templul conştiinţei şi aspiraţiunilor naţionale ale unui neam încătuşat, şi obidit, dar hotărât şi fanatic întru credinţa izbândei definitive a românismului întreg.

Este neîndoios, că în Braşov s’a plămădit în bună parte acea conştiinţă naţională viguroasă care este mândria Ardealului, căci aci a fiinţat liceul românesc, unde dascăli idealişti vegheau cu smerenie şi cu adâncă evlavie şi făureau caractere româneşti ne­clintite, puse în serviciul cauzei naţionale, aci în Braşov „Gazeta Transilvaniei“ fanatica românismului, a fost făclia vecinie aprinsă, care a luminat calea grea şi plină de jertfe a aspiraţiunilor noas­tre naţionale şi politice.

Câte caractere falnice, câte minţi luminate, câte inimi româ­neşti nu a numărat Braşovul! — Mulţi au trecut la cele vecinice, foarte putini au mai rămas, pe cari patimile mărunte ale neche­maţilor zilelor noastre îi întunecă vremelnic.

Un om, care din anii primei tinereţi îşi mărturisea prin articole mugurii credinţelor iar mai târziu ca preşedinte al Socie­tăţii Academice „Petru Maior“, ducea acea acţiune românească atât de curagioasă, despre care se vorbeşte şi astăzi cu admira­ţie, la vârsta de 24 ani director al „Gazetei Transilvaniei“ deci îndrumător prin slovă al politicei româneşti din Ardeal, în vreme când „Grosso3terreich“-ul captivase gândirea conducătorilor po­litici ai Românilor din Ardeal, tînărul director era captivai şi mi­lita cu fanatism penlru ideia României Mari, ioi la această vârstă membru în Comitetul Executiv Central al Partidului Naţional Ro­mân, vecinie treaz cu vorba şi cu fapta penlru politica naţiona­lismului integral şi neprecupeţit, pentru atitudini de curaj şi gân­dire românească lârât prin temniţele Vaţului şi Segbedinului, iar mai târziu când zorile eliberării naţionale se arătau palide, tre­cut în serviciul armatei române, iar când speranţele sau întu­necat pentru un moment, pe câmpiile nesfârşite aie Siberiei or­ganizând Corpul de Voluntari români: prin manifestul dela Dar- niţa să proclame cel dintâi Unirea tuturor Românilor, ca pe urmă pentru calităţile sale să fie trimis să reprezinte interesele Româ­niei Mari la Conferinţa Păcii din Paris, în calitate de consilier tehnic — toate acestea făcute dinir’un sentiment neţărmurit de iubire de neam, dintr’o depăşire absolută a egoismului şi intere­sului personal, dintr’o minte luminată,—sunt cu drept cuvânt fapte, cari fac istorie în viaţa unui om.

Venerabilul protopop octogenar Câmpeanu din Târgu-Murăş, la serbările bătrânei Asociaţiuni a descoperit pentru moment co­moara strălucitoare a bărbaţilor ardeleni, afirmând că un om ve­dea rezolvirea tuturor problemelor ardelene numai prin baioneta dorobanţului român.

Idealul naţional înfăptuil, să ajungi ministru este frumos şi drept, dar faptele, cari premerg acestei înalte demnităţi, sunt în măsură să aducă recunoştinţa adevărului, care se afirmă şi triumfă întotdeauna.

E dureros şi trist ca în Braşov, unde au gândit şi mărfurîsit aţâţi bărbaţi aleşi ai neamului,— scribi netrebnici şi foiţe ticăloase, cari fac ruşinea scrisului şi demnităţii gazetăreşti, scribi de pripas cu gând netrebnic, săvârşesc sacrilegii în templul în care păstrăm nobila tradiţie ardeleană.

E dureros şi trist. Dar mai ales, e ruşinos, groaznic de ru­şinos !

Nici o clipă nu am şovăit să credem că până la sfârşit, stră­lucitele sale calităţi vor duce la îndeplinire opere, a cărei îndru­mare a început-o predecesorul Său ! De aceea ne-a fost dat să vedem cum perseverarea sa a şi fost încoronată cu desăvârşit succes.

Nu pot să nu-mi aduc aminte în acest lăcaş şi de marea re­gină Elisabete, Carmen Sylve, care a creat legendele acestui castel, care a creat legendele acestor plaiuri şi munţi.

Şi nu pot să nu-mi aduc a- minie de marea regină Maria, care a dat legendei înfăptuire, vorba sprijinind-o prin fapte, care în momente grele a ştiut să fie soţie cu adevărat întregitoare a simţimintelor şi gândurilor ma­relui rege Ferdinand.

De trei ori slăvită Majeslate sunteţi, pentrucă merită Doamnă, puteţi vedea astăzi, alaiuri de Majestatea Voastră două regine, doi regi, o archiducesă şi un archiduce şi capul casei de Ho­

henzollern, care ne-au făcut o noarea să ridice prin prezenţa lor solemnitatea serbării de as­tăzi.

Şi dai Vă este să 1 vedeţi pe fiul Majestăţii Voastre încon.urat de toate simţimintele bune ale acestui neam, Ia muncă aprigă, ca să continue opera începută de glorioşii săi înaintaşi.

Dai Vă este să vedeţi ce cel de-al doilea fiu, pe care cu toţii l-8m iubii, 1 am stimat şi l-am admirat atunci când cu atâta de­votament a ştiut, în calitate de regent, să vegheze Ia apărarea scumpului patrimoniu al ţării şi dinastiei române.

Majestale,Mai mare satisfacţie nu puteţi

avea, când vă vedeţi înconjurat de înalta iubire de mamă a Ma­iestăţii Sale Vegina Maria, încon­jurat de dragostea membrilor di­nastiei, admirai şi înconjurat de dragostea obştei neamului ro­mânesc şi înconjurat de foţi cu dragostea pentru munca ce-aţi

Pagin a 2

desfăşurat în interesul acestei fari; mai mare satisfacjie nu pu­teţi avea decât numai atunci când, cu părul cărunt, la adânci bătrânefe, dând o educaţiune aşa precum a-ti început a o da viitorului rege al României, ve|i vedea pe succesorul Majestă{ii Voastre împodobit cu toate vir­tuţile Dinastiei, şi când cu inimă liniştită veji vedea asigurată con­tinuitatea domniei pentru a- ce astă {ară.

