Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.

5/11/2018 Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag. - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/filehostmanualul-apicultorului-editia-v-de-aca-0-59pag-55a2321cd580f 1/31

"ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE

DIN

REPUBLICA SOCJALISTA ROMANIA

..

MANUALULAPIC L TORULUI

'<



ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE

DIN

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

JVIANU AL UL

APICUL TOR UL UI

Editia a 5-a

. Bucuresti 1983

r



TABLA DE MATERII

Cuvtnt inainte 9

Lectia 1

ANATOMIA ALBI'NEI MELIFIDRE .$1 VIAl'A FAMILIEI DE ALBINE 11

Anatomia albinei melifere 11

De Ia OU Ia ad'1.llt 12

Adultul 14

Viata familiei de albme 25

Individ ~i familie 32

Sistematica a:lbinei melifere 34

Lectia 2

STUPII, UTILAJELE .$1 UNELTELE DE INTRETINERE ~I EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE 37

Stupul 37

Stupii verticali :i9

Stupul orizontal 45

PavUionul apicol 4B

Unelte folosite in mtnuirea ~i ingrijirea familiilor de albine 50

"MANUALUL APICULTORULUI" a fostelaborat sub conducerea prof. dr. ing.V. HARNAJ, membru al ConsiliuluiAsociatiei Crescatorilor de Albine din R.S.Romania si presedinte _I APIMONDIA.

Au colaborat: ing. V, ALEXANDRU, C. ANTONESCU,. ing.jT."'BARAcl

(~oordonato~), biolog P. BUCATA, dr, ing. 1. C!RNU, ing. C. CULEA,biolog Mana DRAGAN, ing. Gr. FOTA, ing. N. FOTI, biolog ElenaGROSU, dr, ing. A. HARNAJ, ing. Elena HOCIOTA, N. V. ILIE;3IU,mg. A. MALAIU, dr. M. MARIN, ing. E. MARZA, dr. D. MITI~ORdr: 1. OGRADA, farm. Elena PALO~, ing. ~t. SAVULESCU, biologMihaela SERBAN, ing. E. TARTA ~i ing. Tr. VOLCINSCHI.

Lecp a 3

ORGANIZAREA STUiPlNEI

Marimea unei stupine

Alegerea vetreiAsezarea stupilor

Procurarea echipamentului apicol si a familiilor de aJbine

Evidenta in stupina ..

53

53

54

54

56

5' 7

Lectia 4

INTRE1'INEREA .$1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPIIMULTIETA.TiA.1'I

Transvazarea familiilor de albine in stupt multietaja1;l

Principii de Intretinere

Intretinerea cu doua matci

59

59

61

68

3



Lectla s

INTRETINEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBlNE IN STUPIVERTICALI eu MAGAZINE . 70

Ingrijirea Iamilrilor de albine in perioada de pregatire pentru iernare 70

Dezvoltarea puteril familiilor de a1bine in perioada de toamna 70

Asigurarea rezervelor de hrana 74

Aranjarea cuibului in vederea iernRrli 76

Ingrijirea familiilor de albine in timpul iernii 77

Asigurareacondttiilor optime pentru iernare 77

Controlul iernarfi farniliilor de albins 78

Indreptarea stilrilor anormale 79Tehno.logla iernlmii matcdlor in afarra ghemulul 80

Ingrijirea familiilor de alblne in perioada de primavara 86

Dezvoltarea maJrnJ.llii'lorde albins dupa Iesirea dm iacna 86

PregaUrea pentru cules !1 i valorificarea culesului de primavara 88

lng;rijirea fumlJJ.illor de alblne in timpul verii 89

Valorificarea cutesurlfor' de vara, prevenirea ~i combaterea roitulu! 89

Stuparitul pastoral 90

Lee~ia 5

INTREl'INEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPIIORIZONTALI 91

lngrijiFea familiilor de albine in sezonul de toamna sl pregatirea pentru i.arna 92

Ingrijirea farniliilor de albine intimpul iernii 93

Ingrijirea de primAvar! a familiilor de albine 94

Lucrari obligatorii 18 mceputul sezonului 94

Ingrrjirea familiilor de albine in cursu] primaverti ~i valorificarea cule-surilor timpurii 95

Ingrijirea familitlor de albine in sezonUl de vara 95

Valorificarea culesurilor prrn practicarea stuoaritului pastoral 96

Intretinerea in stupi orizontall a familfilor de albine eup singura matcA 9B

Metoda obisnulta ' 96

Metoda Layens 98

Metoda .,cat in cuib" 98

Metoda familirlor unite Intretinute in stupi separatt 99

Intretinerea in stupi orizontali a doua familii de albine 100

Metoda unirH familiiLor de albine Intrejinute in acelasi stup 100

Metoda Uitlirii familiHor de albine intretinute in acelast stup avlnd

euiburile despartite 101Intretinerea In stupi orizontah a unei tamilii de baza II I a unel mate!

ajutatoare 101

Metoda matcilor ajutatoare vremelnice 102

Metoda matcilor ajutatoare parmanente 103

Metoda famillei ajutatcare eli mate; iernate in afara ghemului 104

Metoda familiilor ternporare 104

Intre1dnerea difereni'iata a famiJiilor de albine pe zone caractertistice 105

Sistemul de intrefjnere a albWelor in Oimpia Du·narii ~i Dobrogea 106

Sisternul de lIlJtrepnere a alblnelor in Poddsul Moldovei 107

Sistemul de Intretlnera a albinelor din Cimpia de Vest 108

4

Sistem:Uil de intre'(;Lnere a alhinelor In Pod'i~U!l Tttans~lvaniei.

SistemuJ. de Intretlnerea a albinelor pe versan~iI munttlor carpap

~i Apuseni

Ladia 7

INMULrrREA FAMILIILOR DE ALBINE

Roirea naturalA

Pregatirea de roire

lntroducerea roiului in stup

Ingrijirea roiurtlor

Roirea artiflcialii

Roiuri Ia pachet

Formarea roturilcr pe cite 3-4-'6 faguri

Roirea prrn divizarea unei familii intrate in frigurile roit.ului

RoiUTi tirnpurri

FOl'marea de roiuri eu rnatci iernate in mara ghemului

Leetie 8

AMELIOIRAREA ALBINELOR $1 CRE$TEREA REPRODUCATORILO-R

Criterii privind selectia famllnlor de albine

Insusirl .principale

Insuairl secundare

Selectia in masa

Lucrari impuse de selectia in masa

Cresterea reproducc'itorilor

Cresterea trintorilor, familii erescatoare de tr'intori, ingrijirea acestora

Cresterea matcilor

Utilajele ~i rnatertalele pentru cresterea matcilor ~i fclosirea lor

UtHaje ~imateriale pentru cresterea prcpriu-zisa

UtiJaje penrtru ~m:pereeherea matcllor

Intrcduceraa matcilor

Facoori de Dare depinde acceptarea noilor mate; de catre famiJiUe de albine

Metodepentru in:trodueerea mateilor

Leetia 9

TEHNOLOGIA RECOLTARII , CONDI'fIONARIl $1 pASTRARII MlEBll IN

STUPINAMierea, produs de baza a1 familiei de albine

Clasificarea mieri i

Faetorii esentiai ai compozifiel si calita1ll

Proprietat! organoleptice

Prop:rietati fizico-chim1se

UtUaje pentru extractia ~i conditionarea mierii

Utilaje necesare pentru stupinele micl ~imijlocli

Utilaje necesare pentru stupinele mari, industrlale

Tehnologia reeoltiirii ~i ext ract ie i mie rii

Notiuni generate

Recoltarea fagurilor eli miere din stupi

10 8

I o n

110

no111

113

114

116116

H8

12 0

12 2

1 2 3

125

12 6

126

131

13 2

13 3

134

13 4

1 3 6

13 9

13 9

14 0

14 2

14 3

14 4

14 7

14 7

14 7

148

14 9

150

15 0

150

15 4

15 4

154

15 5

5



Bxtractia mierii

Condition area mierii

Ambalarea, depozitarea !1itransportul mierii

Receptia mierii

Unelte pentru extragerea i? i prelucrarea ceril

Le cti a 10

Tehnologia producerii ~j ccndttronarii ceril in stupina

Leepa 11

TEHNOLOGIA RECOLTARII, CONDITIONARII :;;1DEPOZITARII

POLENULUI : ; ; 1 PAsTURII

Notiuni generale

Recoltarea poIenului

PrincipiuI metodei de recoltare a polenului

Colectoare de polen

Efectul Instalarli colectoarelor de polen asupra familiilor de aIbine

Becoltarea polenului direct de la plante

Conservarea polanului

Uscarea

Usditoare de polen

Intrebuintarea polenului

Dirijarea producerlt pasturu in familiile de albine

Recoltarea I$ i pastrarea pasturii

Le ct I a 12

TEHNOLOGIA PRODUCER II. RECOLTARII, CONDl'rIONARII $I

pASTRARII LAPTI$ORULUI DE MATCA

Caracteristici ~i eompozitte

Geaeralltati

Albinele doici ~i secretia lApti!1orulul de mate!

Preductia natu:ralii ~icea dirijata

Caracteristici ~i compozitie

Inventarul necesar

PregAtirea familiil~r de alblne

Materiale, scule ~i utilaje

Botcile artificiale

Tehnologia producerii Iaptlsorului de rnatca !n flux continuu l!i in prezenta

matcH"

Caractertstlcile metodei

Organizarea famlliilor de albine producatoare

Fasonarea 'in stup a botcilor artificiale in vederea insjimtn~iirii lor

Transvazarea larvelor in botcile artifictale

Miisur.i ~eciale pentru optimizarea actlvitati! familiilor de albinerprOducAtoare de li.ptil!or de mateii

Recoltare, conservare ~i utilizAri principale ale Uupth;;orului de mated

Recoltare

157

10 9

160

16 0

16 1

16 4

. 170

170

17 2

17 2

17 6

18 0

18 1

18 2

18 2

183

18 4

185

186

187

I S 7

18 7

18S"

189

19 0

19 2

19 2

192

19 6

197

19 7

19 7

199

19 9

201

202

202

Depozitare temporaa:a. 203

FUtrare !ji conservare 203

ContinU8rea procesului de productie in serie a lapti~orului de matcA In

acee~i familie 204

UtilizAri principale apiterapice 205

r, e c pa 13

TEHNOLOGI!A PRACTICARII STUpARITULUI PASTORAL.

pregatkea familiilor de albine in vederea transportulu!

:Efectuarea transportul ui

206

2'08

211

Lee tia 14

RESURSE MELlFERE

valoarea meliferii a arborilor $i arbustilor forestteri

Plante melifere cultivate

CUlturi de plante tehnice

Culturi de plante furajere

Culturi de plante legumicole

Culturi de' plante medicinale $i aromatice

Culturi de plante melifere tipice

Plante melifere erbaeee spontane

213

21 3

22 1

221

227

23 2

235

24 0

24 2

Le c t I a 15

POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE CU AJUTORUL

AL8INELOR

Notiuni generale

Pregatirea familiilor de albine l!i tehnica polenizArii

Polenizarea arbortlor fructiferi

Polenizarea floni-soare1ui

Polenlzarea culturilor s.emincere de lucerna

Polenlzarea culturllor semincere de trifoi rosu

Polenizarea culturilor semineere legumicole

Polenizarea cUilturiior de cap:juni din solarii

255

25 5

257

25 8

26 0

26 2

263

26 4

264

L e c t ia 15

BOULE BACTElRIENE $1 VIROTICE ALE ALBlNELOR

Loca americana

Loca europeanaParatifoza sau salmoneloza

Septicemia

Boala neagra, boala de padure, paraltzia

Puietul In sac ~

26 6

26 6

2 7 5

277

27 8

27 9

28 0

Leqia 17

BOULE PARAZITARE 1;>1MICO'I'ICE ALE ALBINELOR

Nosemoza

Varrooza

28 2

28 2

287

7



Acarioza 29 1

Brauloza 29 4

Ascosferoza 2 9 6

Aspergilosa 29 9

Leqia 18

DAUNATORII ALBINELOR 30 1

Insecte 30 1

Batracienl ~1reptile 30 4

Pasiin 30 4 C U V 1 N T INA /NTE

Mamifere 30 5

Plante 30 5

Lecpa 19

CALENDARUL

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprllie

Mal

lunie

lulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

LUCRARILOR APICOLE 30 6

30 6

3 ' - 1 7

30 7

30 8

30 9

30 9

310

311

31131 2

31 2

31 3

Lectia 20

ORGANIZAREA SI RETRIBUIREA MUNCH IN SECTORUL APICOL

Principille or-ganizarii muncii

Retribuirea muncil in tntreprinderile agricole -de stat

Retr!buirea muncit tn cooperative Ie agrtcole de productie ~i in asoclatiile

mtereooperatlste agrozootehnice

Norme de protectia muncii in apicultura

31 4

314

31 8

31 9

31 9

8

De fiecare data dnd sint sol lc1tat so prefafez 0 carte, incerc un sentiment

de 0dsosebifo responsabi/itate, atit fato de autori cit ~i, rna; ales, fata de

cit itor i. lor acest sentiment. jn tregit prin 'Pas;unea fata de apicultura, imi

craeczd totodata 0satisfcrgie dep/ina atunci dnd vo/umul prezentat i$ i

dovedesre prin continut ;;i mod de prezentare .calitotiJe $1 utilitatea sa

practico. 'n caw! de 'ota, toate aceste simtaminte Ie resimt amp/ilicate,

dot f iind cO "Manualul opicultorulul" este 1 0 'a IV-a ed/fie, /0 elaborareo

careio ;;i-au odus contributia peste 20 cercetdton ~i personalitofi cu eom-

petenta ;; i experientCi inde}ungota in domeniul apical.

Avind un coracter tehnico-~t iint it ic , imbinind eficlent fsoria cu practicaapieold. volumuf de fato se pre;zinta 1 0 nivelul tehnie actual de dezvoltare

a apicu/turii pe oton national ~i mondial. Autor;; au adoptat un prlndplu

metodo/oglc de Iprezentare Jarg uzitat in popu/ari2Orlia /iteraturif piinfifjce.

de impart/re a materiel pe leetH, reu$ind ostiel sa slstemotizeza $/ sa cu-

prind5 necesarul de cuno~tinte pentru prodicareo apicu/turii atit de cat re

ineepatori cit ;;/ de catre avansoF.

Este ormon/os imbinata partea teoretica cu ceo practica. Se pleaca de 1 0

anatomla ji viata albinei, de 10 .prezentarea stup;/or, a uti/ajelor $1 une/telor

nseesare 'Practicar;; stuparitu/u; ~j se pune accentu/ pe orgonizarea stu pi-

nelor, jntretinerea, exp/ootarea, inmu/tirea ~i ameliorarea famillilor de

albine pr in metodele ~i mij/oacele t radit ion ale $i modeme adecvate specl-

f icului de sol, clima $; bozo melifera din fora noastra.

S;nt trotate apo! tehno/ogiile de reeo/tare, conditionare $1 depozltore a/e-

produse/or apicole, de pract icars a stuparitu/ui pastora l, resurse/e melifere,

polenizoree cul turi ior agr icola entomofile cu ajutorul albine/or $ 1 - in

final ~ prevenireo $1 comboterea bolilor $i daunatorilor 10 albine.

Un calendar 01 lucrarilor <lpieo/e pe fun' ~i 6 prezentare 'Q principii/or $1

norme/or de organi2Ore, de retr/buire $i de protecfie 0 mund! in apicul-

turo, incheie oceostd va/oroasa carte pe care, personal, 0$ Ii intitukit-o-

"So invafam apicultura in 20 de feet;;". Consider co nu gre~esc deriu-

91



mind-o astfel, dot f iind va/oarea materia/u/ui ~i modulul in care 0 fost

sistematizat. Folosind un stil c lar, concis $i curgotor, adecvat din punet de

vedere pedagogic, lieccre din cele 20 de lectU ole monllo/uiui S8 Inchele

cu cite un grupoj de intrebor i de control recapitu/at ive. Utilizarea ocestor

intrebari este binevenifa, intrucit ele dau posibi/itatsa cititoru/ui sa-~i

ver/fiee gradu/ de insu$ire <1 cuno~tintelo(.

Apreciez ca nouo edifie a manua/ului este deosebit de oportuna pentru

asigurorea condifHlor ce se pun dezvo/tar; ; opiculturii in faro nocstrd in

viitori; ani, mai ales acurn cind in toote domeniile de actlvitate poporul

nostru este ongrenot ~i muncests cu insutletire pentru infOptuirea obiec-

tiveior revofutiei tehn;co-$fi infi fice ce constituie preocuparea actuo/ului

cincinol.

In programu./ actual de dezvoltare a op;culturii nafiona/e se prevede spa-

titea in viiiori! ani oproape /0 dublu a numiirulu! forni/ii/or de albine, prln

organizarea cu precodere a numeroase nai stupina de tip industrial in

cadru! cooperative/or agricole de producfje, a intreprinderilor agricole de

stet, a sectoru/ui silvie $1 a altor uni taf i sociafjste pr in dezvoltarea stupinelor

existente din oceste sectoore $; pr in atr .agerea spre pract icarea a.p icultur ii

o unu; cit rna; more numar de crescinor! de a/bine amatori. Taote acestea

vor creo conditiile necesare obf inerii unor cantitofi sporite $i diversifieate

de produse apico/e /0 un nivel col irotiv superior. impus de (olul lor curativ

tot mai mare in opararea sonataf;; consumotorilor.

Prin calitafile mai sus ordtcte, vo/umul de fata va lacilita insu$irea cuncstin-

felor opicole aHt de cdtre apicultor ii profesioni$U din ferme/a $; stupinele

sociaUste, cit $; de cdtre apicu/torii amaiori din cele mai variate profesiuni.

Adresindu-se deopatr iva celor ce frecventeoz6 diferitele forme de inveta-

mint apico], e l complefeaza li teratura nocstrd tehnico-$tiinfifica de specia-

litate, lntr-un moment in core necesitatea oparit!ei sale era cu atit mol

mult resimfita cu cit edifil/e anterioare, de$i tiparite in zeci de mil de

exemplare. au fost de mult epuizate.

Considerind co sotisfactia pe care am incercat-o /0 citirea acestei carti

va fi resimfita de toti dti tor i; ei, Ie urez din parteo Asociatiel Crescatorjl~rde Albine din R. S. Romania sa abfina in crestereo albine/or, cu ajutorul

cuno$tin te lor capatate, toate succesele dorite, contribuind astlel lo dez-

vo/tarea in continuere a apiculturii in tara noastrO.

P,rof. dr. ing. V. HARNAJPre<:e<1intele Asociaue; Cresclitoriior de Aietne

din R. S. Romlintast al Federatiei Internatlonale IiAsociatli'lor de aplcultura

API.MONDIA

10

Le e t t a 1

ANATOMlA ALBINEI MELIFERE ~I VIA'fA FAMILIEI DE ALBINE

A N AT O M IA A L B I N E i M E U FE R E

Fie di ii spunem prleteneste "musca", Ignorant "viespe", admirativ"ginganie", poetic "fetidi" sau corect "albina". nutre~uie sa uitam ~ici

un moment ca albina este 0 insecta. Rernemorind cunostintele de zoologie :insecta este un animal nevertebrat caractsrizat de alcatuirea corpului dintrei parti principale - cap, torace si abdomen, Ia rindul lor alcatuite dinmai multe segmente si acoperite cu un invelis tare, chitinos; de pre-

zenta a sase picioare articulate si - Ia majoritat~a - aripi. Al~ina face-parte din una din cele mal ava~ate grupe de lOsecte. "" O~dmul I1y-menoptera (au doua perechi de aripi membranoase), familia Apidae, genulApis, specia meWfera sau melI#ica (albina melifera europeana, pe care

o ingrtjirn in tara noastra). . ... .Inairrte de a intra in descrierea corpului albinei, sa lamurim de ce

spunem c a himenopterele sln~ i~s~cte superioare. La acest ordin spareviata sociela ~i orgamzarea indivi-

zilor in colome (sau familie) echi-valimrl prin functionalltate 0U unorganism, ceea ce atrage dlviziuneamuncii, ingrijirea in cornun a ur-

masilor, adunarea !}i pre1ucrareain comun a hranei, concentrareaputerii roproducetoare a organismu-

lui Ia un indivdd femeiesc =matea-si citiv:a rnasculi = trtntotli, regla-

r,ea in oomun a caldurii organismu-

lrui. social. Conseeinta a aeestei vieti

sociale - aparitia populatiei mart

de indlvizt asexuati, cu functii delllitretinere = luorMoarele, acurnu-larea de rezerve de hrana, totuJ cu

remarcabile iadaptart !? i dezvoltar! in

rnorfologie ale sistemului digestiv,

respirator, muscular, nervos, repro-

ducator, excreter, exception ale PeT-

formante -aI ,eorganelor de simt, ale

sistemului enzimatic si hormonal,

din toate rezultind speotaouloase as-

pecte de comportament.

