Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a[1].C.a. pag

5/7/2018 Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a[1].C.a. pag - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/filehostmanualul-apicultorului-editia-v-de-a1ca-pag 1/26

Fig. 33. ctntar de control fn stupind fi adlipo;~t.

dUI?<'i extractie se fac apoi corecturile respective. Pentru 0 determinaren;al exactii

A

se dnt~resc la fi€care stup ramele inainte si dupa extractie,diferenta dind cantitatea de rniere extrasa.

.. ~eara din capac~le 9i din curatituri se stabileste pentru fiecare fa-mille l r : _ r~port c~.mierea extrasa, la aceasta adaugindu-se apoi ceararezultata din fagurn reformati.

P:o?esele. verbale de predarea mierii, cedi etc., obtinute in stupinarespective se tin de asernenea in aceleasi registre de productis a stupinei.

JNTREBARI

tacto ,,1. Cum.t sa stabfle$te "umol,..,J,1 de stup'! care slm necesari ,,,tr·o "ospoddrie' Car~ B!r.t,~ T" ee se (lU de 1m"" ? ~ . •

2. Cite tamiril slnt neCeS(lre pe"tru pol,e,,(zal'eQ unu! hB de t loarea.soarelui .Uuaddmu*tar? . . , ,

• Uvadd;' Ce reealttl de mJere se paate obtine tie ~Il 1 ha de salclm, tei , 11oarea-soar"rui,

4. Care sint tocurUe eel", mai oune pentru 11{I";mre,,stupUm' ?

5. Cum POI fi a;;cza~i sl.ttpli pe vatra $1 c-am sa pr<1gdtesc locurUe ?

~.De ce este 17.ece,ara mt"lrw"otarea familiil01' de a.[oille ?

I. Cum se pomp infitnj:fi o "tupi'ld )loud?

8. Ce aocumente sint rr.,,~esare "".a,·u tinereo p'vlde"!d In stuplnd ?

5 1 1

lecjia 4

lNTRE'fINEREA ~I EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN

STIJPII MULTIETAJA'f1

Est€' binecunoscut faptul c.ii in conditii norm ale de cules familiileputernice pot realiza productii ridicate, dar dezvoltarea respectiva si va-Iorificarea eficienta a culesurilor se poate face folosind doar stupi demare velum. Se stie, de asemenea, ca pentru dezvoltarea normala a uneifamilii sint necesari 14-16 faguri, fara a considers fagurii pentru acu-

mularea nectarului f?ia pasturii in timpul culesului, De aid $i conciuziacil asiqurarea spatiului de cre$tere intensii a puietuLui, cliidirea de fagw·i'

noi # prevenirea raitulu.i este posibiUi doar z n stupi de ooium. rnare.Un asernenea tip de stupeste stupul rnultletajat care asigura pe

linga conditiile deosebite pentru dezvoltarea : : ; i activitatea albinelor, posi-bilitati nellmitate de erestere a productivitatii muncii apicultorilor, prinsimpllfiearea tehnologiilor de intretinere aplcola in cazul acestui tip de-stup,

Stupul multietajat este larg raspindit in zonele cele mal diferiteale globului, fiind tipul de stup eel mai bine adaptat culesurilor abundentesi conditiilor de stuparit industrial. In prezent Ia 0 raspindire tot mail~rga in ta r i cu apicultura traditionala, inlocuind tipurile de stupi folositipina in prezent cum ar fi stupii oraiontali, sau chiar pe cei verticali enmagazine.

In tara noastra stupul multietajat capa:ta de asernenea 0 folosire totmal larga. am In stupinele de stat cit ~i in cele deamatori, urmarindu-setipizarea pieselor de stupi astfel incit stupul sa poata fi folosit atit prinpiesele tipice de stup multietajat, 'Cit, 9i prin combinarea cu piese de lastupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine).

Importanta stupului multietajat creste odatii eu intensificarea api-culturii. In ultimii ani sl in prezent se duce 0 larga actiune in unitatileapicole din diferitele zone ale tarii, pe linia intretinerf Iamiliilor de a1-

bine instupi multietajati, apicultcrii convingindu-se de faptul c a in stupiimultletaiati familiile de albine se dezvolta mai bine in primavara, se potcladi mai multi fag uri pe familia de albine, frigurile roitului se previnf?ise combat mai usor st ce estemai important. se obtin productii supe-

rioare de miere cu un consum mal mic de fortii de muncs.

T R AN SV A ZA R EA F A M !U IL O R D E AlB INE IN SlUP! MULTIETAJATI

Pentru transvazarea familiilor de albine din alte tipuri de stupi instupl multietajati trebuie, in primul rind, de ales perioada favorabila

si acestei lucrari.



Cea mai buna perioada este coo din primavara, dupa iesirea de 1aiernat, timp in care puietul nu este inca aut de extins pe faguri ~iocupain mod obisnult partea centrala a acestora,

.M~terialele necesare, stupii, fagurli etc. se pregatssc din timp, in

special 111 cazurile in oare se ·tran:vazeaza famdliile de pe fag\.lIl.iou aloe

dimensiuni decit a celor standardizati (435 X 300 rnm), In acest caz se vorpregati 9iramele necesare in care se vor fixa fagurii decupati,

Lucrarile se vor executa in zile insorite, ell temperaturi mai ridioate

lli.in prezen~ unul cules de l~tre~in~rel pe~tru a se evita racirea puietu-lUI precum ~l provocarea furtlsagului, ill timpulrrece Iii fara cules Iucra-

rea se executa cu rnult mai mare greutate ~i ell riscul de a provoca furtl-sagul,

Lucrarea de transvazare se executa in felul urmator : stupul dincare se transvazeaza familia de albine se deplaseaza in spate, iar pe locul

lui se asaza Iundul cu corpul de jos al stupulul multietajat, In acest fel,

albina iel?ita la zbor din stupul vechi va intra direct in stupul multi-etajat. Corpul stupului multietajat poate f1 completat de la bun inceputeli 4-5 rame eu miere din rezerva, pregatite anterior inceperi! Iucrarii,In cazul In care nu exista asernenea rame in rezerva, se scot din stupulvechi ramele neacoperita cu albine care ma! contin 0 anurnita cantitatede rniere ~i se adapteaza la rlimensiunea rarnelor de stup multietajat(435 - 230 mm), astfel incit la .lneeperea transvazarti corpul sa aibacele 4-5 rame eu faguri gata pregatiti pe care sa se poata scutura albina

din stupul vechi. Lucrarea merge mai user in cazul ramelor standard(435 X 300 mm), care trebuie numal scurtate. Odata eli scurtarea rameloreste neaparat necesara rsmontarea sipcii inferioare care se detaseazaodata ell partea de [os a fagurelui, altfel rama modificata i~ipierde re-

zistenta iar fagurele se poate deterlora ~ichiar rupe.In cazul altor tipuri de Tame, fagurii se decupeaza ~i se fixeaza in

ramele tip multiebajat eu ajutorul unor le~il?oare au cu sirm!'!' In mo-

mentul decupartl se va urmarl eliminarea zonelor cu celule de trintori

san oelule deformate am din partea de sus a fagurtlor <ci t f? i din partes

de [os. In cazul in care ramin neocupate zone din rama, acestea se oom-

pleteaza cu bueati de fagure, urmarmdu-se aseearea corecta a eelulelor.

Din stupul vechi se scot toti fagurtl < , ; i se seutura de albine in stupul

multietajat, la fel ~i eorpul ~i fundul stupului vechi. Ramele farli puiet se

string intr-o ladi~ pentru transport pentru a fi scurtate in atelier. Ra-mele eu puiet se- S>C1lrteaza.e !loc l? i aupa ce II se bate ~ipca ,d e ;j'08 se

al}aza in centrul cuiibului fl{)U format, in corpul de stup multietajat.

In timpul lucrarii se d a 0 importan~ deosebita matcH. Aceasta se

cauta !? i se mut!l eu aten~i€ in cuibul nou, as·tfel incit sa nu se piarda sausa se acc1denteze.

In cazul in care stupul vechi are mai mul~i faguri dedt corpul demnltietajat, acel1tia se seurteaza ~i se pun intr-un al doilea corp care se

monteazii sub corpul eu puiet. Dupa terminarea transvazarii, stupul vechi

lii toate materialele acestuia se string din stupina. 1n eazul in care este

necesar de exeeutat transvazarea in perioade mai tirzii clnd puietul ocupa

60

9izonele din partea de jos a fagurtlcr, pentru a lSe evita distrugerea puie-

tului se folosel1te alta metoda de transvazare.. . 1 al car'or puiet,t 1 libere de puiet ~l ace ea

Se seurteaza toa e ra:nee tarii fagurilor. To~iaeesti faguri

nu este afectat prea mult Inurma sen.ru uiet se tree inalt corp care

se string L'1.tr-un corp. Restul d~ f~g~~~~ 1~ tunctie de numarul acestor

se asaza pe fund, pe~te rama hram ~ u f~ uri scurtati. In noua Iormatie

faguri restul corpulul se lc~mpsl~!ea;~i~tul Jin corpul de [os fiind ingriji~matca va lucra III corpu ed' Y care si fagurii respectivi Val' putea [1de albine pina la eclozwnar~" upa _ ""f

scurtati iar rama hranitorulw mdepartata.. 1de jos eu fagurii

In cazul Iipsei de f.a~uri se 'I=:,oatem~~tdee sc~;p~ vor cUii:lil'aguriivechi pina in rnomentul. III ~re ill ~~deos facirrdu-se in acest caz innecesari, scurtarea !agllI'l~Or dllD.corp a intiegului puiet sau cind faguriiperioada de toamna ~upa .ec ozionare

vor confine foarte putin puiet,

PR1NOPll DE INTREf lNERE

Intretinerea albinelor in stupi~ mult~etaja~i este diferWi de aceea

in stupH verticali cu .rn_agazine sau ~~~on:~~;etinere majoritatea lucrarilcr

Prin justa orgam~re a mun_cl i ~ele regatit~are (pregatirea rame-executate de apiculton s~ r~uma f~ uril~~ artificiali, sort area fagurilor

lor insimnarea ramelor!}lflxarea y t r : materialelor _ corpuri pentru< , ; i topirea fagurilor r€fo~~ti, prega

1lrea'

1r repararea fundurilor etc.),

largirea cuibului 1a valortllcarea cu esunt~ 1n perioada de iarna sau in, J·oritatea lor se execu a 1 't- un

Iucrari car~ m rna . I t fel activitatea apicultorilor capa a . _,perioada dmtre culesufl. .n ace~ 'd ului activ putind fi folositaritm uniform fara saltun, perioa a se.zon .

doar pentru i~tre.~!nerea familiilor de a1bme. icontroJul 8TIH~lnuntit, r-arnaSe -elimina luerarne de volum cum_ar f .buriloT prm introducerea

cu rama, a1 cuiburilor, H!.rglrea re<petata a em

• t·' e"nare .Fig. 34. Asigurarea Tezervelor de hrana pen rn t 'j-Im .. a _ Ie intrarea

, i' tnA la cuJesul de la sa e .I - Lucrari necesare, de \« 1eli1rea din a~n" Putul lui

martle· c _ 1nversare a COrPut'ilO~In larnil. ; b - 13 sfir~itul lui februane, .~ce~ culeslIJUI de ;adl.; d - se asigurA ~pat:t1l.'e etatll. 1a 1_15 zile. II - Luerarl In per Oa a 10 i entru depunCNa nectarulUI-

ne~esar cr~teril pUietului, pr in l?versare-a dC~r.f~~n~rii $; e P__:-pinll la 1.VIII se ?I.:;gate;te

II I _ Lucr ll .r i pentru pregl lt Irea famil lei ' ino~~~A inversarea corpurilor ; g - la s:fin,utUi IUlcorpul "U rezerve pent ru iarnl l. ; f - se":ganizeazA culbul de lerna.

septembr le se ~.

61



de rame, fixarea 9i impachetarea fagurilor in vederea deplasarilor in pas-toral etc. .

Pentru a determina puterea familei de albine, numarul de faguri cu<puiet l}i cantitatea de hrana, constructia fagurilor artificialt, tendinta deroire, este suficienta ridicarea oorpulul 9i privirea fagurilor in partea

lot Inferioara fara a-i scoate din corp.

Cuiburile se destac doar 'in anurnite cazuri in care familia este sus-pectata de boli, orfanizare etc.

Controlul nerational cu desfacerea eompl eta a cutbulul frineazadezvoltarea farniltilor de albine si sea de productivitatea muncii.

In complexul de lucrari de intret tnere aal'binelor in stupii multi-etajati intra revizia de prirnavara eu care ocazie se curata : ;;1se tau masurisuplimentare de pastrare a caldurii in cuib, inversarea corpurilor in ve-derea irrtensificarii cresterii de puiet, larglrea spatiului pentru valorifl-carea culesurilor prin adaugarea de n01 corpuri sau magazine, deplasareain cadrul stuparitului pastoral, recoltarea mierii ~i pregatirea pentrv ier-nare, toate aceste Iucrari putindu-se executa la farniliile puternioe, nOT-

male, fara desfacerea cuiburilor ~i analizarea rarnelor in mod separat.

Obisnuit, familiile normale, puternice, ierneaza pe dona corpuri. Intimpul iernii albinele se deplaseaza incetul cu incetul din corpul de josin eel de sus, pe masura ce consuma rezervele de hrana, In acest fel, laiesirea din Iarna, de regula, corpul de jos este gal. Intregul cuih (albine,

puiet si hrana) srnt concentrate inacel moment in corpul de sus,In continuare, in tirnp ce la stupii verticali eu magazine sau la eeiorizontali strimtorarea cuibului in perioada de primavara este legate delucrart Iaborioase si cu consum relativ mare de forta de rnunca, la stupiimultietajati aceasta Iucrare se simplifica foarte mult, apicultorul suprt-mind doar In caz de necesitate corpul de jos, pe care-I trece in rezervapina ce familia ajunge s a ocupe bine un corp de albina si puiet. In modnormal losa familia se mentine in continuare pe doua corpuri .'ji in peri-oada de primavara, pentru Imbunatatirsa regimulul termic in corpul desus, putindu-se intercala intre eorpuri 0 foale de carton asfaltat pre va-zuta cu un orificiu, pentru trecerea albinelor dintr-un corp .in altul. Lu-crarile colectivului de tehnologia cresterii albinelor din cadrul Institu-tului de cercetarl pentruapicultura au aratat ca famlliile care, in prima[urnatate a primaverli au avut cufbul izolat de corpul de [os, ell a ase-

menea foaie de carton asfaltat, s-au dezvoltat mult mai bine !}i aU valo-rificat culesul de primavara in conditit superioare, fata de familiile deaceeasi putere, intretinute in aceleasi conditii de clirna I? i de cules, pedouaeorpuri saU pe un corp.

In cuibu! compact, restrins de zece faguri siot create conditii optimepentru cre~terea puietului,

In momentul reviziei de primavan'i se face un control sumar princare se stabile~te prezenta puietului de toate vfrstele ~i cantitatea dehrana, dupa care cuibul se izoleaza termic pe deasupra ~i daca e cazul,se mai reduce din deschiderea urdini i?ului .

In cazul familiilor normale acestea nu VOl' mai fi controlate trei-patru saptamini, timp in care familia ocupa bine corpul de sus. Din mo-

62

" u si fMuri din cOi'pul de j O ' S iarmentul in care albina incepe s~ oc pe te ex~cuta inversarea corpurilor,

puietul este intins pe 7---;-:8~gur~ ~~t~~:ificarea ouatului matcb in wTpulPrio aceasta ~~~rare se~vlmu ,eaza sint superioare lata de co!-"pul de, lOs,de sus, 0ondltll1e de mlcro~hmat cotirn al inver,sariicorpunlor d:Pl?-d€lntrucit de €xecutarea la tlmrul 'l~" . valorificarea .culesului prmclpa~in mare masura dezvoltarea arm lei ilr l' prevenirea f'rigurilor roitului,

..,. , ladirea fagun or ~ ~ " - '1 'de la saleim, precum : ; ; 1 c " 'm fara intirzieri, astfel incit matcne sa

Iucrarea tre'buie e~ecuta+t.~ ~~b!~ePp'ntru ouat In corpul de sus.aiba ill permanenta spatn 1

S}'1e.','I"i I} e r r . '

·fei,·jare

, •. t cres'erea puietuhti :Fig. 35 . AsiguTarea spattU~ut pe1n rUUi\jU~; in pr lmllvaril . : d - Inversarea

I 11 ' b c - sima ta c .,a - situ a\ia Ia intra rea In arri , , corpurilor,

" " - au lost lasate pe un singu:La famili ile care 1a le91rea, dW. larl lrpa corpul al doilea se adauga

'ernat pe un smgur co , , , S81'eCorp sau care au 1 " tine pina 1apnma Inver .

ib 'tie III care se men, .pentru inceput sub cu: : 'P0~l~ Ihl elor sa curete si s a pregateasca pentr~In acest fel se da poslblhta:e a , In". t rte in cuib mierea din fagurll

.. di ul de JO s s i sa ranspa . t 1 'ouat fagurll 10 corp , .," d t- . i nult la stirnulaI'ea Qua u Ulcorpului de jos, fapt care ajuta 0 a a mai I

matciL 1-2 rarne cu fag uri artificiaU, se pun de asemenea , l-d'H

In aceste corpUrl ~ 1 d "I tretinere tncep a fl cal y", car'" eu es e n 'C

care in prezenta unui oare ~ T' " uternice la ieqirea din iarna nu

Sint cazuri in care u . r :e1e famul

1~dlp. s ocupind un spa~iu insemnat

. . "" plet din corp e su , irr f in

s-au ridlcat mea com ,.'l'"

t la-"ate sa se dezvolteIn

orrna1

d' Aceste famlil l SIn c r .' esi in corpul e J05, f .. din COflJul de sus III care s'T • d ' gura pe agurll dcare sint, m~tca :recm. ,sm, • tim ce va iesi puietul din corpu1 eva forma cUlbul In contill~al:, 10 : Y '1' timpurii. Dupa aceasta se va

~ .' ul I'ernll "'1a prlmaver 1 , d· '-e].os crescut 10 ump ,_"{ '1 conform schemel eSCrlS, b . uita a corpufl_or

proceda la inversarea 0 i?,m" ..,. utul verii corpul de sus estemai sus, Spre sfir9itul pnm,ave~ll r l :ec~lrstele iar cel de jos cu puietin mod obi9nuit plin cu pUlet e ,0 . alb' t'nere care sporesc efectivul

. " rmanenta a me ~capacit din care les III pe Daca" in acest moment se

'. are aglomerare,de albine cremdu-se D oarec '1. p se poate retine cre9terea't" u ada"ugarea celui de-al trel ea cor , .lD lrZle C .

63



puterii familiei prin Incetlnirea ouatului matcii in urrna Iipsei spatiuluj

de ouat iichiar prio aparttla frigurilor roitului,In conditille tani noastre operatia respeetlva coincide de eele mal

multe ori eu lneeputul culesului de Ia salcim, spatiul adaugat folosind inacelasi tirnp Iii pentru acumularea nectarului. Astfel , se rmpune - ~nrunctte de puterea famili'i:!i ~i de Inrensitatea oulesului - dad. spajiul(eorpul cu iaguri) este suficient sau daea nu mai este necesare adaugarea~ia celui de-al patrulea corp sau de magazine,

In aoeasta perloada albtnele cladesc foarte bine fagurii artifidali;de aceea in corpul a1 treilea ~i in urmatoarele, pe linga fagurH goi se vor

interealaat rame cu fag uri artificiali, Corpul al t reilea poate fi pus atitdeasupra celui de-al doilea, dupe efectuarea inversarii, ori se monteaaaintre corpul de jos '91 eel de sus, eel de-al doilea sistem avind un erect

deosebit in combaterea frigurilor roltului ai stimularea cladirii tagurilorartificiali,

Pentru a impiediea ridicarea mateii in eorpul pentru miere, subacesta se mcnteaza 0 gratie despartitoare, In felul acesta, in lipsa fag uri-lor eu puietse usureaza recoltarea mierii din corpul de strinsura.

Inversarea corpurilor este un factor important In intretlnerea fa-mlliilor de albine in stupli multietajaji. Fara -aeeasta se deregleaza eon-ditiile normals de crestere ~i dezvoltare a iamiliilor de albine : in corpulde sus ,in care se gaseste aproape tot pui.ettLl tinar, matca nu mai gase~teloc pentru ouat iar In eel de ,I os , p o e masura ce puietul capacit eclozio-neaza, celulele stnt oeupate inmare masura eu pastura, Acest fapt se pro-

duce ell atit mai mult eu crt matca coboara ell destul de multa greutatein corpul. de [os, Iasind fagurii din care eclozioneaza puietul Ia discretiaalbinelor, Prin inversarea corpurilor ~i adsugarea celui de-al treilea corpaceste star; normals sint evitate, matea continuindu-si normal activitateade ouat In fa'gurii nou -claditi din corpul nou Introdus, in tlmp ee albi-nale umplu cu miere celulele ellberatade puiet.