Dati-mi voe să Vă urez în a- ceste clipe solemne, ca la a- dânci bătrâneţe, când Vă veţi uita înapoi asupra operei Ma- jestăjii Voastre, să fiji deplin

satisfăcut, pentrucă această dom nie să strălucească pentru Jară mai mult chiar decât acelea ale marilor regi Carol I şi Ferdi- nand I; pentru ca prin munca Mejestătii Voastre să se desă­vârşească măreaţa clădire a României Mari pe temeliile pe care au aşezat-o glorioşii pre­decesori ai Majestătii Voastre.

Dumnezeu să Vă dăruiască ani mulfi şi fericiţi; să Vă ve­deţi fiul crescând ca un vlăstar mândru; să vedeţi tara progre­sând şi să fiţi deplin satisfăcut sufleteşte că măreaţa operă că­reia Va-ţi devotat, s’a desăvârşit. (Ova|iuni, urale).

Răspunsul SuveranuluiAdânc mişcat de vorbele

calde ce le-aţi rostit, atât Mie cât şi a lor Mei, din adâncul sufletului vă aduc aci sincerile Mele mulţumiri.

Hotărând a serba, în a- ceastă zi, 50 de ani de când Marele Vodă Carol a păşit pragul acestui Palat, am ţi­nut, împreună cu întreaga ţară şi întregul Meu popor să prăznuesc sădirea unor rădăcini de nescos, cari au făcut legătura definitivă în­tre Dinastie şi pământul ro­mânesc (urale).

Istoria clădirii Castelului Peleş se aseamănă aşa de mult cu istoria poporului nostru. început pe un teren fugitiv, pe un teren conţi­nu năvălit de ape şi în care cele clădite într’o zi se surpau în ziua următoare, numai prin stăruinţa acelui înţelept Domnitor, s’au aşe­zat, în sfârşit, temeliile so­lide pe care se ridică as­tăzi, falnică, această clădire.

Şi alegerea acestui loc, care poartă numele unui munte din ţara de unde e Isus Christos, a fost poate atunci o alegere întâmplă­toare, dar a devenit o ale­gere simbolică.

Castelul Peleş, clădit la marginea vechilor hotare, rămas veşnic un stâlp, ară tând că, aci trebue să fie centrul ţării — şi aşa a fost (urale).

In această zi gândul Meu ca al tuturor românilor

— nu poate decât să se în­drepte cu pioasă evlavie şi cu adâncă recunoştinţă că­tre aceia ale căror suflete au bătut cu atâta dragoste de ţară, între aceste ziduri. Căci dacă noi astăzi stăm aci, dacă noi astăzi, cu frun­tea sus, putem să prăznuim această serbare, o datorăm faptului că Ei au fost.

Dacă nu ar fi fost înţe­leptul Rege Carol şi dacă nu ar fi fost viteazul Rege Ferdinand, noi astăzi nu e- ram aci.

Acest gând îmi dă însă deosebit Mie — ca tuturor de sigur — 0 datorie de îndeplinit.

Noi, cu tot patriotismul, cu toată râvna şi cu toată puterea de muncă, care este în noi, trebue cu toţii să ducem mai departe această operă, ca această clădire sim­bolică să nu fie numai în piatră, ci să devină ziduri de oţel de care să se spar­gă oricare intemperie a vre­murilor şi a vrăjmaşilor. (Aplauze), Eu, în faţa Ţării,

îmi iau solemn acest anga­jament, voi fi aci, în cen­trul chiar al ţării neclintit străjuitor al intereselor ei şi inovator a tot ceiace este bun şi sănătos.

Cui pot astăzi să ridic a- cest păhar ?

Poate — şi sunt sigur că veţi fi de părerea Mea — cu evlavie în amintirea ce­lor doi Regi şi a Reginelor, prin sufletele cărora aci s’a înfăptuit ceiace s’a înfăptuit.

Mai presus de cât aceş-

tia — cari oricât ar fi fost de mari, sunt trecători ridic astăzi, cu dragoste ne­spusă, acest pahar în sănă­tatea singurului lucru care rămâne permanent şi neş­tirbit pe aceste plaiuri, po­porului românesc. (Ovaţiuni, urale).

La orele 5 a avui loc con­certul dat de maestrul Enescu, după care a urmat concertul muzicelor militare în fata Cas­telului.

Seara o impunătoare retra­gere cu torfe şi un dineu oferit de d-1 Titulescu în onoarea contelui Volpi, trimisul Italiei.

Ziua a douaMarfl la ora 11 şi jumătate,

pe o vreme tot atât de admira­bilă, a avut loc solemnitatea desvelirii monumentelor Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta, pe pajiştea din fata Castelului Peleş, fiind de faţă întreaga Familie Regală şi {o{i invitaţii. Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul Miron.

Asistenta a trecut apoi la Stâna Regală, unde, după des- velirea plăcii comemorative, a avut loc banchetul.

Festivităţile s-au terminat seara cu concertul şi recepţia Ia Castelul Peleş.

O A Z E T A T R A N fh L V flN ’ E)

pe căile ferate pentru alimen- ele ce se duc în Munţi pre­cum şi pentru producţia gmoţilor ce se aduce din mun|i, bine în­ţeles până la liniile principale. A mai objinut 50% reducere la explozibilele necesare minerilor, iar taxa analizelor în urma in-

*75.tervenfiei d snlQ 120 lei. ale a foşti

Lucrările de refflm,cia a regiunei M9,ce[e e*seni au ş i > n | i l 0r K du-se astfel D(J ^ ePut >

omenesc MeaP° P <

Spre un trai mai tihnitcondusă e o ' * kt buno. Mai bună ca

Dar repetăm • Om ie s i ce lucrează ? "*r r p f tz S vl Cum

Acfiunea de refacere a începui.Guvernul a însărcinat — pre­

cum am anunfat — la începutul lunei August pe d-I ministru subsecretar de stat Ioan Pop să facă o munujioasă anchetă a stărilor de lucruri din Munţii Apuseni şi să arate măsurile cari se impun pentru amelio­rarea situaţiei Mojilor.

Terminându-şi această mi­siune, d l ministru Pop a con­semnat rezultatele anchetei în- fr’un voluminos raport, care a fost înaintat d-lui prim-ministru Vaida, iar în Consiliul de mi­niştri, care a avut loc săptă­mâna trecută la Călimăneşti, d l ministru Pop timp de două ore a expus membrilor guver­nului situaţia moţilor.

D-sa a arătat metodic, că ac­ţiunea de refacere nu jse poate

limita numai la populaţia pro­priu denumită »Moţi*, care au mai rămas numai în 40 de co­mune cu circa 60.000 locuitori, ci acţiunea trebue extinsă şi a- supra celorlalţi locuitori ai Munţilor Apuseni, cari au suferit deopotrivă vitregia guvernelor trecute şi cari locuesc în 590 comune, având 516,316 suflete, cari sunt risipite pe teritoriile judeţelor Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara şi Turda.