Fig. 1. Anatomio. extern(i a albineiZ1Lcratoar€ (dupe. R. E. Snodgrass)

I .- antenl'i ; 2 - ocelt ; 2 - torace ; 4 -arlpi . 5 - sptracul ; 6 - abdomen: I-VII.- inelele vizlblJe: 7 - acur : H - plelor

posterior (perechea a 3-8); 9 - plel","median (perechea a 2-.:.t; 10 - pinior. an:tenor (Perechea 1!l1illa); 11 - maxita :12 - glossa; 13 - labrum, acoperlt cleo

mandlbuHI

11



Pentru a intelege eomportamentul ~i viata albinei in stup, pentrua invata corect postotlltattle de a fngriji ~i exploata albinele In concor-

da?ta eu modul natural de desfasurare a vietii lor ~i nu imp'otriva aces-tula, este necesara cunoasterea valcatuiril corpului lor . c ; i a dezvoltarlfAvindu-se in vedere ci:llucratoarea este lndividul majoritar in familia de

albine, di este eel mal bine studiata, majoritatea descrierilor anatomloe

fUnd ~acut: peea, sl Intrucit eu lucditoarea se fae productme de mlere,-ea avmd !? l eele mai numeroase eomportamente tipice . c ; i speetaculoase,descrierlle din aceasta Iectie se refera Ja Iucratoare. Ori de cite ori matcasi/sau trintorul au particularitat] de morfologie, ele VOl' fi mentionate.

DE LA OU LA ADULT

Incepind eu luna martie, stupul poate fj deschis iara riscuri. Pefagurii din eentrul stupului, inelipse cit palma I? i pe masura trecerii zile-

lor din ce in ce mal ample ptna Ia ·aoeupa aproape toata suprafata fagu-rslui, se observa in celule ouale. Albe, stralucitoara, ouale de albina slntca niste bastonase lungi de 1,4 - 1,6 rnrn, eurbate catre partea dorsala,

rotunjite la capete. Capatul anterior aJ oului, polul oral sau cefallc, este

mal gros - in acea parte se va dezvolta eapul viitorului individ ; capatulposterior - polul caudal sau anal, mai subtire, adera la baza celulei. Inou se formeaza, Ia citeva are de la depunere, embrionul : sint vizibile (cu

o lupa foarte puterniea) ineeputuri de segmentare a eorpului, mugurltpiesAelorbueale 91 ai picioarelor. In a treia zi de la depunerea in celula,

rupind foitele embrionare - amniosul ! ' i i chorionul --- eclcztcneaza tinal'aIarva Ea seamana ell nn viermisor, alb, sidefiu, este eurbata ventra]

- invers dectt oul. Datorlta ingrijirii atente ~i .asidue acordate de catre

albinele doici (tabela 1), larva crests timp de cine! zils in dim accelerat(nurnal intr-a doua zl de viata greutatea ei devIne de sase ori mal maredecit in ziua precedenta) ; masa eorpului larvei ?cupa toata celula.

Tabela 1

!NG1UJIREA ACOHDATA DE norcr UNEr AL.BINE IN PRllYmI..F. ZTt.E DE DEZVOLTARE

Numilru\ total"Irit" e.".~l"sjv pen tr-u hr;"nlre

Vir"!".r11;, de Vf71t"

nurnar' total tlmpu! totaln ~4 11In 24 11 In 24 h

Oll fl54

92 1 25 6 502 834 226 14.' 1 1 lli4 24 0 27.; 2081 798 98

5" 2855 I 296 2 R 3

TotaJ 871] 2816 47 2

In timp ee in interiorul organismulu; larvei au loc profunde trans-formar! ale organelor ~i perfectionari ale acestora, rnarcate de 4 napirliri

succesiva ("schimbari de piele"), in ziua a 6-a (a 9-a zi de 1a depunerea

12

lui) larva incepe sa-ll'iteasa coconul, Prenirnfa sl apoi nimaa sail pupaaU e li ia locul sint raze de dezvoltare a albinei desemnate in vorbirea

~~enta ca "puiet adult"" - spre deosebire de, "puietu~ ~n~r" - larvele,

diferenti-ate arbitrar 1ar~nd~l lor p€J?tru nevofle pra~hcll, In~arv: ~€r~ilarve in virsta (1-3 zile !?1respectiv 3-6). Cea mal neangajanta ~l malI;l·guradiferenVere a puietului este aceea care se refera Ia aspeetul sau~l stup _ puiet neccrpii.cit si puiet cii.pacit ; denumirlle se refera la capa-

l~lul de ceara pe care albinele ee acopera fagurii n pun peste coconul

Cata tesut de larva in ziua a 9-a. Puietul capactt, chiar daca nu mat este

~ranit de catre albinele dolci, nu mseamna c a nu beneficiaza d~ ingrijire :

prin lns~i prezenta lor activii .pe fagurii eu puiet, al?inele aSlgur~ tem-peratura optima dezvoltarii acestula ; in absente albmelor acoperitoare,

puietul din celule, fleel eapaeit, fie necapactt, raceste ~i moare.Aspectul a:lb, sideflu al puletulul este foarte important pentrn

eel care ingrije~te albinele, Cursantul trebuie sa-lj. i obisnulasca ochiul eurnasa alba sidefie alcatulta de totalltatea larvelor sl oualor din fagure : eacaracterizeaza stare a de sanatate. Orice schimbare In culoarea, stralucirea

~1forma larvelor trebuie sesizata ~icercetata,Pentru familiarlzarea cu aspectul puietului pe fagure este necesar

s a se retina clteva din elementele ce pot caraeterlza fieeare virsta ,i care,deci. cu ocazia cercetartt stupului, vor trebul cautate anurne. In conti-

nuare sint redate, slntetizat, aeeste elemente.

Evolutla alblnel Iueratoareou

zlua 1 - oul alb stralucltor, in general la verticals fata de fundul celulei ;

ziua 2 oul alb stralucitor, inclinat;

zlua 3 oul alb-cenusiu stralucitor, cu1eat pe fundul eelulei.

Larva

zlua 4 ~. larva pluteste pe Ia ptisor , user curbata (I naptrlire) ;

ziua 5 - larva creste ; curbura se accentueaza {a II-a napirhre) ;

ziua 6 - extremltatlle corpului se apropie (a III-a naplrlire) ;

ziua 7 - extremrtatile eorpului se attng (a IV-a napirlire) ;

ztua 8 - larva umple toata celula ;

ziua 9 - dipa-cirea eelulei ; tesereacoconuhri.

Prenimfi'i

ziua 10 - tr-ansformarea in prenimfa (aV-a napirlire) ;

ziua 11 aparitla pieselor bucale, a ochilor, a aripilor I? i a picioarelor ;

ziua 12 - aparttia strangulatiet intre torace ~iabdomen

Nimfii.

ziua

ziua

ziua

13 - nimfa eu oehi albi (nepigmentatt) ;

14 - nimfa cu ochi raz;

15 - nimfa cu ochi mov ;

13



ziua 16 - 'nimia cu ochi purpurii ~irnai tirziu galbeni ;

ziua 17 - nimfa cu ochi bruni, corpul galben (aVI-a napirlire) ;

zilele 18, 19, 20 - corpul se pigmenteaza ;

ziua 21 - adultul eclozioneaza din celula.

Cum schema de mal sus se re-

fera la albina Iueratoare, s int redate

in tabela 2, in mod comparativ, du-

rata stadiilor de dezvoltare la mat-ca, lucratoare ~i trintor - precizin-

du-se de la bun inceput ca aspectul

~i succesiunea diverselor stadii sint

aceleasi,

ADULTUL

Ta,bela .2

DURATA SlJ 'ADIILOR DE DEZVOLTAKE

Luera- Trin-Puiet Matea toarea torul

N eci lpdc!t :- ou 3 3 3- larva 511 z 6 61/t

Clipiicit :- de la larva

la imago (adult) 7'/2 12 1 4 1 1 2

Total, zi!e 1 6 2i 24

Fia, 2. Capul albinei jucrlltoal'e (.1.). matcH iB} $i trfntOf'ului (e) (vedere frontala,- dupa R. E. Snodgrass)

Chitina de De majoritatea SuPraIetf'j a fost Inl(ilurata: 11- glllndil, ntporartngtana : b -glandli mandlbularil.; c - corp !lras ; d - mandibulll. ; e - ochl campus; t - ochi almplu.dultul sau insecta perfecta este albina, alcatuita din cap, torace

si abdomen, eu toate organele !i i apendicele bins formate, de culoare gene-rala bruna ell pete ~i variante cuprlnzind cenusiu, portocaliu, galben

!ii negru.

Spre deosebira de tnvelisul membranes, moale a1 stadiilor preadulte,

eorpul adultului este protejat de un invelis tare - cuticula chltlnoasa,

pe suprafata careia srnt Inserati numerosi peri, de forme fi i cu functil dincele mai variate, de la meoanice pina Ia senzoriale. Aceeasi cuticula aco-

pera ~i picioarele ! ; \ i - ell unele subtieri - aripile.

Reluind cele spuse deja despre aleatulrsa tipica a corpului insectei,iata pe SCUTt cum arata - V<lzuta de aproape ~i eu atentie - albina:

Capul. Vfuzutdin fata, capul 'a:liblneilueratoare are aspect trlungniu-lar, cele doua unghiuri laterale flind cuprinse de eel doi ochi compusl,rnari, Vazu t din profil, capul este turtit, partea arrterioara fiind usor eon-

vexa iar cea postertoara usor concava - ,aUt cit s a se aseze pe suprafataanterioara a toraeelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsals a capuluise aila trei ochi simpli - oeelii. Iar pe parteaanterloara, cam Ia centrul

triunghlului, se afla inserate cele dous antene. ln sfirsit. in unghiul infe-rior al capului si 5n partes posterioara se rernarca piesele bucale: buza

superioara ~irespectiv trompa,

Capul matci! este mai rotunjit decit aJ lucratoarei ~i este mal lat in

raport eu propria sa Iungime. Capul trintorului este mult mal mare si

- V8.Zut din :fata - este aproape circular (fig. 1).

Alcatuirea oohilor si suprafata lor mare dau posibilitatea albinei s avada pe aproape 180°. Fiecare din cei doi ochl cornpusi consta din nu-

meroase unitat] de baza numite omatidii : corespunzator lor, la suprafata

acoperita de cuticula, se observa Iatete hexagonale : marginile slnt opace,

dar suprafetele centrale smt transparente sl fae Junette de Ientile. Pe

14

zonele opace ale lentilelor se aila

numerosi pertsori ascutiti. Oma-tidia consta in total dintr-o parteeplderrnlca - corneea, lentila rnaisus mentionata ~i eristalinul,Cristallnul ooncentreaza lumina,iar corneea, care: contine eelule

pigmentar e, ·impiedica difuzia lu-

rninii. Sub aeeste forma tiuni se

aiM celule senzortale, celule reti-

merle, dispuse radial in [urul unui

bastonas (rabdom) central care

capteaza 'lumina concentrate de

eristalin ~i 0 dlfuzeaza in celulele

retiniene. Aeestea transmit im-presiile primite La oreier, prin-

tr-un nerv,

Oehiul cornpus al lucratcarel cuprinde 3000-5000 omatidii; la

matca 3 000-4 000, iar la trintore 7 000-8 { ) : Q Q . (:fig. 2).

Antenele, Sint fixate la baza printr-o membrana, intr-o midi. exca-

vatle in cutisula capului, denumita soclu, Articolul lung ce alcatuleste

baza antenei se numeste scapus ~i adaposteste organul lui Johnston, eu

rol in eehilibrul corpului. In continuarea sa se afla pedicelul si flagelul

sau biciul - acesta alcatuit din 10 articole (la matca ~,ilucratoare) sa..p

Fig, 3, Ochiut albinei :I - rabdomera ; 2 - cenne vtzual e ; 3 -

nucteut celutet : 4 - fibre nervoase.zc - zona corneanA ; ec - eon ul ertsraun ;ar - zona reUn1anA; tn - tascl cul nervos,

15



11 (1a trtntor), Pe flagel sint localizate, in afara organelor vazului !ji echi-Ubrului, toate principalele organe de sim] :

- slmtul pipaitului - dfversi peri tactili ;

slmtul gustului - ccnuri chlmioreceptoare ;

mandibulare. Spre deosebirs de alteinsecte rude ale albinei melif are,mandibulele nu au dinti : de aceea

de exemplu, albinele nu' pot rup~

plelita fructeJor. Mandibulele ser-vese la malaxarea cerii. iar la albl-

nele ce prirnesc nectarul - la con-

centrarea aeestuia prin expunerea

lui in pelicule fine. Pro b 0 sci s u lsau trompe este alcatuit din douaplese de suspensle. ansamblul pie-selor proprlu-zlse. S f din maxile : totansamblul partlclplnd la sugerea

Fig. S .Capul albinei Lucrdtoare nectarului din floare. Schema alatu-(sectiune longitudinali'i, dupe. R. E .

Snodgrass) ; rata prezinta aparatul bucal al al-l - glossa; 2 - tabeltum (lingurla) ; 3 - blnei lucratoare cu plesele strlnse,paraglOssa ; 4 - paIp! lab ial! : 5 - galea ; Df' retinut eX lunzlmea t rom pe! este6 - prementum; 7 -:- poslementum; S _ ~ i1 F.

lorum ; 9 - mandtbula ; 10 - labrum; 11- un ele-ment Important inaprecIerea. .gura" runcuonaia : 12 - cltpeus : 13 _ Ielement din tentorium (schelecu; Intern): capacltatll productive a alblnelor+sj14 - canals sahvara ; 15 - esorag : 18 _ yocciput: 17 - ortflciut occipital: la _ de ac€ea folosit frecvent in deserle-glanc te h lpotarlnglene ; 19 - gJande salivare 1 I

cerance ; 20 - ocht stmpt]. rl e profeslonale. n prtncipiu, trom-

. . pa mascara 6-7 rnm, cu variatii ladlferitele rase de albme. La matea, trompa are numai 3.5-4 mm.

. In rezumat, :pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cu-nosttnte de anatomie, aparatul bucal al albinel se compune din:

-labrum;

- ma n d Lb u l e :pro b 0 sci S, 18 rtndul lui campus din:m a x l l e, cu stipes, galea. lacinia, palpi maxHari ;

simjul mirosului - pla-cute perforate;

- simtul auzului ;

- simtul termic ;

- sirntul concentratiei de

acid carbonic a aerului,Piesele bucale: 1a b r u 1 sau

buza superloara (anterloara) in-

chide cavitatea bucala anterior;este a mica piesa mobila, M a 11-

d ib u 1e1e au, amindoua,. cite

un sant ce permits scurgerea se-

cretiile elaborate de glandele

16

1a b iu m, cu cardo, lorum, ambele piese de suspensie ; submen-

mentum, paraglose, palpi labiali, llmba, terminata ell Iingurtta.tum,Dupa ce ne-am tnsuslt cele mai importante din organele sl formatiu-

nile eapului, vizibile la exterior, sa vedem aeum pe scurt !i i glandele

cefalice, prezerite in interiorul capsule! ~i vizibile numai cu 0 Iupa foarte

puternicii sau Ia microscop.

Glasuiele hipojaringien.e, numite si "mamar·e", se an a in partea su-

perioara acapului; pereche, ele constau din doua tuburi foarte lungi

purtind de-a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se des-

chide Ia baza faringelui. Aceste glande secreta laptisorul, hrana desti-

nata larvelor. Numai Iucratoarele au asemenea glande, dezvoltate sau nu.

La matea ele se afla in forma de rudimente, iar la mascul sint absente.

In perioada de crestere de puiet glandele sint dezvoltate la albinele lucra-

toare in virsta de 5-10 zile, cind acestea devln dolci. Foarte mult regre-

sate la albinele de 20-15 zile, ele pot fi reactivate si deci sa se dezvolte

din nou, in condltti de necesitate.

Gumdele mandibulare se afla la baza capului; deschlderea lor se

afla pe mandibule, Faarte dezvoltate la matca $ i la lucratoare, sint extrem

de mid la trdntori. Secretia lor permite lucratcarei sa inmoaie ~i sa

framinte ceara f , l i propolisul, s a dizolve Invelisul uleios al graunciorulul

de polen, Cu totul alta functie are Ia matdi. la care secretla mandibulara

constituie baza unora din feromonii speclfici.

Toracele. Toracele propriu-zts se compune din trel segmente em-brlonare : protorace, mesotorace l? i metatorace ; lor ll se adauga, intrind

in components toracelui, primul segment abdominal - propodeum, par-

ticularitate a himenopterelor. Fiecare din segmentele toracice se cornpune

dintr-un notum sau tergit - partea dorsals, pleure - pe cele doua parti,

laterals si sternit - par-tea ventrala. Remarcabila suplete a miscarilor

de zbor a aripilor albinei se datoreste existentei unui sant toracic longi-

tudinal, santul pleural In interiorul torscelui se aUa citeva categorii de

musohi - muschii longitudinali directi si indirecti, muschi transversali,

Prin [ocul acestor muschi, meso- : ; ; i metatergitut se apropie sau se de-

parteaza de pleurite, miscari din care decurge : ; ; i miscarea pe verticala a

aripilor a caror origine este tocmai in dreptul santului pleural, Muschn

zborulul sint foarte dezvoltati, iar efortul imens pe care trebuie s a il

furnizeze este sustinut de 'Un mare consurn de glucide - sursa de energie.

In rezumat: toracele albinei este alcatuit din:

- protoraee, care sustine perechea 1 de picioare ;

- mesotorace, care sustine perechea a 2-·a de picicare ~j perechea1 de aripi :

-~ metatorace, care sustine perechea a 3-a de picio.are : ; : i perechea

a 2-a de aripL

Aripile. Ambele perechi sint membranoase, eu nervuri rigide, tubu-

lare, prin care circula hernolimfa. Perechea anterioara (I) este mai mare#

Fig. 4. Antena albinei lucriitoare (dupa

R. E. Snodgrass) :1- vedere (Ie ansamblu : 1 ~ scapus : 2 _pecicet ; 3 ~ J'lage\ (10 arncotej : B ~ po'r\illnede suprafa\a anrenata, cu oert, papile ~i pille ue e

senzo riaI.

a - KenuoUuI &llleultonlltll 17



dec!tperechea posterioara. Nervuri-

le descrlu anumite desene denumlte

celule ; dintre acestea, studiul celu-

lei cubitele 3 este deoseQit de impor-

tant in aprecierea penttu selectie a

albinelor. Spre exemplu, raportul

Intre segmentela a ~i b ale aeesteicelule poate indica rudlmentar purl-

tatea de rasa a unei alblne (fig. 6).

Caracteristio pentru aripile al-

binei mai este ! i i i sisternul de cirlige(prezente pe nervura costala a ari-

pilor posteraoare) 1 j . i pLiuiL aripilor

ante rio are. Crosetele sau hamulii se

agata in timpul zborului in pllu, eeledoua aripi de pe 0 parte formind

astfel un singur plan de batere aaerului, ,In afara zborului, oele doua aripi slnt perfect Jndependente unade alta.

Picioerei« albinei lucratoare reprezinta una dd n cele mai interes antedintre adaptartle insectei Ia modul de viata social. Intr-o formaasema-natcare, aceleasl modificari adaptative sint prezenta ~i Ia alte rude alealblne! care se hrfmesc similar.

In mod clasic, piciorul insectelor se compune din: coxa, trochanter,femur, tibie , i tars,acesta din urrna alcatuit din cinci articole dintre careunul basltarsul, In afara de dimensiuni, care Ie deosebesc (prima pereche

~I>--arollum

FiQ. 7. Picioarele albinei ItlcrdtoaTe (dupa P. Jel 'l ll -Pr0!5t) :

De la sting" Ia dreapta : piciorut posterior sting, tala intern!, plclorul posterior t' lrept, fR laexterna ~i piC! orui antepior dr ept faIs extexIlil.

