ro Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.[1]

5/17/2018 ro Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.[1]

1/31

"ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINEDINREPUBLICA SOCJALISTA ROMANIA

..

MANUALULAPIC L TORULUI'


2/31

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINEDIN

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

JVIANU AL ULAPICUL TOR UL UI

Editia a 5-a

. Bucuresti 1983

r


3/31

TABLA DE MATERII

Cuvtnt inainte 9Lectia 1ANATOMIA ALBI'NEI MELIFIDRE .$1 VIAl'A FAMILIEI DE ALBINE 11Anatomia albinei melifere 11

De Ia OU Ia ad'1.llt 12Adultul 14

Viata familiei de albme 25Individ ~i familie 32Sistematica a:lbinei melifere 34Lectia 2STUPII, UTILAJELE .$1 UNELTELE DE INTRETINERE ~I EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE 37Stupul 37

Stupii verticali :i9Stupul orizontal 45

PavUionul apicol 4BUnelte folosite in mtnuirea ~i ingrijirea familiilor de albine 50

"MANUALUL APICULTORULUI" a fostelaborat sub conducerea prof. dr. ing.V. HARNAJ, membru al ConsiliuluiAsociatiei Crescatorilor de Albine din R.S.Romania si presedinte _I APIMONDIA.Au colaborat: ing. V, ALEXANDRU, C. ANTONESCU,. ing.jT."'BARAcl(~oordonato~), biolog P. BUCATA, dr, ing. 1. C!RNU, ing. C. CULEA,biolog Mana DRAGAN, ing. Gr. FOTA, ing. N. FOTI, biolog ElenaGROSU, dr, ing. A. HARNAJ, ing. Elena HOCIOTA, N. V. ILIE;3IU,mg. A. MALAIU, dr. M. MARIN, ing. E. MARZA, dr. D. MITI~ORdr: 1. OGRADA, farm. Elena PALO~, ing. ~t. SAVULESCU, biologMihaela SERBAN, ing. E. TARTA ~i ing. Tr. VOLCINSCHI.

Lecp a 3ORGANIZAREA STUiPlNEIMarimea unei stupineAlegerea vetreiAsezarea stupilorProcurarea echipamentului apicol si a familiilor de aJbineEvidenta in stupina ..

53535454565' 7

Lectia 4INTRE1'INEREA .$1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPIIMULTIETA.TiA.1'ITransvazarea familiilor de albine in stupt multietaja1;lPrincipii de IntretinereIntretinerea cu doua matci

59596168

3


4/31

Lectla sINTRETINEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBlNE IN STUPIVERTICALI eu MAGAZINE . 70Ingrijirea Iamilrilor de albine in perioada de pregatire pentru iernare 70

Dezvoltarea puteril familiilor de a1bine in perioada de toamna 70Asigurarea rezervelor de hrana 74Aranjarea cuibului in vederea iernRrli 76

Ingrijirea familiilor de albine in timpul iernii 77Asigurareacondttiilor optime pentru iernare 77Controlul iernarfi farniliilor de albins 78Indreptarea stilrilor anormale 79Tehno.logla iernlmii matcdlor in afarra ghemulul 80

Ingrijirea familiilor de alblne in perioada de primavara 86Dezvoltarea maJrnJ.llii'lorde albins dupa Iesirea dm iacna 86PregaUrea pentru cules !1 i valorificarea culesului de primavara 88lng;rijirea fumlJJ.illor de alblne in timpul verii 89

Valorificarea cutesurlfor' de vara, prevenirea ~i combaterea roitulu! 89Stuparitul pastoral 90

Lee~ia 5INTREl'INEREA $1 EXPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPIIORIZONTALI 91lngrijiFea familiilor de albine in sezonul de toamna sl pregatirea pentru i.arna 92Ingrijirea farniliilor de albine intimpul iernii 93Ingrijirea de primAvar! a familiilor de albine 94

Lucrari obligatorii 18 mceputul sezonului 94Ingrrjirea familiilor de albine in cursu] primaverti ~i valorificarea cule-surilor timpurii 95

Ingrijirea familitlor de albine in sezonUl de vara 95Valorificarea culesurilor prrn practicarea stuoaritului pastoral 96

Intretinerea in stupi orizontall a familfilor de albine eup singura matcA 9BMetoda obisnulta ' 96Metoda Layens 98Metoda .,cat in cuib" 98Metoda familirlor unite Intretinute in stupi separatt 99

Intretinerea in stupi orizontali a doua familii de albine 100Metoda unirH familiiLor de albine Intrejinute in acelasi stup 100Metoda Uitlirii familiHor de albine intretinute in acelast stup avlndeuiburile despartite 101Intretinerea In stupi orizontah a unei tamilii de baza II I a unel mate!

ajutatoare 101Metoda matcilor ajutatoare vremelnice 102Metoda matcilor ajutatoare parmanente 103Metoda famillei ajutatcare eli mate; iernate in afara ghemului 104Metoda familiilor ternporare 104

Intre1dnerea difereni'iata a famiJiilor de albine pe zone caractertistice 105Sistemul de intrefjnere a albWelor in Oimpia Dunarii ~i Dobrogea 106Sisternul de lIlJtrepnere a alblnelor in Poddsul Moldovei 107Sistemul de Intretlnera a albinelor din Cimpia de Vest 108