După ce d 1 ministru Pop a susţinut cu toată căldura cauza moţilor, guvernul a votat două­zeci milioane pentru refacerea drumurilor, din care patru mi­lioane d 1 ministru le-a destinat pentru refacerea drumului Alba- lulia—Abrud; mai deparie d-sa a putut obţine reducere de 507o

Spre un trai mai tihnii ni- zuim cu toţii, plugari sau sluj­başi, negustori sau meseriaşi. Munca şi străduinţele noastre din fiecare zi această ţintă o urmăresc. E şi firesc să fie aşa, fiindcă altfel omenirea nu ar mai înainta ci ar rămânea a- ceeaşi ca şi pe vremea când trăia prin peşteri.

Omul zilelor noastre caută pe toate căile să-şi uşureze, să şi înlesnească traiul. De aceea a ghicit trenul şi aeroplanul, cari în câteva ceasuri îl duc la o depărtare pe care odinioară o străbatea zile întregi, sau chiar săptămâni, a inventat automobi­lul, radio, telefonul, maşina de săpat, de semănat, de treierat, tractoarele şi alte multe maşi­nării şi unelte.

Şi mai sunt de inventai. Min­tea omului e neastâmpărată şi în acelaş timp minunată. Nu de geaba l-a lăsat Dumnezeu să fie regele tuturor creaturilor sale ! •

Plugarii noştri încă îşi dau toată silinţa ca să ajungă la un trai cât mai tihnit şi mai les­nicios. Şi străduinţele lor nu sunt zadarnice. E de ajuns să ne întoarcem cu gândul ia felul de trai al plugarilor români de acum 40 - 50 de ani. Intre ceea-ce era atunci şi ce este astăzi e o deosebire ca între cer şi pă­mânt. Putem spune chiar, ca traiul lor de atunci era prea pu­ţin deosebit de al dobitoacelor, până când asiăzi, în cele mai multe case ţărăneşti găseşli o rânduială ce bale la ochi şi o mancare ce poate sta pe masa oricărui domn dela oraş.

Asta nu înseamnă însă, că nu mai sunt multe de făcut şi de îndreptat. Dimpotrivă, plugărimea noastră trebuie să aibă astăzi mai mult ca oricând ochii bine deschişi pentru ca să facă faţă împrejurărilor grele prin care irecem şi să şi clădească temelii puternice pentru viitor.

„ '“'e Cu«i lu.

Luni la amiazi după parada militară a avut Ioc în Castelul Peleş desvalirea plăcii comemo­rative a semicentenarului Cas­telului Peleş aşezată în dreapta la intrarea în castel şi a per­gamentului pentru comemorarea

semicentenarului. Conţinutul per­gamentului comemorativ a fost citit de mareşalul curţii regale d-1 general llasievici iar textul poeziei ocazionale, scrisă de poetul O. Goga, a fost cetit de autor avand următorul cuprins:

Dela serbările P eleşu lu i. , Textul pergamentului

Jncheindu-se o jumătate de veac de când neuitatul meu un- chiu, Marele Rege Carol [, fm- Preună cu mărinimoasa Regină tlisabeta, au statornicit reşe­dinţa tor de vară — în de Ei întemeiatul Castel Peleş, Noi, Carol al II lea Regele Româ­nie,, am hotărât să prăznuim împreună cu vlăstarele reges­cului Nostru neam, azi Lun, 25 Septembrie 1935, cei cincizeci de arii ai leagănului Dinastiei romane perpetuând figura mă- reală a Regelui întemeietor Ca­rol I şi a Reginei Carmen Sylva prm statui sfidătoare a vremu- nlor aşezate in pajiştea veşnicteifnJH r f le Jalnicului Cas- ' "ăl ° ‘ od‘nioară la hotarele Jărei, dar ajuns prin vitejia os-d o rrm i român'’ de sub glorioasa domnie a prea iubiţilor Mei Pă­rinţi, Regele Berdinand I şi Re.

gt Z g T a‘ ^ ^Semicentenarul leagănului Di­

nastiei s’a sărbătorit prin slujbet T f J Sfân'° ^ n tfu r l

dela stâna Regală.

1883-1933inlâiul Rege aci, în brazi, sub creste £>i-a praznuit în piatră biruinţa Asemeni lui Manole din poveste La temelie şi-a zidit credinţa-

Pnt7 mîci' ! irag' . cinz,eci de ani trecură Potop de sânge le-a ’nroşit veleatulo-un. Y1? , V1. a veQcurilor gură S a isbandit de-a lungul şi de-a latul.

Bătrâne Domn! Când viu să t; „sj Si cer povata Ta Vad Sa,a^ ‘a V . ,?e e ’ n e P ° t u l şi urmaşul Al treilea in scaunul de Domnie:

Spre depărtări azi ochi-Mi se ndreaptă Şi_ vorba mea dau chezăşie Vouă P Ca voi ciad, prin cumpănire dreaplă Pe ziduri vechi, o Românie nouă

Dacă umblă 0m..l .are prilej să vadă fel ? n, H gospodării şi felurile cMnl ucrat pământul, din c

lejul de a vedea la o pildă mult grăitoare9 ceea-ce se numeşte 0 a > tură cuminte. Iată în ?ricu| jurări. n ce ‘mpre

Trecând prin câteva din judelui Turda. am b ă S seamă că o bună parte S i*’ l.rul lor e culli»aV cu Pământuri de câte 1 >—j C,M erau pline cu ceapă frJ L , M,rat_de acest lucru, am £ ?. T°rbă stenii ce i - J

tâlmt pe hota.- şi pe cari jîntrebat dacă ies bine cucui

- Foarte bine, - ml.aurS.pu.ns ei\ T , D.acă a* semăna grâu, orical s*ar face de bine nu am scoale de pe un M de pământ mai mult de 8000le dar aşa cu ceapă facem pâj ia 30.000 lei. Din aceşti bar putem apoi să ne cumpărăm bucale, dacă nu avem de ajur Peste toi însă, fiecare dintre n are alâiea bucale cale îi sun de lipsă pentru un an, iar di, ceapă ne acoperim celeialteche lueli. O vin iem pe la Abr Zialna şi chiar în Vechiul Rega

Oameni deşlep|i — mi-amzi eu, — oameni cari ştiu ce fa cu pământul. Dacă ar fi mul ca ei in loată Jara, agricullui românească ar fi neinlrecul Bineînţeles, nu to|i cu ceapă, şi cu alle culturi, de pildă: p: mi roditori, plante de nul« plante textile, vi|a de vie ele,

Agricultura noastră va fi ( atât mai puternică cu câl va mai felurită. De ce să semăna numai grâu şi porumb ?—cumf ceau bătrânii. Să ne gândim m bine la ceea-ce e puţin şi i plăteşte bine. Să fim puţin negustori!