Prin introducerea la rnijloc a celui de-al treilea corp, se formeazaun spatiu gol pe care albinele nu-l pot suporta : ; ; i pe care cauta sa-loorecteze, lntreaga lor energie este inctreptata in .comple-tarea golului

I: .'~:"<,

1,l'

,

~ 1 J J." . . . . -

B1 j ~ ~

z Z 2 Z

j

a b c d e

Fig, 36 , A$ezarea intel'calatd a corpurilor in veuerea va.l.orificarii {,'1j.!esurHoT

64

, ' d. . 'U cladirea noilor fag uri artifieiali dati. 1ncreal ~l ill pnmul,nn pentl, ' ihil t .. daca nu apar In eon-a-c . -es te condi t i i msnnctul ~elrOlre es te a~~ 1 ae ~~ai manifesta pina 1atinuare alte cauz s care 58-. pwV 'Oace ,

sMr<:itul sezonului., 'b'l't t _"f. _ " . 'rt-" uibului matca are din nou posi 1 1 a, ea s~

Dupa ~efacerea _uro ~~1l c " ., -a abordind eu multa placere fagur~loua in~er:-s, m aceas~ pen~ada. ~~t~~e:ta in centrul cuibului. De oblcei,nou cladl\1 care ~e g,:sesc lOf;~aZt trel .corp·uri atit pentru cre~ter,ea pu-la ,culesul de salcim sirrt BU icien e "iet lui cit si pentru acumularea nectaruluLIe u . , ., " t ' , d . _ , de [os Val' fi ocupate cu

La sfir~itul culesutui, eele .. oua c~r~~r:os fagurH se elibereaza depu~et i,ar ~el de s~s cu. m~e~e, 1~i~l~r!~e gas!~te puiet de toate vlrst~l~,puiet, in ump ee LU corPlbu"'1

m,l.am-"lO': "In oontinuare in stare acttva,

tru ca a lne' e sa r . < :l ,. ' 'I"Ca urmare, pen ., , ' . . va face ~i inversarea corpu tilodata eu reeoitarea corpulw cu miitere,se1,o·du se griJ'a ca in fa .mHi,e sa

. 1 d' . 'I' la reco 'are av - .' _de JOs cu ce in ~l OC! ;. 5-6 kg miere rezerva de hrana.famina in mod obltgatorru ml~u~um· ..• t' u aUt mai necesare

In cazul stupilor l?ultletaJa~l ac~s:e rez~~e t~:mdeCstu· puietul ocupa

eu cit in mod obl~nult 1~ rarna se~nd~a :ee~;r~an~" de Jere intilnite latoata suprafa~a fagurelw, fA~~obl~)nu~~ela~~asta cauza, In cazul recoltiir~irarna tip standard (43:>.: ::<3 fm~: lUate fi l iisatA complet f ,ara hrana,mierii din c~rpul al .treilea, a~~zl~oit~rea In continuare a familiei, ma~lucru deosebit de gray p~entru .1 d Iaidm in zona respectiva nu malales incazul in care dupa culesu e a s

exista si ~lte culesuri. ,." t . ea famiHei continua s a creasca,:Dupa culesul de la sal<:m. pu e,r a " oelul de-al patrulea corp

astfel incH poate apare neeesttatea as~g~~~tl treilea fUnd pus ori directcu care se prOC'€deaza la fel ca si cu oe " - . ului ~u puiet suh eel dedeasupra corpului al treile~ 0;1 dea:r:ul~~~ui de' vars. (te'i, .('~riandru,strinsura, Luerarea se face a m~pu 1Yd' ea din timp a faguriloT arti-zmeura €tc,) astfel incit s a se asigure c a IT.

ficiali necesari acumuUirii nectarul~l. , " W ' ndin\& aibinelorLa culesul de floarea-soarelUl se mamfesta deJa te .. v Din. .." d '.' a rezervelor pentru lams,

de bloeare ~ cu~bul~Ul ~l ,~, aSlgurar7_ atru cor uri se poate intilni si-aceasta oauza chl~r m i8mllnle vcu ,tre p , 0 ca leese chiar in detrim-en-tua~ia in care albm.·ele blocheaza m.le~ea, ~l ~ Pfag'uril ' d in corpuri le su-

, , " '1 doua corpun !jI nu In .. ,tul pul etul Ul m prIme e . , 'f" . t entru depozi tarea neeta rul Ul

, d' t· au Spi'!.tIu Sll lClen p .., ,penoare, e~J aee~ 18 " ", ~ ntinuarea dezvoltarii normale a faml-cules. In 8ceM til SItua tle pen t r? c~, " ' gurarii m atciiCll spa tiul necesarliilor se va aves in permanenta ,gnJ

8 ~;ru de ozitarea neetarului, avin~PQntru Quat in parslel CU ,spatlUl_ pe_r "t P ai aproape de puiet, pen-au-se in veder-e ca a,cesta dm urma s a le c1 m

tru a fi mai u!jor abordat de allbine,. ' ' -D' a schema de intretin~re descrisa mai sus nu oeste potnvltaeSlgur c , ., ' d't" d . les: In functle de acestea,

pentru toate eazurlle f />l In once -con 1)11 e eu , . . ,t 'odprecum !ji de experienta acumulata de Hecare apLCult~Tl~ pa:i~i~~~~n_a se ,aplica aeele scheme de intretio-ere can'! corespun ce m

ditiilor :respective,

5 - J&.nual.ul e.,.,leul,lot'uIUI



~ As.tiel, in conditiile deservlrij unor efectivs mar' d .. "albme, 10 vederea creiiterii productiviiatli .':,. 1 . e ~amlill de9 rame in corp atit in ', d ". '. ~un~ll, se lucreaza doar cude alblne. In feiul aceskroar! ~~~a left !iiI in timpul iernarli familiilof

;:It usurata, ind~osebi In' C~ZUIs~oat~riiCI~~tin ~~~l~r~~a:~b.:~?I:.IO~i:S~~ssemenea, pnn asezarea fagurilor 1 . '. 1 . d ' ta ta . '. V 1. rn,

~~~~:;:' :r~~e~~~~r;::{~~n~~~~;iior cre!iite . ca;acft~t.e~~ee~~~: ~ : c ~ ~ ~ : ~spattului de strinsura Tot· t

Dae.est. ~~l vaIanfrcarea mal efidenta a

culesurflor, in Iocul c~rpuril%:~:~t~~~ortear~a I in condlttt mai bune a9 faguri careavind a reutats . " ~r s: oos~se magazme eu 8 sau

~b~5~~:c~~r~r!:r.~~~~~g:~~;'~~~I~~~;~~:1: ; : ;~~i~r~~~~e~~

creaza fadi gratH despartito8.l'€. . m ci, n cazurile in care se lu,

Pentru asigurarea rezervelord hrana ,_culesul de saleim se vor retine cFtet __ 2

rana~en4;~u.larna,. inceprnd eu

care se vor pastra in rezerva s- ale d fagun ~hnl c~. mle r .e,. caF:a~iti,culoare, cu celule regulate tar" d f ge regUla laguru mal mchl~l lain veders ea in acestl J.a.·· .,a . eecte sau :elule. de tr~intOri, avindu-se

Fagurii se pastreaza incgo~~u~ ~: c~.~~e r pUletu~. in prtmavars viitoare.conditii de tern ... '.' ~ PI n spatu special amenajate, in

5 ~ O - 6 0 ~~urnid]taf ~ : a : ~ [ : d u ~ ~ ' €~:\~l::~~l~edunzat~are (16-} SoC. ~.i91 a rozatoarelor. . .'. -e com atere a gaselmtel

Dupa utimul cules se ridica eorpurile' . .t . "

~.~~~ ~~purli pentru puiet,. dupa puterea· ta~~il:;~r~e~~s~;/:S:e~~~;as~~'T rpu eu rezervele de hrena pe t ' .•avrndu-sa grija sa se intercaleze . f n r_u rarna, Intra fagurii cu rnieremai face nici 0 alta lucrare de or ~l ,agurl cu ~ezer:e de ~.as~ura, Nu sedei de taa.mna dups . t ~. gan,Izare. a cuibului, La s.nrsitul perioa-

ct, a res l'lngerea puietului f ·'1' .. v

corpurt, din care eel d . '. ., . 1: am~ 18_se lasa doar pe doua

in care a fast sau se r:~a~a~~S~~~%l ~e rnle,re ~l.pastura ~i eu faguri gotde hrana pentru iarna,ee pUlet 91 eel de sus eu rezervele

aC d

FiQ,37. O""a'nizarea cuibuhd pentru iernare 'n •~ S!tUDjla ul!!m eJ ~er1J. cle P lIle! (1 ~ 20M miere' .ne<;!orespum.litoate aculbulul PQntru iernare (1 ~ ,2 - zonli pulet); b ~ org.anlzareaorgan!zanlJl corespunzAtoare " euJbul'" 20na miere; 2 ~ ghem !ern.ne) . e d _

u . p en trLl lern9re (corp en provlzH de 13 ';'agaZle~

6 6

Trebuie evltate practica unor apicultori, care in urma roiosirnstupilor de alte tipuri, Ierneaza familnle de aloine doar pe un corp destup multietajat: in cazul in care fagul'ii sint completati pe toata su-prarata cu rezervele de hrana, albinelor Ie VOl' Iips; spatule de Iagurt ell

oelule Iioere in care sa-s! Iormeze gnemul de rernare, astfel inert VOl' Iisilite sa Ierneze doar in intervalele dintre Iagun.

In aceste conditi; iernarea devine deosebit de grea, rnentinerea tern-perasurii esee diticila, uzura albinelor rldicata din care cauza familiileies din iarna Ioarte slabite ~i cu posibil itat i recluse de redresare,

Spacificul lntretineril familulor de albine in stupi rnultietaja ticoasta in aceea ca mateile avina la dispoaitie un spauu pentru ouatpractic nelimitat se uzeaza murc mal. rapid decit in stupii de alte sisteme.

Din aceasta cauza rnatcile trebuie schimbate muit mal des, cnrar anual.Lasate mat muJ.t timp In stupi, chiar in conditii bune de intretinere tide cules ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat . , i prin aceasea nu potasigura efectivele neoesare de aibine culegatoare; astfel, familia pierdecapacitatea de productis ~i intra mal u!i0r m frigurile roitului.

In eeea ce priveste momentul schimbarli mateilor nu este recoman-dabil ea aceasta sa se faea In perioada de prtmavara cind familia este indezvoltare !iii cind orice intrerupere In aportul de oua se reflects negativasupra crsterii efectivului deaLbine pentru valorificarea culesului, Multmai indieat este ca sehtmbarea matcilor ·s a sa f aca, tn ajunul sau in thnpulculesului, Lucrarea se face Yn sa cu destula greutate dat f lind numarul

mare 'de rame ce trebule eontrolate ..Din accasta cauza, in cazul stupululmultietajat este mult mai bine de proeedat in felul urmator : in corpulal trailea se forrneaza un roi stolon format din 1-2 faguri ell puiet ca-pacit gata de iesire ~i 2 faguri de acoperire eu rezervele de hrana, Secauta ca fagurii' cu puiet sa nu afba Iarve tinere necapacite ffi mici in-eeputuri de botci. In rot se scuture atita alblaa cit s a acopere bine totifagurll. Se ci a 0 botca capaci ta gata de lesire crescuta inacest seep dintr-o

farrrille buna de prasila. Dupa ce matea se Impereoheaza ~i incepe sa oua1n mod normal, roiuI se uTIe~te eu familia de baza prin simpla seoateredintre corpuri a ,podi~orului separator, fara a canta sau izola matcile. Inmod obi&nuit matca t inara 0 eUmina pe cea batr ina din familia de baza.

Lucrares se organizeaza in a~a fel rncit unificarea sa se fsea Inprezenta unui eules, primires miHdi Wnd mal bine asigurata,

Experientele eolectivului de tehnologia ere~terii albinelar din eadrul

Institutului de cereetari pentruapieultura au aratst cs. schimbarea mst-eilor este as 'igurata ~i prin simpla introdueere a uoei hotei capacite 'ineUibul familiei. Matca tinara elimin! pe csa hiitrina ~i dupa tmpereeherecontinua in bune eonditii activitatea de asigurare a ef.ectivelor de alhinein stup,

Luerarea se executa cu maximum de succes in cursul lun'i( iulie:s i inceputul lunii august , indeosebi in p:rezenta unui eules de intretinere.

Acest sistem de schimbare a . mateilor elirnina lucrarile de formarea roiului care impliea ° serie de inconveniente legate de caut:area rame-lor CY. puiet iii a matci i, 'Precum ! i l i amplasarea roiului peste famlUe, prinoare se ingreuneaza Iuerarile -Ia lamilia de baza. Pentru evitarea acestel

67



ultime situatii, in cazul in care se Iormeaza familia ajutatoare aoeastapoa!e fi amplssata ~i mtr-un stup separat, asezat alaturi de f;milia debaza. In aoest caz asezarea corpului respeetiv deasupra famihei de basase face in momentul unificarii.

Pregatirea iamiliilor de albine in vederea sezonului urrnator depindein mare masura de ingrijirea data albinelor in perioada de sfirsit de vara!;ii toarnna, Acest luerueste deosebit de important in cazul stupilor mul-tietajati, Daca familiile intra in iarna fara necesarul de hrana de calitate

cu matcile uzate sau deIecte 9i ta ra erective rnari de alhine tinere, indi~ferent ce rnasur] se VOl' Iua in primavara este imposibil de a se obtine

familii puternica pentru culesul de Ia salcim si a celor urrnatoare.Trebuie acordata toata atentia rnentinerii ritrnului de ouat a mat-

cilor in toata perioada de toamna. Intrucit in acest timp corpul de [oseste in mod obisnuit umplut eu polen (pastura), matca nu poate folosifagurii respectivj pentru depunerea oualor, Este necesar deci a s€schimba fagurii plini eu p.iistura cu fagurii goi bunt de ouat. Pentruaeeasta se ridica corpureu pasture, corpul eu puiet se coboara pe fund,deasupra se asaza un corp eu faguri mai inchisi Ia culoare, buni de ouat,iar deasupra, al treilea, se asaza corpul ell re.zervele de hrana. In felulacesta se creeaza cele rnai bune conditii pentru ouatul matcii si deci pen-

tru asrgurarsa intriirii In iarna eu familii 'Puterniee formate doar dinalbine tinere, neuzate.

Cind devine necesara inlocuirea unei piir~i din mie·!\€ sau com-pletarea rezervelor cu strop de zahar, se va avea in vedere ca reportul

miere/zahar s a He de cca 1/1.De asemenea, administrarea siropului seva face eel tirziu pina la 10-15 august, astfel incit albina prelucra-taarea siropului s a nu mai ajunga sa intre in componenja gnemuluide iarna.

I N T R E T I N E R E A cu D O U A M AT C !

Stupul multletajat perrnite mal bine decit oricare alt tip de stupfolosirea iamiliei ajutatoare preeum !1 i metoda proprie dear acestul tipde stup de folosire a doua maoci in oadrul aceleesi farnilii,

Exoepttnd inconvenientele amintite mai sus legate de manipulareacorpurilor superioare, amplasarea familiilor ·ajUtatoare 'in acelasi stup eu

familia de baza prezinta ~i 0 serie de avantajs printre care amlntirn:reduceres numaruluj de utilaje - in special de fundurl si ca""

paoe de stupi;

- spatiu de amp1asare a stupilor mai mk atH in stupina cit ,'?i inmijloacele de transport;

- simplifi·Carea Iucr-arilor de in-wrire IS fa:miliei de baza pe seamafamiliei ajutatoare etc.

In mod ohisnuit folosirea familiilor lajutii<toare se face dupa schemacunoscuta : .familia ajutlltoare se forme,azii 'cu matca tinara sau eu mateastupului intr-un corp superior despa.rtit de familia de baza printr-un po-disoI' obil;;nruit, sau un pod i sOT despiirtitor (Snelgrove). ,Perioada optimapentru fOTmarea familiei ajutatoare este cea dupa te-rminarea culesului

de la salcim. Familia ajutatoare se dezvolta pina In toarnna fi i ierneazade sine statator, acpunea de ajutorare a familiei de baza Inoepind abiadin sezonul urmator. Acest ajutor se manifesta indeosebi Ia culesul desalcim cind familiile ajutatoare cedeaza total sau partial albina saupuietul familiei de baza sau se unitica in intregime cu familia de baza,fiind apoi refacuta dupa terminarea culesului,

o forma de folosire a familiilor ajutatoarespecifica stupului multi-etaljat este cedarea pericdica a a1binei zburatoare cu ajutorul podisoruluidespartitor, Lucrerea se executa in felul urmator : incepind cu lO-~12

zile inainte de inceperea culesului , f i j i continuind pe toata durata acestuia,periodic, 0 data 13 7 .zile se Inchide urdinisul fam~l~ei ajutii.t~are ~i sedeschide urdinisul pereche, care corespunde cu familia de baza; pentrueireulatia albinelor din familia ajuta10are se deschide un alt urdinis

dupa alta Iatura a podisorului, In acest Iel a:lIb~nelez?,?r~i.t~ar~ ale fami-llei ajutatoare sint dirijate in famili~ de baza, famlh~ aJutato~re fo~-mindu ..~i ef.ective noi de albine zburatoare care vor circula pnn urdi-ntsul nou deschis,

Metoda de lucru eu dous matci a fast Irnaglnata I;d folosita de api-

eultorii arnericani in conditiile specifice de cules de trifoi, spare eta etc.,

la care familiile se dezvolts pe 4-5 corpuri. Conform rrretodei una dinmatcl se izoleaza eu 0 rama cu gratie separatoare in oorpul de [os sicealalta in eel de sus, Ia mijloe punindu-se 2-3 corpuri de strinsura,

Metoda se foloseste ,in doua variants : prima - familia se dezvolta

si valorifica culesul in prezenta eel or doua matci ; a doua - familia s~dezvolta ell ajutorul oelor doua rnatci dlllP8 care 1'8.inceputul culesului

una din matci se suprima prin unificare.

Aplicarea metodei solicita 0 caliHcar~ in~l~~ a pers~mal:rlui apicol!I i un volum mare de murrca necesar mampularn corpurflor m vedereaa:sigurarii permanente a spatiului de ouat pentru matci si a celui pentru

deposrtarea nectarului.

INTREBARII. Care slnt prtndpti!e de !ntreflnerea famililtor de a!bin.e In stupU mu!tieta1af!?

~.Cum se pregCl tesc pentru iernare ~I cum se lerneaZ<1 familille de albine in stupH

muUetaja1i ?

3. Cum se execute! lucrdrile de Jlrlm4vard la stupit muttletajatt? Cum ~i clnd SOlaplloe! inversqrea cO'rpuriloT ~

<I . Cum se valorificll culesuri!e I'i cum SOlrecoUeazd mierea de la stupi t mumetaiat i ~

5. CUm ~e !ntretl.n famlli!e ajutlltoare ttl stupii mu!t1etaJat! ~i cum se real!zeazd

GcIIfm ba re a mate il or ?

69



Lecfia 5

lNTREfI~REA ~I EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBIl'\E INS'I UP) VERTICALI CU MAGAZINE

9in marea varietate de tipuri de .tur» ' " , , '

~u aparut in practica apicoUi ca rod al s bUPI;":1~lcalI, ~U,naga"ane carsIn, preze,nt Ia rio] in ; " I a " a l ' a m - - as I f' , 1 ~g,a el Imagma t l , ! a stuparilor

, ." '" ,In a osinta <:.' • -,pindlre stupul creat in anul 1948 ds r 1 ,~,' ",1 a capatat a larga ras-V H '. -, -, e un eoleetrv condus de prof d ., a~naJ '; ;I c~noscu~ sub numele de stupul RA 1001. .. r. mg.

" Caractenzat pnn simplitate in '. ,.' .de Impachetat ~i de transportat ,~e:uonstr,uctle, forma co:npacta, usord.e~olt~rea familiei, stupul RA 1061 ' m ' ;>1 ,Cll volum sU!lclent pentruf IZ JO log l ce lega te de buna desfa ur .cores .pu~,de.,pe.r~~ct ab t necesi ta tilorcerinteI,or activiHitii profesionale ~as~~~a~i~;.tll famllillar de albine cit ~i

... Din aeeste eonsiderente desc : ',- t, hnolom ,',.mllulor de albine In stupi vertical~l~~ea .e n~ oglel de Intretlnere a fa-cu r'€fierinta la stupul RA 1001. megazins se va face in principal

IN GR l J lR E A F A M IU l lO R D E A lB I N E IN P E R I O A D A D E P R E G A TI R E

P E NT RU IE RN A R E

DEZVOLTAREA PUTERli FAMILIILOR DE AtBINE INDE TOAMNA- -, PERIOADA

Conditla principaia care <a:Sigura ul i ",, _tlno€'rea puterii Iamlliilor la uri nive'l ?~,oce:.. n a~lcultura este men-ferent de sezon. De aceasta de i~ , n rca In tot .tI.l?pul anuluj, indi-

narea t a r a pierderi ' ; ; i indeosebl va.io~~~oItarea familulol' de albine, Ier-eulesurHor.area cu rewHate clt mal bun-e a

Sub Influenta dispariFei vechilor od ,. . , ,melifere (salcirn, floarea-soal'elui) r c, .ri ~J a span tl~l ,~e.noi plante

a agr icul tur i i moderns, sursele de e£e:C~~ 1§I ,a, ~;zVolt~rrl Impe~uoase'11s-au grupat inalve ,perioade ale sez '" ~ no~ Intara s-a~ schimba]f?rmatalbina noastra tautohtona. AStfe~n~!¥~ d~hv;.;~ec~t 'ce~e l.n ca.re s-atlnse de foioase cu amestec de tel 'i ' It ' . p....,.um~e o\)lp~dunle in-~impia ro rnaneasca ofe-ra un cules fo: r t! : 'e<s~n .te mehfere, .:n pre:ren!~lapoi pe cel de la salclm la care alb' ". tl.mpunu de Ia pomu fructffend: ,,f'regatHe. Situatii asemlmatoare ~ ~ e i ~ ; 1 ~ ; 8 ~n,mr:re parte insufident

~~~~riu ~~~ ~~!~1 ~ ; : U : ~ ~ . extins fnIocuind Jlrin ~ I C U 1 t U~r~~li~:!°~~s t~}:Ca urmare, perioada &curta de L a · ,

de 1a sa1cim este insuiicienta pentru le~lrea .din iama pina la culesuto dezvoltare corespunzatoare a

70

familiilor de albine. Ca urrnare - Hiril Interventta apioultorului - elenu pot valoriftca economic culesurile de la pomi cit ~i pe eel de lasaloim. Pentru ea Iamiliile do€ 'albine sa iass cit mai putemioe din lama,tTt;lbuie luate 0 serie de masuri mcepind ind din vera .;;1toamna anuluipreced-ent pentru eresterea unel eantttat! cit mai mati de puiet,

In acest fel seestgura " i 0 dernare normala, un consum redus dehral1a in timpul iernii, uzura mica a albinelor in timpul iernii, :Ilapt carele mareste longevitatea in pr.imavara urmatoare. In familiile puterniceprimul ,puie.t apare inca din luna lanuarie, eantitatea puietulut sporin'd

rapid ~i inlocuind albina uzata lara scaderl prea marl de putere, in timpce Iamilifle slabe, ipe lings .consum ridieat de hl'ana ; ! , \ i uzura marita aalbinelor, se resimt puternic ~n primaViara In perioada de schimbare a

albinei, refaeindu-si foarte greu efectivele dealbine,

Din aeeste eonslderente, perroada .premergatoare introduceril .f.a-miliilor la iernat, deci lunile Iulie-septembrie, trebuie Iolosita pentrucresterea unul numar dt mai mare de albine, Acest Iucru este in modobisnuit dificil de realizat intruclt in aceasta perieada in majoritateazonelor altit culesul de nectar cit si oel de polen se reduce considerabil,albinele dueindu-sl actlvitatea in special pe baza rezervelor de hranadin cuib, Este perioada in care albinele incep sa-s! formese cuibul deiarna, grupind rezervele de hrana in farguriidin cufb, ocupind majori-tatea spatiului din faguri~i Ilmitind spatiul pentru puiet.