4

Sistem:Uil de intre'(;Lnere a alhinelor In Pod'i~U!l Tttans~lvaniei.SistemuJ. de Intretlnerea a albinelor pe versan~iI munttlor carpap~i Apuseni

Ladia 7INMULrrREA FAMILIILOR DE ALBINERoirea naturalA

Pregatirea de roirelntroducerea roiului in stupIngrijirea roiurtlor

Roirea artiflcialiiRoiuri Ia pachetFormarea roturilcr pe cite 3-4-'6 faguriRoirea prrn divizarea unei familii intrate in frigurile roit.uluiRoiUTi tirnpurriFOl'marea de roiuri eu rnatci iernate in mara ghemului

Leetie 8AMELIOIRAREA ALBINELOR $1 CRE$TEREA REPRODUCATORILO-RCriterii privind selectia famllnlor de albine

Insusirl .principaleInsuairl secundare

Selectia in masaLucrari impuse de selectia in masaCresterea reproducc'itorilor

Cresterea trintorilor, familii erescatoare de tr'intori, ingrijirea acestoraCresterea matcilor

Utilajele ~i rnatertalele pentru cresterea matcilor ~i fclosirea lorUtHaje ~imateriale pentru cresterea prcpriu-zisaUtiJaje penrtru ~m:pereeherea matcllor

Intrcduceraa matcilorFacoori de Dare depinde acceptarea noilor mate; de catre famiJiUe de albineMetodepentru in:trodueerea mateilor

Leetia 9TEHNOLOGIA RECOLTARII , CONDI'fIONARIl $1 pASTRARII MlEBll INSTUPINAMierea, produs de baza a1 familiei de albine

Clasificarea mieriiFaetorii esentiai ai compozifiel si calita1llProprietat! organolepticeProp:rietati fizico-chim1se

UtUaje pentru extractia ~i conditionarea mieriiUtilaje necesare pentru stupinele micl ~i mijlocliUtilaje necesare pentru stupinele mari, industrlale

Tehnologia reeoltiirii ~i extractiei mieriiNotiuni generateRecoltarea fagurilor eli miere din stupi

10 8

I o n

110no111113114116116H812 012 21 2 3

12512 612613113 213 313413 41 3 613 913 914 014 214 314 4

14 714 714 714814 915015 015015 415 415415 5

5


5/31

Bxtractia mieriiCondition area mieriiAmbalarea, depozitarea !1itransportul mieriiReceptia mieriiUnelte pentru extragerea i? i prelucrarea ceril

Le cti a 10Tehnologia producerii ~j ccndttronarii ceril in stupinaLeepa 11TEHNOLOGIA RECOLTARII, CONDITIONARII :;;1DEPOZITARIIPOLENULUI : ; ; 1 PAsTURIINotiuni generaleRecoltarea poIenului

PrincipiuI metodei de recoltare a polenuluiColectoare de polenEfectul Instalarli colectoarelor de polen asupra familiilor de aIbineBecoltarea polenului direct de la plante

Conservarea polanuluiUscareaUsditoare de polen

Intrebuintarea polenuluiDirijarea producerlt pasturu in familiile de albineRecoltarea I$ i pastrarea pasturii

Le ct I a 12TEHNOLOGIA PRODUCER II. RECOLTARII, CONDl'rIONARII $IpASTRARII LAPTI$ORULUI DE MATCACaracteristici ~i eompozitte

GeaeralltatiAlbinele doici ~i secretia lApti!1orulul de mate!Preductia natu:ralii ~icea dirijataCaracteristici ~i compozitie

Inventarul necesarPregAtirea familiil~r de alblneMateriale, scule ~i utilajeBotcile artificiale

Tehnologia producerii Iaptlsorului de rnatca !n flux continuu l!i in prezentamatcH"

Caractertstlcile metodeiOrganizarea famlliilor de albine producatoareFasonarea 'in stup a botcilor artificiale in vederea insjimtn~iirii lorTransvazarea larvelor in botcile artifictaleMiisur.i ~eciale pentru optimizarea actlvitati! familiilor de albinerprOducAtoare de li.ptil!or de mateiiRecoltare, conservare ~i utilizAri principale ale Uupth;;orului de matedRecoltare

15710 916016 016 1

16 4

. 17017017 217 217 618 018 118 218 218318 4185186

187I S 718 718S"18919 019 219 219219 6

19719 719 719919 9

201202202

Depozitare temporaa:a. 203FUtrare !ji conservare 203ContinU8rea procesului de productie in serie a lapti~orului de matcA Inacee~i famil ie 204UtilizAri principale apiterapice 205

r, e c pa 13TEHNOLOGI!A PRACTICARII STUpARITULUI PASTORAL.pregatkea familiilor de albine in vederea transportulu!:Efectuarea transportul ui

2062'08211

Lee tia 14RESURSE MELlFEREvaloarea meliferii a arborilor $i arbustilor forestteriPlante melifere cultivate

CUlturi de plante tehniceCulturi de plante furajereCulturi de plante legumicoleCulturi de' plante medicinale $i aromaticeCulturi de plante melifere tipice

Plante melifere erbaeee spontane

21321 322 122122723 223524 024 2

Le c t I a 15POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE ENTOMOFILE CU AJUTORULAL8INELORNotiuni generalePregatirea familiilor de albine l!i tehnica polenizAriiPolenizarea arbortlor fructiferiPolenizarea floni-soare1uiPolenlzarea culturilor s.emincere de lucernaPolenlzarea culturllor semincere de trifoi rosuPolenizarea culturilor semineere legumicolePolenizarea cUilturiior de cap:juni din solarii