Constantin Hage

s á S g í a ceelor trei dintâi e '9 'aRomâniei«. Suverani ai

Buletinul Politiei-U rm ărire. In noaptea <

24—25 Sept. a. c. detectiv Lungu Ioan dela Biroul jud. arestat pe individul Paszk E’1’ rik zis Török zis Szabó origini din com. Simeria jud. Hunedoar care a furat o bicicletă delaf1 clemantul Olah Ştefan şi aP' a vândut-o.

Cercelându-se bicicletagăsit şi predat reclamantului-

Acest Paszk Emerik esle tor a mai muilor furturi com pe ieritorul jud. Târnavaîntru cât este urmării şi de bunalul Sighişoara, prin V nul Poliţiei generale Nr. 1933. . ,

Cu actele dresate a fos intai parchetului.

Călcată de automobil- j ziua de 25 I. c. Pa,rule,eJ seaudarmi care patrulează v . s(É naţională între B raşov ,8l) ne-au adus la c u n o ş lia p c«n( tomobilul Nr. 3976 B- P venea dela Braşov spre {etil' la orele 15.50 a călca» P» d( Anica Traien lanoş *n jure3—4 ani din Braşov, s ■ ^şenilor Nr. 4, pe can cu părinţii ei pe şosea-

fr. 75-1933

jşcar a populareiR o m â n i e iîn luna Mai

[ Ultimul număr (Nr. 9 Septem- Lg) al „Buletinului Demogra- u al României“ cuprinde date

presante privitor la mişcarea "nulajici României în luna

i a> c. Cifrele de mai jos au ■st raportate la 18,542,074 Io- ţitori, cifră la care a fost eva- * |j popula|ia României la data _’ l Ianuarie 1933.'Numărul născujilor este sim- ţ , f mai scăzut în Mai 1933

cât în aceeaşi lună a a- lui precedent, fiind de 51,119 loc de 56,994^ Tot aşa scăzut şi numărul morji- dela 32047 la 28756. Scă-

rea fiind mai mare la născuji 'cât la mor|i s’a înregistrat o 1 porţie mai mică de excedent 'lural şi anume de 22,363, 'ă de 24,947 din luna Mai a *ului precedent.lUn alt fapt, care trebue rele*, este creşterea căsătoriilor 302 fa|ă de 7420 din Mai ~2) şi a divorţurilor (751 fată 633 din Mai 1933).

Numărul morjilor sub vârsta 'un an de asemenea înre- ■frează o uşoară scădere 'la 9654 la 8336). diferentele înregistrate în Mai p3 fa(ă de Mei 1932 sunt a se ibui exclusiv mediului rural. In şe cifrele anului precedent rămas neschimbate. La me- rural natalitatea scade dela

i la mia de locuitori la 35.2, italilatea dela 21.5 la 18.7.

excedentul natural dela la 16 5.

^căderea natalilă(ii este cu sebire însemnată în provin* e cari ca regulă generală au jalifate foarte urcată, şi a- e: Dobrogea, Moldova, Mun-

iia şi Basarabia.Mortalitatea scade destul de friabil în Oltenie, Dobrogea, vrabia şi Banat.Iste îmbucurător pentru si* jjia sanitară a tării că morta­l a s’a redus mai ales la ulatia de vârsta mică şi a-

|r,e la grupul copiilor dela 4 ani şi mai ales la cei între

■ 14 ani.Cercetând tabela cauzelor de jces, constatăm o scădere sim- are la scarlatină şi gripă, asemenea este mai scăzută

[mortalitatea prin tuberculoză, ile sistemului nervos, pneu* aii. enterite şi moartea prin

£idente. Creşte in schimb Jrlalitatea prin tifus exantema* i tuşea convulsivă, sifilis şi Judism. Morţii sinucişi au fost (4 (fată de 203 din Mai 1932) jomucideri 111 (în Mai 1932:r).

gazeta TRANSILVANIE!

măria comunei Cristian Jud ______Braşov.1607—1933.

PublicaţiuneIpomuna Cristian dă în arândă tn "citaţie publică verbală, un

de 1000 m. 2. situat în va* hotarului şi bun pentru ex*

8 jFe de Parr|ânt argilos, în H ,e ? Oct. 1933 la oara 3 rai ^ 'roăria comunală, pe

a de 1 an şi 3 luni, adecă [p J a, 31 Dec. 1934.u«?‘v» de s,ri9are lei 6,000.— g-Vadiu 10 V„.deQn^ iun'le de licitaţie se pot &se 9 ^dmărie în oarele ofi-

j ‘s',ian. la 23 Sept. 1933."1 Primăria comunală.

® închiriat im?diatc*asăde n - singur in e i^d in ă 2, camere bucătă-

’ *tr. Cuza Vodă 8.482 1—2

, yânzare S i t * :înc§t e» Precum şi o sobă $ru0oi?! ’ ^ oleandri mari şi

h,n- Str. Porjii No. 25.

Nr. 24.031-1933 Ser*- Financiar

Axarea impunerilor comunale

~ Publicaţiune -

sisar;Br>-sunt conferite prin leae „h6 " ePJ-Mci 'u r m S

iVs™®”6' 11' P<!r u f f V T 1!“ 1 0rd"* al Ministe-

c‘ de in,e.rne Nr. 17794 dinJoi?. rT T 1933 S’au aProba*I noi,e Regulamente de taxe co-

1 ™ nal.e’. vo,a,e de Consiliul Mu- f ' " ŞedH « sa din 12 Iulie

J f ' ‘n ba.?a carora urmează a se face noile impuneri cu taxe1934/35 6 Pe anUl 1933/34

Pentru a se putea face o im­punere cat mai echitabilă, am dispus ca, comisiunile de impu­nere cari îşi vor începe activi­tatea la 15 Octomvrie 1933, să lucreze la fata locului pentru a putea aprecia toate elementele de impunere în conformitate cu prevederile art. 57 şi 58 din le­gea pentru organizarea finanţe­lor locale.

Pentru ca comisiunile inşii tuite de noi să şi poată face datoria deplină în interesul ce­tăţenilor Municipiului nostru, ru­gam toji cetăţenii acestui Muni­cipiu a primi cu bunăvoinţă co­misiile de impunere şi a da toate relajiunile cerute pentru a-şi putea îndeplini misiunea ce au.