La ,rindul lor ~i matcile, sub influenta Upset de cules, precumsi caurmare. a epuizarii in urrna efortului din perioada de pdmavara ~i deval's., r~iincetinesc dince in ce ritmul de ouat, eels mal epuizate, lndeosehicele mai batrme, pot chiar sa inceteze complet ouatul ~i depinde door demasurile luate de apicultor ca actlvrtatea lor deouat sa fie mentlnutaridiocata un timp cit mai tndelungat posibll,

Conccmitent, datorita uzurfl din timpul verB cilt ~i a reducerii can-Htatii de puiet, !I i populatia de albineincepe sa scad a , in iarna Intrindpractic albina crescuta dupa ulti:mn1 cules die v:ara, neuzatasl cu rezer-vele fiziologlce pregame in vederea trecerii prin Iarna,

In principa] mentlnerea aotivitatii de crestere a puietului se rea-Hzeaza prln : asigurarea spatiului necesar cresteri i ,puietulul , mentinereafamiliilor in stare activa prin hrAniri stimulative, asigurarea caldurli instup, mlocuirea matoilor epuizate eltc.

Asigurarea spatiului de ouat. In mod oblsnult in aceasta perioada

spatiul stupiil.or verticall se reduce Iacorpul stupului in care familia pu-ternica ocupa toti fagurii, iar in unele eazuri, corpul ~iun magaztn, Dato-rita inaltimii lor, ramele din eentrul cuibului, ohiar ocupate cu rezervede hrana, au suficlent spat iu in care s a se ereasca puiet . Totu~i, in ,cazu}blocarii culbului IC U mier-e sau I pas tu ra , & aU dadi 80esrt s.patiu este insu-ficient, tr€lbuie adaugati faguri pentru Quat, ale!?i eli grija, de la rezervit

In acest seop se aleg faguri mai inchi~i la culoare, Cll celule regulate,tara defe,cte sau celule de trintori, _intrudt acestea raminind in :mijIoeulcuibului VOl' fi f.olosite ~i ;in continuare in primavara l'a cre'1terea puie-tului. De asemenea, se va avea grija. ca fagurii introdu~i pentru ouatsa aiba minimum 1-1,5 kg miere in coroana pentru a nu crea un gol 10rnijlocul Icuibului.

71



lntroducerea de ifagun ,pentru ouet in mijlocul .cuibului in aceastaperioadii est€ cu aUt mal necesara in caaul aparitiei primului cules innatura sau a amplasarn ;familiilor Ia culesul d€ toamna (de balta, fineata),eIi.ator-itamui'a .cuibul poate fj blocat cu rniere lipsind matea de spatiulneeesar pentru ouart. In aeeasta situati€ 00 pot folosi chiar faguri completgoi, fara .eoroane de rniere, mtrucit aeestea vor fi formate de catre albine,pentru crearea spattului scotindu-se ramele pline leu miere de pe margini,care se pot folosi pentru completarea rezervelor 1a alte familii MU sepot extrage in cazul in care contin doar .miere naturale st nu provin ~i

in urma hranirilor de toamna cu sirop de zahar.

Mentlnerea farniliilor in stare activa este usor posibila prin hra-nlrea alblnelor cu substantele energetice si plastice, necesare, maiprecis de prezenta in natura a neotarului si polenului. Aportul de nectar$i polen, hranirea intensa, determina Intensiffcarea proceselor metabolicedin organismul albinelor , inolusiv secretia de liipti~or prin care se lnflu-enteaza ~iactivitaltea dIE'ouat a rnatoilor. Nu intotdeauna rnsa, in zonade arnplasare a stupinelor familiHe de albine beneficiaza de surse de culespentru asigurarea hranei. Astfel, se impune ori deplasarea stupilor laculesuri tlrzii, 01'1 efectuarl de hraniri suplimentare,

Culesurile tirzii sint mult mal eflciente decit hranirtle stimulativedartori'tii aportulut de polen proaspat, In aeelasi timp s€ realizeaza l1i 0econornie de zahar, polen etc. care de regula acopera eheltuielile dedeplasare,

Ca surse de culss Is sfirsitul verii f?l t oamna se pot folosi fin-etele

din luncile riurilor, zonele inundabile, gradlnlle de zarzavat, bosta-noasele etc., care pina Ia efectuarea araturilor de toamna ofera culesuride intretiner€ a albinelor.

Se va avea grija i-I"usA,n zonele viticole, in cazul in care culesulsucului de struguri este tPrea abundene, ca fagurii ell miere provenitide la acest cules sa nu ramina in cuib pentru iernare, intrucit fiindfoarte bogat in substante minerale .1ji zaharuri nedigerablle pentru al-bine, aeeasta miere poate provoca neplaceri in tirnpul iernii - incar-cllturi intestinale mari, ,diaree, uzur~ prematura etc. Ramele eu mierearespective. se pot pastra in rezerva pentru primavara sau 5e }X't extragein c82:ulin car'E' cul'esul est-e deosebit de ,abundent.

Hranirile stimulative se pot fac-e !n mod diferit; eu mlere, sirop,qerbet de zahar, pasta de zahar, zahar candi, zahar umecta-t etc. indoze mai mad sau mici, in functie de capadtatea hranitoarelor f'Olosite.Principalul este ca prill modul de administrare sa se creeze alibinelorsenzaii'a de prezenta. .permanenta a sursej de eules, care sA Ie mentinAridicata staroo activa.Aoea·sta se poate realiza prin .administrsrea zaha-rului ;sub forma in coare ,aIbinele ilconsuma in ,permanen1;a, dar in dozemid (zshaT umectat, paste, . < ; ; e - r b e t ,etc.), iar ,in loazul in care se admi-nistreaza sub f-orma de sIrop, se va da in doze mid de 150~200 g, l.a

interval de 1-2 ziIe. Administrarea siropului in doze ~i Ia int€rvale malman ,Cf-eeaza.ooar ~o>curi, fara .a mentine S'tarea a'otiVa. a albi'nelor 1arsiropul €ste folsit in majoritate pentru completa're,a rezerv-elor de hrana..

Simpia iolosire a Zl8harului lnsa nu are efed prea ma~e, .indeosebidaca iiamiliil-e nu au rezerve suifi)C"ien'llee pastura £n faguri.

72

Prezenta unui cit mal mlc cules de polen din natura marer;;te cumult efeetul hranir ilcr srtimulartive, ~n Iipsa acestuia mnt! absolut neee-sara administrarea de pollen sau de ~nlO'cuitori de polen, ca surse dl e pro-teine in vederea cresterit puietului, Stnbstantele proteioe se .pot adeni-nistra atit in forma ,de pulbere .dafta in aer liber <cit ~i in ernestec cuhrana en'E'rgetica (turte de serbet, pasta etc.), In aoest oaz se va unma.'l"ica substantele proteiee sa nu depaseasca 10-15% in compozitia .ameste-cului, de asernenea pentru rnarirea atr~ctiviiUitii turtelor de serbet euinlocuitori de polen acestea se vor pregati Ipe baza de miere r;;i cu unadaus de 3-5fl!o polen natural.

Asigurarea caldurii in cuib in perioada de toamna, prin dellmitatreastricta a cuibulul, este absolut riecesara datortta temperaturilor din C€

in oe mal coborite din timpul noptii, care in unele cazuri obliga albineleohiar sa se strtnga in ghem, In aceasta situatie albinele ,pot creste puie.tdear in limita spatlului jpe oare-I pot acoperi ~i incalzi in mod normal,de aceea cuibul se Iimiteaza cu diafragma, se euprirna magazinels 1ncazul in care acestea mal sint In:ca. pe stup. lar fagurii de prisos se treedupa dtarragma. In cazul in care contin anumite cantitati de miere,aceasta se deseapaceste .psntru '8 If i traosa de albine in coib [ar apol faguriise scot ~i se pun In rre:rerva. Nu se recomaada lasarea fagurilor dupadiafragma, pentru a se eviba cazurile de formare gre . si ta a .ghemului inzona aceasta, albmele care in mod accldental se ,grttpeaza pe fagurf res-peotivi f iind lipsi te de hrana' neeesara,

Se ,reduce urdinisul sl se asigura Izolarea terrnica prinamplasaree

de materiale termoizolante deasupra podisorului.In cazul familiilor mai slabe se recomanda folosirea de saltelute

laterale montate dupa diafragme. Este de dorit iosa ca spatUle saltelu-telor sa fIe ocupate de fagurl acoperlt! eu alblne. In felul aeesta atitregimul termic cit ~i familia in sine sint mai bine as-igur ate.

Inlocuirea rnatcilor defecte sau epuizate este 0 actiune deosebit denecesera care in perfoada de toamna se realizeeza mult mal usor ~irnai sigur decit in V'ara.

T n perioada de toomna matcile batrine sauepui-za'te , f~ i refnoiescfoarte greu ritmul de oua't cMa'f i.n IPrezenta ,culesului natural , l ipsindfamilia de gen'erat ii noi de !Slbine t inere.

Este .absolut ne-cesar C8 1n -toote .stupinele sa se tina in mad obli-gatoriu evidenta indiv~dualaa dezvolltar ii .&mili ilor, ;pr in I 'nregistra.rea

spatiUm Ide -albine ~i a ramelor eu pulelt tn momentel€ ,prinlCipale alesezonului ( ie~irea din iarna ; recoltarea mierii Jla difoerite Iculesuri ; Int1'a-rea 1n iama; a. productii1.or reaUre'te la diferlifje culesuri; stra>reas lflni-t aTa ; origin'E'!1l:~i virsta matcilj). tn ·baZ'a ac-estor diat>e·pe Un g a selectiama-rerialului V'al-oros se rpaate falCetriere·a~i eliminaTes mao'i'dlor slJab pro-ductive, a celoT ha.mne precum , ! I i ,8 iCelor care ~n urma eforlulul depusnu mai pot meniine ritmul .norunal de ouat.

Matcile necesare schimbului ,se proctJ. ra sau . .e crE'lSlCin ,vreme tIl'

stupina prin metodele cunoscute. Se va urmari fnsa ca materlalul biologic-nou lntr'odus sa fie Ide cruitate superioaxa, cres'Cut din sUqe valoro:ase.Se va evita folosirea botcilor de roire sau de salvare aparute in familiL



cu productii scazute doar pentru c a aoestea sint la lndemina. Cresterearnatcilor, Indiferent de tipul de stupi cu care se Iucreaza trebuie s afi-e .0 preocupare prin'cipala, de calieatea materialului biologic depinzindin cea mai mare masura succesul in apicultura,

ASIGU1MREA REZERVELOR DE HRANA

Dupa cum 6 0 £ 0 stie, familia de albine nu hibernsaza in timpul iernii.

Strinsa in ghemul de iernara ea .i~i ,continua. activitatea producind cal-dura necesars rnentinerii vietii, ila;r In unele situ atli, Jncepind din JunaIanuarie sau chiar din deeembrie creste pillet inspatiul limitat de dimen-siunile g!hemului. Pentru aceasta acuvitate, albinelor Ie sillit necesarereserve sufreiente de hrana aut in forma rezervelor interne - corpul

gras ,b'inedezvoltat IPrinalimentati'a abundenta in timpul toamnei cit ~iprin rezervele de miere !ii pastura din cuib,

Ccnsusnul de hrana este mai scazut in (primeloeIunl ale iernii pinaIa aparitia puietului, albinele consumind mierea doar pentru rnentinereatemperaturii in interiorul ghemului 16. cca 24-25°C. Odata eu aparttiapuietului eonsurnul se ridicii, temperatura in ghem fiind mentinuta inpermanenta le nivelul de 35-36C1C, ~i creata in corrtinuare pe rnasurace se mareste si cantitatea de .pulet cresout, In aceste conditii J'amiliilenormale, puternice, consurna In primele luni ale Iernii 700-800 g hrana,

in continuarea iernari! consumul rdrelseind la 1,5-2,0 kg lunar, in totalpe Ifl'troog'aperioada de iernare fiind necesare coa 7-8 kg rniere. Ar Ii

insii 0mare ,g,re~ealadaca la Intrarea In iarna s-ar Iasa In familii dooraceasta cantitete, Intrucit, in acest fel, familiile ar iilipsite de hronatocrnai in momentul in care ,au mal mare nevoie deaceasta. La iesireadin iarna sint necesaro in famiHi reserve abunderite de hrana pentruoresterea puietului si rnentinerea teroperatuctt pina la aparttla primeloreulesuri die intensitats nor-mala care s a esigure net:esaff'uJde hrana .alalbinelor ~isa permits chiar ,$i acurnnlari de rnlere.

Este gre~ita de asemenea ldeea ca lipsa hranei in ,primavara se po~tesuplinl cu sirop de zaha». Trebule sa avem in vedere di la ieslrea din

iarna majorltatea albinel este in mare parte uzata in urma Iernaril ~i

cresterii de pulet, alblna tinara liind tnca in cantitate mica, ,prelucrarea

zaharului nefacind ahtoeva decit sa grabeasca uzura totala a alblnelor1 ? i sa le scurteze vlata, De aceea, in afara cantitatii strict necesare Ier-

narii, 18 formarea rezervelor de hrana trebuie aslgurata ~i cantitatea ne-

cesar-a pentru primavara, in total in functle de puterea familiei ~j dezona In care se Iucreaza Iasindu-se 16-20 kg miere.

Deosebit de Importanta este ~i rezerva de pasture fiecars famiHe

avind nevoie de 1,5 - ,2,0 kg 9i care in lipsa fagurilar cu pastura se

poate asigura in forma de polen granule sau pulbere, administrat in tot

cursu! iernii r ; ; i a prlmaverii in turte energo-plastice.

Asigurarea fagurilor cu miere se face inca din perioada culesurllor

prindpale, s<C01indu-sefagurii plini· ~i dLpaciti ;c~elputin ,p e 2/3 din in-

74

iiltime. Pe cit posibll se va evita asigurarea re:ervelor de hrana .de Iaculesurile a carer miere rlstalizeaza repede ( rap1r ta , floarea-soarelui) sau

cu miere de mana, .mtructt Iernarea pe ~~e~ene~ sOli~uri de mier~ ~S'tedaunatoare albinei, provoaca uzura sporita ~l chiar pierderea famllillor

de alblne,In lipsa posibilitatllor de asigurare a rezel~velor d: !a culesu_rile

naturale, aoestea se pot complete cu sirop de za'har. Administrarea siro-pului se va face pe cit posioil in lunile de vara i~lie-august pellJt:a ~

folosi albina dln-aoea perloada 9i a nu se uza albma carewur_:neaza. s~ierneze. Se va urmari de asemenea ca rezervele de hrana sa contlI~a

eel mult 500;0rniere din zahjir, iernarea in exclusivita~e pe .mier: d~nzahar reducind capacitatea albinelor de crestere a puietului inca dm

tlmpul iernil sl deci fiind contraindicata.

Perrtru 0 mai rapida umplere a fagurilor la st';lpii verUc~li ~u m~-gazine in timpul verii, se recomaf_l~~ridicarea ~fagurIlo~ laberall.?lU C:llt>in magazin (fig. 38). In cazul familiilor ell. daua m~gazllle _faguru pentr~umplere se pot amplasa in eentrul magazinelor priln suprrmare~ ce~~r aimagazinelor respective (fig. ~~9).n acest fel fagurtl sint umpluti uniform

~t dlpaciti cornplet.

~£L_ "- ...

li<.~--

FLg. 38. Asigurarea rezerviJtoT de hranii

penrrlb iernare la stupul RA 1001 cuun magazin.

Fig. 39. Asifl'uranw rezervelor de hranrl

pentru ial'na la stupul RA 1001 ClL dowlmagazine.

Pastrarea fagurilor pina toamna se face in tncaperi sau dulapuri

uscate, la ternperaturi de 16-18°C, ferite de umezeal5.: .lov:ituri etc.

Periodic trebuie tratati impotriva gaselnitei prin gszare ell blOXld de sulf.



, Corpul stupUor vertieali ell m' .' .. ,suficient pentru iernaraa familiil . agazme cuprinde .10-12 name, spa~i,uQihi~n~it, pentru Iernaro se fol~.s:c normale, put~rniJoo, D.e a~a, in modcaeun de exoeptie se mai 1 _ doar ,corpurlle stuipllor 91 uneori in

.8Sa pentru iernare si unu 1 din 'In cuib se lasa aUt' f ,. ,'{ U ill magaztne,

plet ghemul de iernare ~araawguspria~nl'.lt s l l?a t l l i e dintre ei s a cuprinda cam-La • , ' ,~, sup imentare

. . orinduirea fag"m' i i .o r eu .~leTe se va "tinecon,t de prdncipiileblO;ogi~~. ale dezvoltarli pe veoticalaa Iamiliilor de albins care eer inpartes .de JO B a Iaguril0 r.·spatii pen-tru puiet iar in partea de sus rezsr-

yele, de hra~a, p,r,ecum ~ide faptul - c a . Q

In Itlmpul iernn albinele se pot de-

p~asa dupe . hrana doar in spatiuldmtr~. mmeq,i nu se pot deplasa pe~agurJ:l laterali i, aLbinele din fiecaremrterval putindu ....e deplesa si avind

acces door la mierea ddntre oele

d?ua rame intre care se afia. Por-mnd de la aceste conslderente la

formarea culbului se va avea in' ve-dere, ea indeosebl mgurii oenr t r i l1~ sa

contina suficienta miere Intrucit a- bce~ta este zona eu can tirtaltea . cea

mal mare de albine.Modul de amplasars a rezer-

v~Ior de hrana poate fi bilaterala(fIg. 40, a), centrala (fig. 40, b) sauumlaterala (fig, 40, c), ult imele doua

~o~uri d~ amplasare fiind mal putlnindicate ~1 folosindu-se rnai mult in

:azul. ~am.i!l .morrslabe ~i cu rezerveinsuficiente, Indiferent de mcdut de. a~p1a. sa l 'e a fagurilor se va 'l.I1'merisa ~u se lase 'in cuib faguri eu mai i:

pU"\! in , de. 1,5 kg miere scotindu-se'in primul rind aeel f a gu r i care in

t?amna au fost oeupaticu puiet~l care cuprind can.titiiti insuficientede mIere. Acestla se tree dups dla-fragma ~i dace timpul permi:,te sedeseapaoese penrta:'u oa allbine1e s.:; -.kansporte mierea in CUilb.

ARANJAREA CUIBULUI IN

76

Fig. 40,AmpwsaTea Te;;:eTve!,oT de hl'aniltn cuibut de ieTnaTe :

II- bliateralli. ; b - central! •c - unllaleralil. '

I NGRU1REA FAM I'U l ll iOR DE ALBJNE lI N Tr lMPUt ~ , E R N I \

AS1GURAREA CONDI'fIlLOR OPTtME PENTRU IERNARE

ExecutaFea din tirnp ~i in mod constiincios a pregatirilor pentrutemeresi intrarea in iiarna a efeetivulUi doar eu fami1ii purternice, ou

albina tinara, neuzaUi ~i ell rezerve abundente de hrana sint conditiile

unei iernari normale, fara accidente, Totusi, mai stnt necesare anumitemasuri in deeursul iernani pentru asigurarea bunei iernari ~i ~ndepar-

tarea eventualelor stari critice care pot apare la une1e familiLo conditie absolut necesara in timpul iernarii este asigurarea micro-

elimatului propice, prin pastrarea unui regim termic cit mai cons tan tposibil~l prineliminarea vaporilor de apa care apar in urrna respiratiei~i a eonsumului de hrana a albinelor, cit : : ; i din apa sau zapada care intra

in sturp de laexterior .De remareat di in prima jurnatate a iernri, pina la aparitia pule-

tului mentinerea ealdurii este mai putin importanta, albinele putind

lupta usor cu frigul, stringindu-se in ghem, in timp ee cresterea exa-geratii a graduluj de umiditate dauneaza puternie albinelor. Dupa apa-dtia puietului, a,tit men ~inerea temperaturii, drt ~i eliminarea uffiiditatiistnt la fel de importante, albinele fiind obligate Ia consumuri exagerate!? i uzura prematura in cazul in care acestea nu corespund necesitatii lorde vista. Pentru reglementarea acestor condltil se va urmari in parma-nenta asigurarea impachetarii cuibului eu materiale termoizolante, astu-parea orificiilor sau a sparturilor in stupi, .amplasarea stupilor in locurladapostite, uscate ~i asi'gurarea in vederea eliminarii plusului de

umezeals.Se va urrnari pastrarea lin:i!ltei tnzona stupinei. Nu se vor executalucrarl ~omotoasre Unga stupi, nu se vor lasa animale sau pasari etc,~

neliniqtirea albinelor in aceasta perioada provodnd cre~terea eonsumulUl

de hrena ~i de aid uzura premstura a alhin,elo'r.Se vor fo10s1 perioadele eli temperatura exterioara riJdicata peste

10----110C pentru efectuareaZJborurilor de cura'tire. Pentru seeasta se voreurata urdinilie1e Iii scindurile de 'Zlborde za,pada, se vor ,presara paie~frunze useate etc. in fata urdini\!ielor pentruca albl'l1'ele ieqlte Ia 'Zlbors a .nu cads direct pe zapada sau pe pamintul rece ~i,s a se :poata l~toaroo i~

stupi. pentru stimulares efeotuarii 7Jborului, mal ales la famllUle malsIebe se vor indeparta capacul 91 Sl81teluve1e pentru ca razele soaxelut sabata 'direct in podlsor. Cu aeeasta ocazie se pot fa.c.e ~i revizii. surnare astarii familiilor ~i se pot executa lucrarile necesare, ghemul fUnd' arfinat1 ?i permit

indchiar mi~narea fagurltor pentruamplasarea mai buna a re-

zervelor de hrana, introduoerea de fraguri cu miere in familiile eli rezerrve

sarace, introducerea de matci in familiile orlaure etc,Incepind eu a doua jumatrate a Iunit deeem\brie, in vederea intensl-

Hearii cre~terii de puiet mai de timpurlU ~i In cantitate msi marese voradministra tU l 'L e energo-plrastice din l).el'1betde zahar eli miere !?lel l adaosde polen , lapte prafete., chiar dadi. in familii exista r·ezerve de pastura.