25525 525725 826 026 226326 4264

L e c t ia 15BOULE BACTElRIENE $1 VIROTICE ALE ALBlNELORLoca americanaLoca europeanaParatifoza sau salmonelozaSepticemiaBoala neagra, boala de padure, paraltziaPuietul In sac ~

26 626 62 7 527727 827 928 0

Leqia 17BOULE PARAZITARE 1;>1MICO'I'ICE ALE ALBINELORNosemozaVarrooza

28 228 2287

7


6/31

Acarioza 29 1Brauloza 29 4Ascosferoza 2 9 6Aspergilosa 29 9Leqia 18DAUNATORII ALBINELOR 30 1Insecte 30 1Batracienl ~1reptile 30 4Pasiin 30 4 C U V 1 N T INA /NTEMamifere 30 5Plante 30 5

Lecpa 19CALENDARULIanuarieFebruarieMartieAprllieMallunielulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie

LUCRARILOR APICOLE 30 630 63 ' - 1 730 730 830 930 931031131131 231 231 3

Lectia 20ORGANIZAREA SI RETRIBUIREA MUNCH IN SECTORUL APICOLPrincipille or-ganizarii munciiRetribuirea muncil in tntreprinderile agricole -de statRetr!buirea muncit tn cooperative Ie agrtcole de productie ~i in asoclatiilemtereooperatlste agrozootehniceNorme de protectia muncii in apicultura

31 431431 8

31 931 9

8

De fiecare data dnd sint sol lc1tat so prefafez 0 carte, incerc un sentimentde 0dsosebifo responsabi/itate, atit fato de autori cit ~i, rna; ales, fata decit itor i. lor acest sentiment. jn tregit prin 'Pas;unea fata de apicultura, imicraeczd totodata 0satisfcrgie dep/ina atunci dnd vo/umul prezentat i$ idovedesre prin continut ;;i mod de prezentare .calitotiJe $1 utilitatea sapractico. 'n caw! de 'ota, toate aceste simtaminte Ie resimt amp/ilicate,dot f iind cO "Manualul opicultorulul" este 1 0 'a IV-a ed/fie, /0 elaborareocareio ;;i-au odus contributia peste 20 cercetdton ~i personalitofi cu eom-petenta ;; i experientCi inde}ungota in domeniul apical.Avind un coracter tehnico-~t iint it ic , imbinind eficlent fsoria cu practicaapieold. volumuf de fato se pre;zinta 1 0 nivelul tehnie actual de dezvoltarea apicu/turii pe oton national ~i mondial. Autor;; au adoptat un prlndplumetodo/oglc de Iprezentare Jarg uzitat in popu/ari2Orlia /iteraturif piinfifjce.de impart/re a materiel pe leetH, reu$ind ostiel sa slstemotizeza $/ sa cu-prind5 necesarul de cuno~tinte pentru prodicareo apicu/turii atit de cat reineepatori cit ;;/ de catre avansoF.Este ormon/os imbinata partea teoretica cu ceo practica. Se pleaca de 1 0anatomla ji viata albinei, de 10 .prezentarea stup;/or, a uti/ajelor $1 une/telornseesare 'Practicar;; stuparitu/u; ~j se pune accentu/ pe orgonizarea stu pi-nelor, jntretinerea, exp/ootarea, inmu/tirea ~i ameliorarea famillilor dealbine pr in metodele ~i mij/oacele t radit ion ale $i modeme adecvate specl-f icului de sol, clima $; bozo melifera din fora noastra.S;nt trotate apo! tehno/ogiile de reeo/tare, conditionare $1 depozltore a/e-produse/or apicole, de pract icars a stuparitu/ui pastora l, resurse/e melifere,polenizoree cul turi ior agr icola entomofile cu ajutorul albine/or $ 1 - infinal ~ prevenireo $1 comboterea bolilor $i daunatorilor 10 albine.Un calendar 01 lucrarilor


7/31

mind-o astfel, dot f iind va/oarea materia/u/ui ~i modulul in care 0 fostsistematizat. Folosind un stil c lar, concis $i curgotor, adecvat din punet devedere pedagogic, lieccre din cele 20 de lectU ole monllo/uiui S8 Inchelecu cite un grupoj de intrebor i de control recapitu/at ive. Utilizarea ocestorintrebari este binevenifa, intrucit ele dau posibi/itatsa cititoru/ui sa-~iver/fiee gradu/ de insu$ire


8/31

Pentru a intelege eomportamentul ~i viata albinei in stup, pentrua invata corect postotlltattle de a fngriji ~i exploata albinele In concor-da?ta eu modul natural de desfasurare a vietii lor ~i nu imp'otriva aces-tula, este necesara cunoasterea valcatuiril corpului lor . c ; i a dezvoltarlfAvindu-se in vedere ci:llucratoarea este lndividul majoritar in familia dealbine, di este eel mal bine studiata, majoritatea descrierilor anatomloefUnd ~acut: peea, sl Intrucit eu lucditoarea se fae productme de mlere,-ea avmd !? l eele mai numeroase eomportamente tipice . c ; i speetaculoase,descrierlle din aceasta Iectie se refera Ja Iucratoare. Ori de cite ori matcasi/sau trintorul au particularitat] de morfologie, ele VOl' fi mentionate.DE LA OU LA ADULT