Ţinem să atragem atenţiunea cetitorilor ca pentru a scuti Mu­nicipiul de chelfueli, impunerile făcute de comisiunile actuale sunt pentru anul 1933—34 şi 1934—35 adecă până la 1 Apri­lie 1935 şi taxele, care urmează a se stabili sunt acelea prevă­zute de legea finanţelor locale în afară de taxele pentru servi­ciile prestate, cari se stabilesc pe baza fişelor de evidentă a imobilelor.

Braşov, la 20 Sept. 1933.Primar :

Dr. C. Voicu.p. Secretar generai:

492 1 — 1 Dr. Popouici.

Primăria Municipiului Braşov

No. 24.758-1933. serv. economic

PuMcaţiune de licitaţieIn ziua de 14 Octomvrie 1933,

ora 11 a. m., se va fne la Pri­măria Braşov o licitaţie publică cu oferle sigilate şi timbrate în conformitate cu normele publi­cate în Mon. Of. No. 127-1931 pentru executarea lucrărilor de canalizare în Str. General Pre- zan, în valoarea de cca 100.000 lei.

Toate condijiunile şi planurile se pot vedea la Uzina de Apă Braşov.

Braşov, la 23 Sept. 1933.p. Primar:

Dr. Polony.p. Secretar general:

494 1—1 Dr. Popouici.

ConvocareReuniunea proprietarilor de

case din Braşov îşi va ţine a* dunarea generală Joi în 5 Oc­tombrie a. c. la 5 după masam sala Sfatului.

Ordinea de zi: Raportul se­cretarului şi casierului pe anul 1932: stabilirea cotizaţiilor mem­brilor pe anul 1933; stabilirea bugetului pe anul 1933.

Membrii sunt învitaji pe a- ceastă cale.

Braşov, la 26 Sept. 1933.498 1—1 Direcţiunea.

România Tribunalul Braşov ... Braşov secţia H a.NrTcTîÎ8372-1933;

deInrecîmMaa|C,ÎUniî îaainta,ă desov contră pârât" s” ^ Bra‘ Juliana Mai para* Succesiunea junana Malasr pentru 116.000 Iei.

Tribunalul.elibera/1 Îîl cerlifica»ulenuerat de judecătoria MixtăBraşov cu Nr. O. 8097-icmdin 23 Iunie i933 din | Care rezulta ca parata Juliana Malasrdecedată la 8 Iunie 1933.

Având în vedere cererea rec amantului, pentru numirea u-

deceda« Pe SC™" ‘,>râlelD e c i d e :

Numeşte pe seama pârâtei succesiunea Juliana Malasr ca curaior pe d-i dr. A. Nistor adv. Braşov caruia se comunică al doilea exemplar al acţiunii şi citajiunea cu termen pentru ziua de 13 Oct. 1933 ora 9 a. m"

Invita moştenitorii încunoştiin-a{. ai pârâtei a înştiinţa ins- anta despre domiciliul lor pen­

tru cari în caz contrar va fi prezentaji prin curatorul numit acum.

Instan{a afişează publicatiunea pe tabla de publicafiuni iar II exemplare din publicaţiune se înaintează reclamantului pentru a fi inserat în Monitorul Oficial urmând a alătura exemplarele de ziar la dosar pentru dove­direa publicărei cel mai târziu până la termenul fixat.

Deasemenea reclamantul tre­buie să insereze publicajiunea infro gazetă locală.

Iar publicajiunea s-a trimis Municipiului Braşov pentru a fi afişată în mod obişnuit.

Ca zi de inmanuare prin pu- blicajiune se va considera ziua 15 a socotită dela afişare.

Braşov, la 11 Iulie 1933. Preşedinte: Grefier:

fss. I Popouici. ss. D. Burefea. Pentru conf.

496 Indescifrabil. 1— 1

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 24852—1933 Serv. economic.

Publicaţiune de 1 citaţiePentru închirierea hotelului*

Restaurant „Curtea Ţârii Bârsei“ (Coroana Veche) din casa Prun­dul Roşelor No. 3, pe timp de 3 ani, se va tine în ziua de 18 Octomvrie 1933, la ora 11 , la Pri­măria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu normele publi­cate în Mon. Of No. 127—931.

Localul se închiriază fără han, (fără curte şi grajd).

Condijiunile detailate se pot vedea la Serviciui Economic al Primăriei.

Braşov, la 25 Sept. 1933. p. Primar:

Dr. Polony.p. Secretar general:

495 1 - 3 Dr. Popouici.

Primăria Municipiului Braşov.

Pagina S

C I N E M A „ASTR A“

Nr. 24.757—1933 Serv. economic.

P u b lica ţiu ae de lic ita ţie .In ziua de 14 Octomvrie 1933,

ora 10, se va Jine la Primăria Braşov o licitajie publică cu o- ierte sigilate şi timbrate în con- [ormitate cu normele publicate în Monitorul Oficial No. 127— 1931 pentru executarea lucrări­lor de canalizare a Str. Curmă­tură, în valoare de circa lei80.000.

Condijiunile şi planurile se pot vedea la Uzina de apă Bra­şov.

Braşov, la 23 Sepf. 1933.p. Primar :

Dr. Polony.p. Secretar General:

493 1—1 Dr. Popouici.

| Dela 28 Sept.Şlagăr mondial! Şlagăr mondial C

Aghiotantul Alteţei SaleVlasta Burian, G retl Theim er, W e rn e r F u te re r.Cea mai frumoasă, cea mai plăcută şi cea mai distractivă come-

aie, plina de cele mai gingaşe fascinonte cântece şi bucăţi muzicale. Cor de femei. Vlasta Burian cântă la vioară.

Compania „ C ă r ă b u ş “80 p e r s o a n e . Director: C. TANASE.

T E A T R U L „A S T R A“M iercuri 4 Octom brie 1933, ora 9 se a ra

se va reprezenta cel mai mare succes bucureştean

Cărăbuşul cântăRevistă în 2 acte şi 32 tablouri, de N. Kiriţescu, N. Vlădo-

îanu şi N. Constantine seu.ba lega ba e r n e - 16 C arabus Girls. Duo M artinesco. M are

Duo Buxton cei mai eelebri eomici acrobaţi dela Loioseum din Londra.