77



CONTROLUL lERNARli FAMILJILOR DE ALBINE

.P:ntr~ aSigur.area bunei iernari a r . .... . .cursul le-rmi se va fae arnlllllor de albme in tot de

.. e un control pe i dl I' .'. -£-7 zils. Cu aceasta ocaals se veT"· 10 IC .3 mterval de minimuman umitor familii prin sonda] , rr ,.IC<.l starea. genera. Hia stu.pinei, starea

. . .. ! ;O lse lau masur' d • dan orm.ale. Neid Em tificarea Ia 'I'm p a i ~"1 Ie m reptare a cazurilorl' . ~ aillllll or eu sta' .. ..a. esarnmarea corectarii st arU a . tor . .. .rl anormale $1 maidue de regula Ia agravar"a t" . ~ls ora pentru perioade cu timp mai bunieall . '- s anor respective '1'.. .,(eal?in~. De aceea controlul din tim u ,-., ~l. a, plerderea familUlorateotIc :;;1 con~tindozitate, . p I lemll trebuts executat cu multa

'. In cadrul controlului seau in ved '..,~l nnpl1ejurimile ei CUmat ii im .' , :re atrt stupma propriu-z-is citrea apei in zona stup· '1·' , pre]rn_umle-, de-pune-l'ile de za-pada b~lti-d nel, prezenta anlIDalel . . ~ ~.. 'u-se rnasurile necesare asigurarii linistel or sau, ~,pasarllor ete., J U1n-conform celor aratate mal sus. .:;; 1 ~l condllulor de mkroclimat,

.In ce prive~te familia de aLbine se fae' ....exteno!' general stabHindu-s t"1 e m prunul rind un controlrtlor de fflgUri albino etc e ~ artl e .anormale, prin obsel'varea restu-t'l -' " aparue eventual la urdi . ,S UPl or, gall"j facute de ci - It . . rumrs sau In fata

. - IOCan! on, llrme de . I Y

stupl sau pe stupi etc. anima e sau de pasari Intre

Controlu] audit iv fficut 1 . di .t .. a oU r 11l1~ eu un tub d . .e c. ne poate indica stares fami[ie' d." _. e cauclUC, stetoscop

albin-e!e in stare de repaos ::;' ,..I .

upa zgomotul pe care-t produc- biziitul contmuu ~i~~:f~::~ns la ,Ia.virea stupulul eu mlna :dupa care revine imediat 1a normal " Idn~e::~ltlCat usor Ia lovirea stupulut

b" .. .. , Inlea lernare-a normala lbln I '- . ' lzl ltU] plingiHor, caracterIstic indica lipsa . ~.t ". a a. In!' or,

zu tI l ,. rna en- rnze u s · a ; b ea un ii~rt ta li ... ..'

C&le de a muri de f o ame . 1 ara . p s a hranef, albinele fiind pe

ResturiIe dizute pe fund pot da d .'vlnd iernarea albinelor Obs p asemenoa md1cii pretioase prt-R ' S€I"Varea acestOJ" '<AlDOl este mult U~UI'ata .' ... lestun .m cazul stupulul

carton sub cuib ea-e' cla'o ' t~rlU da~~]asarca une.i coli de hirtie sau de, l rt a ur lnJ~uJui pe t t~ 1- .

poale manipula foarte U,;>or. ' . . oa a a~lmea stupului se

, Re:sturile saraee in genera] de ceara d. .~,. . .albme moarte dovede<:c 0 i. .. e 1a capaceJe ~l cu putine

moarte, umez;ala, mu~e niul €:naIf: n? :m~ la . Cantitatj mar! de albIneventila~ie. HesturI de aL;jne "=1 'dee·.

fndlca. l fe,rnarea d.efectuo.a.sa . !ipsa de

- , • ..y agUtl Ire de pa' . fpartl dm aceste resturf iiind "ng v ~ r t . . . Ie ~l·runze uscate,~oarecllor etc. '. h . ramac 1 C la uroini!l indica prezenta

La contl'olul de larna .se va ",,"ita des h'd ~ . .pentru a nu se deranja .familiil d. II! I Iere~ fara rost a stupiIorputea deschide stu ul' .e e a ) ne .. n, :.azul'11e extreme insa se Vacuib, luindu-se toa.fe m~\,~o~trola starea ia.mIlulor fara a sa lnterveni in

mal pu,\ln posibil famiHa· d: a~b:~~sare ca mtcrventia s5 nelinf~teasca cit

78

INDREPTAREA STARILOR ANORMALE

Ca st5ri anormale grave care se cer imedlat indepartate slnt ! ipsahranei , Ilpsa matci l, apari tia cllareii Intr-un grad foarte mare !jji patrun-desea soarecilor in stup,

lndreptarea starilor anormale se poate face pe Ioc, in stupina, dacacondit iile de timp 0permit sau intr-o tneapere special amenajata, Pentruaceasta din incapere se scoate tot mobilierul ~i obieclele de prisos pentruen sa ramina pe cit posibll llbera ~l se prevad ferestre!e cu jaluzele sauparavane cu ajutorul carora s a se poata face tntuncric in camera. Faml-

lille cu stare anormala se introduc In camera respectiva unde sub in-fluenta temperaturtl (18-20"C) ghemul se desface : : ; i se poate executalucrarea necesara. Pentru stringerea albinei inapoi in stup se face in-tunerlc in camera, laslndu-se dear a raza de lumina sa cada pe urdinis,In felul acesta a parte din albine se intcec in stup, parte rarninind insape pereti, tavan, podea, de unde se strIng cu 0 matura ~i uri fara!l : ; ; i seintrodue in stup,

Dupa introducerea albinei In stup se 1nchide urdinisul ~i stupul sescoate tntr-o alta incapere cu temperatura de 8-lDee in care se pneclteva ore pentru ca familia de alblne s a - : ; ; i reiadi ghemul, dupa care sere~aza pe locul ei in stupina. Scoaterea familiei din camera incalzitadirect in stupina nu-I permite acesteia foarmarea normela a gnemului,grupuri de albine fiind surprlnse de frig in dlferite colturi ale cuibuluiunde tngheata !? i mor, fl ind ilpsite de posibilitatea de a se alipi la ghem.

Completarea rezervelor de hrana cu turte de serbet sau placi dezaharcandi se face direct pe loeul din stupina, prin deschiderea stu-pului si asezarea plscii sau a turtet de serbet dsasupra ghemului, ellgrija, ea s a nu se striveasca albina. Chiar st lntroducerea unei rameell miere In marginea ghemului. se poate face pe loc, avmdu-se maregrija CB 1a desfacerea ramelor din culb aLbinele din ghem sa nu cadspe fundul stupului.

Introducerea matcii in cazul familiilor or fane se poate face de ase-menea pe loc, tn stuplna, matea putind Ii. data chlar !Ii direct,. fara a malIiintrodusa tn cw;;ca, In cazul unificarli a dOl la famBH e mai bine CO l

lucratea sa se execute la caJdura, pentru ("8: albina sa se poata amestecalar matca sA ocupe I De tn centrul ghemuJuL

In cazurlle de lipsa to:ala a hranci precum !Ii de .aparitie masiv5. adlarelie~te neCf'sara introducerea fal11ili i lor in camera inclilzita : ; : i reiacE'-

rea toata aculbului. In cazul diareU !'e va provoca de asemenea S i zberulde curatfre, dupa. care se vor inlocul fagurH mUl'dari eu altii cur.ap !Ii

se va curat! stupu! in interim' de petele de dlar(>c.a sltuaiff> destul de frecverita la stupH cu defectluni sau r a r a gratH

de ~oared la urdini~e"te patrunderea aces to ra ' in cuib. Prezenta :; ioared-lor 1n stupt pe lIm;H deteriorarea stupHor ~i a Iagurilor POrv08cfj 0 con-tinuA nelini!).te a familiilor de albine prin zgomotul qi mirosul pecare-l fac, Pen tru in.laturarea ~oarecilor se deschid stupii ~ise scot faguriineocupati de aIbine, :;;oarecH se prlnd ~i s€ omoara, se ~nJatura fagurijstricati ~i toate resturUe de pe fund, astlelincH s a rfunina cit mal putineul-me a prezentei ~i a mirosului de ! '1oarec1 in stupL De asemenea seastupA toate orlficiHe facute de $oarecl. ~i se monteaza 1a u"f"clini~ 0 gratie.

79



•

80

Fig. 41. CU$ca de iernarl!

Fi~. 42. Dulap de ier 'IWr€

pent1"'!~ 120 matci

'Fig. 43. Montarea l('l.gura~ului

£n CU$c('i.

TEHNOLOGIA IERNARll MATCILOR IN AFARA GHEMULUI

Au treout peste 20 de ani de Ia publi-carea metodei privind. iernarea matcilorin afara ghem ului, In perioada soursaaceasta metoda a fast verificata aUt inconditiile stupinelor de amatorl, cit ~i inexploatart marl, dovedtndu-si eficientascentata. In cele oe urrneaza se descrietehnica iernarti dupa aceasta metoda cu

unele tnmbunatattn ce s-au realizat indeoursul anilor. Metoda consta din ier-nares matcilor eu cate 40-~0 alblne in-

sotitoare ~i inlocuirea periodtca a aces-tora, utilizind in acest scop custi de 0

constructie adecvata, La aplicarea me to-del se Iolosesc unna'toarele utilaje !l i rna-teriele :

Incepind din anul 1962 se utilizeaza ell

sueces un model nou de C1l:?'earealizata-din material plastic (polistlren-soe) careasigu~a . eon~itii t:rmiee optime Pentrumatca ~l albineie Insotitoare, Are forma~~eptunghiula:a. ~ompusA. din corpul cus-

h!, capac de ~nchldere ghsant ~i un hra-mtor detasabil. Corpul custli are in in-

terior 70 ~. inaltime, 50 mm lapme !1 i

45 mm adineime. In partea anterioara ape:et7 1ui di.n ~pate are un prag de 15 mma'dmelme, Iimitind ast,flel 0 suprafata utUs

d _ ; 60x50 mm pentru montarea unuifagura!? cladit, In pereteie de sus esteprevAz~t un orificiu de 2 mm diame-t~u. prin care albinele iau hrana din hra-nitorul montat pe partea extsrioaraCorpul custtt se inchide cu un capac gli~sant prevazut cu un orificiu de ventilatie,

I? v-ed.erea protejarif albinelor contra

seh:u:n~~rI~or bruste de temperatura, aIumlnll ~l zgomotelor din camera de ier-nare, custile sint tinute in dulapuri deconstructie simpla cu capadtatea de 20sau 120 custi,

. Dulapul pentru 20 matci neeesar laiernarea rnatcilor in conditil casnlce seeo.nfeeti?neazl1 din scindura de brad' sautel ¥elul~a. de 16~20 mm grosime, avindin interior 330 mm Idtime ~i 250 mmadincime !1 i latlme. La 50 mm inAltime,

f

Fig. 44. popuLaT'e~ cu albine

a 'cu~tU

fig. 45. Introducerea matcii

In cll~cli

rw. 46. Umplorea hr/1nitOTU-

lui cu miere

6 - MaI \ualul apicul torull li

pe peretii latera-Ii este fixata cite a ~i.pc6pe care se sprijina un sertara~ destmatamplasarf c~tilor de i'ernare .. Sertara~~llconsta dintr-o rama confectlOuata dinleaturi de 25x8 mrn, avind in par tea de[os un grilaj realizat din sipci cu sec-

tiuni de 8::-:;10mrn.La 35 mm de la tavanul dulapului, pe

peretii laterali se fixeaza cite d0~a ~!pci,care se spri jina 0 rama prevazuta cu

~nza de sac. Pe unul din peretii later~li,

amt in partea inferio'ara, eorespunzmdspa~iului de sub sertare, c~t si in, pa~rteasuperioadi, deasupra ramel eu pmz.a ~esac se alia cite un orificiu de ventll:ltre

de 'lOOx15 mrn reglabil eu inchi:at?fmetalie. Dulapul se inehide cu ~ l1~a_dinlemn fixata in balamale sau gilsan:a penuturi prevazute in p€r-etii laterall sau

verticali. - t .Dulapul eu capacit~tea de 120. rna c:

are aceeas! constructle cu deose~lre C .B

este eompartimentat, fieeare aV1nd di-mensi unile arcUate mai sus.In afare. de utilajele deserise mai sio.t

necesare: .. 1 d_ colivii de matca sau cutll goa e ~

ohibrituri, folosite pentr~ i~trod.:uce~a $1

pastrarea provizarie a mstellar m timpul

inlocuirii albinelor; . ._ sticla de geam avind latlmea :a P 8

-

cului glisant ! ! - i eu 0 tungime dep~indpe aeeasta cu CC8.. 50. n ; t~ , folo;>it In ve-derea impiediearu le~ml albtnelor petimpu,l controalelor curente; ._ faguri chiditi pentru eehtparea cus-

tilor; . b 11_ mlere de a1bine de cea mal ~n_

calitatea (salcim) in stare comple: flUlda,

fara urme de cristale, in cantltate de200 g pentru Hecare matca iernata;-a~bine de schimb, cite 24-3~ g

(240-300 albine), de fiecare matca ier-

nata .Tehnologia iernari i matcilor in. ~ara

ghemului se desfa~oari l as.tf.~l: pe:noada

optima pentru trecerea matellor dm. ~~-eleele de imperechere sau din fanlllllie

normale, eor~spunde decadei a II-a a lu-

81



nii octombrie. In anumite situatii tre-

cerea ,P O ate fi f.acuta mai timpuri~l' (sep-temJ:me)_sau chiar I]i mai tirziu In Iunile~e iarna, De altfel, matcile disponibile(lmpe_:echea te ~ sau neimperechsats) se

pot pastra dupa necesitate si in cursul se-zonului de vara,

Inainte de introducerea albinelor si

matdlor,. c~t i l~ se C'U r a t a ~i se spala eudetergenti, Apoi se procedeaza la echi-

parea lor eu fagur~i. in acest scop seIolosesc faguri vechl cu celule de albinelucratoal'i~,. in ca~e au cresout eel putin3 .gen<:_ratllde puiet, Fagurii se deparazi-t;aza .Inpre~labil, ~imp de 2-5 zile in\ apon de acid acetic Industrial coneen-

tra t, . con t ::a. moliei de ceara ~i nosemozel.Dupa "a'en:Slr.ea lor i? i scoaterea sirmelor,fagUr.ll se .t8H: pe linie orizontala, in fi$ii

~,e ~un~nsl.ulll co~espunz a toare 10111im ii:patlUl~: din .:nterlOrul custii. inainte de

~ s; ~ala~fi'I111lea latime'a convenabila,se mlatura ~u un cutit inciHzit('elulel~de pe 0 fat~ a JaguI'elui. Dupa sectio-

n~rea aceste:_la f~guTa,!?ii rezultati se li-pesc cu oeara topita pe partea f a r a celulede peret-ele <lin fundul custli, '

C?pera~ia _::Ie.populare a custilor cua~bme ~l matci se efectueaza de prefe-

rl;:ta l : r : zile~calduroase ~i insorite con-

stind ~din ~as,m~a matcH". trecerea' tern-porara. a ei In colivie, popularea custiiell ~bl~,e - ' ? i introducerea matcit in ~u-,?~ade. l_rna::e .. Operatcrul versat in manipu-

~~l e~. m.ate~lor .aUt Ia ridicarea de peL gun ~lt_!?l.la.Introducerea lor in cohviisau mal tirziu m custi, le va apuea direct

eu degetele de torace, Celor rnai putlnexpenmentaU se reeomanda sa foloseascapentru imobilizarea tempor;ra a ~ a t . ,un tub scurt de sticla prevazut 1a u-~ . : 1 1cu pl • d . ~ . n Cap. rasa e SIr-rna, Jar la eelalalt capatcu un dop. Dupa gasirea matcH pe fa~gure .. se scoate dopul si cu capatuj res-pectr_v se asaza deasupra ei pe fagure.Dup~ ce rnatca se urea pe peret.ele tu-

bul~l, .~~esta se ri-dk! de pe fagure ~i

S€ ;lC~lde eu dop. In vederea populariicu albine a eustilor de Iernare, fagurels

32

Fig. 47. MontaTea; hraniwTU-

lui in dulia cu$tii

Fig. 48. Con;rotul ierna.r[ i

Fig. 49. leTnarea miUcUor in

camera de locuit cu rlulnpul

a$ezat pe $ifonier

Fig. 50. Cu~tl eu motei indut-apt£l de ieTnare

Fig. 51. lntroducerea sert-aru-

lui eu cu~~tin . w . .1ap

Fig. 52. Ric1icClrea mat~ii di~:;:u"cil cu ajuton.tL'ui Cf€Wn'l.u'Ut

de pe care s-a r tdioat mates, se b~aza

in pozitie ver ticala, re zemat de stup.Dupa ee albinele se ingrAmadesc pe ce-lulele eu miere ale fagurelui, cusea des-chisa se a~aza in contact cu aibmele ~i

apoi folosindu-ne de eapacul ei irnpin-gem' un grup de eca 40-50 albine in

intertorul custli.Daca se cons ta ta .c a in cm ; c a sint prea

putine albine, operatia se repeta. Pen!ruapre-cierea corecta a mrmarului de albinenecesare se I"ecomanida ea la populareaprimelor' 2-3 custi sa se numere albi-

nele introduclndu-le una ci~e una.Dupa popularea eustii cu alblne, inc~i-

de'f€a capacului !? i inlAturar-ea aibint:!'-oraflate ,pe suprafata ei, se pro~,eazA la

introduceree matcii,In cazul folosirii tubului de sttcla, in-

troducerea matcH se realiz;eaza prin scoa-terea dopului l]i suflarea prin plasa desirma eatre int-eriorm custii de ieI'naTe.unde se executa urmatoarel€ [ucrari :

umplerea nran! toarelor eu mlere, mon-

tarea lor in dulifle custilor ~i introdu-cerea custilor populate in dulapul de

terrrare. .In vederea preveniril nosemozei, ehlar

!? i in stuptnele indemne de aceasta boala,mierea administraUi trebuie s a contlnaFumidil B in concentrati'e de 1:1000 (1 .gmedicament la 1 kig miere). F a r a aceastamasura, iernarea prezintii riscuri foarte

mari.Hranitoarele umplute cu miere (capaci-

tate QCa 20 g) S€ introouiC in la:ca~ul lo~,~inj'ndu-se cusca in pozitie rasturnata;Dupa fixarea hranitorului eusca se a!i'aza

pe sertaras .in pozttia ei norrnala.Prima serie de albine folosita pentru

iernarea matctlor provenite din nucleeputernice sau din familii norrnale ;ftir:J

tinere, neuzate, slnt capabile s a hra-neasca matea timp de 40-60 zile. Seintimpla ca albinele din unele ,eu~ti sadea semne de uzura (supraind.rcarea in-

testinului gros, tnegrirea ~i aparitla dia-reei pe peretii eustti) inalntea terme-nului arAtat, 'in care caz este necesara

83



uzate ;

- curatirea Cll?tiil:or;

- popularea custilor eu aloineproaspete ;

- reintroduosraa matcilor.

In conditii de iernare a 10-3Q

matci, exceptindu-se reintroducerea mat-cilor, toace operatiile se pot executa in

aer tiber. In cazul exploatarilor rnari

(peste 1000 matci) majoritatea operatiilor

se executa in Izolatoare de plasa, In in-

eaperi. Riidicarrea maibcil9r din cu~ti seface cu mina, tub de sticla sau eu ajutorul

unuicreion ascutit introdus sub torace1ematdi care se ve prinde de acesta,

MAlJcile Se tree in calivif sau outii de chibrituri numerotate ~se aduc in camera de iernare, Urmeaza apol golirea eustilor de albin€uzate prin scuturarea lor deasupra unci la ,d iy€ de stupina. CW}tUe eli-berate s'e aduc In camera unde se cun'ita de pete de diaree sau resturide ceara. Cele care au faguri degradati, se inlccuiesc ou altele pregAtitedin timp in aeest SlCOp.

Popularea custilor cualblne neuzate se efectueaza de regula directin stupina, beneiiciind astfel de mobilitatea redusa a alblnelor, da-torita ternperaturii scazute, Dupa gftsirea mateit in familia furnizm.rede albine, se scoate un fagure populat eu albine, care se reazem! destup, apoi se procedeaza la populare dupa cum S-3 arAtat anterior.Opera,\:ia de popu'lare a 20-40 cu~ti de iernar€ dureazA de regulA15-30 minute. Daea exista temeri c a in cuibul farniliei respeotive s-au

desprins 0 parte din aLbine din ghem, stupul poat€ Iiadus pentrudte\-a ore intr-o camera ineiHzita pentru re-facerea acestuia. Duplt oca

in!locuirea lor. Sehimbaraa albinel uzatese face la 3-4 sapatnrini in perioada oc-

tomJbrie-ianuarie, la 3 saptaminl ~ chiarmai devreme, in lunile februarie-martte,aoeasta datorita virsbei cit si uzurli ac-centuate determinate de cresterea puie-tului in a doua perioada de iernare, In-

tiilI'zierea schimbarit aloineka- pes1e ter-

menele aratate contriouie la ing.reunareaiernarii ~i necesita in consecinta munea

in plus penrtruoontroale suplimentare,

curatirea petelor de diaree, inlocuirea[3Jgurt1or din o~ti etc. oeea ce se evtta .in cazul respectarii termenelor.