Fig. 6. Aripife aZbinei'ltiCTatoare(dupci R. E. Snodgrass) ;

A-ar1pa anrerroara, B-arlpa posterioad.:a-nw-vurli costata ; b=-nervura suncosraia :c-nervurA ractlalJ\"; d-nervura cubitalil. .e-pUul aripil anterioars ; f-nervura recu'ren-til; g-hamull (retinaculum); h-nervurimediare ; ceruia 3 (cublta.1ii) serveste I a de-

eerminarea indtcelut cubital.

femur

tlbQ--

18

co~ute\

este cea mat mica, a 3-8 cea mai mare), cele trei perechi de picioare ale

albinei au confcrmatli caracterlstice. Prima pereche are 0 perle pentrucuratirea antenei, alciituitll dintr-o mica excrescenta de pe tibie , i de 0

mica excavatie miirginitA de perisori supli ~i scurti la partea superioaraa bazitarsuIui. Prin inchiderea articulatlei tibio-tarsiene se formeaza uncanal: antena trecuta prin el este periata, curatata de orice impuritil.p

s-ar f1 oprit in perisorti ce 0 acopera (fig. 7).Perechea a doue are la partea inferioara a tibiei un spin, folosit la

descarcarea tnearcaturtt de polen sau de pro polis.Perechea a treia are 0 alcatuire mal complicata ; trebuie remarcate :

- articulatia tibio-tarsiana plata l? i formind 0 pens! ;- pe rata interna: pe partea terminals a tibiei - pieptenul, f? i pe

hazitars - perta, constind din rinduri de peri aliniate; peria si pieptenul

servese la culegerea polenului ce urmeaza a fi aglomerat in cosulet ;- pe fava externa : tibia are 0 cavitate alungita, incorijurata de

peri lungi, fini, iar in centru avind un par mai scurt ~i rigid, in jurulcaruia S8 va forma ghemoto,cul de polen inghesuit de pensa tilbio-tarsiana;

acesta este co~ul.etu~;- ultimul articol tarsi an este identic Ia toate cele trei perechi de

picioare; el este conformat anume ~i numai pentru mers. Extremitatea

sa are doua drlige duble Intre care se afia un fel de ventuza - ernpo-dlul sau pulvilul. Cirligele mlesnesc mersul pe suprafete rugoase, iar

pulvilul pe suprafete netede.Abdomenul este alcatult din sase inele la matca ~i lucratoare II-VB

pe schema din fig. 1 l1idinsapte mele la r nn1 i oT . Raponttnd aceste Inele,vizihile cuochiul tiber, Ia ortgtnea lor din segmentele abdominale alelarvei, trebuie s a arnintim c a slnt numai sase, respectiv sapte, din cele10 Initiale, Anatomic vorbind, deci, aodomenul a1binei adulte veonsta

din 10 segmente:- prtmul, propodeum, este sudat la torace ;- urrnatoarele sase sint vizibile, dupa petiol : acestea sint inelele

vizlbile;- 1 8 1 optulea, in lnteriorul eelul de-al saptelea, are rorul de a sus-

penda aparatul vulnerant (acul cu venin) ;- al noualea s-a transform at in placile acu'lui cu venin;

- al zecelea formeaza anusul.

In citirea unei planse anatomice, a unel scheme, sa nu se confundedecj inelele ell segmentele abdominale !

Ca ~i segmentele toraclce, eele abdomlnale stnt Iiecare alcatulte din-tr-un terglt, un sternit ~i doua pleure. Cele sase inele abdominale ~lnttelescopate ~i unite jntre ele de 0 membrana intersegmentara. Tergitulftecarui inel acopera mult sternitul respectiv, dar are si posibilitatea dea se mdeparta foarte mult de el. De aid rezulta 0 mare capacitate dedistensie a abdomenului, ~i de contragere. Marclnd tergitele de Is TI laT VII (fig. 1), se poate localize pe portiunea T vn acoperita de T VIglanda lui Nasonon. Aceasta gland! elibereaea un "miros", 0 substantavolatila, care serveste la recuneasterea al!binelor. Consta dintr-o masa decelule, In mod normal acoperlte de tergitul VI, dar descoperite prin ex-tensia abdomenulul atunci cind albinele ventileazl1 aerul Ia urdlnls.

19



Fe partea interna a sternitelor IV, V, VI, VII se afla cite 0 pereche

de glande ceriere. Cele patru perechi de glande sint alcatuite din nu-

meroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a fagurflor,

In afara acestel perioade, ele revin la forma de baza. In stare activa,aeeste celule secreta ceara lichida eliberata prin oanale foarte fine. Ceara

eliberata pe "oglinzile eeriere" de pe sternite se solidlfiea in cont i ia ' euaerul, sub forma unor 50121-1orie Imprumuta forma hexagonalA a ogltn-zilor. Matea ~i trintorul nu au glande ceriere.

Dupa aceasta sumara descriere a anatomiei externe a albinei s atrecern in revista sistemele de organe, t

Sistemul digestiv este alcatutt din:

- intestinul anterior, in care se disting faringele - 0 adevaratapompa de nectar, esofagul - un canal a carui dilatare este gusa .,1 pro-ventriculul - cu 1 1 " 0 1 de supapa intI'e intestinul ant-erior ~ieel mediu ~i acarui deschidere triaza grauncloarelo de polen din nectar, AUt nectarul

cit ~i polenul sint retinute In buzunarele existente la nlvelul proventricu-lului. Nectarul $i pclenul nu sint digerate concomttent, intruci t enzimelecare le ataca nu pot actiona una in prezenta celorlalte ;

- intestinul me diu, portiunea de tub digestiv care gazduie9te di-gestia diferitelor alimente ale albinet - polenuri ! i i i nectar. In prima sa

portiune, foarte sinuoasa, enzimeledegradeaza proteinele, glucidele ~i

Iipidale, Prin peretele celei de-a

doua portiuni, rna] neteda ca aspect,prcdusele degradata traverseaza

d pinri in cavitatea generals a corpu,

lui unde slnt antrenate in hemo-Iirnfa :

- intestinul posterior estesubdivizat In intesttnui subtire iii

punga rectala, aeeasta din urrna des-chisa Ia exterlor prin aJIl'US.

Asezarsa tubului digestiv cu

toate aceste portiuni ale sale poate

fi urmarrta pe schema alaturata,care reprezirrta 0 sectiune longitu-

dinala prin corpul albine! (fig. 8).Sisternul digestiv mal cuprinde citeva glande : doua glande hipofa-

ringiene, doua glande salivare cefalice si doua glande salivate toracice,acestea patru din urma eliminindu-si produsele Intr-un canal colectorunie, eu deschiedere la nivelul mentum-ului.

Tot anexe ale tubulu] digestiv sint considerate ~i tuburlle lui Mal-

pighi sau tuburile urinifere (cca 200 la numar), firi~oare sinuoase carese deschid Ie. nivelul unirii intesrtinului mediu eu eel posterior. Rolul loreste acela de a elimina de1?eurile organice, in speta urati.

Evidente, dar eu un rol ~i 0 functiune inca imperfect eunoscute,sint ata~ate sistemului digestiv -1icele ~ase glande rectale, de pe pungarectala. Se pare ca au rostul de a capta. apa din catabolitii evacuati deja

"

9

Fig. 8. A.natomia interna a atbinei iu.-cratoor!! (schema.sectlune longitudinale,

dupa P. .Iean-Prost) :8 - rnuschtt zborutui ; ~ - sistemur circu-latoric ; c - slstem dlgestiv; d - glendaIui Nasonov; e - lan~ nerves ventral;t - glande hlpofarlngiene: g - glandesal lvare cerance ; h - glande salivare tora-

cice ; I- acul ; l- gtande ertere.

2 0

de tuburile lui Malpighi sau de a secreta 0 subsrtanta ce impiedlca putre-

faciia masei acumulate in punga rectala in special pe timpul iernii,Sistemul respirator al aLbinel este alca,tuit din tuburl traheene sau

trahei ~i sad aerieni. Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat~i expulzarea aerului Incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigme.Traheele stnt foarte ramificate, permitind alimentarea directa cu oxigena celulelor ~i evacuarea gazului carbonic.

Stigmele sint in numar de 10 perechi : doua perechi toracice Iii optperechi abdomina1e, dintre care una pe propodeum, sase pe inelele urma-

toare ~i una pe al 8-1ea, nefuncttonala. Stlgmele toracice se. deschid directla exterior. Prima pereche se deschlde Intr-o mica excavatie in depresiu-nea mesotoracelui, mascata de un lob al protergltului. In aceasta excava-tie se adapostesc acarisnii Acarapis woodi, fiind perfect la adapost de

orlce miscare de curatire a albinei, ceea ce le permite sa avanseze nestin-gheriti in prima pereche de trahee. In perechea a doua de trahee tora-cice nu patrund niclodata acarienli, Stigmele abdominale se deschidintr-o camera numita atrium.

Traheele sint tub uri rigide, din cuticula flna, chitinizata, cu intar1-tur1 de chitina hellcoidale in interior, denumite tenidll (acestea mentm 'in

permanents traheea desohlsa). Traheele se divtzeaza in tuburI ell diame-trul din ce in ce mal mic, pina ce in final traheolele se deschid in celule,In corpul albinefextsta 0 serie de saci nepereehe sau perechi, dilatatii

ale traheelor primare, In afara de functia lor resplratorle. sacii de aerau darul de a face corpul albinei mai user. Sint dispusi astfel : in capelncl sad (1 cefalic, 2 cefallci superiori !?I2 mandtbulart) ; in torace7 sad (1 toracic ventral anterior, unul ventral posterior, 2 ventral! late-rall, 2 dorsall lateral! ~I 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominalsupero-anterior ~i 2 abdomlnali).

Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care n pre-supune zborul, este sustinut foarte bine de reteaua mlnutioasa de trahee,f de sacl! traheeni.

Si$temul muscular al allbinei este foarte dezvoltat, Aproape totimuschti stnt striati, eu exceptia muschilor directi ai zborului, Majoritateamuschilor sint legatl de producerea unor mi~carlale corpului . c , ; i stnt le-gati de chitina scheletului fie direct, fie prin intermedlul unor tendoane.Organele interne au propria lor musculatura (sistemul digestlv, inima,

organele genttale etc .' .

Musculatura aripilor este cea mal important! !? i mai Impresio-nanta : musohli direct! ai zborului, foarte putemicl, 0 masa mare; eiproduc bMfiile verticale ale aripilor (eca 190 b<'itai pe secunda), si muschilindirecti , care permit transformarea miscarilor verticale ale a-ipilor,

printr-o actiune transversala, in miscari helieoldale - miscarlle ce producdeplasarea propriu-zisa a lnsectei.

Sistemul circulator este foarte simplificat Ia albina. El se eompunedin inima, aorta ~i laounele de hemolimfll. Funct;ia sa este de a trans-porta sUibstantele nutriti;ye ditre organele efectoare ~i de a eva-cuade~eUIile din organism. Circuiatia 00 atare se realizeaza prin fnlmll ~i

aorta care alcatuiesc 'Un tub relati·v continuu, in partea dorsalA, l? i

an'll~e dinspre partea posterioara catre cea anteriora, pina lacap, de

21



unde se continua ell 0 ctrculatie lacunara (prin oavltatea corpului), ell

concursul actrv al celor doua diafragrne - ventrala si dorsals {<fig. 8).Sistemul nervos al albinel este, ea la toate insectele, ganglionar ~1

scalariform. Creierui este alcatuit de 4 portiuni principale, denumite

protocerebrum (prelungit lateral prin cei dol lobi optici, masa de fibrenervoase venind de Ia oohii com-pusij ; Me rolul de a coordonn Im-

presille vizuale provenmd de 1a

ooeIi si oohii compusi ; deutocere-

brurn (alcatuit din doi lobi ante riori,

da nastere Ia doi nervi antenari,foarte marl) ; tritocerebrum (care d B .

nastere unui nerv frontal 9i unuinerv recurent care urmareste tra-

seul esofagului) ~i ganglionul sub-esofagian, Prin deschiderea alca-

tuita de ganglionul subesofagian

unit pe lateral eu lobii anteriori tree

esofsgul $i portiunea terminala aaortei. In continuarea ganglionuluisuoesofagian, lantul nerves cuprin-de doi ganglioni toraeici fji cinciganglioni ab'dominali, toti pereehe

11iuniti irutre ei printr-un cordon dublu (de aci numele de sistern scala-

riform - ca 0 soara).Sisteme speciale:,

AparatuI vulnerant sau acul cu venin laalbina lucratoare, cuprinde :. ansamblul glandular; ansamblul

\ . motor ~i ansamblul vulnerant,

, . . - , ; ; ; ," " ' ~ ~ . . . . Ansamblut glanduLar consta, // : { i/ ,, :\ .· . V din doua glande r: glanda acida

/ j; (1,1/ I . J . { -i .) (doua tuburi subtiri care se unesc

I /;/ :.?;:~~r!~> i ; ; 0 ~ inain~e de a Be de~chid: intr-o1/ ' , ; , / / 1 , \ . 1 ',I;' II " / 7 / / 1/" 'punga mare de verun) i ' i I l glanda'1'~,!l ;j ;~/ '. , \;'. " I iN I ,;~'~, alcalina sau Iubrifianta. Ansam-/ ' , / , , / , / . \ ' j _ , Ii" , r7

</,i;/~~. ' ,:~ 'I "'"7}}' ~_. ' bLu~ motor. :uprinde cl:eva p~a-

b ~ ~ . " · · · · r ( , I \ , ( I \~\! _ .~ ~~~ f~~ s~hl!~~sde;:l~c~~f : a l i ;\ I ~ \ descarce punga e venm,

e ---J;f-~' ~ I!i \ \ Ansamblu~ vulnerant sa u~--U I~, II acul propriu-zis es~e atasae an-

,," I [. ,i f. samblu lu t motor pnintr-o pereehe-de brate ourbate chitinoase . Aculeste format din prelungirea Ian-tetei - a pi·esa irigida ! i \ i goalala interior, terminata ascutit, a-

vind pe fata Inferioara dona san-

tu n in care luneca stilettl, Lanteta,

Fig. 9. Creie1'ul albinei(dupA C. N. Ioneseu)

1 - protoc'erebrum ; 2 - ganglloD subeso-faglan : 3 - lob optic ; 4 - nerv labral ;5 - nerv latlial;6 - nerv recurenr : 7 -nerv mandibular; 8 - nerv maxtlar ; 9 -

nerv antenat ; 10 - deurocerebrurn.

B ~ [

Fig. 10. Acul 'olbinei (schema. dupiiH, A. Dade):

A - aspect general; B "I C - seoliune ~Idetallu : 1 placa oblonga ; 2 - placli patrati!. ;3 - ptaca trlunghiularb. ; 4 - bulb; 5 - tan-leU; 6 - stllet: 7 - eanalul gtandel. eu

venin ; 8 - oanalut de venin.

22

~i stiletit aldWiesc tmpreuna un canal pntncare se scurge veninul. StiletiisiIlitterminatl cu nlste creste, ca un harpon; stnt strabatut! de canaliculeprin care veninul este dinijat, din canalul principal, catre rana prcvooata

de lanteta.

Aparatul reproducator

Aparatul genital al matcii consta din patru p a T t i principale :

organe generatoare:

- doua ovare ';

o r g a n e c o n d u c t o a r e :doua ovlducte Iaterale ;

- un oviduct median;- cavttatea v,aginala ;

organe a n e x e :- spermateca, cu glanda in Y ;

o r g a n e de acuplare:

- camera acului sau bursa copulatrtx,Fiecare ovar este aicatuit din cca 150'-1,8-0 tuburi ovariene sau

ovartole, deschizindu-se Intr-un oviduct lateral. Cele doua oviductelaterale se contopese for-mind oviductul median. Dilatindu-se, aeesta for-meaza cavitate a vaginala, separata in doua de un pliu mums aflat chiarsub orlfieiul canalului spermatecii. Spermateca este 0 sfera in care seInmagazineaza sperrnatozoizii depusi de trintori in cursul Imperecherii,

Pe ea 5e afla glanda in Y,al carei 1'01 este de a activa spennatozoiziiaflati in repaus in sperrnateca, Peretele spermatecii este acoperit de 0

retea foarte densa de traheole.

Cavitate a vaginala este separata de camera acului prirutr-un pllucircular . De fiecare parte a deschiderii vaginului se aila alte doua cavi-t a ti - burselecopulatoare.

c

Fig. 11. Abdomenul mi1tcii neimperecheate (dupa F. Huttner) :

Be - bursa coputatrtx ; EST - descmdcrea unuta din buzunarere laterale;Lo - oviduct lateral : Me - oviductul median; 0 - ovar ; Ov - ori.t1elul""glnal ; R - reet ; S - acut : Spt - spermateca ; St - buzunar l a t e r a l ;

VR - camera vaginala ; vp - pasajul vaSlnal ; V.v. - pUul vaivei.

23



<I)

b)

C)

p

1 -

Fig. 12. End.ofalus rdsjrint: a) piM La cervix; 0) - pe

. _ tl'ei pdtrimi ~ Ie ) - ,eomptet :Ae __ praca aedeagalli; B - bulbul; C - C08I'neIe: Ce, -cervix; Cll - p1aca cnnmoasa a bulbului; DoE. - canalejaculator; F - apend1ce penat; elastic; M - mucus: P -

placa pararneral!l ; SP - sperrna ; V - vestibur,

24

Dupa impere-ehere ovareie sedezvolta foarte multo

Tuburile ovarienesau ovariolele sint

capabiie sa elaborezecelule germinative,din care se dezvoltaovulele, careevolu-eaza pina Ia ou.

Anatornia a-

paratului reprodu-cater al matcii este

foarte interesantapentru rei caredoresc a praotlca

insamintarj Instru-

mentale. Fiecare de-taliu este necesar a

fi indeaproape urma-

rit pe scheme ~i peviu.

Aparatul genital altrintoruiui cuprinde :

- 2 testic-ule; 3 ca-

nale deferente; - 2vezicule seminale ;

- 2 glande mneoa-se ; - 1canal ejacu-lator; - 1bulb eulobul penat.

Cele doua tes-tfeule sint asezate 18

partea supenioara a

abdomenului, de for-m~ aproximaJtivtri-unghiulara. Stut al-catuite din faseicule

de tuburi seminifere

(cca 270 in fiecaretesticul). La baza lortesticuJele se deschidin canalul deferent

care, la rindul sau,se deschide in vezi-cula serninala. Pe-

reiii veziculei ela-

boreaza lichidul se-

minal care are rolulde a hranj !$ i tntre-

tine spermatozoizii. Cele doua vezicule se deschld fiecare la baza unei

glande mueoase. Glandele acestea se continua in canalul ejaculator,

care se termina in bulbul penisului. Ca aspect bulbul este musculos ~i

globulos. In general este situat in dreptul segmentelor abdorninale 6-7.

La ecloziune, masculli au testiculele nefunctionals !}i de dimensiunl

mid. Spermatidele migreaza prin canalul deferent, se aglomereaza in

veziculele serninale unde, cu capul ancorat tn peretele ve-ziculelor, se

matureaza ~i se transforms in spermatozoizi. Spermatozoizii ating rnatu-

ritatea ~i0 data. eu ei si trjntorii in [urul virstei de 12 zile.

VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Familia de' alblne pareurge un sezon activ - in tara rioastra, cam

din martie pina in octombrie - ~i 0 perioada de relativa inactivitata ".....

din noiembrie pina in februarie. In aceste conditii, vara calendaristica este

pentru albine Q permanents toamna: toate activitatile familiei se eon-

centreaza asupra procurarii de rezerve f,li acumulari] lor in faguri.

Sa amintim In acest moment di pentru intrettnere si dezvoltare,

pcntru supravietuirea organismului familiei, albina are nevoie de :

- aer : ca orics insecta, albina are nevoie de oxigen pentru asi-

gurarea arderilor metabollce, Iar din procesele de arderi rezulta bloxidde carbon, eliberat prin respiratie in atmosfera din stup, Schimburile

de gaze ale Iamiliei variaza volumetric ~i calitativ in functie de anotimp

si de amploarea activitatii din stup. Circularea aerului in stup, printre

miile de corpuri ee se rnisca pe faguri, astfel incit 5 < i ajunga la fieoare

din acestea precum ~i la suprafata celulelor cu puiet, se realizeaza prin

ventilare, Batai de aripi cu mare frecventa orientate unitar produc

curentii de aer necesari, pe masura volumulul stupului, pe masura

aglorneratiei ~i pe masura debitului de aer ee patrunde in stup prin

urdinis, Debitul la rindul sau depinde de conditiile atmosferiee,_ de

insasi constructia si starea stupului, precum l? i de Interventiile apicul-

torului. In sezon, indiferent de -temperatura mediului ambiant, in stup

ea trebuie sa fie de 3'5"C; eireulatla aerului serveste 'ii la menttnerea

temperaturii oonstante ;

- apii : aceiasi curenti de aer asigura ~i circularea In stup a umi-

ditatii existente, previn stagnarea umiditatii !? i implicit dezvoltarea

unor mucegaiuri daunatoare cuibului. Indiferent de conditiile exterioare,

in sezonul de crestere a larvelor cuioul albinelor are nevoie de 0 umidi-

tate reIativa de 75-80%; ea ~i ternperaeura d€ 35°C, ea este absolut ne-

cesara dezvoltarii puietului, prelucrarii nectarulut ~i evaporarii apei din

el de catre albine. In natura, alblnele 19i procura apa din rruri, balti,

roua, acumularl de plcaie ;ea le poate fi oferita d€ un om - in

adapatoere sau, in eazurile de inehidere fOT~ataa stupudu] - in fagurl ;

25



.. - glucide: majoratatea nranei albinelor oonsta din substanje dulci,

fim<i p~ef:rate cele eu continut ridicat de ,glucoza !?i/sau fructoza,zaharurr simple ; zaharurile mai cornplexe, de tipul zaharozel, sint si

ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune seindarea in

zahar;rri mai simple, usor aslmilabile in organism. Hrana dulce primara,a albinelor este n e c tar u 1 florilor ~i/sau man a (substante dulci eli-

berate ~e puricil?i paduchi testost de plante); in rest, alblnele c~rce-teaza orice alt fel de surse de glucide - fructe coapte f i l i rupte siropurizahar alimentar sau industrial etc. Pentru consumarea tutur~r aces t o ;zah~ruri, daca ,n~. sint in forma lichida~ albinele Ie dilueaza cu apapentru ~ 1: fluidifica. Rezervele de hrana pentru iarna si pentru peri-,oad:le lipsite de cules constau in m iere - hrana exclusiv glucidlcadaca nu punem la socoteala cantitatile minore de microelernente vita-mine, ,inhibine, diastaze, aminoaeizii din polen ~i HMF-ul prezente inea. Mierea este rezultatul rnuncii intense a Iucratoarelor culegatoaree~re ~ ? U C A nectar~ in gu~~ (pe parcursul drumului n 'supun unei pre-digestli), 1 1 depoziteaza direct sau prin transferuri (intermediate de

albir,~E!:Ii? stup~ in cel:-rlel~fagurllor ~i al celor de stup care n "vin-tUra ~l IIdeshidrateaza printr-un proces ingenios de aspirare '~i regur-g.ltar~ repetata in celule, il insaminteaza eu cantWiti minore de diastaze

sr aC.ld formic (care favorizeaza invertirea zaharurilor ~i respectiv fri-

neaza ferme_ntarea_.a~estora),p~nain momentul oind rnierea este "eoapta"sau "matura" oontinind numai 16--20% apa (in functie de zona clima-

tica, d~ specia de nectar, de rasa de alibine, de anotimp); la sfir~it eleacopera celulele eu miere ·eu un capacel fin de eeara ;

. -:- proteine: hr~a albiriei cuprlnde ~i polen; contmutul graun-ciorului de polen fUI 'OlZeaOZa albinei hrana pro teica, aminoacizii neeesartdezvoltarit precurn ~i vitarnine si uleiuri esentiale De se transmit hranei

finale a familiei - mierea, Cresterea puietului depinde total de pre-zenta, de abundenta ~i ·de calitatea polenului ;

- lipide: furnizate tot de polen;

- microelemente: Iurnizate de nectar, mana ~ipolen.