Biletele să găsesc Ia biroul cinematografului »AS TRA “*

A n u n ţ .La magaziile băncei „Albina“ din

Braşov, Str. Gărei se găseşte în perma­nenţă porumb I-a calitate de vânzare în cantităţi dela 500 kg. în sus precum şi cu vagonul. 3 - 5

Doriţi să fiţi îmbrăcat elegant ?Doriţi să purtaţi un costum fru­

mos, durabil, bun şi totuşi eftin?Cumpăraţi atunci stofele noastre

de toamnă şi iarnă, fabricate din fir de lână englezesc!

Postăvăria

B R A Ş O VPiaja Libertăfei No. 22

întrebaţi pe cineva care a p u r ­

tat deja o stofă „Vestis“.i

447 1—2

Ca să realizaţi o econo­mie pentru încălzitul odăi­lor, întrebuinţaţi

Preţurile din nou reduse.

ANDREI K O CSISşi FIIfabrica de parchete.

Telefon 187.485 1-3

i Ciorapi de spori î pentru domni

de şase ori întăriţi

45 LeiFabrica de ciorapi

Prânz Gross,Strada Regele Carol 3§

(în curie)417 5 -1 0

flîK lft cu 4 camer® de îit- Afţlullj chiriat. Electrică, baier* grădină. Informaţii la profesor Budiu strada Ciocrac 18. 1 —-■%

Pagina 4

„A stra“ Ia sate

O fericită operă constructivaPentru a sădi adânc în masa

poporului nostru dela sate dreap­ta pricepere şi destoinicie So- cietatea culturală „Astra“, potri­vit cerinţelor de azi, a înce­put prin a clădi case naţionale propriu zise.

Condusă de bărbaţi cu tra­gere de inimă fată de înainta­rea poporului, se procedează la înfăptuiri pe toate tărâmurile cu rezultate uimitoare. Cu­vântul luminat şi înfăptuirile practice culturale se văd azi mai mult câ oricând că dau viată unei activităji intense şi de bun augur.

Rapoartele adunării generale ale „Astrei“ dela Braşov din zi­lele trecute au dovedit toate a- cestea. In special Desp. Centr. al jud. Braşov a început să coroplecteze toată osteneala lor de propoveduire a culturii prin edificări de localuri cari să co­respundă tuturor cerinţelor cul­turale de azi.

S’a ales ca primă experienţă comuna Vlădeni de pe margi­nea apuseană a Ţării Bârsi, sat curat românesc aşezat pe coli­nele cari leagă două regiuni de o deosebită importantă a Bra­şovului cu a Făgăraşului. Aces­tor locuitori din regiune săracă dar de o pilduitoare îndrăsneală In hărnicie le era strict nece­sară o astfel de casă în jurul cărei să se concentreze toată via}a culturală şi socială a satu­lui.

Cu adresa No. 25 din 15 Mar­tie a. c. comitetul Despărţămân­tului anunfă aceasta şi convoacă pentru ziua de 19 Martie pe to(i conducătorii comunei şi o adu­nare populară pentru a stabili primele iînceputuri.

In aceea adunare presidată de d l Dr. N. Căliman, preş. desp. central asistat de d 1 ing. Mâzgărean, Dr. Gh, Balcăş şi o parte din membrii comitetului dela Braşov se stabileşte de co­mun acord cu poporul adunat şi to{i conducătorii comunei, în mare entuziasm, partea fiecăruia de coniribujie la înfăptuirea ace­stei meri opere locale.

Se stabileşte ca loc de edifi­care vechea curte comunală a- flătoare în cel mai frumos loc al satului, între biserică şi şcoală, şi întregul imobil constătător din casă, şură cu dependinţe, toate vechi, se donează pentru ca în acelaş corp cu Casa Naţională să se ridice şi o sală pentru grădina de copii, întreaga obşte a locuitorilor şi-a luat angaja­mentul că va transporta întreg nisipul şi pietrişul, piatra trebui­toare şi toate icărăuşiile în mod gratuit dând şi un eventual aju­tor bănesc. Se alege totodată un comitet de acjiune compus din 20 conducători ai satului membrii şi ai ;consiliilor comu­nal, şcolar, bisericesc şi ai „As- trei locale, alegand ca preşe­dinte pe subsemnatul iar vice­preşedinte pe dir. şcolar Ladis- Iau Pop şi secretar pe înv. Ioan Meiu.

Ca prim început, în urma unei cereri a acestui comitet, consi­liul comunal în şedinja sa din 5 Aprilie pct. 28 cedează soc. culturale „Astra“ curtea amintită de sub Nr. 125 cu scopul ca deodată cu Casa Naţională să se edifice, cu materialul aflător vechiu şi grădina de copii şi dependinje. Pentru desăvârşirea acestui proiect, întru cât „Astra* avea bugetat în scopul edificării una sută mii lei, comitetul şco­lar pe dealtă perte prin bugetul sau curent votează pentru acest scop suma de 97.000 lei, dintre cari 70.000 lei aflători la Banca Naţională şi 27.000 din cota or­dinară pentru întreţinerea şcoa- lei. Pe de aliă parte Prefectura judeţului, prin înaltul sprijin al ddui prefect Gh. Cuteanu, unul

care s-a interesat cu dragoste fără seamăn de progresul tutu­ror satelor, votează o sumă de 20.000 lei ajutor pentru şcoală din cari să se procure cărămida necesară.*!

Astfel terminat fiind planul, alcătuit de d-1 architect Smi- ghelschi din Bucureşti, şi adu­nat fiind parte din materialul prim, în ziua de 29 Iunie, în prezenţa d-lui prefect Gh. Cu­teanu, d-lui preş. dr. N. Căli­man, d na şi d l dr. P. Nistor prim medic judeţean, d-1 dr. Gh. Balcăş juriscons. jud. şi alţi, în prezenţa întregului popor s’a pus piatra fundamentală.

După planul de o nespusă frumuseţe şi stil românesc, pe o suprafaţă de 350 metri pătraţi cu biblioteca şi /dependinţele grădinei de copii la etaj, cu o sală festivă de 100 m. pătraţi s’a clădit Casa Naţională pro- ectată.

Din vechiul imobil sau folosit aproximativ 15000 cărămidă, 8100 ţiglă. 80 m. c. piatră pro- curându-se 2 vag. jiment, 180 m. c. nisip şi pietriş, 35000 că­rămidă nouă 16100 kg. var, o mare cantitate de fier pentru j armatură cheltuindu-se până în prezent suma totală de lei . 205.0C0 din care sumă şcoala 1

a contribuit cu lei 55000 cum­părând tot varul, cărămida ne­cesară şi acoperişul, unele chel­tuieli mai mărunte ca scânduri, lemne, etc. iar restul „Astra“- Braşov, plătind ţimentul fierul şi lucrările de şantier. Toţi lo­cuitorii, fără deosebire s’au gră- b/t să aducă până în prezent circa 200 m. c. nisip, piatră, ţi­glă şi alte cărăuşii mărunte.