Incepind eu luna martie, stupul poate fj deschis iara riscuri. Pefagurii din eentrul stupului, inelipse cit palma I? i pe masura trecerii zile-lor din ce in ce mal ample ptna Ia aoeupa aproape toata suprafata fagu-rslui, se observa in celule ouale. Albe, stralucitoara, ouale de albina slntca niste bastonase lungi de 1,4 - 1,6 rnrn, eurbate catre partea dorsala,rotunjite la capete. Capatul anterior aJ oului, polul oral sau cefallc, estemal gros - in acea parte se va dezvolta eapul viitorului individ ; capatulposterior - polul caudal sau anal, mai subtire, adera la baza celulei. Inou se formeaza, Ia citeva are de la depunere, embrionul : sint vizibile (cuo lupa foarte puterniea) ineeputuri de segmentare a eorpului, mugurltpiesAelorbueale 91 ai picioarelor. In a treia zi de la depunerea in celula,rupind foitele embrionare - amniosul ! ' i i chorionul --- eclcztcneaza tinal'aIarva Ea seamana ell nn viermisor, alb, sidefiu, este eurbata ventra]- invers dectt oul. Datorlta ingrijirii atente ~i .asidue acordate de catrealbinele doici (tabela 1), larva crests timp de cine! zils in dim accelerat(nurnal intr-a doua zl de viata greutatea ei devIne de sase ori mal maredecit in ziua precedenta) ; masa eorpului larvei ?cupa toata celula.

Tabela 1!NG1UJIREA ACOHDATA DE norcr UNEr AL.BINE IN PRllYmI..F. ZTt.E DE DEZVOLTARE

Numilru\ total "Irit" e.".~l"sjv pen tr-u hr;"nlreVir"!".r11;, de Vf71t" nurnar' total tlmpu! totaln ~4 11 In 24 11 In 24 hOll fl54

92 1 25 6 502 834 226 14.' 1 1 lli4 24 0 27.; 2081 798 985" 2855 I 296 2 R 3TotaJ 871] 2816 47 2

In timp ee in interiorul organismulu; larvei au loc profunde trans-formar! ale organelor ~i perfectionari ale acestora, rnarcate de 4 napirlirisuccesiva ("schimbari de piele"), in ziua a 6-a (a 9-a zi de 1a depunerea12

lui) larva incepe sa-ll'iteasa coconul, Prenirnfa sl apoi nimaa sail pupaaU e li ia locul sint raze de dezvoltare a albinei desemnate in vorbirea~~enta ca "puiet adult"" - spre deosebire de, "puietu~ ~n~r" - larvele,diferenti-ate arbitrar 1ar~nd~l lor pJ?tru nevofle pra~hcll, In~arv: ~r~ilarve in virsta (1-3 zile !?1respectiv 3-6). Cea mal neangajanta ~l malI;lguradiferenVere a puietului este aceea care se refera Ia aspeetul sau~l stup _ puiet neccrpii.cit si puiet cii.pacit ; denumirlle se refera la capa-l~lul de ceara pe care albinele ee acopera fagurii n pun peste coconulCata tesut de larva in ziua a 9-a. Puietul capactt, chiar daca nu mat este~ranit de catre albinele dolci, nu mseamna c a nu beneficiaza d~ ingrijire :prin lns~i prezenta lor activii .pe fagurii eu puiet, al?inele aSlgur~ tem-peratura optima dezvoltarii acestula ; in absente albmelor acoperitoare,puietul din celule, fleel eapaeit, fie necapactt, raceste ~i moare.Aspectul a:lb, sideflu al puletulul este foarte important pentrneel care ingrije~te albinele, Cursantul trebuie sa-lj. i obisnulasca ochiul eurnasa alba sidefie alcatulta de totalltatea larvelor sl oualor din fagure : eacaracterizeaza stare a de sanatate. Orice schimbare In culoarea, stralucirea~1forma larvelor trebuie sesizata ~icercetata,Pentru familiarlzarea cu aspectul puietului pe fagure este necesars a se retina clteva din elementele ce pot caraeterlza fieeare virsta ,i care,deci. cu ocazia cercetartt stupului, vor trebul cautate anurne. In conti-nuare sint redate, slntetizat, aeeste elemente.

Evolutla alblnel Iueratoareouzlua 1 - oul alb stralucltor, in general la verticals fata de fundul celulei ;ziua 2 oul alb stralucitor, inclinat;zlua 3 oul alb-cenusiu stralucitor, cu1eat pe fundul eelulei.Larvazlua 4 ~. larva pluteste pe Ia ptisor , user curbata (I naptrlire) ;ziua 5 - larva creste ; curbura se accentueaza {a II-a napirhre) ;ziua 6 - extremltatlle corpului se apropie (a III-a naplrlire) ;ziua 7 - extremrtatile eorpului se attng (a IV-a napirlire) ;ztua 8 - larva umple toata celula ;ziua 9 - dipa-cirea eelulei ; teserea coconuhri.Prenimfi'iziua 10 - tr-ansformarea in prenimfa (aV-a napirlire) ;ziua 11 aparitla pieselor bucale, a ochilor, a aripilor I? i a picioarelor ;ziua 12 - aparttia strangulatiet intre torace ~iabdomenNimfii.ziuaziuaziua

13 - nimfa eu oehi albi (nepigmentatt) ;14 - nimfa cu ochi raz;15 - nimfa cu ochi mov ;

13


9/31

ziua 16 - 'nimia cu ochi purpurii ~irnai tirziu galbeni ;ziua 17 - nimfa cu ochi bruni, corpul galben (aVI-a napirlire) ;zilele 18, 19, 20 - corpul se pigmenteaza ;ziua 21 - adultul eclozioneaza din celula.