Organismul albinelor Care VOl' ierna acumuleaza 0 rezerva de

alb~n::ine proprie, in cor p:u L g r as. Iar pe Iocul cuibului in care i~i

desavtrseste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anulul se eontu-·reaz~ viitorul spa1iu de iernare. Temperiltura scade de La cele 35° obli-

gatorii la ~aximum 25° ; in final, la periferia familiei, strJnsa io g hem,~a este chl.ar de ournai 10°, Ghemul este akatuit din aLbille care auint .rat '1n celulele goale, altele inghesuite in spatiile dintf1e faguri. Popu-la1jls se incaLz;e$te... tremurind; nivelul pina la care cre~te temneraturaeste masurat la periferia ghemului. In momentul clnd in "coaj'a" tem-peratura seade sub 10° (cele dnd articole terminale ale antenelor

lu~riHoarelor au pe ele organe sensibile la schimbiiri de temperatura),

pnn consum de miere ea este redresata. - are lac un salt de inciilzire"

In func~ie de temperatura exterioad., de vint, de "protectia fatA d~

intemperii ~i de eondi~ia insa1?ia familiei, in cursul iernarii au loc mai

mult sau mai putin frecvent saltur1 de indil.zire. Ou cit ghemul de

iernare se apropie mai mult de forma sferiea, eu atlt mai seazuta este

2 6

cantitatea de hrana glucida consumata, eu atit mai mari sint sansele de

supravietwre. Cu rezerve suficiente fi i bine plasate de mana, familia nu

paate ingI:eta; dar d~ca nu are..d~st':lle, m08:e de foa~e: aceasta estediferen~ Jntre organlsrnul familiei ~1 un animal cu smge cald, Rela-tj1Va inaiCtivita.te a farrrilfei din timpul iernii se datoreaza nu kigului

ca atare ci faptului ,c a din cauza trlgulut albinele nu culeg polen:

aeeasta stopare a aporturilor de hrana proteica, aminoacizi, lipide est€'

motivu1 intreruperii pontei ~ia cresterii de puiet,

In toata perioada de Iarna atentia apicultorului trebuie orientate

nu nurnai pe supravagherea ritrnului de consurn a rezervelor de hranaci si pe nerisirea stupului, Albinele bine alimentate, dupa cum am mataratat, nu mor de frig oricit de mare este aoesta, 1nSaventilatia imper-

fecta poate duce la pieire familia. $i regirnul apei in familie este foarteimportant. Izolate din cauza vremii reci, albinele i~i "fabridi" singure

apa. In acest sens, punga rectala a fiecarei albine este 0 neeesitate ~i

oconditie a iernarii ineomun : glandele rectale filtreaza din substantele

reziduale ale digestiei apa chimic pura ~i 0 redau organismului. Numaiastfel albinele reusesc s a utilizeze mierea ~i deci sa supra'Vietuias·di., Iar

la reluarea adivitatii de dezvoltare s a ingrijeasdi puietul tinar.

La sfirsttul iernii, sJir~it de ianuarie - inceput de feb:ruarie, cindfamilia reuseste sa ridiee din nou temperatura, '0 data eu cresterea lun-gimii zilel, ponta reincepe intens. Familia trees acum printr-o perioadacritlca - numarul de albine care eclozioneaza este inca rnic, iar al eelor

care nu se rnai Intorc 1a stup dupa primul zbor de curlitenie poate fifoarte mare. Populatia de albine se reduce mult sl daca vrernea sestrica bruse, capacitatea lor de incalzire devine insuficienta - puietulpoate muri, prin raclre, nefiind acoperit de suficiente albine. In Iunctiede condltiile de vreme ~i corelat cu lnflcrirlle, perioada de dezvoltare

de pr-imavar-a se instaleaza treptat sau brusc, Cam dupa inflorirea pomi-

lor fructfferi, albinele tinere din generatia snulut respectiv ajung sa·predomine in stup. In-cepe adevarata dezvoltare de prinwvarii.

In familiile puterniee, 0 data cu primul cules rnai important denectar de L a sfirsitul primaverii apare~i instinctul de eladit, Pe dez-voltarea glandelor ceriere se bazeaza - direct sau indirect - innoireeanuala a cuibului de puiet, a fagurilor In care se crese nolle generatii,

precum !?i asigurarea f.agurilor de ceara prcaspata pentru magazinele demiere. Cam 6---'8 sau chiar 10 f.aguri es'te media de faguri claditi anual

de 0 farrnilie. DeZ'V'oltareagiandelor eeriere urmeaza 0 curba eu maxima,in palier timp de cite'Va zile pina la doua-trei sapt9imini in timpul eule-

sul'lli principal . ! i i dupa el apoi 0ddere.

o data eu activitat-ea de d3idit ~i deci totodata ~u acti:vitatea vietiivegetale se declaIUiea:za~i pregatirea perioadei de reproducere: ineep

s a apara celule de trintori. De abundenta hranei depind in seQ;onul

activ toate activitatile din stup ~i din afara acestuia, inclusiv reprodu-

cerea. rar daca jnstio.ctul de cliidit, exprimat in suprafata de fagure

construita intr-() anumita perioada (rama diiditoare) serve~te apieulto-

ruIui pentI'U orientare eu pri'Vire la starea famil1iei, ,trebuie sa amintim

~i c a pr~n1:a 4i abundenta in stup a trlntorilor de-a lungul sezonului

27 '



poate constitui 0 orientare ell pnvire la aprovizionarea cu polen a

stupului !? i deci eu privire Ia eventualele Interventii de ajutorare. rata,sintetizate, principalele aprecieri care se pot face:

Trlntori prezentr in tamnte Polen

adulti, pupe, larve, oua

adulti, pupe, QUa

pole nul este abundant

in ultimele 48 ore a avut loc 0 sea-dere a ofertei de polen

albinele au avut lnsuficient timp decules .polen eel putin 7 zile,

deficienta grava de polen timp de 2-4saptamini

adulti

absenti

Primii trintori slat decl una din premlsele reproducerii si Inmul-tirti, Apoi, mai devreme sau mai tirziu - In Iunctie de rasa, zona

geografidi, conditii de clima, conditil de dezvoltare a populatiei stupu-

lui. de aglornerare prin suprapopulare, de cantitatea de rezerve de hrana,de raportul intre a1bine tinere lili pillet necapacit, apar botcilecelulele de rnatca.

Ca in general in natura, reproducerea este in mod normal de-clansata fie de abundenta fie de strimtorare. Dar principalul element

este instinctul de reproducere propriu fiecarei fiinte, In afara apari-

tiei indivizilor sexuati - trintor ~i rnatca -, familia de albine, uni-

tate biologica care asigura perpetuarea si raspindirea speciei, are a

forma speciala de inmultire - roirea. Tendinta la rolre, insotita neapa-rat de prezenta indivizilor sexuati, este un caracter ereditar. Dar existasi familii care nu roiesc :ele se mentin prin simpla crestere sl mlo-

cuire naturala periodica a matcilor (fenornenul se numeste aneobalie).

Apicultorul care nu doreste mmultirea albinelor roitoare trebuis saIavorizeze 9i :s a inmulteasca ,,,artificial" asernenea familii (roire artiii-

ciaUi). Dimpctriva, apicultorul care prinde $i pastreaza toti roii natu-rali aslgura perpetuarea tendintei in stupina sa,

Roiul este alcatuit dlntr-o mare aglomerare de albine,cea 1:12din populatia total a a stupului - albine de toate virstele -$i matca,Din marea invalrnaseala de albins care se aduna in fata urdinisului,

pleaca citeva cercetase ; dupa ce gasesc un loc convenabil, revln lagrup, comunica acestuia "adresa". masa de allbine roitoare pleaea, seinstaleaza, cladese faguri, matca depune oua si astfel vlata unei noi

familii-fiica incepe. (Primul roi, roi primer, poate fi urmat de desprln-derea din familia-mama a altuia, secundar, ~i a altuia, tertiar, uneorimergind pina la desfiintarea f.amiliei)_

In stupul parasit de .rei, din una din botcile cladite de aIbine inperioada rpremergatoare rairH:se na!}te 0 noua ma,tca. Dupa erte,va

zile, de regula 'in virsta de 6-15 zile, ea face un :?Jbor de im-

perechere - ditre anumite lacuri a~a numite "de adunare a trintorilor"laflate la eca 6-15 m iniHtime de la sol. tn aceste aglomerari de tl'in-tori, emanatiile de substanta secretata de glandele ei mand1bulare

airag masculii, dinire care cu ctp_va '(maseulii siut maturi sexual laVlirstade 12-16 zile) matca se iroperecheaza; de multe ori repe!ta

28

zborul de imperechere. La intoareerea 1a stup, ea inca mal poarta

semnul de tmperechere" - partes anterioara a organelar genitale~ascule. Dupa citeva zile incepe sa QUa. (Atit semnul de Imperechere

cit si, mai sigur, inceputul i,-'ontei sint Iclosite de crescatorii -de matci

ca inclicii ale imperecherii !}i deci ale mornentului optim pentru recol-

tarea matcilor destinate vinzari! sau introducerii in alte Iamilii). $iviata familiei de albirie continua.

Roiul si evolutia vietii sale ca tinar organism este 0 expresie

clara, a coeziunil populatiai albinelor melifere, reglata prin actiunea

unor mecanisme si substante specifiee. Certeste ca numai urmarindun roi natural l ; : i cornportamen tul : s a u, prinzindu-I : ; ; i instaliadu-l intr-un

stup. apicultorul poate spera ca va patrunde taina inmulfirti naturale

a albinelor ~i ca va putea stapini tehnica inmultirii artificiale,

Pentru ca am mentionat albinele cercetase, este locul 5:1 enume-ram pe seurt multitudinea de 'activitati !? i comportamente ale albinei

[ucratoare.

Dupa oe paraseste celula in care s-a dezvoltat, tinara albina esteuser de recunoscut : inca umeda, s! eu perisorii de pe suprafata corpu-

lui argintii, care Ii dau un aspect caracteristic, ea se mlsca timid pe

fagure. Dupa ce se usuca si isi curata trupul ell ajutorul picioarelor,intra in viata stupului : are contacte de hrana, cornunicari prin antene

eu alte albine, curata ~i lustruieste eu propolis celule din care au edo-zionat surori de-ale ei; dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zlsa,

cind glandele ei Iaringiene s-au dezvoltat, incepe sa hraneasca larve

tinere si/sau sa intre temporal' in suita matcii (aceasta este un grupde cite 5-10 albine, care inconjoara matca in deplasarea ei pe fag~ri,hranind-o, curatirid-o : in componenta grupului intra mereu alte albinecapabile sa 0 hraneasca), Dupa un timp petrecut astfel ca tioicii, albinaeste angrenata in alte activitati, tot "de stup'": cu capul, indaasa in

celulele de 1a periieria cuibului de puiet ghemotoacele de polen descar-

cate de culegatoare, pregatind vii toarea rezerva de proteins a Iamiliei,

-pastura; cu multa s.irguinta evapora ~i imbogateste nectarul depozitat

in celule transformindu-l in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se

glandele ceriere, secreta ceara sub forma de solzi$ori de forma hexago-

nala, pe care Ii fnlminta ell mandibulele si cu picioarele si Ii Ioloseste

in cliidirea fagurelui.

Fagurele se cornpune dintr-o foaie de ceara verticals in care sint

sapate de 0 parte si de alta piramida Cll virful spre centru f? i cu baze(imaginate) hexagonale, in asa fel dispuse Incit cele trei fete de piramida

aleatulnd baza unei celule slot, fiecare din ele, si 0 fata in baza altei

(In total tr>€i)celule de pe pru-tea opusa a fagureluL Pe conturul hexa-

gonal a1 hazei piramidei se lnalta, inclinati obUc fata de orizontala dar

perpendieular pe muchiile piramidei, cei ~ase pereti ai celulei. Dia-

metrul celulelor de lu.cratoare este constant, uniform: Ie. ridicarea pere.:.

tilor a:lJbinele l.~i folosesc ca pe un :;;uib'lerdesehiderea dintre "gen'llnchH"

departati ai celor doua pieioare anterioaTe. La fagurii albinei roma-

ne.!?ti, aeeasta deschidere . .'ii diametrul celulelor de lucratoare, este de

2 9



5,1 mm. In afara celulelor de Iucratoare rnai exista celule mad marl de

trintori, ~i altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celulele de tran-zitie, precum si celula de rnatca, specials - excresoente vizibile ale

fagurelui, paralele cu acesta ~i deschise Ia partea inferioara (botcHe).Se face deosebire i:ntre botci de Inlocuira lini~tita a matcH, botci de

roire l? i botei de salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure pot

indica oricind starea fam:iliei 10 perioada roirilor sau in afara acesteiaFagurii sint construiti paraleli intre ei, iar distantele care ii despart

sint totdeauna astfel incit atunci etnd sint creseuti !l i plini cu miere sau eu

puiet in curs de dezvoltare au lee strict eele doua straturi de albine aco-peritoare de pe cele doua fete de faguri vecinl ; in restul stupului, spatiul

necesar circulatiei albinelor intr-un singur strat, adica cea 8 mm, esterespeetat cu strlctete - unde apare un gal mai larg decit acesta albinele

il blocheaza cu constructie de ceara : fie ca este vorba de intervalul dintrerama de Iemn a f.agurelui $1 peretele stupului, fit: ea este vorba de dis-

tanta dintre speteaza superioara a ramei ;; i podisorul de deasupra, sau

intre ramele din oorpul inferior ~i cele din corpul de deasupra, intre

rama marginasa $i diafragma. Spatiul pentru albine este considerat drept

cheie a asezarii . ! , i i alcatuirti mtregulul cuib a1 albinei rnelifere iar in

apicultura rnoderna este considerat drept descoperrrea cu cele mai ampleirnplicatii, ell repercusluni extraordinare in dezvoltarea l j O i standardizarea

stupulul 91In sporirea eficientei muncii omului.

Teate acttvitatile descrlse, albin a le desfasoara in stup fan'i a

panlsi fagurii, fara a ven; in contact ell lumea dinafara. (Est~ 0 [nte-resanta forma de pastrare a asepsiei cuibului ; impreuna eu prezenta

inA

stup .! 1 substant~lOT baeteriostatice originare din propolis, aceastacrindutala precum $1 alte trasatur! de comportament individual 9i social

permit extstenta unui spatlu izolat, pentru cresterea puietului, pentruacumularea rezervelor curate de hrana). In sfirsit , albina devine cule-giitoare: incepe activitatea dinafara stupului. Prirnul pas spre eman-

cipare in c~~p _este zbo!:ul de or~entaTe. Cu fats- catre stup albina pla-neaza, se ridica, eoboara, se departeaza, se aptopie din nou, se dapla-

seaz? la dreapta, Ia stinga - memoreaza culoare, situatie, repere opticedupa ea~e va putea recunoaste stupul pe care il paraseste. (Din cunoas-terea prm proprie experienta a dezaiVant8jului n'itB.cirilor albinelor, api-

cultorul va apreda rostul ori€ntarii !? i 0 va favoriza - prin culorilein care l~i vOPS€liitestupE, prin inventarea unor repere utile albinelor

;; i ln aceI~i tim.p plaeute ochiului, prin pastrarea ordinU in amplasa-

rea stupilOT pe vatTa). Cunosdnd tinta zborului sau de intoal'cere, albina

pleacii. Pe raza de maximum 3-5 km, ea culege nectar sau polen apa,mana, clei de pe porni ~i diverse alte materiale - uneori din cel~ mainea!;'teptate. Dar in general, culelSul, fie el de intretinere sau de recoWi,

5e extinde 1a cam 1 km. Intr-un zbor, -culegatoarea i9i umple g~a eupina la 40 )~gde nectar, iar daca culege polen ·ea acumuleaza pe picioa-

rele dinapoi doua ghemotoace sirnetrke leu diametrul de cea 3-4 mm,

unemi chiar mai mad (ele cintaresc cca 10-12 mg).

Dadi se intimpUi ca ea sa fie printre primele care descopera sursa

de hrana, daca deci este cerceta$G., albina ~i oomunica descoperirea

celorlalte albine surori apte pentru cUles. Compo·rtamentul acesta de

3 0

comunical"e a albine] este !? i el unul din cele mai interesante ~i fiindspectaculoG este cunoscut chiar in lumea nespecialistilor sub numele de, c1ansuri" . Cercetasa intoarsa la stup descrie pe fagure, urrnarita de

~n cere de recrute (sau novice), figuri geometrice circulare (dans cir-

cular - pentru a indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) 9fsemicirculare (dans balansat, in forma de 8 - pentru a indica surseaflate la mai mult d€ 100 m), agltindu-si abdornenul la stinga , , ? i 1adreapta, cu frecventa mai mare sau mai midi in functie de abundentaneotarului 1asursa deserisa. Unghiul dintre diametrul parcurs a1 dansu-

lui balansat 9i verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturidreapta care uneste stupul cu sursa 9i 0 alta care uneste stupul cus{)arele in momentul respectiv, Completat de 0 componenta odoriferasi alta auditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mal eve-juata modalitate de comunicare inainte de graiul ornenesc.

In viata a1binei mai exista ;; i posibilitatea altor atributii - acelea

de paznic, de curatitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic

patruleaza in dreptul urdinlsului, ataca 9i inteapa (tntepatura cu venina albinel este mortala lntrusei) orice straina care intentioneaza s apairunda in stup - ell exceptia celor care, in toi de cules, au gusa

plina : ataea daunatorii ce incearca de a.semenea s a patrunda in cuib.In oaz ca exista crapatur! in peretil stupului sau daca urdinlsul esteprea larg deschis pentru vremea de afara, alblnele paznic blocheaza

totul cu propolis - amestec de clei de. pe porn si ceara, substanta

plastica ' ! i i i de aparare a familiei, folosLta 'in tot locul 9i in orice momenta1 anului. Albinele curatitoare indeparteaza de pe fundul stupului res-

turile de razatura de faguri cazute, care ar putea constitui cuib pentru

numerosi daunatort. Ventilatoarele, am mai amintit de ele, pot fi vazutepe vreme foarte calduroasa la urdinis, batind din aripi Intocmai unorminuscule ventilatoare, agltind aerul 9i creind curentii atit de necesari

desfasuraril in bune conditii a vietii in stup. Sanitarele. varietatea dealbino curatitoare, pot fi urrnarite carind - singure sau J:ntovara$ite

cite doua - fie 0 hoata patrunsa in stup ~i emerita prin intepare, fiecadavre de larve moarte de boala, Tot ele sint acelea care pot imobiliza

prin "zidire~1 eu propolis dusmanii omoriti in interlcrul stupului dar

prea v.olumino~i pentru a putea Iievacuati. de ,ele.