Inlocuirea a~,binelOTuzate comportsurmatoarsla lucrari :

- seoaterea matcilor din custi ;

- ellberarea oustdlor de albiae

84

F'ig. 53. PreaiitiT,ea fagurelui

pentru luaretJ all>inelot'

Fig. 54. Niicli'iirea 71Ultcij inmiere

15 minute de Ia aduoerea oustilor in camera inchlzi~a se proeed7 aza la

Introduoerea matcilor. In g.eneral acceptarea mat~llor €ste a~~guI'at~1000/0 in cazul ca rnatcile au Iost in~oduse in custile 1o.r ~ropr.:ll..Dacase folosese insa ousti in care anterior au fost alte matci, matcll.e seintroduc numai dUJpa a prealabi[a naclaire a lor in ~lere. f\lbllleleuzate evacuate din ousts, praotic sint iara valoare, mal ales In cazul

popularii unui numar reclus. de _c~ti.. _ . ,.,_Desfasurarea normala a ternaru depinde 1ll ID3Jn: masura ~e re-

gimul termie a1 incaperi! in oare. ~~nt pas't::ate ?u:ap!ml~ou c~h~e .~eiernare. In tCaZiUllernarii In COndi~l!l gospodaresti, incaperi le ell mcal~lIecentrala slnt ldeale. Desigur . ! i i in ineaperile incalzite cu lemne ier-narea decurge in condtti; normale daca te:np:ra~ura din t~pul nopti;nu scade sub 16°C.Temperatura optima din mcaperea de iernare estede 20~23"C cave se realizeaaa m cazul ca dulapul de iernare se ampla-

seaza pe ~ifonier sau pe 0 consola la distanta de 1 m de sursa de

tncalzire. . . S ..La Statiunea Centrala de Cercetari pentru ~pi~u~tura ~1. :r1Cl-

cultura ttmp de 15 ani au Iernat cca 12000 matci intr-o incapere

incMzitA eu lemne, duiapurtle fiind amplasate la cca 30 em de perett,

pe un postarnent avind o inaltime de eca 70 em de 1:Bpodea. . .Modul cum decurge iernarea se urmareste prm controlul fU!c.arel

custi in parte, care se executa 1a 24 ?r~ dupa populare, i~ ulrt~riordin 7 in 7 zile, Controlul se executa tmmdu-se 0111700ln rmna stmga,iar in dreapta impingind cu 0 placa de sticla capaeul glisant in direetia

de [os in sus. Proeedindu-se astfel se poate vedea interiorul f a r a caal'binele s a se imprastie in camera.

Starile anormale pot £i causate de : lipsa de mana (neaprovizionare

Ia timp cu miere), naclalrea albinelor (montarea defectuoasa a hranito-

rului in dulie sau hranitorul este spart), pieirea matcii si a albinelor

insotitoare «de ioame - astuparea orificiului de hranin: cu crimal'e. ~emiere), pieirea numai a matcii (nosema, virsta avansata), sau apa:ltiadiareei (albine uzate). In cazui controlnrlui efectuat la termenul Indicat,

custlle se curata de albinele moarte, se inlatura petele de diaree, sereaprovizioneaza dupa nevoi hranitorul en miere si se inlatura orice altedefeetluni, inclusiv repopularea oustii, daca matca este in pericol. Tre-

buie avut in vedere ea aprovizionarea prea frecventa a hranitoarelorcu miere poate determina alungirea exagerata acelule'lor fagurelui,

fenomen care tnrautateste conditiile termtoe din cusca, De aceea, daca

se eonstata cs fagurele este cornplet umplut cu mlere, adrninlstrareaaltei portii se amma Plna la controlul urmator,

In incheiere, trebure preoizat ca iernarea matcilor farA pierderise realizeaza prin asigurareaobligatorie a urmatoarelor conditii:

- inloouirea albinelor uzate s a se faea numai eu albine pro-venite din familii puternilce, dispuninld de rezerve bogat,e de polen,de matci tinel"e i? i de a1Jbine in majoriiatea lor creseute in sezonulde toamna:

85



, . - ~n cazw. matci!or :t:>rovenite.din nuelee Ioarte slabe (100-200 galIbme) sa se foloseasea chiar la prrma populare numai alblne din fa-milii puternice, intrucit albinele din nucleu srnt in general iara valoare~i deseori infest ate cu nosema sau alte bali ;

- :in spatii!le unde se desfasoara iernarea temperatura sa nu scadasub l6·e, conditiile optime reallzindu-se intre 20-23°C .

., -: - s a se folcseasca nurnai rniere de rea mai bunA ealitate cu 1% 0Fumidil B, pentru prevenirea nosemozei,

Respectlndu-so recomandarile de mat sus, se reallzeaaa iernareamateilor fara pierderi, in numaf' dorit, cu mijloace materials foartereduse (2()0.g miere si 24-30 g albino de fie-care matea),

Experienta acumulata atit tn tara cit si peste hotare de la elaborareame~t~?ei'Lar~ta.a prin. a'p~~careaei, calitatea matcilor- sub raportul prolifi-cltatll ell $1a1longevltatll nu se deosebeste de calitatea acelora care ier-neaza in familii normale.

lN GR lJ lR EA F AM IL I!L OR D E A L B J N E IN P ER IO A DA D E P R IM A VA R A

DEZVOLTAREA FAMILIlLOR DE ALBIN.E DupA IE~IREADIN JAR1VA

O~ata cu statornici:ea vr~mii ~i ridicarea t~mperaturii aerulu] peste10--:.1~ C se poate considera iernarea ca terrnlnata ~i se pot Incepe

~ucrarlle. specifice de prim a:rar a. Dat Iiind temperatura scazu ta totusl,indeosebl noaptea, precum ~l desele perioade de racire mal accentuata a

temperaturii se va acorda 0 atentie deosebita pastrarii caldurii cuibuluicondltio principala pentru dezvoltarea familiei in aceasta perioada::Pentru aceasta Ja prirnul control (revizie de primavara) pe llnga curati-rea [~ndL:lui, v.eri.[kare.a_familiei (numarul de intervale ocupate), a pre-zentei puletului ~l a. rezervelor de hrana, se va face in mod obligatoriuo rearanjara a fagurilor in cuib, oprindu-se hgurii cu puiet in centru ~i

cele cu rezervc mal bogate de miere pe cele doua laturi, in cuib lasindu-se doar atitea rame cite intervale de albina ocupa familia. In acest fel seaslgura ~albineJo!: PO~ibilit~tea de .a-~i mentine mai usor temperaturanecesara cresteril puietului, Aceasta strimtorare a cui'buluiest€ ell atitmal necesara in aceasta perioada eu cit cantitatea de albina scads treptatdatorita mortalltatll albinei de lernare, pina in momentul in care albinatinara egaleaza si intrece in cantitate pe cea care moare.

Odata cu aparitia prlmelor flori de prlmavara, actlvitatea de cules

a alblnelor- incepe. Nu ne putem baza jnsa pe culesul din natura acestafiind indo destul de slab, albinele intretinlndu-se Inca in principal dinrezerveJe din stup, Pentru aceasta s€ va avea grija ca albinele sa fie

asigurate in permanents. cu hrana atit energetics (miere, sirop) cit i \ i - i

plastica (pastura, polen, inlocuttort de polen); un rol deosebit avmdu-I Instimularea ouatului rnatcilor, efectuarea hrilnirtlor de stimulare dupaprocr-doul folosit !? i in toarnna, Un rol deosebit n are in a'ceasta perioat!!iasigurarea albinelor Cll apa, aceasta fiin!du-Ie necesara in procesul de

cre~t(>rea puietlllui. Trebuie s a se evite practica gre~;ita a unoI' apicultoMcare lasa albinele sa-$i procure apa din surse ocazionale {$anturi, baltietc.). In acest fel albinele vor folosi de eele mai multe orj 0 spa murdara.

86

infectata cu dHeriti microbl, baoterii sau mlcroorganisme daunatoare carepot intoxlca aibinele ~i puietul, producind pierderi in efectivul de a1bine

sau slabindu-Ie rezistenta r a 1 . a de boli. .o atentie deosebita trebuie aoordata ~i calltatl! matcilor Iasindu-se

in familri doar acelea care inca din primavara timpurlu Inoep sa depunaintens ~i compact puiet normal. Puletul in cantitate mica, neuniform, cu

capacire bornbata indica matea uzata, bMrina, trintori~a, care trebuieimediat eliminata, Matcile se vor schimba cu altele de la rezerva sau prin

unlrea familiei cu 0 familie mal s18lba ca putere dar eu matca de bunacalltate. In eontinuare, dupa trecerea rnomentului critic al schimbariialbinei ,~i a aparitlei albinei tinere in cantltate tot rnai mare, se trece

treptat Ja largirea cuibului mai intE prln introduce-rea a cite unui fagurebun de ouat (faguri mai lnchisl la culoare cu celule de alblna, fara eelulede trintori sau deformate) intre ultimul fagure de puiet ~ieel de acope-rire (fig. 55) iar din momentul in care in cuib exista 3-4 faguri acoperiti

ell puiet aproape pe toata inaltimea, iar albina acopera blne 5-6 inter-vale se poate trece la Introducerea direct in centrul cufbului a fagurilorpentru ouat (spartul cuibului) (fig. 56). Adaugarea acestor fagurree va

face Ia un interval de '6-7zile, timp in care matca reuseste sa ocupe cupulet atH fagurele nou introdus cit ~i spatiul eliberat de puietul

eclozicnat.

y.g. 55 . Liirgi,re.a ouibuitn. F o g _ 56 . "Spurgcreu" C1.db '(H!H.

In cazul familiilor puternice, care inca de la ieslrea din iarna ocupa5-6-7 intervale I? i au puiet pe 2-3 faguri, din rnomentul in care ajungsa ocupe intregul corp eu rame cu puiet, in scopul mentinerii ritmuluide Quat al matcir se pot sco:ate cite 1-2 fagmi cu puiet capacit cu carese vor intari familiile mal slebe din stupina, in Iocul lor Introducindu-serame bune de ouat, Pentru a nu se slEilbiinsi'iprea tare puterea familiilorrespective prin $Coaterea de puiet se poate practica s'chimbul de puiet

intre familiile pUL'ernice~i cele slahe in locul tamelor cu pui€t gata deiel?ireluat de la rarniliHe puternke, dindu-se fagurl Cll oua ~i larve tin eredin farniliHe slabe. Prin acest ochimJbse asigura spatiu de ouat matdlordin f.amiliile .puterniee, fagurii din familiile sl<aJbe avin.d suficient spapu

1 3 7



liber pentru ouat, iar familiile slaoe sint ajutate sa~i refaca mal rapid(;antitatea de albina din puietul primit.

Aetiunea de intarire a familiilor mad slabe cu puiet luat de lafarniliile mal puternice nu se va ineepe eu Intarlrea celor mai slabeIamllii, ci eu cere de putere rnijlocie, In felul acesta se va obtine lntr-un

timp mult mai scurt un numar mare de familii puternlce ~i decl un numarmal mare de faguri eu puiet, in baza carora se VOT putea apoi Intart ~i

restul de familii rarnase mal in urma eli dezvoltarea.

PREOATIREA PENTRU CULES $1 VALORIFICAREA CULESULUIDE PRIMAVARA

In perioada de prlmavara, in zonele din sudul tari i !? i in oele de deal,in func~ie de condittile climaterlce ~i de puterea familiilor se pot valo-

rlf'lca in unil ani culesuri de la salcle si apoi de la pomli fructiferi. Prln-

cipalul cules de primavara este insa eel de la salcirn din cursul lunli maioFamiltile care pina Ia inceperea culesului ocupa bine cu albine fa-

gurii din corpul stupului ~i au puiet pe 7-8 faguri pot valorifica normal

culesul si au nevoie de spatiu suplimentar pentru depozitarea mierli.

Pentru inoeput se va aseza deasupra eorpulul un magazin cu fagurlcla,diti . ; ; i cu faguri .artificialt, dupa care in momentul In care primul set

de rame este umplut pe jurnatate iar culesul continua cu Intensitats s€mal poate amplasa !? i un el doilea sau chiar al treilea magazin, Maga-zlnele doi i? i trei se Intercaleaza into1:rdeauna rntre magazmul pus anterior

i? i corp. In felul acesta fagurii sint dadi~i $1umpluti mai rapid, In timpce in cazul In oare magazmele se pun direct deasupra celor puse anterior

se poate tntlmpla ca albiriele sa umple ~i sa di;pi'keascii faguril d~n prlmulmagazin, sa blocheze fagurii din cu~b cu miere f l . i sa nu se uree in maga-zinele puse mal tirziu. Se reeornanda ca in magazine sa 5e lase 9 sau

chiar 8 fame in Ioc de 10. In Ielul acesta, dat fiind dlstanta mal mare

dintre rame, se va Impiedica ocuparea cu puiet a fagurHor din magazine

de catre rnatca ~i se va obtine 0 cantltate mal mare de ceara Ia desca-pacire,

Limltarea spatiulul de ouat al matcli si mobilizarea unui numar cttmai mare de albine la cu1es au de asemenea 0 importan~a foarte mare tn

timpul culesului. Ocuparea albinelor eu cre$teTea puietului peste limiteleeuibului in a·ceasta perioa:da duce la diminuarea productiei. Pentru

aceasta se pot folos1 gratH separatoareamplasate intTe cuih $i maga-

zine sau izolatoare tn care matca 5e introdu.ce eu Un numal' anum it derame. UnE a:pilcultori recurg la izloarea matcii in .cu~ca pe timp limitatsau '1 a suprimarea definitive. a a'cesteiB. 'lmcraril-e experimentale facutein aoeasta directie au ar8tat insa ea familiile lipsite de puiet ;;i In-dease-bi de make. in perioada eules1l1ul au 0 activitate mai slaiba !? i O I b t i nprodl1ctii mai mici . : : 3 ~ c i t fami1iile normale.

Prezen~a puietuluf'f?i a rnatcii est€' absolut npresara in tot tim-pulflezonului, de aeeea, pentru 1imitarea cantit.3:tii de puiet, eel mult se valimita spatiul de ouatal matcH pentru eJibel'larea unei parti de albine de1a cr~terea pUlf'tului in fo]oiml cu1esu1ui . ('re1Sterea rI·epuiet trebuie lnsa

mentin uta a ctiva si !ntensa pE'ntrtl a.<:i!"IJrarl"a -perm 8nenHi Il fam ili~i cunol J:! 'eneratii d~ albin!" 1)imentinerea puterli fami1iei la un nivel ridicat~

8 '8

I N G R U I R E A F A M I U I L O R D E A L B I N E IN T I M P U l V E R B

VALORIFICAREA CULESURJLOR DE VAR--;-,

PREVEN1REA $1 COMBA'l'EREA ROITULUI

. d Ia salcim ~i recoltarea mier il, can-Dupa va10riHcarea culesul~l .e. ea"ca- prin eclozion_area puiNU-

, f 'lli corltlUUa sa cr " ....titatea de albin~ in amI. I 1 < mitatea de puiet In multe lamilil. este illlui depus anterior. In SChIro?, ca. 'nier'e in timpul culesulul sau a

. rna blocaru cmbulUl Cli rruer -regres m ur . _. _ ,.. I'

nmttarn ouarului de catre aplculto . f' '1" se creeaza condi~ii propice• 1"' 1'· muit€ aml 11 •In aceasta sltli~~le,. a . • . ' eu totul nedorit, avindu-se in

pentru intrarea in fng'U.nl~ rOltulUt~' faptmal' pot vaiorifi,ca culesurile de'1"-1 '"'"'ectlV€ prac ic nu ' " . d

vedere ca famun e reuJ"". toada trebuie acordatii toata atenna e~-vara, De aceea, in ~ceas.ta perioe at" intense a puietului ~i prevem-volUi.rii famiiiilor prrn stllUularea cres ern

rea roitului. ,.' f< "in asigurarea spaliuluine-

Stimularea cr~t:ril PUH:~tulU~r~\u~t ~~tru ouat, s-e seat fagurii cuce5'arpentru ouat. ~ ,mtrad,uc fag z rva. fn cazul Upsei de eules s: f~cmiere .;;1cu pastura :}l s: bee in r~.e rcu turte de polen, astfel II1Clt

hraniri st.im~lative. c_u : lrO? ~e Z : u : : 1~1un nivel cit mai ridicat. .

matcile sa-Sil ment1t~a rltmfill ~~. roitului se lasa familiilor un spa\l~ c.l t

Pentru prevemrea rrguri 1 .' 1 tup dupa extrae\ia mlerit,

mai mare prin reampla~area mag~zll~~ °f:e~,iar in caz de canic~la se

Se Iasa urdini~ul deschls . r : e ~oata 1 " g tara prin ridicarea magazmelorcreeaza posibilitati de venhla~le s~P: :~ntl'e corp ~i ~agazin, Se aslgurafa~a de cuib pr.in introducere.a unei p

umbrirea stupllar. '..• ,. ." 111i de la tet, cutbul iamiliei se or~a-In vederea valonflcarn culesuj', de la salcim ~i se asigma spat1u1

~;"''''''''''a-Ia fel ca ~i in cazul ("Ul~~Uui '1 [au masuri de lirnitare a,~=- . 'ern Nu se rna 1 -necesar pentru depozltarea ~l : d~-tcile incep in mod norma sa

ouatului, int:;udt din a-ce.alt \: i~~r~aa :C-:stuia putind duce Ia sHi.birea

scada intensl,tatea ouatu ':' 1

familillor in perioada unnatoal"€. d ulesului de la floarea-soarelul, - ' 'au"iinveereac . t-

Acelea!i1masun se I 'f , 1 s se va asigura in perrnanen a

eu d~ferenta ~a in tim<pUlu:~es~~inc~ee pe timpul cu1:sulu.i de floarea-

ma1Jcllor Spa~lU pentru ,0a t:endinta de blQcare a cUlbulUl.

soarelui avi:nd 0 pu.term:c

'", la care aC'esta a aparut se va fa'ceCombaterea rOltul~<ll1a fam1lu}e rimul rind folosirea celor mai

, d'verse met{)!Ge, caut!ndu-Se III pprm 1 r : tsimple ~i mai u~~r de ap lC~ 't 'ea frigurilor roitul1.li prin suprima-

In primul r:nd ~e,va cau a ,op:;~:de rame eU puiet ~i albine p?,ntl"<:

rea botcilor ~i pnn ndlcar-e.a f e f l O ? l ~neori se pot opri friguriJe, rOlt';llHl'ormarea de nuc1ee sau rOl S oonl. f 'l'll'lor 'lntrai<> in frigunle rOltu-.L I . d plasare a amI ' - - . . 'prin inversarea lo~,:Ul : am _ ·Prin schimbarea locului familla rortoarelui. cu 0 aWl famille. mal_ Sl~~~, ~ zburatoare l? i SE ' poate indrepta. M~lt

pierdp pentru 0 penoada a. ma ,~ t 1nsa apliearea metodelor de rOlre

mai sigura in~combat:rea _rOlt~U1'<~:C:rea din stup a turturor ramelor eUdintre care oea mat simpla es rl

fl9



puiet ~i albina de aeoperire ~i amplasarea lor mtr-un alt stup pe alt loc-in stupina, in Iamilie Iasindu-se rnatea pe 0 rama eu puiet necapacrt l? i

ell albina zouratoare care ae intcarce in stup, Cuioul se cornpleteaza cufaguri a'Tti.fidalL Obligate de a reface cuibul Iamiliei in intregtme, albi-

nele ies din :frigur:ile rcitulut si intra in 'Stare normala. In stupul nouformat se va creste 0 matca tinara din botcile trase, iar din puiet se vaforma albina zburatoere, familia putmd apoi ramine de sine statatoare

sau se poate uni la intrarea 1nitama ell alta familie din stupina, .illfamilia unsta raminind de regula matca t irulra.

STUpARITUL PASTORAL

Varietatea terenului, bogatia de paduri, lunei, finete intilnite 1 0 1tot pasul ~n toate zonele ~arij noastre asigura un cules bcgat -? i aproapeconnnuu. ' I'otusi pentru 0 mai buna valorlftcare a surselor de cules estenecesara deplasarea farniliilor de albine in irnediata apropierea mastve-lor meJ.ifere, Iuorare care se realizeaza prin inaeplinirea , .. Q serie de

conditii - stupi, mijloace de transport, drumuri de acees ete., tipulstupului folosit in stuparitul pastoral avind 0 Importanta hotaritoare.

In ceea ce priveste stupul RA 1001 acesta este bine adaptat practi-.carri stuparltulul pastoral ~i permite deplasari indelungate ~i pe orice.Iel de drum uri.

Pregatirea familiilor in vederea transportului in acest tip de stop

consta in flxarea fundului de corp cu arjutorul clrligelo.r prevasute spe-.cial in acest scop, fixarea ramelor in cuib si in magazine, suspendarea

podisorului ~i Iegarea capaeului .de corp ell ajutorul dispozstivelor spe-ciale, eli strma, balot etc.

Urdinisul se inohide eu scindura de urdinis fixata ell ajutorul adoua foraibare. '

Noul tip de stup tara falt fie impacheteaza si mai rapid pentru fixa-cea partilor componente fiind folosite doua tije int oduse in orificiileverticale d.in peretii Iaterali.

Forma paralelipipedica, fare piese iesite in exterior permite ase-zarea compacta a stupflor in mijloacele de transport cu maximum de-rolosire a spatiului,

lNTREBAR.]

1. Cum se prcg~Hesc pantru iernar·e ~I cum -se lernt' !a 'l .! lam11lile de albtne in stupl!vertreait ? ~

:I Cum se menun In star ea !Icti\rA .In tOI cu rsut anulul faml ltile de alblne In s tupt tve.rtlcal[ ?