Astăzi se ridică lemnăria pen­tru coperiş şi se pun foaie sfor­ţările pentru terminarea între- gei lucrări încă în toamna a- ceasta. Varul şi nisipul pentru tencuit este în întregime, mai tre­buiesc plătite ţigl8, tâmplăria şi Jucrul meşterilor de aci încolo.

Lucrarea executată în conrii- Jîuni excelente a fost încontinu supravegheată de d-nii ing. Maz- găreanu şi Pop dela Braşov,

Iată dar că dintr’o osteneală de seamăn, în timpuri evident foarte critice din punct de ve­dere financiar, se ridică spre lauda Iniţiatoriilor şi a vremu­rilor de azi o casă care cu bi­serica şi şcoala din sat cons­titue un măreţ focar de înălţare şi înaintare.

Iată dar prima casă naţională ridicată de Desp. Centr. „As­tra “ Braşov la safe este pe ter­minate, mulţumită tuluror neobo­siţilor iniţiatori cărora este lo­cul ca să le aducem deplina noaslră recunoştinţă.

Vlădeni, la 25 Sept. 1953.Pâr. Alex. Blor ea.

Chestiuni şcolare

Şcoala primară ce ne trebuieMinistrul instrucţiunii a depus

pe biroul Camerei, înainte de în­chiderea sesiunii parlamentare, noul proect de lege relativ la refacerea şcoalei primare pe baze şi principii noi, după ce­rinţele vremii şi conform cu ne­voile ţării noastre.

întrebarea ce se pune azi : „ Cum trebuie să fie şcoala pri­mară ?“ Adecă să satisfacă cele două nevoi necesare ale vieţii : unele culturale şi altele econo­mice. Bine înţeles, pe cât acea­stă şcoală să impună în sufletul copiilor de 7—14 ani, pe iângă învăţarea alfabetului şi drumul ce duce la o viaţă mai bună pe absolventul acestor şcoli.

E ştiut că prima grije a şcoa- lei primare e s te : de a micşora numărul analfabeţilor şi de a majora numărul alfabeţilor. ^Tot şcoala primară va înarma pe in- individ pentru greaua luptă a vieţii.

Acestea ar putea fi principiul de bază, din punct de vedere cuHural şi economic în C8re ne aflăm. Când însă vedem starea de inferioritate în care se gă­seşte poporul nostru, aceste două puncte de vedere, nu sunt luate în seamă, căci populaţia noasiră rurala, deşi multă la nu­măr (80 la sută din populaţia ţării) nu a fost şi nu este încă pătrunsa de necesitatea şi im­portanţa şcoalei şi a „scris-ce- fitului“.]

„Nici până acum — spune părintele Petre Chiricufă“ („Cu­vântul“ No. 2984) — n’a intrat la sufletul şi inima săteanului convingerea, elanul pentru cul­tură“.

Aici este buba cea mare şi care cu greu se va vindeca. Căci noi numărăm, din toată Europa, cel mai mere număr de analfabeţi. Numărăm cam 75 ia sută analfabeţi (precis 70 la sută).

In trecut — acum vreo 60 de ani — din absolvenţii şcoalei primare, bineînţeles din primii clasificaţi, nespecializaţi, fie ori specializaţi în alie şcolii; statui îşi recruta funcţionarii de cere avea nevoie. Astfel şcoala pri­mară era o fabrică de funcţio­nari; dar mai avea şi un alt cusur : era şcoala cu învăţământ

teoretic şi abstract, care ne-a dus la minarea bogăţiei noastre naţionale : agricultura şi în mică parte industria.

S’a ajuns în felul acesta la o pleiadă de intelectuali postulaţi, mai dureroşi decât ceata cea numeroasă de analfabeţi.

Astăzi, când se văd roadele acestei şcoli, care nu mai poate continua în acest mod, Sta­tul a ajuns la concluzie, că a sosit timpul „să îndrumeze or­ganizarea şcoalei, ca ea să ac­tiveze pentru nevoile predice ale societăţii şi să nu mai for­meze cete, nu numai pentru ne­voile lui biurocratice".

Astfel învăţământul primar să desvolte gustul şi interesul de lectură şi altele, dexteritatea ma­nuală.

Acestea au fost lăsate la lati­tudinea corpului didactic. Apli­carea n’a fost obligatorie şi con­trolată.

Aceste dispoziţiuni cer o per­fecţionare şi aplicarea ei în pro­gramele de studii şi oral.

Şcoala primară de jete să se apropie de realitatea vieţii, adecă pe lângă lucrul de mână, în o- rele de clasă şi de atelier, să fie deprinse practic şi cu lucruri de menaj.

lată, un lucru, pe cere vremu­rile ni-1 c e r: îndrumarea prac­tică.

Şcoala primară, în generea, trebuie sa fie o icoană a vieţii saieşli şi orăşeneşti şi nu o în­drumare de mici şi viitori sa­vanţi,;

Aşa cum e şcoala primară de azi, e lecţie teoretică de memo­rie, predată cu multă trudă, dusă u" eori Pâ°ă la surmenarea ele- vilor. Ea desrădăcinează pe co­pil din mediul lui real şi-l în. dreapta către „viaţa mai uşoară“ spre iuncţionarism.

Iată de ce proectul, pe care d. ministru al instrucţiuni Dim GuştiŞ i c a n e 68"0116 învStâmântuÎ practic pe care vremurile actu­ale m-l cer.

auy ad lrtânmpina dlficult§ti. desi- dar ne convinge, mai

t S , preaclîc.CeSi' a'ea în’ă|im ân-George Briotă.

Tipografi* V idor B r u lm a , Braşov

Conferinţa Micei lnţelegerjDuminecă după masă au început, —■ după cui

— lucrările conferinţei Micei înţelegeri şi au con? am ar, următoare concomitent cu festivităţile cincanlenaruhii n ' îr> zii ,'

înainte de începerea conferinţei cei trei minUir- Teului ai Micei înţelegeri au fost primiţi in o audienţă cnn de «xU, M. Sa Regele Carol al IMea, care s’a interesat HUnS de c? discuţiunilor, urând spor lucrărilor conferinţei. e pro8ra^?