De~i numero1?i cereetatori ai vietH albinei considerau pina nudemultcii diferitele activitati se suoced intr-o ordine ireversibila, albina

le indepline$te mai degr,abA pe masura nevoilor ·ce apar in familie decitpe masura a'Vansarii ei in virsta_ In funetie de anotimp, se prea poate

ea 0 albina sa nid nu aiba ocazia sa cWdeas-ea fagure de-a lungul celor35 zile cit este media de viata in sezonul activ, in timp ce 0 alta, daciiapare spontan un cules intens, care solicita printre aItele spatiu supli-mental" pentl"u p,epozitare, sa redevina cereasa d€$i este fparte in vir-sUi.

Indiferent de virsta, in aprederile puterii la un moment dat afamiliei sau a roiului se face distincti·e Intre albinO. acoperitoare $ i arbinaculega.toare: wtalitatea lucratoarelor de stup, care alciituiesc forfota

permanenta de pe suprafata fagurilor, !? i respectiv totalitat·ea albinelorde drop - care lipsesc in timpul zilei dar al diror numar se presu-

pune doar, dupa amploarea cuibului ~i a rezervelor.

31



Catre sfirsitul sezcnului, catre sfir~ilul vent, culesurile devin mal

sarace, cre:;;tere~ .?e puiet regreseaza, Se remarea in comportamentuide cutes al Iaml.tiilor 0 accentuare a preferinjei pentru nectar 1n defa-

voarea p~lenulul; se. acumule~za mierea pentru iarna. In sfir:;;it, secre~te ultima generatre de albme, .celecare vor ierna. Vlata aeestoralbtne de iarna va fi lunga, cam 4 lunl, Este bine ca la eclozionarealor t?ate rezervele ~I .~oata pregatiree spattulu: pentru iernare sa Iifostt~n.~.1nat~ de generat ti le precedente, de albine de varu ! i i i astfel eiclulvletll sociale revine la punctul de plecare stcontinua. '

. ~

I

INDIVID ~I FAMILIE

.. . V-ati,fi putut astepta a gasi in aceasta lectie descrlerl ale flzlo-logle.l dl.fenteJor srsterne : ; ; i aparate ale albinei. Deoarscs acestea nu arexpllca ~nsa .aIblna soeiala cu care de tapt apicultorul vine in contactci numa~ .albma ca individ (interesanta, rascmanta, dar care ca atare n~poate trai), am prefer-at sa folosim spatiul disponibll pentru a incercao prezentare a .. o rganismului social care Iocuieste stupul ~i care faceobiectul cre!).terH de eatre am.

.Din cu~o~tint~ :Jementare de ordin general eursantul stie ca nicih.ra01re.a. alb.mel,. .adica a.ctul de inghi ~ir: a hrane i, nici diges tia propri u-zisa, rnci excr~~Ja ~u smt legate de vtata de grup. Ele se desfa!iloaraca ~cte .mec8mce ~l ca procese de fiziologie celularaale Individulujdar In ciudsecestul adevar incantestabil, viata albine] melifere se scur~tea~a mu~t .atunci dod in mod accidental sau experimental aceasta esteobligata sa traiasca Izolat, . .

Y ia1a de grup se realizeaza - ' i - i se lntretine prtn comunicart a1imen-ta:~ ~l hom.lOoale i n t ra indivizi - unilaterale ~i bilaterale .. Intr-o fa-milia de ~lblne ell populatte normala, prin schimburi de hrand6 albine~·eu.~escsa comunlee,. in .2 are, Ia 72% dinculegataare ! i i i la' 19% din~lbtnele de pe faguri once. allment-i.masa]:' sau alta. substanta; in 24de 0 ore. m.esa.JuI e,~te receptlOI_Iat de. 76% din culegatoare : ; ; i respectiv50 10 dl~ albine. $1 concantratta zaharulu! din nectar sau din alta sursade hrana este comumcata in stup t.ot pe aceasta cale,

Despre hemolimfa ~i despre sistemul circulatoral albinei se poatespun~ pe scurL C <l n ll au acela~i rol ca singe Ie ~i sistemuI Circulator de

18 arumalele ve.ftebrate sall. chiar de la alte insecte, . nesociale: aU preap,utln rol reSpIrator,. dar ,m. sC~imb consti tuie principalul mijloc de

t~a~sport al me.ta~?lJs.mulU1.. <? a c l , foarte important pentru cunoa:;;terea!;'I mte.legerea vle~ll dm famlhe, ea 5e bazeaza pe 0 circulatie sodaM.

Hemollmfa. transporUI 0 .buna parte din substantele en ral de reglarea ceea c :.e In mod empmc, dar foarteapropiat ca semniiicatie 5e de-s:nmeaza ~~ numele de "coD.!il tlinta stupului" . . Printre aceste s 'ubstante~l~t secretl.l. a,Ie gl .andeJor .anexe ale sistemului digestiv 1 ? i ale UnoI'glande apa~ ~lJllnd slscernulUl. ne!"'VDS (corpora allata ~i corpora cerdiaca),? t ! .e1e depmd declan~area:;; l con.trolul dezvoH.iiriiarmonioase a larvelor . .~nhlb(lrea. dezvoltarii ovaretor la femelele imperiecte -lucrfttoare - sa~lOvers, stImularea dezvoltarii lor in momentul absentei io stup a rn a kii;

peristaltismul miscariIor inimii ~i alte fen{lmene) - acestea fiind

hoNnam, pre cum .$ i altele, a earor origine este prea putin elucidate -sociohormoni" sau feromoni.

,. In stup actioneaza 0 serie de substante a carer prezenta.~i efec;teraU pIna nu demult ignorate sau numai banuite : substante emanlndde Ia albine .~ila care albinele reactioneaza in grup (unele) sau indivi-dual (a1tele); prin chirnioreact iile care au loc se regleaza anumite com-portamente care in ansarnblu calcatuiesc extraordinara via~a socials aalbineL Unele sint substante "de interreactiev sau "de familiarizare"(numite in ansarnblu epagine). T'oate contribute la asigurarea coeziunlifamiliei sau la marcarea obiectelor care ii apartin acesteia : (1) una

din ele, foarte persistenta, are efect chiar . ' } i pentru cadavrele de albine,

care rarnin un timp atragatoare pentru tovarasele lor; (2) a alta mar-cheaza spatiul (scorbura, stup, cusca) 1n care citeva albine au petreeutun timp de familiarizare grabind tnsustrea lui de catre familie. Separe dl eel puttn partia] aeeasta epaginA s€ confunda cu propolisul ;(3) existenta unei alta poate fi demonstrate de orice apicultor eu ooaziacre~terii de rnatci - botcile artifIciale introduse in familia crescatoare,cu tinerele larve deja transvazate in ele, slot acceptate co mai multsau mai putina rezerva in tunctte de starea famiUei; daca lusa botcilesint tinute, goale, 1n prealabil in stup, procentul de aeceptari este multsportt, Constatarea repetata in practice a acestui adevar a dus 13 gene-ralizarea pornirii crestertlor de matci cu 0 introdueere a botcilor goaletimp de 24 ore in stup, Nu este neaparat nscesar contactul alblneloreu botcile acestea, cl pur . ' i t simplu prezeata lor in preajma ; (4) apicul-

torul cu 0 oarecare experienta si eu spirit de observatle constatf c Ahri'initorul deja utilizat este preIerat unula nou : dar nu utilizatinalta familie! Este verba de 0 pagini'l, a 4-a in enumerarea noastra,care are rolul de recunoastere pentru albinele propriel familii; (5) dacarotesti cu 1800 stupul in jurul axului sau vertical, f a r a a-l deplasa,albinele culegatoare aterizeaza la lntoarcere tot la vechiul loc 81 urdi-nisulu; si merg apoi, pe jos, pina lacel nou : ele urmeaza 0 pistA foarteprecise .. Dupa 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe scindura dezbor In noua et pozitie, Pista este trasats de albine eu cepaglna,

In afara spaginelor, printre feromoriii albinelor se numara familiarepulsinelor, cea a inhibinelor, a substantelor de aIarma, a substantelorde cules ~i a atradantilar.

o repulsinaeste pagina dejea mentionata (exemplul -eu hranitorul) :din acest exemplu trebuie retinut taptul ca 0 aceea:;;i substanta aredubla capacitate - de familiarizare, intr-o familie, ~i de respingere. inalta. Este un motiv in plu$ pentru ca inainte de a interveni in vial;a

fami!iei sa cauti intelegerea profunda a tu turor cumportamen telar "nor-

male" din stup. Fiecare reactie are a explica~ie, care poate pentru mo-ment scapa apicultorului, dar cu dibdare, spirit de observatie $i Cll

studiu poate fi descifrata.

Dintre substantele de alarmd ale fammei, grupa"te ca atare pe.baza proprietaW comune de a provlDca agitatie violentA urmaHi de regulA

de agresivitate,apicultorul vine in contact cu cea. din venin (.aeetat de

:I - ihnu.:lul aplcu1toruluj 33



izoamll) !i i ell cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). A~i

rernarcat deja eB dupa ce 0 albina v-a intepat, imediat se reped multealtele si inteapa in aceeasi zona? Fenomenul se datoreaza emanatieide alarms care se scurge de-a lungul aculul infLpt in piele sau pur §i

simplu aruncata in jurul lor de albinele agrtate.Glandele mandibulate ale matcii minuita brutal sau inghesuita de

Iucratoarele Intre core a fost introdusa elibereaza 0 secretie care, ajunsape tegumentul lucratoarelor din [urul ei aduce, la celelalte lucratoare,o atitudine agresiva. Este un alt exernplu de multipla capacitate aunui ferornon : pe de 0 parte atractant pentru alblnele din sulta pe dealta ~ feromon de stress si alarma.

Aleciinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromoni denatura necunoseuta, care au rolul de a permanentiza pe toata duratainflorir iilegatura floare-albina,

SISTEMA1 lCA ALBINEl M E U F E R E

Albinele melifere fac parte din:

Regnul: Animalia (vletuitoars monocelulaee ~i pluricelulare au modspecific predorninant de hranira pe baza regnului vegetal).

SubregnuZ: Nevertebrata {animale faracoloana vertebrala si farasehelet osos intern).

Increngatura: Artropoda (animale nevertebrate eu picioare arti-

culate).Subincrenqatura : Mandibulata (artropode eu mandibule).

Clasa : Insecta (artropode ell corpul alcatuit din irei segmente dis-dincte : .carp, torace, abdomen). .

Subclosa : Pterigota (insecte care prezinta pe segmentela toracice 2'§i 3 pereohi de aripi),

Orditnul: Hymenoptera (insecte eu aripi membranoase).Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace-

$i abdomen se face printr-o portiune Ingusta numita petiol).Gruipul : Aculeata (Insecte cu ac).

Supmfamilia : Apoidea (insecte care-si hranesc progenitura cu polen~i nectar floral).

Familia: Apidae

Subjamilia: Apinae (~m;ecte constructoare de cuiburi si care pre-zinta la a III-a pereehe de pieioare un aparat pentTllcolectat polen).Tribui : Apini

Genul : Apis (albine care traiesc in colonii permanente si mono-

gine ~ au 0 singura fernela ell organele reproducatoare dezvoltate ca-pabile sa asigure perpetuarea, corpul acoperit eu peri rari si scurti),

Specia:

- do r sat a (albina indiana urlasa, cladeste un slngur fagureprins de stincl sau de ramurile diferi~ilor arbori ; este cea rnai mare al-bina; raspindita in India, sudul Chinei, arhipelagul indonezi.an 9i Fi-l ipine) ;

34

.- flo rea (albina indiana pitica, cea rna! mica albina ounoscuta,dadel1te un singur f.agure foarte mic prins de ramurile copacilor ; ras-pindita in India, Malaezia, Jawa si Borneo) ;

- c era n a (eunoscuta ~i sub numele de albina indiana obisnuita,cuibul este format in eavitat! 9i euprinde mai multi Iagurt : raspinditain India, China, Japonia, Indonezla, Jawa, Borneo, Sumatra 9i D.H-S.S.-Extremul Orient) ;

- me 11 ifie a (albina melifera, cea mal ounoscuta !?1 eea mairaspindita. albina, explcatata de om pentru cahtatile sale productive;cuib format din cavitati inchise, pe mal multi faguri, ell un numar marede Indivizi divizati in tre! caste: matca, trintori ! ' i i albine lucratoare).

GRUPUL DE ALBJNE MEDITERANEAN-OCCIDENTAL

Albina bruna europeana este raspindita in toata Europa centrale §i

nordtca cu preponderenta in Franta, Marea Britanie. Olanda ~i Germa-nia de nord. Cercetarile biometrice au demonstrat ca este una !I i aceeasirasa cu Apis mellifica lehzenl ~i Apis mellirlca silvarurn. $1-a format

prmcipalele insusiri morfobiologice ~i productive de-a lungul timpu1uiprintr-o perfects adaptare Ia conditiile bioclimatice in care s-a dezvol-tat. Un studiu mal amanuntit 0 apropie mai mult de rasele de albine dingrupul afr-ican (Apis mellifica Interrnissa). Prezinta 0 tromps de dimen-siuni mici, este Irascibila, destul de roitoare, productive si rezistenta la

iernare in conditiile iernilor lungi. Cuprinde 0 singura rasa: Api.s melli-fica melhfica,

GRUPUL DE ALBINE AFRICANE

Albmele cuprlnse in acest grup se caracterizeaza prirntr-o talie malmica cu tnsusiri biologice specifke din care arnintim : roire putemica siirascibi'litate aocentuata.

- meHijica unicolor (eunoscuta ~i sub numele de albina de Mada-gascar, fiind raspindita numai in aceasta insula. Prezinta un corp de di-

rnensiuni mid. Insuficient studiata ;- mellifi.ca iniermissa (raspindita. in Africa de Nord. Se pare ca

fa:ce lega1:.ura eu albina europeana, eu care se aseamana ca marimeccr-porala, Propolizeaza excesiv) ;

- mellifioa cdomsonii (cunoscuta !I i sub numels de albina ga1benaafr+cana €ste raspindita in zona centrala a Africii, Foarte bine adaptataconditfiloj- de mediu, Corpul este mic, Roieste foarte multt si este foarteagresivc l) ;

- mellifica Lamarckii (cunoseuta sub numele de albina egipteana,este $i ea socotits 0 rasa de treoere intre albina africana !?i cea euro-peana. Are corpul mie cu abdomenul dotat eu peri desi albiciosi dlspusiin benzi late. Irascjbila si roitoare. Prezinta in afara rnabci! normale mat-cii produeatoar€ numai ·de trintora. Nu propolizeaza, nu formeaza ghemde Iernare, capaceste umed mierea. Se comports foarte bine in stupi sis-tem:atici dind 1amilii puternice. lncruci$8. ta .eu rase europene dB. prod1.J4ivalJ.oro$i;



mellifiea capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de albins

europeana, prezinta m s a 0 serie de insu~~ri biologice care (I deosebescmult de aceasta, Printre acestea amintirn posibilitatea de acreste matei

normale din OWl depuse de albine ouatoare dupa ce albinels au mit £ a r amatca. F'amiliile sint slaba eli capacitate produetiva redusa),

GRUPUL IHANO-MEDI.TERANEAN

Albinele cuprinse in acestgrup sint cele mai raspindite, Dator-ita

illsu~ir:hlOiI' lor biologice si productive prezinta cel mai mare lnteres eco-nomic, faJpt care a contribuit la rasptndtrea lor pe toate continentele.

Se deosebese urmatoarels rase:- melUfica sicula (cunoscuta ~i sub numele de albina siciliana,

mica, de culoare neagra ; face legatura cu grupul african) ;- mellifica remipes (foarte blinda, foarte roitoare, capaceste umed

mierea, de multe orr convietuiesc 2 matci mtr-o familie) ;~ mellifica taurica (rasa adaptata Ia climatul mediteranean, arie

de raspindire foarte red-usa) ;- mellifica cypria (irascibila, propolizarre pu ternidi, capacire

umeda, in trecut em foarte apreciata pentru capacitatea sa productiva,

acbualmente putin folosi,fa tO o productie din cauza Irasclbilitatii}:

- melliiica syriaca (roitoare, deosebit de harnica, eu mate! proli-

nce, Irasclbilitate moderate) ;- meUifica caucasica (prezinta cea mai lunga tromps, deosebit de

produotiva, valorifica culssul pe timp nefavorabil, putin roitoare, deo-

sebit de bl: tncia, fapt ce a Iacut sa fie raspindita pe toate continentele) ;- melli/ica ligustica (albina italiana '00 matci deosebit de proli-

fioe, roitoare, mari produeatoare de ceara, puttn rezistenta la ierni aspre

~i lungi, foarte nlspindita pe toate continerrtele) ;- meHifica carnica (albina carnioliana, bunda, eu inclinatie spre

roire, eonstruieste multe celule de trintori, eapaceste mierea u scat ; ras-pindita in teats continentele) ;

- mellifica carpatica (albina romaneasca, deosebit de bltnda, cu

eomportare linistita pe fa.guri ~i reactie 1a fum, cu matci prolifics dar

putin roitoare, productiva, schimba lini~tit matca, capaceste uscat mierea,

p.redispozitie slaM Ia turttsag, bloeheaza euibu] in tirnpul eulesurilor de

mare intensi1ate- insusire considerate pretioasa In conditiile climatice

ale tiirii noastre, tendinta slaba de propollzare).[n cadrul aeestei rase se disting mai multe populatii sau ecotipuri

oorespunzator zonelor bioclimatice din tara ncastra in care s-·au dezvcl-tat ~i la care s-au adaptat perfect. Deosebirn scotipul de : steps, munte,

Cimpia de vest, Podisul Moldovei, Podisul Transilvaniei,

INTBEBARI

1. In ce canst<! ,,1 COTe este 8col 'vl contraluZul cutbulw de pulet In diverse perload.ale .ezontL!ul ?

t.Umldltllte, ven.tlWtle $1 wmperalurol in stup.3. Partfcula:rftd~ ale Inrnllltiril 1< 1 a!bino melifeTd.

4. Fagw·ele.S. Comunicarea In tamlllade alblne.B. Ce at! In,ele. despre "secretu!4 coel1luni l organi .smulu! social al albinei m~! tfers?

36

Leclia 2

STUPII •.UTILAJELE ~I UNELTELE DE lNTREl'fNERE $1

EXPLOATARE A FAMILlILOR DE ALBINE

STUPUL

Stupul este eel mal important utilaj apicol eu rol de adapost

pentru familia de albine, de depozit a1 rezervelor de hrana, recolta ~icontainer pentru transport,

In natura aibinele -i!li cladesc cuiburile in scorburile din copaci,in crapaturile din stinci, in pesteri sau in alte locuri Ierite de vint,

ploaie sau arsita soarelui. In ac€ste locurl omul a descoperit bogatiaagonisita de albine ~i a recoltat .mierea distrugind familia.

Odata eu dezvoltarea agrieulturii l';li eresterea vitelor omul s-a

statornicit ~ia capatat 0 indeletnieire noua - eresterea albinelor -_ mai

intii prin protejarea roilor gasiti in padure, iar mai apoi < it construitadaposturi primitive numite cosnlte-buduroaie, sttubee etc. In asameneaa~aposturi albinele _ ; ; i construiesc cuibul din faguri de ceara, situati Iadistante egale unul fata de altul, fixati de peretil adapostulul la fel

ca in natura. Recoltarea mierii este Insotita de distrugerea cuibului ~inu este posibila interventia omului pentru dirijarea dezvoltarii familiei

de albine.

Aceste mad Inccnveniente au fost inlaturate prin descoperirea

ramei mobile de ditre Procopovici care a consrruit in Rusia primul stupcu rame mobile in anul 1814. in construetia stupilor cu rame mobile

s-au adus permanent imbunatatiri astfel di stupii de azi reprezinta

sinteza observatitlor facute de apicultori gensratie de generatie,

,In practice apicola din tara noastra s-au folosit in decursul anilor

nurneroase modele de stupi eu diverse solutii constructive. Se rernarcaasHel stupii Dadant, Langstroth, Gerstrung, Layens, Berlepseh, Voir-

not etc.a apicultura moderna impune restringerea numarulul de modele

d~ stupl ~i in special a fonnei si dimensiunilor ram ed, pentru a usuractrcularea 9i folosirea materialului bielogie, pentru a putea utiliza pro-

cedee tehnologice moderne~i utilaje de mare productivitate :in practica

stuparitulul industrial intensrv, 9i pentru a per mite executarea in pro-

ductia de serie a stupilor.

Tipizarea stupilor ~i standardizarea dimensiunilor a foot initiatain 'tara noastra de cafre Societatea centrale de apicultura in anul 1947

Iii a fost preluati'i. mai tirziu de Ministerul Agriculturii ~i de AsociatiaCresditorilar de Albine din R. S. Romania.