3_ Care es t. , ronn !'<l CUm S'" e",ecut,; hrl'mlrlle sllmLilcnre in stup!i vertical!?4. ell m se executll' lucrarlj" de pt'imavil-"lI la ~tupli v"rtica!J ~i care stnt cere mal

·lnl~Qr-ti=Jnt.r ?~. eu,,; se valorl flc ;; ' pMndpa1ele eutesurt cu stuprt v"r tlcalJ! Care sint m:isurile

~eccsaTe pentru reaU7.area unOl' s"r timente de miere de cllll tale superJoal' '' '_?6 Cum fie prp'vine ~l combatc rolrea la stupli vel'ticali "'...Din ce cons!:!; tehnologia lernA:rli mA:tcllor tn afa.ra gh"mulul? "Po , Ce uWaje slnt necesare pent ru lernarea m!l. t~l1or 'Ill afsra ghemu}ul ,~. C5nd se procedes •.t la introducerea albinelOl" !Ii m1itcllor in cus,l le, 01. lernar~?W, Cum se pregA:te$te cu~ca pentru leTnarea miiteilor. in aial"a gl'lemu1u• 111. Cum se h"llnesc rni\.r<:iJe $1 albinele care le rneaz~ m 3_f3ra ghemu.lUl? •12. Cum .it! procedeaza: Is popularea cu~tilor eu albin!! In vedeT[;a lernAr,! mll\ 'eilor

1n a~ara ghemulul ? II.! i13,C,-<m-Sl cljld sa \nloNiesc alblnele !nsotitone ale matcller care lernea.. n a ara

ghemulul ? . . I I ~'H. enm $1 c!nd se efectuenz!\ controlul !ernArll mAtcllor 'In atars ghemu u ,

•

Lec:iia b

REA FAMILIIl,oR DE ALBINE ININTRETINEREA $1 EXPLOATA NTALI-

'" . STUPII OBIZO

. 'Ui a dovedit cu prisosinta ca-In decursul ti~1?ului, pr~~~~: :it~eostrins dependentii de volumul

rodudivHatea farmllllo~ ~e a ,~tupilor in care acestea sint adafeos~!e'vOlumul neces~~ pentr~ c~:tte:~~

Este verba pe de 0 par . '1 e care famIlIa trebUle s al.pUletului iar pe de alta ?arte de sI?a~~pJzitarea nectarului . ! ? i pol:nulUl~1 dispozitie pentru prelUcrarea ~l ~ de neajunsuri mal ales 10 ~ea atiu insuficien.t cauzeaza ~ ,s~a~a un numar important de al~lI1:e·Un sp t It~" maxime a famlh€l cind 1 cerut de actrvi-

rioada sdt'~~~ ::l~n s~rplus de populatieFt",Stttet 's~~cpe~f~~nseamna de faptse con , 'U . Limitarea capa·Cl'"'v . t'ului debatea normala a famt .el,. 1 'bilitati!or de ventilat1e, ~ span t _

. 1 un anurnlt ruve a POSl .... polenulm de cre*.ereo llmltare a ct ului ~i depozitare a rmeru ~1 ti a a.'lbinelor ceea.prelucrare a ne .a~ f rilor!Oii chiar de adapos ire ,a puietulili de c~adlre ~ fagu'zeaz

alaparitia frigurilor !Oltului:_ dez-

ce alaturi de a1\1factorl, ~VO~l tncl lu oCons.tructiv se bazeaza ~e 0 . a, Stupul orizontal .al carui pr .. -.Pd l~' e a fast standardlzat 91

. tal a farmhel e a In • d'

vOltaf~~~nP;:~c~~~[~~ prea 'lnidepartat ? 1~r1~r!~~/I'~are in dotal'e.a

cunos Intrudt stupil orizontali se afla lO~:biste~i cum pina la in1ocuir~&

unor stupini individuale, de st,at ~u -d~~f~p destul de indelungat~, C~~Sl:

lor total a va trece inca a peno~ tor legate de tehnologia intretmerll :}1

d• utila prezenilarea aspec eeram . ' 'ti de stup. ... f Hiilor de al-exploartaril da,celstt~mi~lor de intretinere 91 elxploata.faen;e -~:::_recare cele

n ca ru .' . d biro mai mute vanbine in stupi or~zo~tah eose "mai importante slnt , 't 1· a famiUitor de a[bt11e cu 0 singurii

1. lntretinerea i.n stupi eO:1,zonat

matcii eu urrnatoarele metod .' . . a familiilor ; .a) lVletoda obif?nuita de Intr€\l~ere f. ·I' ·lor in stupi orizontah;

"') d ·ntretmere a . ami 11· .'fb ) Metoda Layens . e 1 • '. ""amilii lor de albine In

t; cuib'' de llltretmere a L

'c) Metoda "ca rn

stupi orizontali; . ,. "1"'1 intre\inute in stup separati.d) Metoda umrll fami u or . t .z ' do";> famiUi de albine eu ur-

• A tupi OT1Z0n a t (l .........

2. Intrettnerea tn s

mMoarele roetode: .,. 't' tre. tinute in acela~i stu'P ;a) Metoda famllnlor 11111 € 1U t

, '. 34---18~1) cunOSCU t ~I·1 George L':2:eDftur~ateoretica $I. prncticlL

hl.crart cJasice de a".cu

renumtt apicultor francez,autoruJ uno"



b) Metoda familiilor u it - treti •rile desparttto. IIIe Inretmute Inace las i s tup , avind cuibu,

3. Intretinerea in t ., .ma:'"ci a)'utiit a S Upt orizontau a unei familii de baza c.' a un~

~ 0 re - -: - e? urmatoarele metode : )'~ ..,a) Metoda makIlor 8jutiHoare vl'emel' .

Ib ) Metoda mateilor ajuUitoare permaI~:~e' _c) Metoda familiilor ajutatoare ~. 'd) Metoda iamili ilor temporare. eu mate! iernats In afara ghemului ;

l~mte de a descri,e cele trei variante A •

respective, Yom prezenta succint" de mtretmere eu me~odelecre-$terii s i intre~inerii albinelor iprl~Cl1?a1el.eele~ente de tehnologie acare metoda a,r" opta apieultorul. n s upr Oflzontah valahile perrtru cri-

Toate lueranle care se efedueaza " ' "cre~terea puterii fami1iilor de alb' Instupma au,drept scop principalaspectul cantitativ _ nurnar de i~~de.'P : - I n pu~er~ mteleglnd nu nurnaizultat din proportta albinelor tin l~lZl - Ci ~l aspectul ealitativ re-

ca ~an<ltatea perfecta a fami1i:;~: ~b~~ ~oment dat .. ~e subfnt-elegeuner exp~oatiki efieient-e ~i rentabijs. ste- 0 condItle esent i'ala a

1I1Idlferent de destinatia stu' -anume produs dezideratul care t p~ne,l sub raportul specializarii pe unrealiza din fi~care familie di fi~euie urmari t neabc.'Hut este acela de-ad tl " 'In ecare stuplna 0 it t

pr? l~C,l€ cepabila s a valorifioe 1a ar~ . '. ~rn a e puternidi deprm~Ipal ci ~i unul secunda- sau P

deI_?etn ,maxlIlll 1_1unumai un cules

ternica de productie inteJ.egind un . tmtretlllere, Printr-o unit -ate pu-mitor chiar In cazul unor con do '. SIS:un care poate functiona multu-in ~ni mai putin favorahili p;~~r~'Uad~~~~ c;le mal prieln'ice de .pildamelifere sau din punct de vede P U :-a sub ,aspectul resurselo-trol, in sezonul activ sau in eri::d:ete?rol~glc. ~. ocezla fi'eearu~oon_vor tre.hui i~dreptate cit maf repede, ~eo~~~nare,s,tar,117 an?r~a}.e ~ntilniteeste prevell1rea unei bolt sau a un' . ~ prln'ClplUlul ca mal u~oarasensul respectaril masurilor care a :~l I~:~atll ned~nf;e se va acpona inCuno~~terea biologiei 9iii,z-iologiei fam1liei dr~~~lre~ u,nor neajl1'nsuri.anulu] fereste pe stUpar de eventualcle ~ me pe lntreg panoursulchiar ~in bune intentii. Este bine de re1r~~h :aJ~ sepo~, produoo uneorigI'e~eh grave a caror eonsecin~e det . n 2 1 . ca In. ~~tllnta se pot :faceee ulterior nu mai pot fi indpeptate. ermina in famllla de alblne situatH

~ N G ~IJ ,IR E A F AM I'L illO R D "E A L Blt lJ E IN S EZ O NU L DE TOAMNf l .

- S I P R E G A T IR E A P E N T R U I E RN A T

iRe,vizia familiilor de a1bine d "toarele lucrari : 'llpa ultimul cules euprinde urma~

. - stabilirea prezentei ~i calitiitii "t.. ..e::o.stentei su:b aspe,ct cantitativ 9

ioart t,ma Cll, a putern familiilo.r, a

sare pentru periolada de iernare ".1 a'dl'Vla re~ervelor de hrana nece-~~1-! ...1 a rno u ui de organf 1!b'

, - ~llmlbarea matcilor vi t . . zare a eu I ulul'dln familii care au dat prodUiC~~ llI:e, a <:e10r def~cte ca : ; ; i a celo;oOmanda oa in fiecare an sa fi;ll :caz~te, s~b .medla stupinei. Se re-ramiliilor existente. Procedindu_s;e1n~I~e :nat~l}.e a 50% din numaJ:'ul

as e, III flecare sezon in stupina

9 2

vor activa numai matci tinere ~i productive. Matcile se intrcduc In fa-milii dupe. tehniea cunoscuta impreuna cu cclivia de transport modificatasau in collvta din piasa de sirma, dupa 0 prealabila orfanizare a fami-liilor. La 3-4 zlle de la introducere Be verifidi aoceptarea (schimbareamatcilor se poate face ~i prin folosirea botcilor gata de eclozionare in-troduse in cursul lunil iunie) ;

- hranirile stimulative eu furaje energo-plastice se fae ea ~i inalte pertoade. Daca asernenea furaje lipsesc se vor utiliza j:aharul tosuroeetat, siropul de zahar administrat in hranitoare ulue sau ell debitreglabil precum $i miere descapacita din faguri ;

- pentru tormarea cuibului de ierriare se aleg faguri cored claditilnchisi la culoare cu 1,5-2 kg miere ;

- rezervele de hrana se considera suficiente daca pentru fiecareinterval de albine exista eel putin 1,2-2 kg rezerve accesibile. Com-pletarea se bee p1na la nivelul de cca 10 kg rezerve pentru 1 kg albina.

Siropul de z.ahar in proportie 2 paql zahar Ie 0parte apa se admlnlstreazaInhranitoare de mare capaclte te 0 data Ia 3-4 zile, Este important deretinut ca prelucrarea siropului de zahar uzeaza organismul albinelcr $ideaceea aceasta lucrare trebuie termmata pina in a treia decada a luniiaugust. In vederea unei bune Iernari, La formarea rezervelor de hranaproportia miere-zahar va ii - cum s-a mai amintit - p-e cit poslbil infavoarea mierii,zaharul nu va depasi in nici un caz 50% din totalulrezervelor ;

- La f ormarea cuibului de iarna se Ioloseste oricare din procedeelede orrnduire a fagurilor cunoscute (asezarea bilaterala, orinduirea uni-laterala sau centrale) principiul calauzitor fiind acela al asigurarit aece-

s ib ilitatii rezerve lor de miere *1pastura ;- se asaza gra"tiile contra soarecilor la urdinis, reductorul tre-

cindu-se pe faza mica;- se verlfica stares saltelutelor, se efectueaza strimtorarea : ; ; i im-

pachetarea cufburiior ;- se va acorda 0 atentie sporlta protectiei contra vinturilor pu-

ternice si reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin arnenajareade paravane sau perdele de protectie.

I N GR IJ IR EA F A M l l I I L O R D E A LB IN E IN T lMPU l I E R N l !

- Be erectueaza un contro l a1 stupinelor eel putin odata Ia douas!ptamini ;

- Pentru cunoa~ter,ea modu1ui de iemare a fiedirei famHii sefo1ose~te metoda auditilVa ;

- In zonele eu flrecventa mare a vinturilor reci s,tupii se pot inveliIaexterior eu materiale izolatoare ;

- In zilele calde ~i msorite se stimuleaza zboruTile de euratireprin deschiderea completa a urdini~urnor, ridicarea capacelor ~i sal'te-autelor 9 i expunerea podd~oarelol' la ac;:iunea raze lor solare;

- Se iau masuri de protectie pentru preintimpinarea neajunsuri-[or ce' Ie pot provoca ~oarecii, pasarile (cioeani,toarele, pitigoii etc.) fii

animalele;

93



-, In cazul absentei, insuficientei sau inaeeesl,bilWitii hranei se,administreaza serbet din zahar sau zahar candi ;

- La sfirsit ul lunii ianuarie, ineeputul Iunii februarie pot ineepebranirile ell furaje energo-plasti.ce pentru stimularea crel?te ri i extra_timpurii a pufetulur,

JN GR IJ IR EA D E PR IM AVA RA A F AM IU rL OR D E A tB IN E

LUCRARl OBLIGATOR!! LA INCEPUTUL SEZONULUI

- Se Inlesnesto zhorul general de cUratire prin inlaturareagratiilor de urdini.'l ~i pe vreme calduroasa indepartarea reductoruluide urdlni$ sau fixarea pe pozltta "faza mara". CUratirea fundului stupl-lui de restun de albine moarte ;

- Dad, revizia sumara de primavara poate fl considerata 0 1u-crare faeultativil, revizia de fond saucontroloul general de primavara

este 0 lucrare esential ii care are drept seep verificarea amanunpta a

situatle] familiilar, cu acest prilej ,ereindu-se ccnditi] optime de dez-

voltare care asigura valorificarea Ia maximum posibil a culesurno-timpurii;

- Se reorganizeaza lji strimtoreazaeuiburile concomitentcu echi-librarea puterii familiilor de albine avindu-se in vedere ca 0 familie

puternka ocupa la mceputuj pritnaverii eel putin 7-8 intervale (spatHdintre ramele eu fa:guri complet oeupate de albine), Sub aoeste lim:it€ se

situea'za familiile mijloci] (5-6 intervale) 9icele slabe 3--4 intervale;

- Se eiectueaza un riguros control sanitar-ve,terinar al intreguluiefectlv, Se iau probe pentru diagnosticul de laborator al nosemozei (eca

40-50 de albine) sau ale unor boli ale puietului', (sectiunl de fagureevtnd dimensiunHe de 10X10 em cu puiet bolnav). Fagurii mucegiHtiS8 elimina urmarindu-se atent apari~ia tuturor semnelor exterioare care

se eonstituie ca elements ee prognozeaza aparitia unor bcli sau prezentaunor daunatori al albinelor ; ,

- Se verifica existenta si calitatea matcii prin stabilirea prezentei,respectiv a 8!bsentei puietului. 0 sltuatis buna esteatund dud exist a

puler dispus compact pe 3-4 faguri din 6-7 ocupatl cu ah~ine, Fami-Iiile gasite fara rnatca vor prim] una de 1a rezerva numaj daca sint

suficienj de puternic-e (albinele ocupind minimum 4-5 intervale);

- FamHiile exeesiv de sUibite se vor unil:]ca eu altele la fel de

slabite iar familiile de albine bezmetiee (cu albine ouatoare) se Iichi-deaza;

- Rezervele de hrana, daca s-auepuizat, vor fi completate pina1a nivelul de 5-8 kg minimum, Odata eu siropul de zahar sau ~erbetul

5e .administreaza preventiv contra nosemoz'ei preparatului "Fumidil B"

(un flacon la 25 1 simp in concentratie de 1,5 par~i zahek 1a I parte apa).

94

INGRIJIREA FA.MILIlLOR DE ALBINEIN CURSUL PRIMAvERIl

$1 VALORIFICAREA CULESURILOR TIMPURII

, di in Tntoducerea de faguri InchislSe Iargeste cuibu1 perio IC prm in r. descaps-r ~ iere deasunra miere care se

1a culoare (eventual. cu b U ,ma am l~n tina nu m~i celule de albine Iu-oeste). Acesti fagun tre ure S c

cratoare : , _ Periodic, 0 data pe sap-

tamina, in familiile puternke ,~umljlocd (care au avut la revizia

de fond eel putin cinoi in't:rva1ebine ocupate de alblne) se lntro-d' cite un fagure cladit intreuce , e1 deultimul fagure cu puiet ~I caooperire, In familii le foarte, pu-terntce se pot introduce d:?-1 ~,a-gur] dintr-odata interca1a~ in-

Ftg. 51. OrganizuTea ~i l: ly ,lU in stupul tr amele eu puiet (spargereaoTzontal pTtmavaTa, re r: "

cuibulua) ; . . 'f ', " lb· 't' re se introduc in stupi ~l agu:I

- Pe masura apar:\iel, al i ,lnel.1In;Ldupa Inflorirea pomilor frueti-

mai deschisl la culoare Jar IntlI~npu .~~, 1 '

feri se pot introduce si fagun varb le1t 1~lent prin adrninistrarea In

- Familiile de albine se30ho1'ane~cS ~ ~ zahar preparat in prcportie3-4 zile a unor doze de 200- v g 511'0

dE?t1,5 parti zahar 1a 0 pa~te apa ; 1 : din natura se VOl' continua hrani-

- In eazul absente! ,po1~nu.uJ "fa carora intra. alatuci de g'lu-ri le cu furaje energo-plastice in compozi 1 _

cide, inlocuitor ii de polen,;, 1 1·' tens timpuri (rapita cultivat8:- Inainte de ap~ntla eli ' :SU Ul ,lDfamllii foarte puternice vor fl

salcim) stupii oriZ?nta~1 care a?dost~~~r€ Lrn~i mica spatiul neces~ar seechipati cu magazine iar dla ~elta e Pa diafrazmelor ! i i i umplerea tntre-f '···n sirnpla in epar re '"ormeaza prt l cu fasuri Iaditt ~i artificiali ;gului velum al stup~lUl ~u a~ur~,c a~in cazul aparitiei frigurilor ca-

Combaterea roitului se ~ea lzefdz ~ u· puiet cu sau fadi albine,' . idicarea a -"-3 aO'uI'1 e, f '1"1

ructeristice pnn n 1, , ~ , '= ' fcloseste 1a intarirea amnn ordin familiile respective, putet .eare ,se ..0slabe sau 1a inmultirea efectivului.

l NGRU1REA FAMILiILOR DE ALB!NE IN SEZO NU L D E VAR A

. " • tV ri ridicarea ~i transportarea la--- Recoltarea miern se execu a p ,n 10- -in vederea extractiei prin

ioeul de extractie a ramelor sau a magazine •

centrifugare ;'d ,. b de recoltat atunci cind mierea este- Rame1e se consi el a une. a· a fagurilor Se va lucra astfel

capacita pe eel puti~ !re~mea s~penoar .

ca sa se evite c'":des~Vl~lre furtl,;>~gUI~bana apieoUi a stupinei la 0 dis-

-- Extractl~ IDleI ' l l Sdef aCe t ~n ~ folosesc centrifuge manuale sautanva de eel putm 50 m e va r, e

eleetrke aflate in dotare ;

9 5 -



- In functie de culesurile urrnatoare (de productie sau de Iritre-

tinere) se asigura rezerva de hrana pentru iarna tlnind cant ea indicelecuantumului neeesar este de 10 kg rezerve pentru 1 kg alhimi iernatiiiar proportia siropului din zahar admisa in compozitia totala a rezerve-lor este de eel mult 50% ;

- Se etectueaza transportul ~i predarea rnierii la centrele de pre-[ucrare ;

- Se face dezinsectia si depozitarea corespunzatoare a fagurilordin care s-a extras mierea ;

- In cazul Iipsei culesului de mtretinere, imediat dupa reeoltareamieriise proce.deaza Ia hranir! stimulative cu iuraje energo-plastice ;- Pagurii destiriati reformarii se ridica ~j dupa extractia mierii se

topesc;- Se executa topirea, conditionarea, transportul si predarea cerii

din fagurii reformat! ~i din capacele,

V AL O RIF IC A RE A C U LE S UR JL O R P RIN P RA C TIC A R6 A STUPAR ITULU IPASTORAL

- Se scot din stupi fagurii plini ell mier e, cei slab Iixati In rame

sau depreciati ~i se mlocutesc cu :faguri goi, rezlstenti ;- Numarul de rame eu Iagurl din stup ~i rnagazin va fi obliga-

toriu eel prevazut pentru capacitatea .maxima,

Altfel, raminlnd spatii neocupate, tn timpul transportultn se pot

produce miscari prin culisare si albinele pot fi strivite. Daca nu existanumarul de rame prevazut de capaeitatea maxima. a stupului se va

proceda la imobilizarea ramei marginase prin fixarea in cute a leatu-lui superior.

- Scindurelele podisoruluj ss aduna doua cite doua la mijlocul

stupului si se tixeaza cu bara speciala stupii; se transporta cu orificiilede ventilatie desohise ;

_- Depl~sa~ea stupilor pina la rnijlocul de transport, incarcarea,

de~car:area ~l dl~pune~ea lor pe noua vatra se face cu bratele, targaapicola, sau !olosmd carucicarele aplcole de transport;

Pe timpul transportului, stupii se leaga (imobilizindu-se cu aju-torul unor fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea si lovirea lor;

- S€ string J? i se impacheteaza utilajele si materialele necesareexecutarii Iucrarilor de Ingdjire a familiilor Ia locul in care se depla-seaza stupina ;

- Se folosesc cu precadere fagurii armatt care sint mal rezistentila transporturl pe distante lungi si drumurl accidentate .

. In continuare vom dsecrie pe seurt principalele 'metode de intre-tlnere a albinel-or in stupi orizontali.