Cum schema de mal sus se re-fera la albina Iueratoare, sint redatein tabela 2, in mod comparativ, du-rata stadiilor de dezvoltare la mat-ca, lucratoare ~i trintor - precizin-du-se de la bun inceput ca aspectul~i succesiunea diverselor stadii sintaceleasi,

ADULTUL

Ta,bela .2DURATA SlJ 'ADIILOR DE DEZVOLTAKE

Luera- Trin-Puiet Matea toarea torulN ecilpdc!t :- ou 3 3 3- larva 511 z 6 61/tClipiicit :- de la larvala imago (adult) 7'/2 12 1 4 1 1 2

Total, zi!e 1 6 2i 24Fia, 2. Capul albinei jucrlltoal'e (.1.). matcH iB} $i trfntOf'ului (e) (vedere frontala,

- dupa R. E. Snodgrass)Chitina de De majoritatea SuPraIetf'j a fost Inl(ilurata: 11- glllndil, ntporartngtana : b -glandli mandlbularil.; c - corp !lras ; d - mandibulll. ; e - ochl campus; t - ochi almplu.dultul sau insecta perfecta este albina, alcatuita din cap, toracesi abdomen, eu toate organele !ii apendicele bins formate, de culoare gene-rala bruna ell pete ~i variante cuprlnzind cenusiu, portocaliu, galben

!ii negru.Spre deosebira de tnvelisul membranes, moale a1 stadiilor preadulte,eorpul adultului este protejat de un invelis tare - cuticula chltlnoasa,pe suprafata careia srnt Inserati numerosi peri, de forme fi i cu functil dincele mai variate, de la meoanice pina Ia senzoriale. Aceeasi cuticula aco-pera ~i picioarele ! ; \ i - ell unele subtieri - aripile.Reluind cele spuse deja despre aleatulrsa tipica a corpului insectei,iata pe SCUTt cum arata - V


10/31

11 (1a trtntor), Pe flagel sint localizate, in afara organelor vazului !ji echi-Ubrului, toate principalele organe de sim] :- slmtul pipaitului - dfversi peri tactili ;

slmtul gustului - ccnuri chlmioreceptoare ;

mandibulare. Spre deosebirs de alteinsecte rude ale albinei melif are,mandibulele nu au dinti : de aceeade exemplu, albinele nu' pot rup~plelita fructeJor. Mandibulele ser-vese la malaxarea cerii. iar la albl-nele ce prirnesc nectarul - la con-centrarea aeestuia prin expunerealui in pelicule fine. Pro b 0 sci s u lsau trompe este alcatuit din douaplese de suspensle. ansamblul pie-selor proprlu-zlse. S f din maxile : totansamblul partlclplnd la sugereaFig. S .Capul albinei Lucrdtoare nectarului din floare. Schema alatu-(sectiune longi tudinali 'i , dupe. R. E .Snodgrass) ; rata prezinta aparatul bucal al al-

l - glossa; 2 - tabeltum (lingurla) ; 3 - blnei lucratoare cu plesele strlnse,paraglOssa ; 4 - paIp! lab ial! : 5 - galea ; Df' retinut eX lunzlmea t rom pe! este6 - prementum; 7 -:- poslementum; S _ ~ i1 F.lorum ; 9 - mandtbula ; 10 - labrum; 11- un ele-ment Important inaprecIerea. .gura" runcuonaia : 12 - cltpeus : 13 _ Ielement din tentorium (schelecu; Intern): capacltatll productive a alblnelor+sj14 - canals sahvara ; 15 - esorag : 18 _ yocciput: 17 - ortflciut occipital: la _ de acea folosit frecvent in deserle-glanc te h lpotarlnglene ; 19 - gJande salivare 1 Icerance ; 20 - ocht stmpt]. rl e profeslonale. n prtncipiu, trom-. . pa mascara 6-7 rnm, cu variatii ladlferitele rase de albme. La matea, trompa are numai 3.5-4 mm.. In rezumat, :pentru orientarea intr-un text care face ape1 la cu-nosttnte de anatomie, aparatul bucal al albinel se compune din:-labrum;- ma n d Lb u l e :pro b 0 sci S, 18 rtndul lui campus din:

m a x l l e, cu stipes, galea. lacinia, palpi maxHari ;

simjul mirosului - pla-cute perforate;- simtul auzului ;- simtul termic ;- sirntul concentratiei de

acid carbonic a aerului,Piesele bucale: 1a b r u 1 saubuza superloara (anterloara) in-chide cavitatea bucala anterior;este a mica piesa mobila, M a 11-d ib u 1e1e au, amindoua,. citeun sant ce permits scurgerea se-cretiile elaborate de glandele

16

1a b iu m, cu cardo, lorum, ambele piese de suspensie ; submen-mentum, paraglose, palpi labiali, llmba, terminata ell Iingurtta.tum, Dupa ce ne-am tnsuslt cele mai importante din organele sl formatiu-

nile eapului, vizibile la exterior, sa vedem aeum pe scurt !i i glandelecefalice, prezerite in interiorul capsule! ~i vizibile numai cu 0 Iupa foarteputernicii sau Ia microscop.