31



,Elementele care stau la baza oonstructiei stupilor ~i a elaborarit

staadardelor pentru stupi sint: capacitatea stupului, forma si dimen-siunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distantsintre axele fagurilor,

Capacitatea stupuiu; este determinate de spatiul necesar dezvol-tari! familiei de albine in perioadele de vir! din lunile mai-iunie, despatiul pentru depozitarea rezervelor de hrana - miere si pa,stura -f , i i de spajiul pentru depozitarea recoltei.

Form.a si dimensiunile ramei sint determinate de eerintele familieide albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizarea in conditii

cit mai bune a caldurii din stup in perioadele friguroase f , i i iarna, deeeonornisirsa proviziilor de hrana f , i i de posibilitatea de a crsste 0 can-titate cit mai mare de pulet incepind cu luna februarie ~i pina in lunaaprllie ~idupa aceea,

Pentru recolta rama trebuie s a asigure poslbilitatea obtinerii uneimieri de calitate superioara,

In productia de stupi din tara noastra s-a pastrat oonstanta Iun-

gimea ramei 435 mm pentru toate tipurfle de stupi. Ramele pentru cuibau inaltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolta aulnaltlmea de 162 mrn. In tabela 1 se redau dimensiunlle caracteristicileale celor 3 tipuri de rame amintite.

Dimensiunile spaiiilor de trecere pentru albine sint de 7,5 mm.

S-a constatat ca albinele astupa cu propolis culoarele sau spatiile maimid de 6 mm sau eompleteaza cu ceara spatille mal marl de 10 mm.

Distosua dinire axele fagurilor este de 37 mm ~ia fast determinataprin masura tori efectuate in adapoaturtle naturale ale albinelor sau in

adaposturi primitive cu faguricladiti Iiber de catre albine. Grosimeafagurilor C1.1 puiet '€ste de 25 mm, decl distanta intre fagurii eu puiet

este de 12 mm. Distants intra fagurii cu miere este mal mica.

Tabela 1

OIMENSIUNILE :aA:M:ELOR IN FUNCT'IE DE TIPUL STUPULUI

tn.llltimea.Supratat" Capacita-

'ripul ramel Lun!(1mea. fagurelul. tea. klmm mm mm mlere

Rama pentru cuib model Dadant 43 5 30 0 114.5 max. 4,000

R.ama pentru cuib model Langstroth 43 5 230 850 max. 2,700

Barna pentru recolta (rama magazin) 43 5 162 580 max. 1,500

Conetusli : Stupul este adapostul pentru albine construit de am.EI trebuie sil asigure condipi normale de vtata pentru albine conformcerintelor biologice ale acestora, s a alba spatiu pentru dezvoltarea ~ami-liei pentru rezervele de hrana . ' I i pentru recolta, sa se cara:etenzezepri~ simplitate in constructis pentru a fi usor minuit ~i transportat.

Dupa modul in care se mareste cuibul stupli se clasifica In stupiverbicali, stupi rnicsti si stupi orizonta.ili.

38

STUPII VERTICALI

Stupii verticali prtn oonstructia lor valorlfica felul de comportare

a albinelor in conditii naturale ~i principille care stau la ~a~ ~ez:rol-tarE si activitatii productive a familiei de albine. Aceste prmcipn sint :

dezvolta.rea pe verticala a familiilor de alblne, depozitarea I'ez~rvelo:de hrana - miere 91 p astura - deasupra zonei de crestere a puietului,extinderea in sus a supraletei de depunere a oualor de catre matca.

Stupii verticali au rarnele suprapuse in doua sau mai multe ri~-duri in intetiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschi-

derea deasupra sau lateral far ramele din Interior pot fi a9ez:ate inpat rece sau in pat cald, Ramele asezate in .pat rece sint .perpendl,culare

pe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralelecuperetele urdinisului, .•... _ ..

La noi in tara se oonstrutesc 10 seru manurmatoarele tipuri de

stupi vertical! : stupul multietajat STAS 8128-:-68 ,c~ :3 corpuri ~imod~lulrealizat de Institutul de cercetari pentru apicultura numit stup vertical

avind corp el10 rame Dadant care utilizeazd in principal componentelestupului multietajat la care se adauga magazine cu rarna Dadant (~e ma-

gazin); stupul pentru pavilion apical; stupul_~ ,10~1ell un corp .l11douamagazine; stupul orizontal, Se mai executa ~l van ante ale acestora eu

un nurnar reclus de elemente.Stupul multietajat STAS 8128-68'. Acest tip de ~tup (fig. . 13) ~