!N TR ET 1N ER EA I N ST UPI O RIZO NT AU A F AM IL lllO R D E A lB IN E

CU 0 SINGURA MATCA

METODA OBI$NUITA

Dezvoltarea familiilor de albine in acest sistem de stup se realizeazain plan orizontal (de la 0 margine a stupului la alta), prin adaugarea

9 6

de faguri, pe masura crestern put~rii fa:n~li.ilor ?e a1bine ..~i lntensifica-rea eulesului. Primavara, cu ocazia reviziei, cuibul f~mllllior. se_orga-nizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se 1asa CIte u~ragurre cu miere ~i un iagur~ eu pastu:-a, iar la m.ij.~acse a~aza. f~·gurilell puiet. Pe masura ce numarul de al~)ln~ din [amlin sporeste ~~tm:p.u~se mcalzeste, cuiburile se largesc ~nn l~tr?ducere.a d~ fagun cl~dlt!lntre fagurele marginas si eel eu puiet. Largirea ~U1bunlor se .~ontmua

in functie de ritmul dezvoltarii Iarniliilor, introducllldll-~e fa?UTl p€nt~ucre~terea de puiet in mijlocul cuibului "spa~gerea. e?~bul~lI"). I?tensl-ficarea vitezei de ouat a matcii se face prin hr!lmn _shmulatIv: cu

furaje energo-plastice sau prin deplasarea stupilor intr-c zona de

cules natural.[nainte de ineeperea eulesului principal, cuiburile fan:iliil?I: ?u~

ternice de albine se eornpleteaza ell Iaguri goi I}i rame ell fagun artificlali,

iar in cuibul familiilor mai putin dezvoltate, In Iunctle de puterea aces-

tora, se mtroduc fagurii necesari pentru (:rel?ter.e~.puietulu~ ~i depoz~ta-

rea nectarului. Dupa pregatirea cUibului, ia familrile p~te'rnlee ,~e albine,

pentru a usura circulatia albinelor in peri~ada culesunl~r marl, _se des-

chide si al doilea urdinis cu care este prevazut stupul orizontal, IIIacest

caz cui'bul se Ilmiteaza cu 0 diatragma pr.evazuta cu gratie separ atcare,Pe masura ce fagurii din stup se umplu cu miere, se :rec spre parte~ la~

terala a stupului (opusa cuibului), iar in locul lor se [ntroduc fagun gal

$i faguri artificiali.La familiile de albine foane

puternice, in oazul culesurilor de

mare Intensitete, pentru a mati spa-tiul necesar prelucraefi n.eotarului~i depozitarii rnierii se vor folosimagazine special contectionate pen-tru dimensiunile stupului orizontal,

echipate cu 18-20 faguri de maga-

zin.Fig, 58. Asig1t7'area spatiuLui pentruriepozitarea nectarului inaintea untU

mare cutes.

Pentru a mentine famiHi1e de

albine in st.are activa, din familiilecare au tendinta sa lntre in frigu-rile roitului se ridica faguri cu puiet capacit gat.a de eclozionare Ili al-

bine tinere ;;i se folosesc La intarirea Iamiltilor slabe sau la formarea de

familii noi.Cind culesurile de vara s-au terminat, se opresc in stup rezervele

de hrana nscesare pentru iama - socotinrlu-se 10 kg. re'.lerve. pentr_u1kg albina care ieJ·neaza - $i se extrage mierea care pnsose~te, lar ~Ul-

burHe iamiliilor se ['educ la numarul de faguri -ocupaU -compa·ct ell al.bme.

In ultima parte a sezonului activ, fagurii nea:operiti de. albi~e se

scot din stupi, iar cuibul famiililor !ie impacheteaza e~ mate~lale ..lzo~a-toare. Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe hmpul Ierml SClll-

d"tlrelele de podtqor din marginea cuibului se lasa departate la 2-3 mm.

Familiile astfel pregatite ierneaza afara in aer liber.

1- Manualw aplcultomlul9 1



METODA LAY ENS

Elaborata de mar rnulta vreme i1 folosi .~ A

metoda. se bazeaza pe reducerea la'S' arg 0 ostta In~ractidi aceastflcursul sezonului. Pe scurt metoda ~ax~um a 'V_?lumulul de lu.~rar~ dinpale: La , inceputul prima'veri i, Cuihur;~;~li~:~ato~~~le operati i princi- .In dreptul unuia dintre urdinisurile stupului l~ ~ a~ne se or,ga~llZeazaperetele stupului se asaza doi fagu i d' 1 m urmatoare~ ordine : la

, r, ~ ,.car~ ~ul :u rmere ~i unulcu II_llere ? l pastora, apoi faguri care

1 · ' l l l l l i ' I I ~ - ~I I ~ ~ ~ ~ ~ ~Z ; ! r ~ ~l~l~i\id;O;,O~~g:i~s~~e'~er;" iar spatiul dimas libel' in stup s

~ completeaza cu fagUiI"i goi, Farnili:

:,~ ,', "~~e~~l'~~~~n~V~~dm~~i~~t~~f:an;;a;i~~

l~ In~~el€rea culesului, cind se scotfagueii <:u rniere, iar cuibul se or-

Fig. 59. OrQaniz~rea fami!ie~ in stup ~al:lzeazAa,La unul dintre urdinisurionzonta.~ dupa metoda, LayenI;. ",t.r:lmtorllldu-se pina la nivelul nu-

Pentru inrnultirea familiilo dmar~.Ui de faguri ocupati de albine.Layens, aces tea se divizeaza in d~uii e ~' me 1~ care ~e aplica metodazi,:nea ramasa orfans 'i~i va cr€~te m~r:nJ~-o bdla~r;;tg;rpaetaI19a,. i~ divi-avindu-ss grija ea in euibul resp<>et'

Olx 1U'. otci de salvare, bineinteles

depuse. ~ IV sa existe celule eu oua prcaspat

Apliearea acestei metode - car . f ~ .a homeostaziei familiei de albine e can era liberate de manifestare

sibilitatea sporirii efectivului stu~~n!fo~o;~ec~~~~f.1:l~ern~-:-:.creeazwapo~de familii deservite de un si . l~ll e mariru numaruluicr~~tere a prcductivttadi m~~~~r ~ ~ P t ~ ~ t : O \eea ,~e mseamna de. fapt 0

unitatea de prod us , Metoda se a lica .ICl 0 _re .uc:re a costurilor pe

d_: lunge. durata si de intensita~ red~~ -p::~a~er_ein z~nelecuculesca 20 de faguri sint Insuficienti . III In considerare faptul

prelucrar~:a nectarului ~i depO;it~~~~r~ ~~zv~~a~a n{)rm~Hi a fam~liei,recomanda ca in cazul culesurilo b 'd t w g de miere marfa semlere qi sa se creeze spatlul era un en e sa se reeolteze fagurii ell

sului urrnator, Inseamna deci ~.ces~r pentru ~ur:a :ralorifi:car:_e a cule-cite 0 interventie in' cuib, a es e necesara, mamtea fiecarui eules

METODA "CAT IN CUB"

Metoda se numcste astfel pentr . , . .vederea culesurilor, compartimentul d Ut'C<1t~lno~~aI.l?Zar,ea familiei inpunde cuibului din care matca a fo:

8ma .epozitarii nectarului cores-

opusa a stupului. t scoasa I? I transferata in parte a

In familiile de albine la care l" ' • _~erea ~: practica dupa tehnica obi 'n'Se.;;_p~a ac€~st~. m.etad~, Ain~reti-mcepern culesului, se Identlfica m~t Ul . u_ doua saptamIm mamtea(din care doi faguri cu aua IIi puiet ca c~r~ ' ~ t m )preuna eu 4-6 fagari, necapalCl se transfer a in parte a

9 8

opusa a stupului izollndu-se de restul familiei printr-o diafragma ,etan~aptev9.zuta pe teata suprafata el gratie separatoare. Fagurii cu puiet

de dupa diafragma s e organiZieaza in asa fel incit puietul tillar sa fiedispus linga gratia despartitoare, dupa care urmeazii puietul virstnic

~i fagurii gal pentru depozitaTea neotarului. Prin resbringerea temporaraa spatiului de cuat al matcii in timpul culesuIui, majaritatea albinelor

tinere aflate in stup se transoiorma in albine eulegato8:Ile care vor asigurav'alorincarea superioara a resurselor de nectar. Corrcomitent, activitateamatcii in stup garanteaza mentinerea puterii familiei pentru 0 valori-

f i,care corespun-zatoare a eulesurilor urmatoare.

Fig. 61. Organizarell jami!iei in stupldori2ontat dupa metoda "cat in cuib";

d'<!pa. organizare.

'Fig. 60. Qrganizarea famiHe[ in 6't:ttpu.l

orizontat dupi i metoda ,cat in cuib" .fnainte de orga1~izare, '

Nectarul recoltat este depozitat in fagurii goi din compartimentulde strinsura din care a eclozionat puietul, Dupa incetarea oulesului seridica dia.fragma prevazuta cu gratie separatoare, iar matca i.mpreunacu fagurh .eu puiet se asaza intre fagurii din care s..:a extras mierea,in oompartimentul de strinsura. Pvegatirea familiilor pentru iama se

efeC'tueaza dupa tehnica Db}~nuita.

METODA FAMILIILOR UNITE INTRETINUTE IN STUPI SEPARArI

Aceasta metoda se aplica numai in cazul familiilor de aIbine carein preajma culesului intens de la salocllIn si, in cazuri mai rare, dela tel sau fin,eata nu au ajuns la 0 dezvolrtare corespunzatoare casa se .comporte 1a cules ca unitati puterntee de prod-uetie. in cazulramiliilcr la care urmeaza a se folosi aceasta metoda se iau din vrernemasuri urmarindu-seca acestea sa fie grupa1Je perechi (cite doua) la 0

distanta de eel mult 1 m una de alta. Intrucit familiile sint slabe, lu-

crar ile de J:ngrijire trebuie astfel efectuate melt sa sxiste create co nd itiinecesare pentru dezvoltarea acestora cit mai de timpuriu, ehiar de lasfir~itul lunii februarie odata en declansaree ouatului matcii in ghemul

de iernare.Odata ell iU'ceperea culesului, cind z;borul albinelor este foarte in-

tens, una din familii se scnimba pe un lac nou din vatra stupinei cit

mai departat de locul anterior ocupat. Familia ramasa pe vechiul am-plasament se deplaseeza cu 50 em dare 10cu1pe care l-a avut anteriorfamilia mutata. Datorita acestei operatii, albinele culegatoare din familiacare a fost mutata, la inapoierea din zborul de cules, negasind stupu1din care au ple:cat, populeaza familia slaba 8!}ezata in apropiere. Pentru

9 9



asigurarea spatiului necesar depozltarii nectarului cuibul familiei cara primit.~egatoarele se completeaza en faguri. ' e

y ~nmmd de la o familia d~p_las~ta toate albinele culegatoare, familiarama:a pe lee devine puternica ~l valorifica culesul in conditii cores-

punzatoare.

C~ibul familie~ oe a fost. deplasata, ramas fara albine culegatoars,

se res~mge .1.a ?~marul fagunl_?r ocupati de albine. In timpul culesuluiace.a~ta fan:ll~e isi refac~ culegatoarele din puietul capacit ramas ~i, da,tonta conditiilor favorabile, lncepe s a se dezvolte .

. D u p a i~cet~ea ~les~lui, ~e~tru a prevent intrarea familiei pu-

terruce ill fn.gurile roitului, periodic se ridica fagurii de puiet dipacitgata de ec1ozlOnar.€fii se introduc in familia de la care s-au luat culega-toarele ..In scurt t~p, ,Puterea celor doua Iamilii se echilfbreaza (in sensde e.gahzare ~ canbt.a~ilor de albine), am_?ele devenind suficient de pu-ternice ea sa valorifice culesurile urmatoare ca unltatt puterniee ~i

productive, de sine startatoare.Metoda nu se recomanda a fi aplicata pentru valorificarea culesu-

rilor tirzii din lunile iulie ~i august, deoarece dupa incetarea acestora

echilfbrarea $1 intarir-ea familiilor pentru iarna se realizeaza. cu eforturldeosebite ~i reusita nu este intotdeauna garantata.

IN TR ET IN ER EA IN ST UPI O RIZO NTALI A D OU A FAM IL11 D E ALStN E

~cest al doilea sistem de intretinere ouprtnde doua metode princi-

pale ~l an~~e: T?7~od.aAunir~i fam~liilor intretinute in acelasi stup sim,et~da unirn farnlllilor mtretinute m aoelasi stup, avind cufburile des-partite,

' J ? e la inceput se euvine subliniata ideea di in conditiile din tara

~lQas.tra, intf(;~.nerea a doua familii in acelasi stup se practica numai

III eazul ~am.llllior sl!lbe. care .nu au posibilitatea sa se dezvolte pina laparametn corespunzatori .unel bune valoriflcari a .culesurilor timpurii,

De asemen~ est: .~oarte l~porAtant de retinut .e a Intretinerea in aeelasistup a doua familii de albine Inzonele cu mai multe culesuri nu este

economica * i rentabila,

METODA UNIR11 FAMILllLOR DE ALBINE INTRETINUTE

IN ACELA$l STUP

Indeobste a<Ceas~I?etoda este Iolosita in zonele caracterizate prin-

tr-un :~ngur cules PrI~Ipal de la saloh~ in zona de stepa. Principalelelu~An se .efeotueaza ~1 decurg astfel : mtr-un stup orizontal despartitprtntr-o diafragma etansa mobilii ierneaza dUila famblii, Fiecare are

urdini'~":Il i.n. peretele .di~ fata al stupului, ramele fiind asezate in pat~. ,~tn:p~lmavarii ~1 pm! la eulesulprmcipal, familiile de albine se in-

treti? ~dlvIdua1. Cu 3 ziletnaintea inceperii culesului, matea virstnica se

SUpnma, 1ar m~tca ~n~di ;mpre~na cu 5 faguri cu puiet necapacirb ~irezerve de hrana se rzoieaza cu a]utorul unei diafragme mobile la pen~-tele lateral a1 stupului prevazut ell urdinis, Cele doua familii unificate

avind un numar mare dealbine culegatoare dar fara matca formeaz~

o familie puterni,ca ee participa la valorifiearea culesului. In ti~PUl eule-

100

sului, in familia fars. matca se introduc una sau doua botci provenind

dintr-o familie cu insusiri productive valoroase.

Fig. .fi2-64. a - Fmniliiltelnainte de wnire; b - [or-

marea unui nude-u ellmwtcii; c - formarea unui

nucleru $i a$ezarea maga-

zinuLui.

Pentru cules, deasupra Iamiliei se a~aza un magazin prevAzut ell

18-20 rame, in care albiriele 'VOl' preluera ~i depozita nectarul. Dupaincetarea culesului se ridica fagurii cu miere iar cuibul se organizeaza

ca matnte de unificare. Pregatirea familiilor pentru iarna se eie-ctu-eaza, respectiv se petrece ca : ; ; i la farnlliile [ridividuale.

In conditiile existentei in zona a unui singur cules princi pal, apli-

carea metodei asigura obtinerea '1lDOr productii sporite de miere marfa

concomitent cu reinnoirea anuala a jumatate din efedivul de matci pro-prii stupinei.

METODA UNIRII FAMILIILOR DE ALBINE INTRETINUTE

IN ACELA$I STUP .r1V!ND CUIBURILE DESPARTITE

Aceasta metoda se aplica utilizind pentru valorifi.carea nectarului

culsgatoarele apar~inind ambelor Iamilii farit caaoest,ea sa aiba cuibu-

rile unite.Stupul t in care sint adapostite familiile este prevazut in fa~a ell cite

un 'urdlriis pentru fiecare familia iar in interior este tmpartlt in douajumata? egale prirrtr-o diafragma. In ambele compartimente se intretincite 0 familie de albine dupa procedeul general cunoscut iar inaintea

Inceperii culesului, deasupra eUibului se asaza cite 0 grade desparti-

toare ~i un magazincomun echipat ell 18----'20de rame. Oele doua familiiculeg nectarul, Il prelucreaza ~i depoziteaza in magazinulcomun. In-tretinerea a doua familii intr-un stup avind cuiburile despartite pre-

zinta avantajul ca necesrta un volum de munea redus ~i poate Ii apli-oatil cu rezultate bun€! pentru valorificarea culesului principal timpuriu.

INTRETINEREA IN ST UPI ORIZONTAL I A UNB FAM IL lJ D E BAZA. $1 A U NE I M AT C! A}UTATOARE

Acest grup de metode si-a ,cil?tigat 0 arie large. de raspindire atitla noi cit ~i in strainatate iar perfectionarea procedeelor, tehnicilor ~

metodelor a stat in atentia cercetatorilor fii inca mai 'Preoeupa mai alespe apicultorii individuali care poseda stupi orizontali.

101



Metadele de intretlnere in acelasi stup a unei familii de Ibaza 9i aunei matci ajutatoare se practica eu scopul de-a creste contlngente su-plimentare de albine capabile s a contribuie la marirea puterii familiilorde bare in vederea valorlficarii in cit mai bune conditii a culesurilorprincipals. Desigur, intarirea farniliilor de baza confera siguranta tra-

versarii fara pierderl de efectiv a perioadei de iarna. In cadrul acestulsistem de intretinere deosebirn patru metoda prineipale pe care Ie vorndescrie succlnt,

METODA MATCnOR AJUTATOARE VREM.ELNICE

Se utilizeaza cu precadere pentru valorificarea culesurilor Ioartetimpurti ca qi pentru intarirea familiilor de 'hazElinaintea iernarii. Con-comitent, prin apllcarea metadei se asigura prevenirea roitului natural.ca si schimbarea planiflcata a matcilor din Iamiliile de haw.

Familiile ajutatoare vremelnice sa tormeaza Ia sfirsitul culesuluide salcim. In acest scop, din familiile Iacare se aplica proeedeul se scot.2-3 faguri eu albine, din care 1-2 faguri cu puiet capacit gata de eclo-zi.onare Iii 1 fagme eu miere 9i pastura, care se despart printr-o dia-fragma etansa de familia doe b aza. Pentru zborul albinelor din familiaajutiitoare nou Iorrnata se deschide urdinisul lateral, FamUiile nou for-mate primesc cite 0 botca gata de eclozicnare provenita dintr-o fa-mille cu l:nsu~iri productive foarte valoroase din stuptna (eventual dela familia recordists pe mai multi ani). Dupa rmpe:re,cherea matcilor,familiile ajutatoare vremelniee se intaresc periodic 00 faguri eu puietcapacit luat din faml.liile de baza pina cind acestea oeupa 8-9 faguriel l albine. Prin preluarea repetata a Iagurilor cu puiet din farniliilede baza se preintimpina intrarea aoestora in frilgurile rcitului.

I I

~ r~l "i g. 6 5. Unirea pentru cules a faw.iliiwr fntretinu.te in ace!a~i

stu.p ,-

11- a se za re a unul rnag azm cornun d~sp~rt it de fam!l ll cu gratlc Hane-

mun ; b - nmcaree dlalragmel ~I pastrurea rnatcl] In colrvie pe !lmpulculesulut

' I'oamna, dupa jncetarea culesului si pe masura ce matcile nu maidepun oua, familia ajutatoare se une~te o C U familia de haza formind 0familie care ierneaza cu 0 singura matca {deobicei eu cea tlnara}.

Experimentarile repetate eu aeeasta metoda realizate in u1"ma ellrnai multi ani in stupinele I.e.A. au dovedit ea familiile de al,bine a-v:i:ndmatei ajutAtoare vremelnice au intrat mai puternice In iarna iar in sezo-nul apioal urmator au realizat de 1a culesul de sale-1m a produetie demier-e care a depa9it prauuctia medie a familiilar la care nu s-a aplicatmetoda eu 50-55%.

10 2

METODA MATCILOR AJUT ATOARE PERMANENTE

- . . . ·f····" . ditii. cit rnai bune a eulesu-Prad~cata. 'in scopul valori learn 1 1 1 : ron v. - ar de albine

. . _ " t t ursul anului a unul mare num .nlar. prm ere~terea In 0 e. ~ doua etape !}l anume : 0 eta~a pr~:suphmentare, metoda .seaph~ l~olosire a mateUor ajutatoare, In amigi!i.titoare - anul I~l ,etapae -

urmatari. ... t -d . termenele Ia care se efectueazaIn primul an de aphc~re a"me 0 el~ ica la metada matcilor ajuta-

[ucrari le ca ~i tehn.ica f~los.lta lSlnt a~e:..,.e.pet:.;m Spre deose'b.ire insa delni . ca nu e ·mal.~ a.... ,

toare vl '€mewice asa . OOdei mabcHor ajutataan permanente nu s:

prima metoda, inc~~ ~";l. dii toamna eu .iamili ile de baza astfel camai . "l?:ooe:deaza Ia umf:~'c n e Inca familii independente, In .acest scopfamllnle ncu formate ..~~rnell:zaw . . " se dezvolte la un myel cores-se iau .rnasuri ea famll1~l·e a.J~~ata(are:l putin 08---<1 kg a}bina ~ipunzator 'in. vederea rernaru eu . ..r ,

8-10. 'kg .m l€.r e.). , 1 f ·li·· de- bazii" 'i eel al famili .e i ajuta-toareP t- ·e·nare euibu arm ei ue ..,. 1 d .. x·en ru 1.·r .. , . . d Ita a diafragmei ce separa\ ee e . OW

S- € organizeaza de-a parte ~l. .e. a.. s a pastreze rnai bine caldura .familii. pentru ca ghemul1~e lernamreetodel· "lncepind chiar de la sfirsitul

1 1 doll an de ap icare a· . .,. . t "n a . .01 _ea . .' .... , .. . ereterii .extratimpurie de pUle ill

iernii se ~at'l~~te mtenslflcare:dmin~streaza hraniri ell furaje en~r~o-ambele famlln. ~ acest seep s~. ermic adecvat. Primavar8, fanuli~eplastioe ~i se as:gura. un. r~~Lmcut faguri cu puiet dipaeit ridica·t dinajutatoare se intaresc perio tc ...

familii.Ie de baza. '.' . . 1 fT· de baza se unitlca eu cOO

La Inceperea eulesulu. 1 pn.nclpa, aml183 fagur·j cu a'II-·1·ne dintrew . •• . f 'il· iutatoare eu·. . J,U., •

ajlltatoare, 18T matca. aml.eld

~J eu pulet, se izoleaza ell ajutol'ul dla-

care un fagu:e .cu rmere ~l.?l lateral 'al stupului. In cazul in carefr..agmei despar.tltoare 1!1urdl.n:qul

td . a stuplllui se a~aza un ma~

in cuib nu . exista s_patlU sUfH!le~,. e~~up: cules se extrage mierea ~l

gazin pentru depozlt~rea ~;.ctar u~~ef,lte~iipuiet~ui ~i implicit a puteriise reia aetivitatea de Intensl lca~e a ... roduct;ii sporite le ewesurHefamiliilor de albine pentru realizarea unor P

Fig, 61. Unirea f.amiliei ajutiltoare ell

Fig. '66. Formarea nucteuL'lI.i cea de bazQ, (dupa I. Barac).

(dupa I. Barac).

. • . t~t e VOl' Iipregatitew 1 milia de baza ~i famlha S,lu a .oar .