Glasuiele hipojaringien.e, numite si "mamare", se an a in partea su-perioara acapului; pereche, ele constau din doua tuburi foarte lungipurtind de-a lungul lor glandule. Canalul colector de la fiecare se des-chide Ia baza faringelui. Aceste glande secreta laptisorul, hrana desti-nata larvelor. Numai Iucratoarele au asemenea glande, dezvoltate sau nu.La matea ele se afla in forma de rudimente, iar la mascul sint absente.In perioada de crestere de puiet glandele sint dezvoltate la albinele lucra-toare in virsta de 5-10 zile, cind acestea devln dolci. Foarte mult regre-sate la albinele de 20-15 zile, ele pot fi reactivate si deci sa se dezvoltedin nou, in condltti de necesitate.

Gumdele mandibulare se afla la baza capului; deschlderea lor seafla pe mandibule, Faarte dezvoltate la matca $ i la lucratoare, sint extremde mid la trdntori. Secretia lor permite lucratcarei sa inmoaie ~i saframinte ceara f , l i propolisul, s a dizolve Invelisul uleios al graunciorululde polen, Cu totul alta functie are Ia matdi. la care secretla mandibularaconstituie baza unora din feromonii speclfici.

Toracele. Toracele propriu-zts se compune din trel segmente em-brlonare : protorace, mesotorace l? i metatorace ; lor ll se adauga, intrindin components toracelui, primul segment abdominal - propodeum, par-ticularitate a himenopterelor. Fiecare din segmentele toracice se cornpunedintr-un notum sau tergit - partea dorsals, pleure - pe cele doua parti,laterals si sternit - par-tea ventrala. Remarcabila suplete a miscarilorde zbor a aripilor albinei se datoreste existentei unui sant toracic longi-tudinal, santul pleural In interiorul torscelui se aUa citeva categorii demusohi - muschii longitudinali directi si indirecti, muschi transversali,Prin [ocul acestor muschi, meso- : ; ; i metatergitut se apropie sau se de-parteaza de pleurite, miscari din care decurge : ; ; i miscarea pe verticala aaripilor a caror origine este tocmai in dreptul santului pleural, Muschnzborulul sint foarte dezvoltati, iar efortul imens pe care trebuie s a ilfurnizeze este sustinut de 'Un mare consurn de glucide - sursa de energie.

In rezumat: toracele albinei este alcatuit din:- protoraee, care sustine perechea 1 de picioare ;- mesotorace, care sustine perechea a 2-a de picicare ~j perechea1 de aripi :-~ metatorace, care sustine perechea a 3-a de picio.are : ; : i perecheaa 2-a de aripLAripile. Ambele perechi sint membranoase, eu nervuri rigide, tubu-lare, prin care circula hernolimfa. Perechea anterioara (I) este mai mare

#

Fig. 4. Antena albinei lucriitoare (dupaR. E. Snodgrass) :1- vedere (Ie ansamblu : 1 ~ scapus : 2 _pecicet ; 3 ~ J'lage\ (10 arncotej : B ~ po'r\illnede suprafa\a anrenata, cu oert, pap ile ~i pille ue esenzo ria I.

a - KenuoUuI &llleultonlltll 17


11/31

dec!tperechea posterioara. Nervuri-le descrlu anumite desene denumltecelule ; dintre acestea, studiul celu-lei cubitele 3 este deoseQit de impor-tant in aprecierea penttu selectie aalbinelor. Spre exemplu, raportulIntre segmentela a ~i b ale aeesteicelule poate indica rudlmentar purl-tatea de rasa a unei alblne (fig. 6).

Caracteristio pentru aripile al-binei mai este ! i i i sisternul de cirlige(prezente pe nervura costala a ari-pilor posteraoare) 1 j . i pLiuiL aripilorante rio are. Crosetele sau hamulii seagata in timpul zborului in pllu, eeledoua aripi de pe 0 parte formindastfel un singur plan de batere aaerului, ,In afara zborului, oele doua aripi slnt perfect Jndependente unade alta.Picioerei albinei lucratoare reprezinta una dd n cele mai interes antedintre adaptartle insectei Ia modul de viata social. Intr-o formaasema-natcare, aceleasl modificari adaptative sint prezenta ~i Ia alte rude alealblne! care se hrfmesc similar.

In mod clasic, piciorul insectelor se compune din: coxa, trochanter,femur, tibie , i tars,acesta din urrna alcatuit din cinci articole dintre careunul basltarsul, In afara de dimensiuni, care Ie deosebesc (prima pereche

~I>--arollumFiQ. 7. Picioarele albinei ItlcrdtoaTe (dupa P. Jel 'l ll -Pr0!5t) :

De la s ting" Ia dreapta : piciorut posterior sting, tala intern!, plclorul posterior t' lrept, fR laexterna ~i piC! orui antepior dr ept faIs extexIlil.