M. Sa Regele Alexandru al Iugoslaviei a primit h % în audienţă pe d 1 ministru Titulescu şi pe d‘‘ Bene!a! > e S de externe cehoslovac. 5» minisy

— — .^15:

Aceste audienţe ferinţei care trecând dela ultima reuniune

dau un accent de gravitate lU(,r5 în revistă evenimentele extern? T , r %

.......... ......- ----------- a consiliului permanent, a f jc‘, PelrGcutenare a situaţiei politice generale şi îndeosebi a Euroap- ° e!iattii.

Discuţiile s au purtat în special asupra probleme-1 j enlrale, rii, care urmează a fi reluată acum Ia Geneva. * dezariHj.

Az!, Miercuri, vor avea Ioc ultimele două şedinţp dse va da comunicatul asupra activităţii celei de a dou ^ Care obligatorii anuale a Micei înţelegeri. a s6si(nj

Pentru monumentul unirii dela Braşov *1

D-l VOICU niţescu, ministrul consolidarea consiiinlpi agriculturii, pe timpul interimatului său i „o-»: __ *,9«un|ei romla interne a trimis prefecţilor circu- ? e ne-a Condus la maro L - ^----- 1 ----- « unire a fraţilor. mare

Convins că dv. împărtăşii!. deplin marea iniţiativă a l 1. . monument, îmi iau voe ,s rog să binevoiţi a vă da si 1 judeţul, oraşt-le şi comunele sub administraţia dv., 0b0iul nefacMor, pentru a putea D, ceda cât mat degrabă la ridi rea monumentului .în cetatea care fraţii s-au reîntâlnit c dintâi.

Prietenii noşlri din judeţul oraşul Braşov au contribuit pâ, acum ’cu suma de peste 2 mii lei.

Aveţi, vă rog, în vedere ace sfă înălţătoare pildă şi cu toa greutăţile prin cari trecem, rog să găsiţi in marea dv. dr goste pentru neam însufleţiri necesară pentru a răspunde mod mulţumitor la apelul ce v facem. Sumele ce veţi dona colecta vă rog să le trimiteţi Banca Naţională, Sucursala Bi şov, în coniul Comitetului Di părţumânlului „Astra" Braşov să avizaţi despre aceasta pe Dr. Nicolae Căliman, preşed tete acestui comitet.

lara de mai jos, în vederea strân­gerii fondurilor pentru ridicarea nuui impozant monument al Unirei la Braşov :

Comitetul despărţământului „Aştri.* din Braşov împreună cu toţi românii respectuoşi de marii noştri bărbaţi luptători de altă dală şi de marile noastre tradiţii au hotărât înălţarea în vechea Cetate a Braşovului a unui mo­nument al Unirii.

Acest monument va înfăţişa înafară de statuia simbolizând reîntâlnirea şi unirea fraţilor de dincolo şi dincoace de Carpaţi $i statuia poetului Andrei Mure- şianu, autorul imnului „Deşleap- tă-te Române“ de nemuritoare amintire, şi pe aceea a lui Axente Severu, tovarăşul viteaz de luptă al eroului Avram Iancu, cere şi-a trăit o bună parte din viaţă în Braşov.

Monumentul va purta şi opera diaconului Coresi, care a tipă­rit la Braşov, Psaltirea, prima carie românească, precum şi alte momente importante din viaţa noastră naţională, cari au contribuit la promovarea şi la

Din judeţDela o adunare in/lafionislă.

Neastâmpăratul preşedinte al or­ganizaţiei junianiste, însoţit de câţiva tineri imberbi, conlinuă să descalece prin satele judeţului în proţap cu revalorizarea inflaţio­nistă. Cu acest prilej se distri­buie o foiţă „Plugul“ şi bilete de membri, de sine înţeles gra­tuit. Oamenii, cari îl ascultă, — şi se găsesc mulţi gură-cască — povestesc minuni de cele auzite. Ci-ce, dacă va veni patronul d*lui Radu Ollcanu la guvern, va curge pretuiindeni miere, ba- nii vor creşte pe garduri iar gă­ina va avea preţ de 500 lei..... Un tăran mai desprins, ţinând m mană foaia „Plugul* spunea râzând: Noi ştim că Plugul e din fier şi nu din hârtie şi cam aşa va fi şi cu banii luaţi pen­tru o găină; hârtie de gazetă.

Duminecă d-1 Olteanu va ţine o adunare la Slupini. Sluparii noşlri să fie cu ochii în patru, ca averile lor agonisite cu atâta ruda să nu se prefacă în hâr­

tie de gazetă.In Stupini s’a înfiinţat o coo­

perativă de produse agricole sub nume e „Albina“ cu 33 membrii fundatori, alegându-se şi consi­liul de administraţie. Procesele verbale au fost înaintate forului competent pentruca noua coo- peralivă, care va primi din par­tea Ministerului Domeniilor nu- meroase maşini agricole spre folosinţe, sa poată întră în func­ţiune.

In ajunul înfiinţării acestei coo- peralive, comuna a fost vizitatămaruinc PV fe C ,a Cuteanu- pri- merul C. Voicu, senator V. Bra-nisce, prof. Dr. Jinga şi preşe­dintele Camerei de agricultură

R edactor-şef

G. Roşculeţ, cari au lămurii Stupori asupra importanţei rostului acestei cooperative, această consfătuire au luai pai numeroşi Siupari în frunle părintele G. Constantin şi ie* zorul Cosma.

Comitetul Despărţământ lui central judeţean „Astra Braşov mulţumeşte, şi Pe e ceasta cale, tuluror colaborau rilor lui la organizarea şi vârşita reuşită a serbărilor „Ai trei“ din 8—9 şi 10 Sept. c,

Din şedinţa comitetului ţii"1 la 21 Sept. c.

Preşedinte Cr. N. Călimon'Secretar, Colan.

•G r ă b i t i-

Bilete pentru „Cărăbuşi cântă“ sunt pe s fâ rş ite - veti P erde ocazia de a mira una din cele mai şite reviste.

Serbare câmpenească. 0 minecă în 1 Octomvrie a • avea loc serbarea eâmpe . în Poiena Braşovului a c ... şilor cohortei .Virgil O»’!1Braşov. . ru toat

On. public esle invita g dragostea a lua parteserbare cercetâşeasca.

rzSâkŞcoala de dans •

Cursurile de toernna . jc la 2 Octomvrie. înscrie Cas* 25 Septemvrie, zilnic s • lului Nr. 110.

* că danS-Aviz. E cunoscut, s2 irile moderne şi ele0a a|a ' vaţă cel mai ,r\ . ju|Ui dans Izsak. Str. Ca ^ 110.______________

şi g i r a n t : Victor