'Urmato~re. Toa~n~~.i:nul intii de aplieare a mertodei.pentru lernare '"(

10 3



METODA FAMILIEI AJUTATOARE CU MATC1 IERNATE

IN AFARA GHEMULU1

Ca ~l 10 cazul metodei familiilor ajutatoare permanente, aceastametoda are drept seep principal cresterea unor contlngente de albinesuplirnentare 'care s a perrnita realizarea unui randament sporit la ex-tractia mierii bineinteles prin valorificarea superioara a r esurselor nee-taro-polenifere proprii fiecarui cules,

Asernanator metodei Iamiliilor ajutatoare permanente, metoda fa-miliilor ajutatoare eu mate! tern-ate in afara ghemului, se aplica in doua

etape. Astlel, 1n primul an. dupa incheierea culesului de la salcim, seformeaza, din familltle puternice ale stupinei, familii ajutatoare care seintretin alatur! de acestea plna toamna tirziu cind se unif'ica cu familiilede baza. Matcile de "rezerva" rezultate sint iernate in afara ghernuluiin custi de iernare sau nuclee. In primul an de aplicare a metodei serealizeaza crestsrea puterii Iamiliilor din stupina ~j se obtin matcileimperecheate necesare Iolcsirii acestora in primavara sez()nu]ui urmator:

Dupa zborul genera] de curatire de Ia declansarea sezonului activ,cind albinele nu se mal afla constitui te in ghem. din cuibul celor malputernice familii ale stupinei se ridica cite 1--2 faguri ell albine, puiet!jli miere, la care se adauga 0 matca imperecheata iernata in afara ghe-mului ~j se formeaza 0 farnilie ajutatoare pe 3-4 fag uri care se izoleazadin familia donatoare printr-o diafragma etansa. Dupa forrnarea fami-ltilor ajuta to are se urmareste intatirea aoestora eu puiet capacit lua t

de la familiile de baza, Toamna, familiile de baza se unifies cu ta-mUiile ajutatoare pastrrndu-se in stupi rnatcile tinere. Matcile virstnicese scot din stup] si se ierriaeza in aiara ghemului in custi de iernaresau in nuclee (dupa metodele cunoscute), iar mierea se recolteaza. Inanil urmatori metoda se repeta, folosindu-se aceeasi schema de lucru,

METODA FAMILII.LOR TEMPORARE

Acsasta metoda a fost elaborata de cercetatorii rornani in urrna cumal bins de 20 ani ~i de atunci perfectionarea ei a insernnat elaborareasi experimentarea unor variante care se potriveau eel mai bine condi-tiilor concrete ale zonei bioapicole in care se afla arnplasata stupinasau conditiilor cllmaterice schimbate ale anului respectiv, S-a dovediteft prin aplicarea metodej practica apicola a dobindit un mijloc sigur

si eficient de sporire a productiilor medii realizate am in stupinele micicit . ; ; i in eele marl. $i in cazul acestei metode se disting doua etapee~alonate in timp astfel: in primul an - etapa premergiHoare ~i inurmatorii ani - etapa de valorificare propriu-zisa a metodei.

In anul intii de aplicare a metodei se folose~te aceea~i tehnica delueru ca ~i in cazul metodei familiilor ajuUitoare Cll matci iernate Inafar-a ghemului.

In etapa a doua de valorifieare a metodei, primavara dupa zborulgeneral de curatire, folosindu-se matd iernate In afara ghemului, pe Unge.f.ami'liile de baza puternke se formeaza cite 0 familie temporara ridi-clnd din fiecare familie donatoare 2-3 faguri acoperti eu aibine dintre

104

care un fagure cu puiet dipaeit, unul cu rniere si unul de acoperire.Familiile temporare se adapostesc in stupi separati alaturi de familiiiede baza. Urdinisurile acestora se orienteaza in direetia opusa urdinisurl-lor familiilor de baza. Familiile temporare se Iormeaza in functie decaracteristicile culesului din 2:ona : mai puternice in cazul zonelor ca-racteristice prin culesuri de vara, Ingrijirea familinor temporare seefectueazaconform prevedertlor tehnologiei obisnuite asigurindu-se con-

ditii optime pentru dezvoltarea nerestrictiva atdt a familiilor de bazadonatoare cit il i a oelor temporare ceea ce conduce la cresterea indi-celui de valorificare a resurselor nectaro-polenifere.

Pe parcursul sezonului activ, atit Iamiliile de baza cit si eels tern-porare valortfica culesurile ca unitati de produetie de sine statatoare,In zonele bioapicole caracterizate printr-un cules principal de Ia salcimurrnat de culesuri de vara slabe !I i incerte si in cazul unor conditii ne-favorabile in sezonul de primavara care, datorita unor factori caredeterrnina 0 dezvoltare la un nivel nscorespunzator a familiilor tempo-rare pentru cules, acestea se unifica cu familiile de baza pe tcata pe-rioada culesului,

Dupa incetarea eulesului, familiile ternporare se reiac lmediat dupatehnologia cunoscuta, In continuare, acestea sint ingrijite efectuindu-sesuita de lucrari proprii unor £arnilii independente.

In perioada de roire naturals se iau masuri pentru schimbarea mat-cilor din famil ii le termporare Iolosind in acest seop hotel sau matci Ympe-recheate de provenienta curioscuta (din familiile recordiste ale stupinei),

Dupa recoltarea mlerii, consecutlv ultirnulul cules ~i dupa incetareacresterii de puiet - toamna - se efectueaza unificarea Iamiliilor tem-porare cu cele de 'baza din care au fost formate, iar rnatcile farnilii:lortemporare vor ii lernete in a:fara ghemului. Uniflcarea proprlu-zisa afamiliilor de baza eu Iamiliile temporare se face dupa 24-48 de orede Ia orfanizarea acestora din urrna.

Pentru iernare, cuibul familiei unite se orinduieste confonm pro-cedeelor cunoscute avindu-se in vedere asigurarea unor reserve de hranaaccesibila ~i corespunzatoare sub aspect cali tativ i ' ? i cantitativ (eel putin1.0kg rezerve pentru 1 kgalbina ce se ierneaza).

In functie de planul stabilit, Iamiliile ternporare foarte bine dez-voltate se pot opri in stupina ca familii puterniee, independente sporin-du-se astfel efectivul ori pentru inlocuirea unor familii necorespunza-toare sub aspect productiv sau zcosanitar.

Utilizind timp de mai multi ani metoda familiilor temporare instupinele rCA s-au realizat sporuri insemnate de productie (sporurilem.edii anuale pe grupe experimentale au oscilat intre 55,8 ~i 31,2,5,0/0)fatade cf;amili ile de albine intretinute dupa tehnica obil?nuita.

IN TR ET IN ER EA D IF ER EN TIA TA A F AM IL lIL OR D E A LB IN E

PE Z ON E G A R AC T ER !S TlC E

Crel?terea produetivitat ii s tupilor ·este conditionata de eunoaJitereaIii folosirea rationala a intregului compl,ex de l'ucrari de intretinere afamiliHor de a~bine, potrivii caracteristidlor culesului 91 partioCulari- 'tatilor biologilCe ale albin~lordin diferite zone naturale.

105-



. In b~za .l'l1carilor:_~xperimentale, studiilor ~i observatlilor din dl-fente reg:~l ~le tarn, S.C.A.S. a elaborat pentru conditiile dinR. S. Romama sistemul de tntrejinere diferentiata a familiilor de albine

pe zone caracteristioe.

SISTEMUL DE INTRETINERE ~ ALBINELOR

IN CIMPIA DUNARII $1 DOBROGEA

. F~~i1i~e de ~lbine din aceasta zona executa, de 'obicei, zborurilede cu~a?re. III ~rloada A10-20 martie. Sehimlbarea albinelor virstnie€

cu al~~ne t:n.ere mcepe IIIcursul Iernii ~i se inoheie in a doua decadaa IU~ll ~aprilie. Dezvolt~rea m~:n~a . a familtilor de albine se inregis-tre~~a Ina doua ~ecada. ~ lunii iunie. Dupa aceasta perioada urmeaza

~_s~de~e a putern ..faml~ll~o.:,.ca urmare a lipsei culesurilor de Intre-~ll le ':~. !?l ' : ~ucem activitatii de ouat a matcilor, fapt care faee cfamiliile sa intre slabs ill Iarna. a

. Peri?ada .de pre~a:i~e pin~ .la.~~lesul principal timpuriu este scurta(~5-55 Zly~)~l datorita instabilitatii conditiilor meteorelogice este pu-tin favorabila dezvoltarii norrnale a familiilor de albine.

. In aceas~azona, Iolosirea complexului de luerari de mtretinere a

al~mel.or urmarests dezvolta.r~~ rapida a familiilor in perioada de pri-

mavar~. In ace,:'t_soo~, fam!lnle de albine sint stimulate sa execute~orun de curatire timpurii si se hranesc periodic eu sirop de zahar

!11 turte ell polen sau inlocuitori de polen.

. C~ntrolul asupra iernarii familiilor se executa de asemenea tim-purl?:. 1Inscopul Indreptarii starilor anormale care' intirzie dezvd1tarea~amllll.or. In cazul in care exista in stupina rnatci de rezerva J teInaf~ra .g:hem'U~~~,in vederea cresterii de albine S'uplimentar! ~:r~~r_rneaza la Iamiliile puternice din stupina familii aJ'utattemporare. '. care sau

L~ .~ceperea culesului de Ia saleim, farnUme' de bazii se unesc

cu fam:lule cu matci. suplimentare 9i familiile se echlpeaza cu faguriine~an. pentru depo~tan~a nectarului, Spre stfiiqitul culesului, se cresc

matci ~1 ~J{)r;neaza nud~ .. eu matci tinere pentru aplicarea proee-delor de 1ll~re~mere a familiilor de albine ou matci suplimentare !?i

pe?tr'll: formarea de famHii noi. Dupa culesul de la saleim se a lid

masunle pe~~r~ .:n~ntinerea familiilor de albine in stare activi, in

scopul valorificarit IIIbune ccnditii ~j a culesurilor de vara.

._ La inc~eierea oulesurilor se urrnareste prevenirea slabtrii fami-

rulor d:: albine, .prin administrarea de hraniri stimulente cu sirop dezaher ~l~ ~olen ~J, spr,e 5'~ry.itul lunE august, se eompleteaza rezervelede. hrana m va1en~a :er~arll.: p.entru prelucraxe.a sir.opului de zahar in

n:1':re s.e foloses.: D1bme~€~l.rstn.tee 'crescute in cursul verii. In locaU-~all~..dIn lunea I I :unda'lllia !?l D~l~a Dunarii, mas urne privin:d in tarireafamllll~or pentru lernare iSe aplIca numai in cazul in care culesul detoamna este compromis.

. In p~~i.oada. 1~-20 octombrie, pe masura incetarii ~re~terii depUlet, !amllnle aJutatoare vr,emelnice ~i temporare se unifica eu eelede baza, pentru 0 mai buna iernare, pastrindu-se in familiile care ier-

1 0 6

neaz8 nurnal matcHe tinere. Matcile virstnic: slnt iern,a~ in afara g~e-mului pentru a Ii folosite in sezonul urmator Ia cre~terea de albIne

su plimentare.

SISTEMUL DE INTRETJNERE IAALBINELOR

IN PODI~UL MOLDOVEI

Dezv'oltarea familiilor de albine din a'ceasta zona este mal intir-

ziata fata de famihile din Cimpia Dunarii. A'stiel, zoorurne de curiitire

se executa in pertoade 20.UI~10 ..FV. So~imJbar:~ al~i,nelor ~~ auiernat cu albine tinere se mcheie spre sfirsitul lunti aprilie. ,Famllnle dealibine ajung la dezv.olt~rea maxim~ .in a. treia decada. a lunii iuni,,;inaintea ,eulesului pnoclpal de Ia tel sau f1oarea-soarelUl. In eele malmulte cazurl, perioada de roire precede aceste culesuri, mfluentind nefa-

vorabil asupra valoriiicarii culesurilor de nectar.

Perioada indelunJgatii de pregatire de 90-100 zile, pe care 0 au

la dispoziiioe famiIiile de albine pinaTa cules, dotermma ca in aee?stazona, complexul de lucrari de tntretmere sa se bazeze pe luarea rnasu-rilor care s a contribute la valorificarea in mal bune conditii a culesu-

rilor, prln prevenirea roirii naturale a famiUilor. In localitatlle in careexistii insa ~iun cules important de 1a salcim, pentru intre~merea fa-miliilor de albine se folo'se9te complexul de lucrari recomandat pentru

Cimpia Dunarii.

Pentru :f.amilii'le de albine din zona podi~ului Moldovei complexulde lucrarl de intretinere a albinelor se earaderizeaza prin urrnatoarele.In perioada de primavara se stimuleaza, prin hranlri cu sirop de zaharsi polen sau mlocuttcri de polen administrate in por tii mid, familiilorslabe care se aprsciaza eft nu Val' ajunge la a dezvoltare eorespunza-toare pina la culesul principal de Ia tei sau floarea-soarelui. La fami-Iiile puternice, in cazul ca exist a matci de rezerva iernate in afaraghemului, se f.ormeazft f'arnllii temporare, care se e:juta pertodie enfaguri cu puiet eapadt, luati de la familiile putemice, urmarindu-sedezvoltarea aoestora pentru valortticarea culesului principal de vara.

ill aceasta zona lucrarile de crestere a matcilor se inot€,?la sfir-

situl lunii mai, iar matcile obtinute se folosesc pentru formarea de

roluri in vederea sporirii efectivu]ui sau la forrnarea de famnii tern-porare. Ridicarea fagurilor cu puiet capacit din oele mai puterniee fa-milii 91 folosirea acestora pentru Iormarea roiurilor ~i a familii10r tem-paraTe 1m piedica intrarea familiilor de albine In frigurile roitulu.i. ina-intea inceperii culesuJui principal. 0 data eu sfir~it1.l1culesurilor de·

vara, pentru intensificarea cre~terii de .puiet, in luna august ~i lainceputul lunii septembrie se executa hraniri stirnulente Cll sirop de

zahar ~i.inlocuitori de polen !? i se completeaza rezervele de hrana ne-

cesare iernarii familiilor. La incetarea cre$terii d,e pui,et (1-10 octom-

brie) familiHe de albine tempora1'i~ se unifica eu familiile de baza sau

eu familii1e slabe din stupinli, tar matcile se tree la iernare in ,aiara

ghemului.

107



SISTEMUL iDE INTRE1'INERE .A ALBINELOR,DIN CIMPIA DE VEST

Datorita conditiilor meteorologtce favorabile din aceasta rona, fa-miiiHe de albine executa zboruri de cl1rap.re in perioaJda 1----110martiest, ea urm are , se dezvolta timpuriu. Astlel, inlocuirea albinelor care auiernat se 'lncheie la [umatatea lunii aprilie. Perioada de pregatire a fa-

mihilor pina la cules, care in aeeasta zona este moderat sau slab, dureaza90 zfle. Datorita dezvoltaril timpurii a familiHor de allbine ~i perioadetindelungate de lipsa de -cules, in numeroase loealitap se deelanseaza

roirea naturala a aIlbinelor inaintea mceperii eulesulul principal. 0 com-por.tare diferita a albinelor se constata numai Ia familiile din nordulzonei, unde €xista ~i un cules de Ia sa'lolm.

Caracteristicile culesulul din Cimp'ia de vest deterrnina Intreti-nerea Iamilirlor pe Iinia dezvoltarii progresive ,a aeestora pina la cu-

lesul de vara si Iuarea masurilor de prevenire a roirii naturale. Pentruregiunea din nordul zonei, lucrarile de intrettnere a albinelor au ca

obiectiv dezvoltarea rapiida a familiilor. In aoest soap, in localiUi.lile in

care famlliile pot valortfica t : ; i culesul de Ia salcim, se foloseste corn-plexul de lucrarl reeomandat pentru Cimpia Dunarii.

In aceasta zona, din Iipsa culeeurilor de intrettnere, primavara sepract]~8 ~ranirea stimulenta .a allbinelor C1l strop de zahar, polen saumlo.CUltOrI de polen.

Perioada ,indelungata de' care dispun alblnele tn vederea prega-

tirii pentru oules deterrnlna folosirea proeedeelor de tntretinere indivi-duala a farmliilor. Pentru a prevent roirea, din famitliile cele mai pu-ternice se ifididi periodic faguri cu puiet capacit gata de eeloztonare.Fagurii ell puiet se foloseso le in t arirea familiilor slabe din stuplna, cuscopul de a Ie pregati pentru cules, Dupa valorificarea culesulul devara, pentru a prevent spre toamna slabif(~a f 'amHiilor , acestea se hra-nesc ou simp de zahar ~i polen.

Un miijloc important de sporire a productiei stupinelor din zonan constituie practicarea stuparttulul pastoral la masivele de salcim ~iin regiunea forestiera.

. SISTEMUL DE INTRETINERE lA ALBINELOR

IN PODI$UL TRANSILVANIEI

In aeeasta '-Zona familiile de albine executa zborurjle de cura.~irespre mii j lo 'cuJ , lunU martie. Inlocuirea a-lbinelor vir1stnioe eli alibinetine:rese IDcheie la sfirf?itul lunU a,prilie. Pregatirea allbinelor pent-ru cules 5e

desfa~oara intr-o perioada de a.proximativ 90 zile, insa famili ile de albineating puterea maxima inalntea inceperii cu1esului principal. OatoritAacestui fapt multe familii intra in frigurile ,roitului. Roirea inain'tea cu-lesului prinlcipa!l dU lCe la slAlbirea familiilor f } i , oa urmare, 1a valorifi-C 3 . r > e a in mai mid mas'llra a ,resurselor de nectar din Z'OnA.Existen~ain I ;QOna ta unu: i euies Ide lun:g:l durata, dar de intensitate reausa, n e-cesiti pregatirea f? i menpnerea de familii -puternice in tot cursul seza-nului , in ve'derea valoriJ icir ii in contiitU corespundtoare a eulesurUorslabe de nectar.

108

Complexul de [ucrari pentru iniretinerea albinelor in zona este

asemanator celul din pod~u1. Moldovet. _ . •Hranirile stimulente eu sirop de zahar in sezonul de pnmavara se

administreaza numai la famlli ile ra~a!S: in u;mii .cu deZVl()l t.area..l -:entrua preveni [rrtrarea familiilor in frigurile rOlt~Ul se p:.a{!~ea rl~ca,reafagurilor ell pUietciiparcit din cele mai puternioe famill! din stuptna ~i

folostrea aeestora la intaI"irea famlliilor slabe, la formarea ~e rOlur: sa,:de familii ajutatoare vremelnice. Par?-lel cu ac:este ~ucran,. se asigurafamiliilor spatiul necesar pentru cladlrea fagunlor iiI depozltarea .~-ec-taruhii. La inceputul llUnii octombrie, 0 dattll cu Ineetarea cr~!erll de

puiet, familiile ajutatoare se unilfica cu famili~le slabe, In famtllile car~i.,ernea'Z8 se opresc nurnai rna·tci tinere. Mldl<;lle se pastreaza ca matci

de reaerva , l I - i sint Iernete in afara gh~mul'1l1:. 'In scopul realizarii unor productii sponte de rniere, se practl~a

deplasarea .familiiIor de a1Jbine l~ 'cul.esurile. abun:Iente de n:ectar dinmasivele de zmeura '2Jbwatoare ~l conifere din regrunea forestiera.

Inregiune,a fo~est iera lipsesc apl'O'ap€ cu des~vi~ire stupinele sta-

bile sl, ea urmare, resursele sbundente .de nectar d!n. aoe~sta .zona se va-loriflca in CUl'ISul sezonului prin practioarea stuparitului pastoral.

SISTEMUL DE INTRETINERE A ALBINELOR

PE VE~AN1'lI MUNTILOR CARPATI $1 APUSENI

Condit iile meteoroJ.ogirce din a.ceas~a zona de:termina de_zvolt8:rea

mai tirzie a familiilor de albtne. ,~borunle de curattre au 10e m ultima

deeada a lunii rrrartie, Efeotuarea tlrzie a zborurilor de ouratire nu rm-piedice. insil dezvoltarea faI?~liilo~ care: ajung .la maximum de dez-voltare in luna [unie, datortta eXlstentelcu'lesunlor permanen.te de In-tretinere, Dest in zona exiBta unele looallta~i care asigura ~l eulesuritimpurii de nectar (livezile cu pomi ,? i plantatiile de .sal.ic'tm),culesul do-minant il eonstituie finetele naturale. Fa1A de acest eules, durata pe-rioadel de pregatire a familiflor este de aproxtmativ ,80-85 rile. Com-plexul de lucrari prlvind tntretinerea familiflor de. allbine in zona seaplicA diferentiet, pe localitati, in functie de culesurile de ?ecta~ pe carealbinele Ie valorifica. economic. Astfel, in eazul oulesului dominant de18 pomi, asoclat ou eel de lIS.sal~m, care ~ecesita 0 .dezvol'~re r~pida afamiliilor, dupa 2JOorul de C'ura~ne, se apliea lucrlnle de mtrettnere aalbinelor ce se reeomanda pentru Cimpia Dunarii ~i Dobrogea. PentruIocalitatile in care culesut dominant este de le iiinete, se apUci. luerarile

de intretlnere r-ecomantiate pen't ru pocli~ul Transilvaniei. In ambele ca-zUri, in ~erea sporirii productiei stUtpinelor, se recomantia practtcareastuparitului pastoral in l'egiunea focestierii.

INTREBARIJ. Cum Sf) Ingrljesc faml!l lle de albine In stupll orlzontall . toamna ?2, Cum ~e organizeazd cuibut pentru lerna,.e tn stupu! orizontal ?

$, C1.<mIe apllcd metoda Leyen"?4. Cum se apUcd metode!" de' fntreti1lere C"U aoud mdtci in stupU! omonta! r5. Cum se organlzeazd ctL!bul pentru culesu! de VGrd ?6.Care est" sistemul de intret tnere a aloine! in Clmpia Dunilrti ~t DOOTOg"" ?7, Care este sistemu! de IntTe11neTe o. alblneloT In pod!~ul Mo!dovel?8. caTe estoe sistemul de intrefi nere a alb!neloT din Cimplo. de Vest? .9. Ca...e este ststemul de intretlnere a albine!or in PodifuZ TTansl!vanle,?

10,Care este stl :temul de intTefinere a albinelor pe versantil muntiLoT Carpaii $1

Apu~e"j ?

109

Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a[1].C.a. pag

Documents

Transcript of Filehost_Manualul Apicultorului Editia v de a[1].C.a. pag