Fig. 6. Aripife aZbinei'ltiCTatoare(dupci R. E. Snodgrass) ;A-ar1pa anrerroara, B-arlpa posterioad.:a-nw-vurli costata ; b=-nervura suncosraia :c-nervurA ractlalJ\"; d-nervura cubitalil. .e-pUul aripil anterioars ; f-nervura recu'ren-til; g-hamull (retinaculum); h-nervurimediare ; ceruia 3 (cublta.1ii) serveste I a de-eerminarea indtcelut cubital.

femur

tlbQ--

18

co~ute\

este cea mat mica, a 3-8 cea mai mare), cele trei perechi de picioare alealbinei au confcrmatli caracterlstice. Prima pereche are 0 perle pentrucuratirea antenei, alciituitll dintr-o mica excrescenta de pe tibie , i de 0mica excavatie miirginitA de perisori supli ~i scurti la partea superioaraa bazitarsuIui. Prin inchiderea articulatlei tibio-tarsiene se formeaza uncanal: antena trecuta prin el este periata, curatata de orice impuritil.ps-ar f1 oprit in perisorti ce 0 acopera (fig. 7).Perechea a doue are la partea inferioara a tibiei un spin, folosit ladescarcarea tnearcaturtt de polen sau de pro polis.Perechea a treia are 0 alcatuire mal complicata ; trebuie remarcate :- articulatia tibio-tarsiana plata l? i formind 0 pens! ;- pe rata interna: pe partea terminals a tibiei - pieptenul, f? i pehazitars - perta, constind din rinduri de peri aliniate; peria si pieptenulservese la culegerea polenului ce urmeaza a fi aglomerat in cosulet ;- pe fava externa : tibia are 0 cavitate alungita, incorijurata deperi lungi, fini, iar in centru avind un par mai scurt ~i rigid, in jurulcaruia S8 va forma ghemoto,cul de polen inghesuit de pensa tilbio-tarsiana;acesta este co~ul.etu~;- ultimul articol tarsi an este identic Ia toate cele trei perechi depicioare; el este conformat anume ~i numai pentru mers. Extremitateasa are doua drlige duble Intre care se afia un fel de ventuza - ernpo-dlul sau pulvilul. Cirligele mlesnesc mersul pe suprafete rugoase, iarpulvilul pe suprafete netede.Abdomenul este alcatult din sase inele la matca ~i lucratoare II-VBpe schema din fig. 1 l1idinsapte mele la r nn1 i oT . Raponttnd aceste Inele,vizihile cuochiul tiber, Ia ortgtnea lor din segmentele abdominale alelarvei, trebuie s a arnintim c a slnt numai sase, respectiv sapte, din cele10 Initiale, Anatomic vorbind, deci, aodomenul a1binei adulte veonstadin 10 segmente:- prtmul, propodeum, este sudat la torace ;- urrnatoarele sase sint vizibile, dupa petiol : acestea sint inelelevizlbile;- 1 8 1 optulea, in lnteriorul eelul de-al saptelea, are rorul de a sus-penda aparatul vulnerant (acul cu venin) ;- al noualea s-a transform at in placile acu'lui cu venin;- al zecelea formeaza anusul.In citirea unei planse anatomice, a unel scheme, sa nu se confundedecj inelele ell segmentele abdominale !Ca ~i segmentele toraclce, eele abdomlnale stnt Iiecare alcatulte din-tr-un terglt, un sternit ~i doua pleure. Cele sase inele abdominale ~lnttelescopate ~i unite jntre ele de 0 membrana intersegmentara. Tergitulftecarui inel acopera mult sternitul respectiv, dar are si posibilitatea dea se mdeparta foarte mult de el. De aid rezulta 0 mare capacitate dedistensie a abdomenului, ~i de contragere. Marclnd tergitele de Is TI laT VII (fig. 1), se poate localize pe portiunea T vn acoperita de T VIglanda lui Nasonon. Aceasta gland! elibereaea un "miros", 0 substantavolatila, care serveste la recuneasterea al!binelor. Consta dintr-o masa decelule, In mod normal acoperlte de tergitul VI, dar descoperite prin ex-tensia abdomenulul atunci cind albinele ventileazl1 aerul Ia urdlnls.

19


12/31

Fe partea interna a sternitelor IV, V, VI, VII se afla cite 0 perechede glande ceriere. Cele patru perechi de glande sint alcatuite din nu-meroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a fagurflor,In afara acestel perioade, ele revin la forma de baza. In stare activa,aeeste celule secreta ceara lichida eliberata prin oanale foarte fine. Cearaeliberata pe "oglinzile eeriere" de pe sternite se solidlfiea in cont i ia ' euaerul, sub forma unor 50121-1orie Imprumuta forma hexagonalA a ogltn-zilor. Matea ~i trintorul nu au glande ceriere.

Dupa aceasta sumara descriere a anatomiei externe a albinei s atrecern in revista sistemele de organe, tSistemul digestiv este alcatutt din:- intestinul anterior, in care se disting faringele - 0 adevaratapompa de nectar, esofagul - un canal a carui dilatare este gusa .,1 pro-ventriculul - cu 1 1 " 0 1 de supapa intI'e intestinul ant-erior ~ieel mediu ~i acarui deschidere triaza grauncloarelo de polen din nectar, AUt nectarulcit ~i polenul sint retinute In buzunarele existente la nlvelul proventricu-lului. Nectarul $i pclenul nu sint digerate concomttent, intruci t enzimelecare le ataca nu pot actiona una in prezenta celorlalte ;- intestinul me diu, portiunea de tub digestiv care gazduie9te di-gestia diferitelor alimente ale albinet - polenuri ! i i i nectar. In prima saportiune, foarte sinuoasa, enzimeledegradeaza proteinele, glucidele ~iIipidale, Prin peretele celei de-adoua portiuni, rna] neteda ca aspect,prcdusele degradata traverseaza