fast conceput de Langstroth ~i perfectionat de Root. Prin conceptia lui

/om

ai~ : . . . . . . j a ?

~~~ ~ U ~

l I I

I I I ! I, I I I I I t?J

.W1

. . . . . . .dM

~~ .s

..ar ~ ' : : : 1 ' 1 <

rI _.lJl : : ; ; :

-I~~ ..

~ Li6' ~-~

~.

I

T'.lo: ~ s a

Fig. 13. Stupul muW,etajat ST AS 8128-68 :I-fund (a-scobitura pentru tixarea. surturnor In tije; b-canal pcntru tije) ; 2-corpul; .:1-mags7.1n· ~-ramll pentru nranteor : (c-tava hrAn1tor; d-plut1tor); '-<amil. de vent!lBlle;6-POdi'iO~ separator : '1-podi~or: 8-capa"ul (e-acopertsuj d-e tabla) ; 9-blocul pentru urdl-n i$ ; lO-tncl1izlltor de urdmts ; (!-d1afragma ; g-rame) ,

39



satisfaee eerintele biologice ale albinelor ~i permite omului s a dirijezeell usunnta dezvoltarea familiei de albine,

Avind in cornponenta sa rnai multe ccrpuri eu un numar relativ

mie de rame de dimensiune mijlocie 435 X 230 mm face posibila apli-carea unor metode care accelereaza ritmul de dezvoltare a familiilorde albine, depozitarea rezervelor de hrana ~i inmagazinarea recoltelor decalitate superioara,

Specific pentru Brest tip de stup este inversarea corpurilor, ndicaoperatia prin care corpul superior 'in care s-a dezvoltat cuibul farnili-ise coboara pe fundul stupului lji in locu l sau se a!?aza corpul de [oscu fagurii got, Se creeaza astfel 0 zona in care matca are suticient spatiupentru .d.epune,.r.ea oualor ~i se extinde eu. usurmta ere~terea. puiet~lui.In corpul de JOS asezat pe Iundul stupu IIll, puietul va eclcziona !?l vaelibera celulele, Printr-o noua inversare cuibul famiiiei ajunge iarasijcs astgurind spatiu pentru extinderea cresterii pu ie tu lu t in sus in

corpul eli Iaguri goi,

Prin repatarea operatiei ori de cite on este necesar cresterea pule-

tului se exti.nde mereu in sus intr-un ri tm qi pe CJ inaltime practic ne-

limitata.

Spatiile mid dintre rarnele diferitelor corpurl permit 0 comunicareusoara a albinelor in ghem, lueru deosebit de important In timpul ier-narii eind aLbinele pot transmite usor hrana de In un interval la altuI.

Volumul stupulul poate fi marit prin adaugarea de corpur! dupaeantitatea de puiet depus de rnatea, Aceasta nu perturbs dezvoltarea

normals a Iarniliei deoar ece corpurile au volumul mic,

In situatii de cules intens, prin adaugarea de oorpuri pe linga dez-voltarea familiei se asigura ~i reeolte bogate, Ingrij irea Iamil iei de albin"se face prin minuirea corpurrlor, fapt care reduce Icarte mult rnunca in

stupina.

Stupul multletajat se compune din: fundul, corpurile, ramela pen-

tru faguri, rama de ventilatie, podisorul, podisorul separator, rama hra-

nit or, capacul, sisternul de impaehetare, bloeurile de redueere a urdinl-sului $i sipca de inchiderea urdinlsului,

La constructia stupului s-au pastrat dimensiunilecaraderiostice:

20 mm intre fundul stupului Si Ieatul de jos al ramei, '1,5 mm Intre ramesi peretele stupulul, 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele din

corpul superior$~

10 mm in tTe leatulwperior

alramej

~i podiqor,Fund-ul este format. dintr-o tabUe de scinduri eu grosimea de 20 mmincheia. te in fait $i montat€ intr-o rama pecare se a~aza latul'ile <:or-PUllli, Dimensiunile fundului slnt de 550 X 420 X60 rnm Frio aiiiezarea

cnrpului pe fund se formeaza in partea din fata un urdiniq lung de380 mm ~i inalt de 20 mm. Fundul fiind eu 60 mm mai lung decit corpulcreeaza in parteOi din fata 0 suprafata neaeoperita eare are rol de scin-

dura de zbor,

Corpul este formut din 4 pereti de scindura eu grosimea de 20 mmfneheiati in tincuri. Dimensiunile interioare sInt de 450 X380 X245 mm,

40

peretii ~in fata 'ii spate au la partes superioara pe toata lungimea unfalt?bhc armat cu tab~a zincata sau cosltortta, pe care se sprijinaumern t'~melor. La exterior peretit frontal! au cite 0 scobitura care arerol de miner.

Podi$?TUl este 0 tablie din sctndura eu grosimea de 15 mm montataintr-? J:ama care creeaza pe a parte 0 suprafata plana iar pe cealaltao adincitura de 5 mm, Prin ~~ezarea ~odi~orului pe corp ell adinciturageasupra rame,lor se fo.rmeaza, un spatiu gol de 13 mm in care se pot.mtroduee plact de zahar candi sau turte de hrana, Pe una din Iaturlrama podisorului are un mic urdinis prin care se elirnlna iarna vaporiide apa. .

~Od~$OTUl s,epara~o: ~e 0 const~uctie asemanatoars eu podisorulprop,rlu-zis deserts mal, rnamte, Deosebirea consta in faptul ea tablia aregJ.'o~l~ea de 1 9 mrn ~l in centru are 0 fereastra dreptunghlulara 8CO-penta en pl~a de Simla, Rama are pe trei laturt ctte doua urdinisepe 0 parte ~l pe alta acoperite eu cite 0 bueaticA de lernn in formade pana.

Acest podisor se utilizeaza in cazul edapostirii in acelasi stupa doua familli de albine sau a unei familii de baza lji a une] Iamilliajutatoare,

! t?ma d~ ,?entil,atie are rolul de a asigura in timpul transportululo aeI' ,ls:r~ ~ufl<=lent~ pentr~ familia de albine Iii in acelasi timp s a nupermita iesirea albinelor din stup, Pentru aceasta pe un cadru de lemn

este fixa!El t:s~tura din sirma zincata, P€ laturile longitudinale sint rnon-

tate .doua ~l'pCI ~e. lemn cu sectiunea de 50 X 35 mm ale caror capeteau CIte 0 taletura de .20 mm in care se fixeaza capacul, Intre capac Sieadrul pe care este fixate. tesatura de sirma zinca ta ramine 0 fanm latiide 20 mm care aslg11ra 0 clrculat ie sufieienta de aer .

Hriiniiorul este format dintr-o rama de lemn cu dimensiunile de490 X 420X 60 mm in interiorul carnia se an a 0 tavJ din tabla zinca taeu ,doua, compa~t.imente: Tava. se sprijina pe doua ~ipci fixate In scobi-turile din peretll ramer, !n fiecars compartiment sint gratare de lernn

care. plutesc in sirop 'ii sustin albinele in timpul hraniriL CapacitateamaXln1a a hran itorului este de6 litrt

Rarna hranitorului se poate .a~eza in timpul transportului intrecorpul superior $i rama de ventilatie pentru a forma un spatiu derefugiu pentru albine,

De asemenea prin o~ezarea sa intre fUnd lji corp permite i'Olosirea

r8melor de cuib, ell dimensiunile de 435X300 mm. Toate elementeleenl.lmer·ate pina acum aU gaud pentru tije pe partile laterale .

Capacul se comP!lne dintr-un 'cadr~ d":, l emn qi 0 tablie cugrosi~mea de 10 mm acopente cu tablA galv8mzata, indoiU pe piirt ile lateralepe ,~, layme de 20 mm. In interior oapaeuI are montat patru ~ipci de

s~nJm mtreeare este prevaznt un loea~ pentrn eapatul ti jelor lji pentrupmlite flutur·e,

Capaeui se sprijinA pe podi!ior lasind un spatiu in care s.e pot,a§eza 5sltelute. plac:i de polistiren snu alte materiale izolante,

~. ~1~~ __



Ramde sint cadre de Iemn incare se fixeazii Iagurii artificial!din ceara de albine care sint cres-cuti formind fagurii cuibului sauiagurii pentru rezerve de hrana

sau I"€oolta.Blocui de urdini~ este exe-

cutat dintr-o sipca de Iemn ell di-

mensiunile de 20X 20X380 nun.Pe 0 latura are 0 adincitura de

153X9 mm Iar pe cealalta larurao adinciture de 50X9 mrn adica

doua pozitti de asezare, fiecare corespunzind Ia 0 dimensiune de trecerepentru albine,

lnchiziitorul de urdini$ este 0 ~ipea de lemn eu sectiunea de 15X35 mm care are la capete cite un umeras ce se sprijina pe rnarginile fun-

dului si are rolul de a aeoperi urdinlsul la transport.Sistemui de impachetare este format din doua tije metalioe ell

sectiunea rotunda, 0 7 mm prevazute Ia un capat cu filet iar la celalaltcu 0 gaura de 2 mm diametru, doua piulite fluture, doua plaeute din

tabla de 2 mm si doua splinturi, Placutele de tabla se fixeaza in scobi-

turi l€: prevazute in rama fundului ,. La impachetare tijele se introdue in gaurile din elementele stupu-

lui pina ce gaura 0 2 din capatul nefiletat depaseste placa de la fundulstupului. Se introduce apoi in gaura splintul, In final se insurubeaza

piulita fluture pina se string bine elementele stupului. Deasupra seaseaza capacul in pozitie normala,Aprecieri astiprt: stupului multietajat. Aoest tip de stup are 0

constructie slmpla unitara care satisface pe deplin cerintele biologice

ale albinelor si permite ornului sa dirijeze eu ~ur inta dezvoltarea fa-miliei de albine.

Avind ramele asezata in corpuri suprapuse face posibila aplioarea

unor metode care accelereaza ritmul de dezvcltare a familiilor de albinetar in conditii corespunzatoare asigura depozitarea rezervelor de hrana, ! j i recolte de cali tate superioara,

La transport face posibiUt aplicarea procedeelor moderne de pale-

tizars iar albinele au conditii corespunzatoare de existents.

Privind operatiile de extractie a mierii permite mecanizarea avan-

sata in cadrul unitatilor apicole Industriale.

Se recornanda ca un stup al viitorului.

Stupul RA 1001 (fig. 15) ofera condltii bune pentru dezvoltareafamiliilor de aibine si pentru valorifiearea culesurilor de nectar, polen,etc. Are 0 constructle cornpaeta robusta, partile componente imbinindu-se

foarte bine, prrn adoptarea Ialtului.

Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului, corp cu rarnede cuib eu dimensiunea de 435X300 mm, unul sau doua magazine cu

rarne de recolta cu dimensiunea de 435X162 mm, podisor, capac. soin-dura de zbor ~i diafragma,

l'I! I

FiO· 1~. Rama de corp 435 X 230 110m.

42

~·1 ...

~ m

0 0

~ . ? ! 1l z i e r-

- ' O J ; '

~~

..,le

~

-fU' , 1 2 _

J i ' ; »:

~ "-, ·_f_S9t; -I

I!.~ t -! c J t l \ l i

I

1 ~I~ ".,~ x I-! '.'?/;"

Fig. 15. Stuput RA 1001:

A -se<:t!LI.ne Iungrtudtnala ; E' -·-sectlune transversata .

Fwnd.ul este format dintr-o tablie din scindura de 20 rom montata

intr-o rama cu grosirnea de 63 mm. La marginile ramei este prevazut un

falt pentru a se asambla cucorpul,Prin constructia sa Iundul permite Intoarcerea, utilizindu-se astfel

ambele suprafete. Dirnensiunile fundului sint 446X519x63 mrn.In parte a din fala fundul este prsvazut cu doua sttrturt in care

se fixeaza soindura de zbor lar pe laturi cu cite un ctrlig de fixarede care se prind dispozitivele mcntate pe corp perrtru imp3cheta,rea

stupului in vederea transportului.Corput are peretii front-ali grosi de 35 mm iar cei Iaterali de 25 mm.

La parte a superioara ~i In cea inferioara au falturi pentru asamblarea

eu celelalte pies€ componente ale stupului (fund, magazine, capac). Lainterior in partea superioara peretil frontali au falturi armate cu tabla

zincata pe care se sprijina ramele iar la exterior au minere scoica.

Dimensiunile exterioare ale corpului sint 524 mm lungime, 446 mm

latime si 312 mm inalttme.

Magazinul are 0 constructie asemanatoare cu a corpului cu deose-birea ca inaltirnea este de 175mm.

Podisorut este 0 tablie din scindura ell grosimea de 10 mm montataintr-o rama, Deplasat fata de centru are 0 Iereastra in care se mcri-

teazii hranitorul sau in llpsa acestuia un capac.

Capacul stupului se compune dintr-un cadru de scindura groasade 25 mm si 0 tablie acoperlta eu 0 invelltoare de tabla galvanizata.

indoita pe partile laterale pe 0 latime de 20 mm. In partea de jos,.le inte-rior, rama capacului are un faIt cu inaJtimea de 40 mm in care se a~azapodi$orul E , l i faltul din par-tea superiora a corpului sau magazinului.

43

In fata ~i spate, pe bon ta latimea are douA deschideri ({ante) inalte

F14 Compartimentul 3, neacoperlt eo-



de .3Dnun, aooperite cu tesatura de simla .. La mijlocul fantelor pentruael'1~ire sint m~ntate.la exterior cite u':l drlig de 'care se prinde sistemulde fixars folosit la impachetarea stupilor in vederea transportului,

In capac sub fantele de aerisire este montati .0 rama din :;:lpcide Iemn pe care este fixata pe toaU:i suprafata tesatUl'B de s i rma .

Dimenslunfle exterioare aleeapaculul sint identice en ale

eorpului, numat iinaltimea este de170 mrn.

Rama de cu.ib are dimen-

siunea de 435X300 mm (f~g.16).Ramo de magazin are di-mensiunila 435X162 mm.

Diafragma. este Iormatadintr-o tablie de lemn groasa de15 mrn inchisa intr-o r a m a . In

paetea de jos, muchia diair:agmei• A este te~ita, dimenslunlls dlafrag-

mel Slnt de 435 mm lungime, 315 mm inalti-me ~i 15 mm grosime,

Scindura de zbor are hmgimea de 446 mm si Iatimea de 60 mm ..ln ~<ecriuneare forma de pana pentru a permits seurgerea apei in timpulploii, Pe suprafata inferioara are fixata 0 ~ipculita eu profil de lOX10 mm eu care se astupa urdinisul in timpul transportului, Fixarea scin-durii de zbor in timpul transportului se face eu doua fcreibere montate

pe peretele din: fatA al oorpului,Stupu] vertical realizat de l.e.A.- (fig. 17~i 18) se compune din

fund, corp, magazin, podisor hrAnitor, rame de cuib cu dimensiuntlade 435X,300 rnm, rame pentru magazin eu dimensiunea de 435XJ62 rnm,bloc pentru reduceraa urdinisului 'i i Inchizator de urdinis,

:Fundul. stupuhLi, bloeul pentru reducerea urdinisului jn inchizato-rill de urdinis au aceeasi forma I} i dimenaiuni ea la sbupul multietajat,

Magazinul I} i oorpul au Iunglmea de 490 mm, latimea de 420 mm~i inaltimea de 175 nun respeetiv 312 mm in care se pot introduce cite10 ral?e. La partt:;a superioara Ia douaeolturi opuse sint montate coltarernetalice pentru fixare, La eelelalte colturd P€ ' faieteLe peretilcr .siut enon-tate cite 0 placuta de tabla.

Podisorui hriinitor este format dintr-o rarna de lemn cu dimensiu-

nile de 490X 420X 60 mm, cu fundul din PFL, impregnate 10 paraffna,La interior are trel compartimente paralele separate prin ~lpc1 din

lemn.

Compartimentul 1 comunlca cu eompartimentul 2 printr-o fanta.inalta de 10 mm situata la partea superioara a slpclt care le desparte.

Compartimentele 1 ~i 2 sint acoperlte ell un capac din PFL care nu lasaalblnele sAIasa in exterlorul stupulut.

470

Fi.O·16. Ramll decuib 435:;< 300 mm.

~I.C.A.. - lnst! ttltuI de cerceUi.r1 pel>trn aplcu lturli 8 .' Asocla I : Ie1 CrlllllclWrll.Ol' dill}l.llline .:lin Republle .. Soellll1Btli RowAnIII.

44

:-?~~--/~

9~7

6

"""''''-+-- 54.

Fig. 17. Stupul vertical # partitecomponente:

l-Inchlziitol" de urdtnts ; l!--bloc redu-"lito: de urdtnis : :l-fuudu] stupulut ;_corp; ;;.-slstem de tmpachetare; 6-col tare: 7-dlafragma: S-rama pentrucUib: (l-mag"ztn ; l&-rama. pent1;u rna-

gaztn : ll-cllpac b.rAnltor; 12-hrilnltorpodl~or; 13-capacul s tupulul : 14-1n-

vetttcare.

municA eu compartlmentul 2 printr-ofan ta m alta de 3 mm situat!i 1& parteaInferioad. a ~:pcli care Ie desparte. 81-ropul din comparthnentul 3 pl!l.trundeastfeillil ineompartimentul 2.

Albinele intra din stup in hranl-tor printr-un orificlu rotund situat la

mijlocul comparttmentulul 1 ~ ajungin eompartbnentul 1) , unde consuma si-

ropul.

Aceasta face poslbilia utllizarea

acestul element ca hranitorllii podisor.

CapactU are dimensiunile i nJ teru-oare mai marl el 3 mm deci<t ro:tpulpentru a eompensa dila:tari1e datorate

umidiJtat i l i .

6tupul vertical prin consteuctiasa permlte combinarea mal larg.a aele-

mentelor de stupi standardizate, in-

lesneste modelarea stupului ~i a volu-mului interior destinatfam1l1el de al-blne, dups eondltitle foarte variate ale

clime! .,1 zone! de cules iiI In acelasltimp face posibila 0 trecere rapid! de

18 tlpul de r&ma 'bangstroth la Dad ant·~linvers.

STUPUL ORIZONT An

Stupul orizorual prezentat in fig. 19 ~i 20este un adapost pentrualbine format dintr-o incapere paralelipipedicii in care ramele stnt ase-zate pe un singur rind. Piir{ile componente ale stupului siut: eorpulstupului, rarna, podisorul, capacul , bara de fixare ~i echipamentul

stupului,

La acest tip de stup cuibul se formeaza central pe mal multe rame,Lateral in sting a ~i in dreapta cuibului sint asezate ramele pentru depo-zitarea rezervelor de hrana, Marimea cuibului si crearea spatiului pentrudepozitarea recoltei se face in directie orizontala prin adaugarea de rame

conform tehnologiilor de crestere,Albinele depczlteaza 'nectarul incepind din partea superioara a

rsmelor iar in perioadele de cules abundent extinct contlnuu aceastazona ~i in celulele din care se nasc albinele fapt care determine cobo-tlJ.rea zoriel de erestere a puietului, Simultan eu depozitarea nectarului

trebuie sa continue cresterea de pillet pentru a pastra potentialul fa-millet

Spatiul necesar pentru ouatul matcii, pentru eresterea puietului,i pentru depozitarea rezervelor de hrana se creeaza prin adaugarea de

45



_ _ _ " ; ( . 1 1 = - - .

a J

b)

Fig. 18. Stupul vertical; aJ - sectiune

longitudinaUi b} - sectiune tran.sver-

sa I i ' !

rame, cu faguri crescuti sau rame cu fag uri artificiali care sint apo!crescuti de albine. Pentru productia de ceara se adaugi'i rame claditoare.

La venirea iernii cuibul familiei de albine, oeupa partea de jos ararnelor acolo unde fagurii sint Iiberi de miere ~i pot oferi spatiul deeresterea puletului. In partea de sus a ratnelor Cll puiet : ; ; i in ramelelaterale de la marginea euibului se an a proviziile de miere ~i pastura,

Pe masura ,ce mierea se consuma in tirnpul lernii ~i in special prima-vara, cind familia de albine este in plina dezvoltare, spatiul ocupateu provizii se restrings in favoarsa spatiului de erestere a puietului iarmatca depune continuu oua in spatiul eliberat asigurind astfel dezvol-tarea familiei.

Stupul orizontal a fast standardizat in anul 1953. Standardul destup orizontal STAS 4170-53 a fost revizuit in anul 1962, in 1968 ~i in1975.

In prezent in productia Cornbinatulu! apical al Asociatiei Cresca-torilor de Albine din R S. Romania se aila si stupul orizontal conformSTAS 4170-75. Dimensiunile interioare ale acestul tip de stup sint:780X450X330 mm ceea ee astgura un velum uti! de 115,83 dm",

Capacitatea stupului este de 20 rame eu dirnensruni de 435X300 mm model Dadant. Dimensiunile in detaliu slnt prezentate in sec-

tiunile transversala 5lilongitudinala prin stup in figura 20.Corpui stupului este 0 cutie paralelipipedica deschisa la partea

superioara executata din cherestea de rastnoase, tei, plop sau alte esenje ,

46

.\t.~

I " I-----"'" -------1 -

~l' - -- ,III _.

J f "j.

L~ ' [ I ' >

» 1 : .~".

Fig. 19. Stup Qr1;Wn-

ta.l STAS 4170-68 :t=- capacur : 2-bara defixare; 3-dlafragma;(-pod1$orul ; 5- ramapentru faguri; 6 -cor-pUI stupuluf : 7-sc!n-

dura de zbor,

Fig. 20. A. - sectiune longitudinaZii . B. - sectiune

transversaUi.

moi, Peretii corpului sint incheiati in fal] jar fundul este fixat in cuie,fapt care asigura 0 soliditate mare. Peretti laterali au grosimea de

30 mm, In partes de sus au un falt dublu pe care se sprijina umarul

ramelor si respectiv podisorul,

Ursiinisei« de forma dreptunghiulara slnrt situate pe peretele din

fata. Dimen~iunile urdiniselor sint de 300X 20 mrn respectiv 150X20 mm.

Fleoare urdinis are soindura de zbor articulata care se poate rabatein sus pentru inehiderea acestuia la transport.

Pentru reduce-rea urdlnisului sint prevazute blocuri rsducatoare

de urdinis, adica doua sipci paralelipipedice :ll ajutorul car~r.a. se I'edu~eintrarea albinelor in funetie de temperatura, puterea familiei de albi-

ne etc.Distanta intre leatul de jos al ramei .~i fundul stupului este de

20 mrn, distants intre rame si pereti este de 7,5 rnm, iar distanta Intre

leatul superior al rarnei si podisor este de 10 rnm. .Capacul format din cadrul 91 tablia superioara este executat din

cherestea de rasinoase, tei, plop sau alte esente moi, Tablia are ~~exterior 0 invelitoar,e de tabla care protejeaza stupu1 de intempern.

Capacul se monteaza pe peretele din faV i al corpului eu doua bal~-male. In partile Iaterale ale capacului sint doua deschideri pentru aen-

sire acoperite cu plasa de sirrna. Intre podisor 9i tablia capacului esteun spatiu de refugiu pentru albine in timpul transportului,

Podisorui este format din sase scindurele eu dimensiunile .. d~484 X 130 X 10 mrn care acopera cuibul. In timpul transportului famil ie l,

sclndutile se string pachet ~i se fixeazii cu aju!orul ?arei d~,fixa.r~.. . .Rame[e sint cadre de lemn in care se flxeaza fagurn artificial! din

ceara de albino si sinrt crescuti forrnind fagurh cuibulul sau faguri pen-

tru rezervele de hrana sau recolta. In figura 21 sint prezentate rame~ecu dirnensi unea de 435X300 mm, standardizate in STAS 4.170-75 uti-

lizate la stupul orizontal.

47



. Echipamentul ~tupu,luj , e~.te format din dou.d diafrag'1'l1e; diafra .pen tru red ucerea cuibul UI si diafragma separa toare, gIna

1----4., H- Diafragmele slnt executats dinTame. de lemn grease de 15 n u n

;- in care sint incadrate panouri dePFL,. Diafragma separatoare are

~ rolul de a diviza spattul interior aJ :

1s~upUlui . .i,n douB compart imentedind posf?~~itatea de a se adapostidoua familii sau 0 familie de baza

,- ~i Una ajutatoare intr-un stup, .

"48 Aprecieri asupra stupulUi ori-Fig., 21. Diat'l'agma pentru 'I'educerea zontal: acest tip de stup are greuta,

cuibului. tea relativ mare ~i volumul fix, fapt. .. .. care limiteaza dezvoltarsa farnills].

. . Deseor! .se creeaza situati] cind spatlul este prea mare pentru 0

smgura famlll~ ~au pres rmc pentru adapostirea a doua familii de bazasau a unei Iamll~I de bazu ~i a unsi Iamilii alutatoare.

In;"oncluzis ~t_upUl orizon tal utilizeaza spatiul interior eu randa-m~nt sc~zut, necesita efol'turi suplimentare pentru transport . ; I i nu per-ml, te apllcar,ea. unor .metode moderns de stuparn mal ales in unit~tneapicole de tIP lrttensiv.

PAVILIONUl APICOl

Pavi.lionul apicol este 0 incapere din zidarie cherestea cheresteast metal sau~lte mater-ials in care slnt adapostiti 'temporar ;au perma-nent un numar de stupi .

~av~lio~nele, apicole au deschiderl catre exterior pentru f1iecares~up !a~ ~n tnten_or au spatiu suficient pentru ca apiculsorul sa poatav~'Z,lta ;; J Illte.rvem la fjec~.re stup, In functie ge nivelul de dotare pa-vilioanels apicole au spatlJ pentru Iucru odihha sau alte amenaJ'ar' .ins talatil , ' . . .. . .. l';;1

Pavilioanele apicole pot fi fixe sau mobile,

.Pavilioa!lele, apic,ole mobile pot fi autonome adka montate pe re-mor~ _eu ~a~lU iiI roti :=Je rulare proprii sau de tip container care setncai ca eu sistem propriu s,au cu macaraua incamioane . ; ; i transportatein pastoral sat pe vetre de remare,

z ,P~avilioan~le api:-ole mobile au 0 raspmdtre mal larga deoarece

elimina operatiils de mdr.care . ; ; i descarcare a stupilor Ia trans-poIltul ipastoral, ~s~~ura 0 pregatire pentru drum rapida : ; ; i f .i ra . efonturi din.~astfel Pos!~lhtatea, valorifi:ari~ superioare a eulesurilor de nectar.

P~vzltonul apl.co~moblt (jtg., 22) eu sistem de Tulare autonom se corn-pune din baza cu slsterr: de, ru~are, con:~im€ntul pentru stupi, compar-timentu.l'pent~ . lucru 011odlhna cu dotarile rorespunzatoare?i stupi] pen-te u pavilion apicol.,

B?za eu sistemul de rulare este 0 e.onstruct ie. me:alica robusta tipr~m.orca pe care stnt mor: .tate axele cu rotI, suspens13, s;}stemul de fr inal'e~ slstemul de traetare $1 O'uplare la vehiculul tragator.

48

Pe baza sasiului se monteazacompart imentul pentru stupi .

Compart imentul pentru stupisi oompartimencul pentru Iucrusau odihna sint adapostite intr-oconsTIruetie din lemn 'Ii metal detip caroserie care este prevszu tiicu supcrti pentru stupi, deschi-deri pentru urdinise, sistern defixa. re a stupilor, usi $ i capace deaensire, Comparti.mentul pentru

lucru$i odihna are de asemeneaamenajari corespunzatoare (masade lueru, pat, l'€zervor de apa

eurenta etc.). . . ..... _. ~PavUioanele apicoie mobHe de Up cantam€r smtasemana.toare

constructiv ell cele descrise mai inainte cu deosebirea ca nu au sistemul

de rulare oi suporti eu inaltimea reglabiHi.Stupu~ pentru paviLion apicol

(fig, 23) aroe 0 constructde deosebita care

sa corespunda oerintelor stuparituluipavilionar .. Princlpalele eondtttt Impuse pen-tru aeest tip de stup siIllt : constructlecompacta eu Inaltime.a cit mal micii

care sa. utilizeze velurmd interior eumaximum Ide randament : sa a:iba spa-I tiu suficient pentru depozitarea recol-

tei ; sa. asigurs 0 aerisire : ; ; i 0 ventila-~ie corespunzatoare purterii famihilorde albine pe CaJr€ Ie adaposteste : sapermita. 0 manevrare usoara Ia vizite-Ie ~i Intsrventiile care se fac intlmpul sezonului aetiv: sa se poata fixa rapid !in timpul transportului,

Cautind s a indeplineasca cerintele aratate mai sus I.e.A. a realizatst.upul pentru pavilion apicol S.P.A. 1 care se compune din corp cu fundulfix ' ; ; 1 11 rame Dadant (435X 300 mm), magazin cu 11 rame cu dimen-siunile de 435 X 116 2 mm, pod i sor sita de ventilatie, seind ura de zbor ~bloc reducator de urdinis,

Corpul stupului are pe peretele frontal opus urdinisului, 0 fsreastraacoperita pe partea tnterioara cu tesatura din sirma zincata care oprestetrecerea albinelor iar Is exterior olt'Jita mobila, Prin desehiderea usiteise asigura 0 ventilare corespunzatoare,

Pcdisorul sita de ventilajie, este format dintr-un podisor si 0 ramade ventilatie montate Is 0 distanta de ,10 mm prin interrnediul a 2 sipci.

Asezat cu podisorul pe corp sau rnagazin ve inchide etans stupul,Asezat eu rama de ventilatie pe corp sau magaztn opre1?te trecerea albi-nelor dar, permit.e cil'culatia a·e-rului. Acest sistem asigura 0 bunt1 ven-tilatie in timpul transportului ant de necesara alhinelor.

FiQ, 22. Pavi.lion apicol.

FiQ, 23, StupuI pentru plwHionurapico!,

.( - :Manualul aplculto:.-ull,1! 49

UNELTEFOLOSlTE IN MINUIREA ~I INGRIJIR6A FAMllI lLOR DE AlBIN£



. Dalta apjcola (fig. _ ~4) este de forma unei tije eu grosimea de3--4 mm, eu capetele latlte ~1 as'CUtIte prelung. Unul din capete esteIndolt In unghi drept pe 0 lungime de '20--,25 mm.

, D~lta apicoIa .se f{)lose~t~ .la despri~d erea elemen telor s tupului(cory~n, rame, padl~oretc.) Iipite de albine cu propolis sau ceara Iac~ratl;ea propollsului sau a cedi de pe rame, peretii' interior] ai stupu-lui, dI8fralgme etc, .

.. Afumato~l :ste un aparat in care se ard fara Hacara. diferite rna-tena~e .(~~e, la~ca) lema putred etc.) pentru a produce mult fum desti-

nat hm~tml albinelor (fig. 25). .

Fig. 25. AlumiHor ttl.l'icoiSTAB 4359,77 ;'

1 - capac : 2; - pahar ; 3 - corp : ~ _supo rt de J~ ll t1 .U".1I . s - [ollie cu burduj,

Pia· 24. Dalta apicolu.

Afumat{)rul se compuns din corp, capacsi foale.

. . ..CormLl are forma cilindrldi, este confectionat din tabla ~i la parteamfenoara. ~re un gratar ;are imparte interiorul in doua compartimente.In cO!?partlmentu~ sURenar mal mare se Introdue matertalele dest inatearderti La unele tipuri de afumiHoare combustjbiluj sa introduce Intr-unpah~r di~ tabla zincata situat in compartimentul superior. Compartimen-tul mf~nor. formeaza un .spatiU Uber unde pA,trunde printr-un orificrulateral jeturile de aer trimlse de foale. .

Y a p a : t t _ l este .confectionat din tabla, are forma tronconica san decalata sfenca, terminat cu un tub inclinat spre lata prln care iese fumul.&te montat pe earp prin intermediul unei balamals.

y Foalele sint formate din doua sctndursla aldturate la un capa.t !? i

d~partate Ia celalalt astfel ineit s a formeze un unghl ascutit, Fe margi-nrl:e sctndurelelor este montat un burduf din piele sau spalt velur iarintre ele se an a un resort care Ie tine departate una fata de cealalta,

La partes de jos una din scindnrele are un ori ricin prin cars sa

50

dlri.jeazA aerul spre corp, Foalele mnt fixate pe corp eu ajutorul ~~~i sU;-port metal ie as1Jfel ca orffiiCiul

y

din corp sa Ii; situar i~ fata O:lflCl~~lli.

La unele tipuri de afumatoare foalele gmt lnloellite cu dlSPOZlti'V€

eleetrice sau mecenlce icare imping aerul neeesar arderil in interiorulccrpului. Poentru prcdueerea fumulul sint ~i aparate tip spray care €Va-

oueaza sU'bStante fumig€.ne prin duza,

Masca apicoHi protejeaza caput ~i gitul purtatorulut de ataculial-binelor !}i in acelasi itimp permite o vizibilitate buna, Ea se confectio-neaza din diferi te materiale : ; ; i in numeroasemodele.

Masca metalica se executa dintr-o

pIasa de sirrna bombata, ovotdala dupa for-ma tetei, en marginile imbracate intr-o ra-rn a de ,tabla de care se prinde 0 pinza intrei colturi. Aoest model de masca este fear-te rezistent dar se incalze~te repede vara~i nu per-mite stergerea transpirat lel ,

Masca cu pii .Uir ie este formata dintr-o

pflmrie de pinza alba cu borurfle largi sus-tin ute de un cere de sirma, inconjurata 18-'teral 9i in spate cu pinza, In fata are 0 piasaneagra din par de cal, bum:bac S8lU materialplastic. Sint modele de ma~ti Ia care plasainconjoara bomrile complet.

Echipamentul de ruorual

stuparw.'Uirnai cuprinde halatul san sortul, eonfecV,:- Fig . .26. Mascd api.CQUl tip

nata din pinza alba sau de ouloare deschisa, calota (tara pfnza).

manusi pent:ru persoanele care s u p o r t : a greu. .' •. ..intepaturilf' $i bocanci, Halatul trebuie sa alba elastic Ia mmeClil ¥nas-turi care sa aeiguee inchideree pina 14 git astfel ladt ~ nru permita,p~-trtmderea talbineler. Dupa caz halatul se poo·teinloO'lll cu sa.Zopetd dindoc sau combinezon.

Fig. 21. Masca apicola.. CtL pdlu;-ie.

51



Perla apicoJli ajuta la tndepartarea albi-nelor de pe ~up:rafete1e fagurelui fBlia sa Ie

omoare sau s~ 1 ;= ~atameze. Corpul peniei esrtede forma unet srpci ell profilul de lOX12 mrnPeZ:l foart: h:ngi din par de cal sau din ma~terial plastic smt ~ezate pe un singur " do lungim~ de oca. 2?Ornrn (fig. 29). rm , pe

luwl~psaperiei se poate folosi pana de gi'sdi.

Ladita pentru transportat rame este .cesar in criee stupina format din . un mic ~i usor container ne...

C ' corp ~1 capacorpul se confecti-oneaza din plaoaj .PF ' •.

stinghii de lemn, Spatiul intern cupI"indesa6ua L l(n43ta5Tl't.a eolturi cu~ r me . X300 rnm) res-

peotind distanta .fn:tre rame de12 mm ~i dlstanta intre peretide 8. rum: La partea infurioaTaare un rme urdinis pentru a pu-tea ~ utilizata ca nudeu tempo-ral' tar la exrteni'or are minere

sau 0 o~inga. C:apacul confectio-nat tot din placa] san PFL indhideetans corpul,

Gr~ti~ despa~titoare (fig. 1'30)se a~·eaza ~n .~tupl pentru a oprit~ecer~a n~atcll ~na trintorilor la -sl~d hbera trecerea albinelor Iu-cratoare. Pentru aceasta un ele-ment metalic sau din materia;!

Fig. 30. Gratie despartitoaTe. plastic ell orifici! de 4 9 mm

L' se inchideintr-o rama d~ lemn. a stupul orizotua; gratia despartitoare are form " ..'dlafragmei separatoare 1acare tablia din PFL t A • a .~~dlmenslUmledin metal sau material plastic. es e, Inloeulta eu un gnlta·r

La stupul multietajat si vertical ti d "dimensiunile podtsorulul Ia ~are tablia ~~ lap':G'!,L€spa

rt!tolare.re for:na !? i

sus amintit. . u: s-a Incutt ou gratarul

Are d~~:~i:tli!O:~:~~n~tf~~~z:upent~ m~Ular~ba producpei de ceara.

435 X 230 mm i latime d rame e. e CUi 435X300 mm sau

l i n . g a ultimul fa~ure eu ;uie~ ~ ~ g r : : : i Se. l~tr~duce in tirnpul culesulutIntroducs din nou " .' ~ e ~ons ruit se recolrteaza ~i apoi sein stup. Laaceasta rarna nu se monteaza fagure artificial.

Fig. 29. Perle apkoUi.

INTREBARI

1. car~ sint pteSele componente ale stupului multtetajat ?

2. Vanante!e de stup; verttcaU cu magazi ne din CiTCU!tul3. CaractertSticile lIPec!fice ale stupului R.A. 100l. comercta' A.C.A.

4.In ca canst"" aVlmta:le!e stusnior verticali ?

5. StuPU! orizontal - echlpamentu! COmp!et.

6. Dispoziti!Jele de asigurare a ventilat iel la dtferf te sistema de stupi

7. Care este echtpamentu! minimal de protect!e ? .

52

leciia 3

ORGANIZAREA STUPINEI

M A R I M 6A U N E I S T I U P . [ N E

Sintem obisnuiti ca atunci cind vorbim despre albine ~ despre cres-terea lor sa ne gindim 'in prirnul rind Ia miere, ceara ~i alte produse. Orise /iltie c a folosul eel mai mare pe care-I aduc albinele este polenizareaflorilor, Acesb folos creste cu ant mai rnult in zilele noastre cu cit prin

socializarea agriculturii ~i trecerea Ia metodele avansate de munca, cumar Iiprelucrarea terenurilor mad fara haturi, aratul laadlncimi peste20-25 ern, folosirea ingrasamintelor, ierblcidelor ~i a insecticldelor etc.,sint distruse insectele care luau parte 5n afara de albine 1a polenizarea

florilor, Din aceasta cauza.la stabiltrea marimi! unei stupini se vor aveain vedere in prirnul rind supraretele de livezi, vii, culturi de floarea-soa-

relui, coreandru, sparceta, mustar, rap ita etc., care se cultiva in modcurent in gospedaria respectiva, tinind searna de faptul c a pentru 1 ha

floarea-soarelui sint necesare 1-2 farnilii de albine, pentru Iivezi cite2-3 familii, pentru rapita 2-3 familii, pentru coreandru 3-4, pentrumustar 2-3 etc. In acelasi timp se iau in consideratie posfbilitatile de

Iolosire a culesului natural de la salcim, tei, f'meata etc., aflat in imediataapropiere a gospodariei, precum !? i cele Ia care se poate efectua stuparit

pastoral farA cheltuleli prea mari,

Pentru a afla aproximativ etta miere poate fi strinsa din acestesurse, se va lua ca baIZa faptul cii de 13un ha de saleim se pot obtine i?rnedie 7-800 kg mlere, de la tel 800 kg, de la fineata 50-60 kg, din 11-vezi 30 kg, de [a floarea-soarelui 50-60 kg etc.

La stabilirea numarului de famill; de albine care pot folosi sursele

de cules se va avea Jnsa in vedere faptul c a , pe llnga mierea care seextrage, alblnele consuma in tirnp de un an cea80-100 kg miere !}i

15-20 ltg polen.

Cunoseind pe de 0 parte de cite familii este nevoie pentru a aslgurapolenizarea culturilor entornofile (care se polenizeazi'i. cu ajutorul Insects-lor), iar pe de altA parte potentialul melifer ,in zona respectiva, sta'bilimnumarul total de familii oe urmeaza a Ii.intretinute in gospodarle. Pe 0

vatra a n s a nu vom tine mai mult de ·100de familii in Iocurile cu culesputernlc (salclm,tei) ~i de 25-30 fami1ii in cele de cules mijlociu(flineata, floarea-s oarelui , balta ete.), pentru a da posiibilitateaalibinelors a foloseasca in conditiile eele mai bune suprafetele respective.

In cazul unltatilor apicole cu efective mad de familn de albine, stu-

pinele se amplaseaza de asemenea pe vetre de 40-60 familii de albine (0

incarcatura de carnian), numarul vetrelor la aoe1a.!ii masiv melifer : ; ; i dis-

. . vetre smt mai drepte se fol?se!}~



tanta dintre ele fiind in functie de ponderea sursei de cules, posibilitatllede amplasare, drumurile de acces etc.

In scopul unei amplasari mal eficiente se eauta ca vetrele de iernares a asigure in afara unui cules de intretinere ~i un cules principal (salcim,tei , f loarea-soarelui etc .) .

A LE GE RE A V ET RE i

La alegerea vetrei trebuie sa avem in vedere in primul rind ca locul

respectiv s a se gaseasca cit rnai aproape de sursa de cules. De asemeneatrebuie s a avem in vedere distanta de alte stupine ~i starea lor sanitar-veterinara, starea drumurilor, distanta de sursele de apa, starea terenu-lui etc. Astiel, daca in' apropiere s'e afla rnasive de padure (salcie, plop,salcim, tei, catina, zmeur etc.), stupina se asaza intr-o poiana in centrulpadurii sau Is margine. In Iipsa aces tara Iocul se va alege in Iivezi de

pomi sau in alte Iocuri in care stupii pot fi aparati de vint si soare, Inacelasf seop vatra stupinei poate Ii inconjurata eu garduri de protectie dinarbusti rneliferi (dracila, mahonie, salcim pi:tic etc.) san garduri inalte de

cea.2 m,La alegerea Iocului pentru vatra stupinai se va avea in vedere ~i

relleful locului. Nu pot Iifolosite Iocurile ridicate, complet deschise, valle

adinci, crestele de dealuri sau de munti sal! versantii nordici ai muntilor,

aceste locuri fiind rnai reci, eu vinturi puternlce ~i umezeala mal mare,Locul de vatra trebuie sa fie cit mai neted, cu 0Inclinatie nu mai marede 5°, asezat spre S-E sau S-V in C8'ZUlin care e vorba de loeuri de-luroase sau muntoase.

S o l u l trebuie s a fie useat, cu apa freatica la minimum 2 m adin-cime. Nue indlcat s a se aseze stupii in apropierea riurilor sau a apelormai rnari, mai ales daca sursa de cules este peste apa respectiva, intrucitexista primejdla pierderil culegatoarelor care, mai ales cind bate vintul,

fiind ingreunate de nectar, cad in apa in numar Ioarte mare. Acelasilucru se lntimpla ~i in apropierea cailor ferate, rnai ales a celor cu cir-

culat!e mare. Albinele venind de la cules peste sine sau in lungul sinelor,sint distruse de miscarea trenului ~i de suilul provo cat de acesta.

Trebuie evitate de asemenea locurila apropiate de drumuri, padocuripentru vite, intreprinderi, fabrlci de zahar etc., precum si locurile unde

albinele care se Inapoiaza de la eu1es trebuie sa zboare peste a altastupina. In aceasta situatie majoritatea culegatoarelor venid de 1a sursaincarcate se opresc in primii stupi lrrtilniti, mal ales daca timpul esteploios.

A ~ EZ AREA S TUP ILO R

Dupa alegerea locului pentru vatra se a~aza stupii. In funetie desuprafata vetrei ~i a numarului de stu pi, sistemul de a:;;ezare poate. fidiferit,

5 4

In cimpie, und_e locurlie pentru'stem

stupii sint aliniati in nn~unasa numita a$ezare m r: In a:est~nd i'4-5 intre rtnduri. Denun;~reacu distanta de cca 4 m ~ntre stupi pe t 1 a~{le la un rind la altul stUpll nude asezare in sah pr?vme ~e~a f~~d:l Cal doilea sint a:;;ezati in intervalul

Yin spate ,in ~p,ate, .Cl :.tupll a ~t departe (gg, 31 si 32).stupilor din rmdul mtn ~l as

DOC

DOD 00 DOD 00

00 DOD 00

00 00 000

00 00 00

DOe

o o oFia. 32. A~e%aToo. 8tU~itOT in. $ah,

Fig. 31, A~ewTea stu.- in grtlpuri de dot $I tre~

pilor in $ :0 1 1 . .• •

.. ~ ut sau in grupuri de d?t sau. tre!!Pe ,Ttndwri, sttLptt pot stu, Ctt~eU;:; 'ai res trins a . Dis tan ta din tre ,5rupn

. 1 "In care s1.lprafat;a vstret e_:;" v t' lucra comod 1a he caretn caz~. 0 5 astfe1 mClt sa se poa agrupat1 va fi de cea , m, , . _ nin parte. " ractica asezurea stuptlor. tntr u

In zoneLe deLuToase,$t m~mtodas;~~ ~ unul d e a1tu1 sau chiar unul• UT rind pusi Ia 0 dlstan~ estng ,', . b .linga altul. stu inei locurile stupl10r tre U l:

?entru a da un aspect fruma~ :t ~, Pentru a{~easta se masoara

arnen'ajate mal [n.ainte, de. a f\:s~~:a U r a l ~ ~jecarui s;ul? pe rind, ~~

dtstantele intre nndun :;;1~~:Ie s a fie cit mai drepte, se mtmde tn ~~de" +aru!? Pentru ea mn tt un tarul? Se cura;ate un ~ . f" hi fixata la capete cu C1 e r ', ort ii (sau

{~~~a:~~; t u o r u r e ~ f l~~ul Adestin:~ f l ~ ~ W ,~~Pa**~: l ~ ~ ~ ~~~pii d a s~ {"li sa acestora se bat CIte pa 1 0 inaltime de 15-20 em e

~~dr~pta~i cu urd.ini~u1 spre_ ~-~ s~e~e:ea 0 suprafata lata de c~a 0,5 ~itn f,a~aurdini~unlor se curata e - nisip Aceasta suprafata nU~l

pe care dupa posibilitati. ~e p::esara. im ~ulte din cele ce se .P ~ r:c

oglind~ stupului" ne perml~et s~c~~m~~tci omorite, trinton izgomt

1

e c~i~ stup - albine rooarte, pUl~ r ' amplaseaza fn tocuri ctt un ~~~~In cazurt1e in care stu~nele se ea-S()(])1'elui etc.}, pentru pretnt; se

unifo~ (~~~i~,plan~, ~anu~ :ed~';;uUirU familiilor. este in(d:~tteStnd:i-' nQ . Te a r a taC tr t t atbme 01" . pi' semne de ortentare _

~wnteze in diferite puncte al,e stu tu¢tor 1n diferite ("Ulori este de ase

ootoare vopsite feturit). V ~ ; : a T : ~ t ; c i r i ialbinetor. sintmenea un mifioc de prevem elea i locuri dadi vetrele nu t'

Cind stupii stau, rnu1~ ti~P pe a~ pla~ta po~i fructiferi !? i arbu!? 1

1· . au In padun se vo d' te3l1ezate in Ivezl S fIt p·i de vinturile omman .pentru umbra l? i pentru a er SUI

ului lurile trebuie asigurate cu nrana. In cazul



0

ductiei si pentru a deosebi familiile de albine una de alta, acestea trebuiesa fie numerotate. Numerotarea sau individualizarea farniliilor de aibineeste 0 Iucrare foarte importanta in organizarea stupinei. In felul aeestaputem urrnari user dezvoltarea, prcductia si schimbarile ce se petrecin fiecare familie in parte, se pot nota Iucrartle necesare pentru bunadezvoltare a fiecarei familii (largiri de cuiburi, schimbarea matcii, tra-tamen te etc.), Numerotarea se face cu ajutorul unor tablite pe care sintscrise numerele, aplicate pe peretir stupului, deasupra urdinlsului,

Dimensiunile normale ale tablitelor sint de 5j 8 em, iar cifrele2/1,5 em, scrise cu vopsea neagra pe fond alb. Este mai bine de numerotat

cu astfel de tablite aplicate pe stupi, dat fiind ca numarul se da familiei~i nu Iazii, iar in cazul in care familia de albine se muta in alta lada, semuta ~i numarul ei.

In cazul in care din familia respectiva se formeaza un roi, numarulramine la familia de baza, chiar daca roiul a plecat cu matea batrtnapentru ca in mod normal in familie ramine 0 fUca a rnatci i batrine, Iaraceasta Ia rindul ei va fi schtmbata in noua familie in timp destu1 descurt , prin schimbarea Iinisti ta sau in alt mod.

P R O CU IM R EA E CH 1P AM E NT U l .U I A 'P ICOL ~ I AF lAM1~ I ILOR ' O r E Al rSINE

In vederea organizarl! unei stupine noi, tre'buie aslgurate mai :intii

materialele ~l utilajele necesare ; stupi, unelte, biostimulatori etc. Sestabileste apoi vatra pentru amplasarea stupinei ~i se asigura cadrele dedeservire.

In cazul in care familiile de albine se cumpara separat, stupii

necesarl se pot achizitiona prin depozitele din reteaua Asosciatiei cresca-rorilor de albine.

La inzestrarea stupinei cu stupi se va evita cumpararea sau con-fectionarea stupilor netipizati, ell alte dimen.siuni de rame decit celeadoptate de marea majoritate a stupinelor (STAIS). Folosirea stupilor neti-pizati eu alte dirnensiunl de rama, provoaca greutati prin neadaptarearamelor, fagurilor artificiali, extractoarelor etc. livrate in comertul destat.

Farniliile se procura prin achizitionarea de roiuri pe faguri sau

pachete de albine eu matci, de asernenea prln reteaua ACA. Perioada

optima pentru achlzitia de roiuri este in lunile mal si iunie. La cumpa-rare se va controle stare a sanitara a familiei, virsta matcH, cantitatea depuiet pe care 0 depune !? i re:zervele de miere.

Este bine sa se achizitioneze albine locale care sint adaptate condi-tiilor regiunii respective.

Roii pe rame, pot ayea cite 4-5 ,rame eu conditia ca 0 rama sacantina eea 200 g albim'i, 3-4 dm2 puiet ~i 1,5-2 kg miere. RoH paehetcantin 1,2~1,5 kg albin a 1?10 mated tinara i:mperecheata.

Pentru popularea stupilor eu roi pachet se completeaza mai innistupii eu faguri artificiali montati [n .rame ~i se monteaza d~asupra stu-pului hranitoruI, eu 5-6 kg sirop de mhar.

56

1nupa starea elies u roi ". . d 3 k de nouain care locul din care au fost adusi .roii est: mal ap:optol:~a·e la l:CUl veehi.

. bui 1 t asuri ca albmele sa nu se lTI ........ "vatra, tre me ua e ~a~ul. 1-2 rile iritr-o inca,pere intuneooasa si ra-Pentru a:oeasta vor fi ~ t o . . . ¥ ) tar du a asezarea in vatra se puncoroasa (de exemplu l:ntr-o ~n~mta • ~u a l~ reuna ie9irea albinelor dincrengute infrunzite peste. urldllll.9'tpenbrgate sf faca zboruri de recunoal}-stup. In felul acesta albtD:e~ ~lD 0 1

tere a noului loc 9i nu mal ratacesc drumuL

EVIDENTA I N S TU P I N A

" ". d ~e clare complete este absolut necesara atit\fmerea Aunel. evi enf iliilor de albine cit ~i pentru justificarea ~

pentru ulbunfallD~r.:tmuetl.rlea].~~m~lmaterialelor, a produselor apicole etc.,control 0 osirn ,. ad" . respectiva

fata de gosp ana t ". 1 't ebuie sa aiiba completate la zi urmatoareleIn acest scop s uparu r

si tu ati i : •• f" . starea tun ' puiul• - k ca e in.seamna III iecare Zl . .

Jurnalu.l a . ; stupma; In. r zborul albinelor, inflorirea 9i sfir~itu1(t,emperatura,. vl~tul, IPl~'le . etc.), tatea i.nregistrata la cintarul de control.infloririi la diferite p a~ e ~l g:e~~ ota lucrarile efeetuate

Caietu~ de lucru zn stU<ptna lD care s: ~v()rD .' introduceri de. f . '1 ' , parte in ziua respectiva (scoaten ! \ I i

1a flecare ,amlle m .. .

rame, schimbarea mat;ilor, hra~lI'l etc.). . . ise individuate pentru fie-In baza acestor msemnert se P O \ ~lll~~~ f~fectuate in tirnpul anului

care familie, in care se noteaza t?ate ucr \t~re In caietul de lucru sein familia respectiv8 ~i c,:-r?la ei dect~ezv~vide~t;a indeplinirii sarcinilortrece de asemenea, in rubncl e respe lye,

de plan. . .• are se trec ,procesele verbale ale revi;Registr"U! de pr.oductt€ In~ cantitatile de miere, ceara,

ziilor de primAvara ~i de t.oamna'f.pr:f'U~n~lparte ! \ I i in total pe stupini.lapti!\lor etc. recoltate pe flecare. an:

1ie . In . ocesele verbale se

Registru! inventar de un1aJe ~t ma~erwdi~e. n ~ numarul matcilorrul d f n" care intra sau ies n rarna, . .

tree: numa e am II '. f T cantitatea de puiet stde rezerva, greutatea albinel~r la fiecare ami ie,

eantitatea rezervelor de hrana. id rind ca 0 rama de

Gre1.1tatea albinelor se ~t<:bi1;~tein kg .~:o~~~~let pe ambele fete)cuib STAS are cca 25~ g albm.a,/l1n~ a~:~~t:n intregime de albine).sau in intervale (numarul ,de m er;'a e. nti se stabilese in

Puietul 5e estimeaza m dm2, lar rezervel~ de. hraa a reciere luindkg. Determinare.a 5e face prin dntarire. Sd<iUprm

3~lm~\giere ca'padtA.

b v • d cuib STAS care cupnn e eea , , •.ca aza,o r~m.a. ; . tX 60 0 1 din greutatea mierii ciipaclte pen-Mierea necapaClta reprezlU C1 cca 10

tru aceeS4i sU'Prafa~a oeupata. . ... A ,'.' eazul'Productia de miere a fieearel fa:n~lh Inparte s;r~:a~~le:~~~n scoase

in care nu avem un c~ntar 1: inlddeml~~ed~~s~~~ in necare famiUe;

de la fiecare sau dupa nUffidru e J"

57



Fig. 33. Cintarde contTo~ fn stupi->< ". "'"., ... ~I·au.upost"

dupa extraqie se fae apoi corecturtt .. . .'n :ai exacta se cintaresc la fiecare "t e. respechve .. Pcntru 0 determinaredlferenta dind cantitatea de' ,,'s up ~amele inain te si dupa extractie

mlere extrasa, '. ". ~eara din ciipacele st din eu -n . . _ "

mIlle l~ r~port eu miere~a extras~a ~ u ri se stabll:9te. pentru fiecare fa-

re2ultata din fagurii reformati. ,a aceasta adaugmdu-se apoi csaraP~o~esele verbale de predarea .. '. .' '.

respectIva se tin de ase.menea A . . Imle~ll, c.ex11etc., obtmute in stupina. Inace easi reglstre de productie a stuplnei.

tNTREBAR]

factori/~~~:;':.~ dSettlbb~ze~te~'Hlm<ru! de st I,~~ ""up " "Tl Sin! nCGe'<: IH 'ntr-D go~pod<l,.t" 1

mw;ta;/:' Cite !"rn/lti sinl ''',ce8arc

I H"add i' ce recol.M de mleTe

Leciia 4

iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA FAMILlILOR DE ALBn-m Il\l

STUPII MULTIETAJATI

Este binecunoscut faptul ea IIIconditii normals de eules famHiileputerruce pot realiza productii ridicate, dar dezV"oltarea respectiva si va-lorifioarea eficienta a. culesurilor se poate face folosind dear stupi demare velum. Se stie, de asernenea, c a pentru dezvoltarea normals a uneifamil ii sint necesari 14-16 faguri, fara a considera fagurii pentru acu-mularea nectarului~i a pasturii 'in timpul culesujuj, De aid # concluziael i asigurarea spaf;iuhd d€ CTe$teTe in tern 'u a puietu~ui. cli'idirea de jagurinoi $i prevenirea Toitului este posibiUi doar in. stu.pi de votum 11wre.

Un asernenea tip de stup este stupul multietajat care asigura pelinga conditiile deosebite pentru dezvoltarea §i activitatea .alblnelor, post-bilita ti nelimi tate de crestere a producti vitatii rnuncii apicul tori lor, prinsimplificarea tehnologiilor de intretinereapicola In eazul acestui ti p destup .

Stupul multietajat este larg raspindit in zonele cele rnai diferite

ale globului, fiind tipul de stup eel mai bine adaptat culesurilor abundentef? i conditiilor de stupi'irit industrial. In present ia 0 raspindire tot mai

larga in ta n cu apiculture traditionala, inloculnd tipurile de stupi folos*pina in prezent cum ar fi stupii orziontali, sau chiar pe cei verticali cumagazine.

In tara noastrs stupul multietajat capata de asemenea 0 folosire totmai larga atit In stupinele de stat cit ~i in cele de amatori, urmarindu-setipizarea pieselor de stupj astfel incH stupul S a poata fi folosit atit prinpiesele tipice de stup multietajat, cit. ~j prin cornbinarsa cu piese de Lastupul RA 1001modificat (corpurl, magazine).

Importanta stupului multietajat create odata ell intensificarea api-culturii. In ultimii ani ~j in prezent se duce 0 larga actiune in unitatileapicole din diferitele zone ale taril, pe Ilnla intretineril familiilor de al-bine in stupi multietajati, apicultorii convingindu-ss de faptul c a in stupii

multietaiati familiiIe de albine se dezvolta mai bine in primavanl,. se potCladi mai multi faguri pe familia de albine, frigurile roitului se previn~i se combat mai usor qi ce este mal important, se obtin productii supe-rionre de miere ell un consum mal mic de forts de rnunca.

T R A N SV A Z A R E A F A M I U IL O R D ·E A lB IN E I N S lU P I M U lT I E TA JA T I

Pentru transvazarea familiilor de albine din aite tipuri de stupi instupi multietajati trebuie, in primul rind, de ales perioada favorabiili$i acestei luerari.

59

Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.

Documents

Transcript of Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.