d pinri in cavitatea generals a corpu,lui unde slnt antrenate in hemo-Iirnfa :- intestinul posterior estesubdivizat In intesttnui subtire iiipunga rectala, aeeasta din urrna des-chisa Ia exterlor prin aJIl'US.Asezarsa tubului digestiv cutoate aceste portiuni ale sale poate

fi urmarrta pe schema alaturata,care reprezirrta 0 sectiune longitu-dinala prin corpul albine! (fig. 8).Sisternul digestiv mal cuprinde citeva glande : doua glande hipofa-ringiene, doua glande salivare cefalice si doua glande salivate toracice,acestea patru din urma eliminindu-si produsele Intr-un canal colectorunie, eu deschiedere la nivelul mentum-ului.Tot anexe ale tubulu] digestiv sint considerate ~i tuburlle lui Mal-pighi sau tuburile urinifere (cca 200 la numar), firi~oare sinuoase carese deschid Ie. nivelul unirii intesrtinului mediu eu eel posterior. Rolul loreste acela de a elimina de1?eurile organice, in speta urati.Evidente, dar eu un rol ~i 0 functiune inca imperfect eunoscute,sint ata~ate sistemului digestiv -1icele ~ase glande rectale, de pe pungarectala. Se pare ca au rostul de a capta. apa din catabolitii evacuati deja

"9

Fig. 8. A.natomia interna a atbinei iu.-cratoor!! (schema.sectlune longitudinale,dupa P. .Iean-Prost) :8 - rnuschtt zborutui ; ~ - sistemur circu-latoric ; c - slstem dlgestiv; d - glendaIui Nasonov; e - lan~ nerves ventral;t - glande hlpofarlngiene: g - glandesallvare cerance ; h - glande salivare tora-cice ; I- acul ; l- gtande ertere.

2 0

de tuburile lui Malpighi sau de a secreta 0 subsrtanta ce impiedlca putre-faciia masei acumulate in punga rectala in special pe timpul iernii,Sistemul respirator al aLbinel este alca,tuit din tuburl traheene sautrahei ~i sad aerieni. Orificiile care asigura patrunderea aerului oxigenat~i expulzarea aerului Incarcat cu bioxid de carbon se numesc stigme.Traheele stnt foarte ramificate, permitind alimentarea directa cu oxigena celulelor ~i evacuarea gazului carbonic.

Stigmele sint in numar de 10 perechi : doua perechi toracice Iii optperechi abdomina1e, dintre care una pe propodeum, sase pe inelele urma-toare ~i una pe al 8-1ea, nefuncttonala. Stlgmele toracice se. deschid directla exterior. Prima pereche se deschlde Intr-o mica excavatie in depresiu-nea mesotoracelui, mascata de un lob al protergltului. In aceasta excava-tie se adapostesc acarisnii Acarapis woodi, fiind perfect la adapost deorlce miscare de curatire a albinei, ceea ce le permite sa avanseze nestin-gheriti in prima pereche de trahee. In perechea a doua de trahee tora-cice nu patrund niclodata acarienli, Stigmele abdominale se deschidintr-o camera numita atrium.Traheele sint tub uri rigide, din cuticula flna, chitinizata, cu intar1-tur1 de chitina hellcoidale in interior, denumite tenidll (acestea mentm 'inpermanents traheea desohlsa). Traheele se divtzeaza in tuburI ell diame-trul din ce in ce mal mic, pina ce in final traheolele se deschid in celule,In corpul albinefextsta 0 serie de saci nepereehe sau perechi, dilatatiiale traheelor primare, In afara de functia lor resplratorle. sacii de aerau darul de a face corpul albinei mai user. Sint dispusi astfel : in capelncl sad (1 cefalic, 2 cefallci superiori !?I2 mandtbulart) ; in torace7 sad (1 toracic ventral anterior, unul ventral posterior, 2 ventral! late-rall, 2 dorsall lateral! ~I 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominalsupero-anterior ~i 2 abdomlnali).Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care n pre-supune zborul, este sustinut foarte bine de reteaua mlnutioasa de trahee,f de sacl! traheeni.Si$temul muscular al allbinei este foarte dezvoltat, Aproape totimuschti stnt striati, eu exceptia muschilor directi ai zborului, Majoritateamuschilor sint legatl de producerea unor mi~carlale corpului . c , ; i stnt le-gati de chitina scheletului fie direct, fie prin intermedlul unor tendoane.Organele interne au propria lor musculatura (sistemul digestlv, inima,organele genttale etc.' .Musculatura aripilor este cea mal important! !? i mai Impresio-nanta : musohli direct! ai zborului, foarte putemicl, 0 masa mare; eiproduc bMfiile verticale ale aripilor (eca 190 b


13/31

unde se continua ell 0 ctrculatie lacunara (prin oavltatea corpului), ellconcursul actrv al celor doua diafragrne - ventrala si dorsals { i ; ; 0 ~ inain~e de a Be de~chid: intr-o1/ ' , ; , / / 1 , \ . 1 ',I;' II " / 7 / / 1/" 'punga mare de verun) i ' i I l glanda'1'~,!l ;j;~/ '. ,\; '." I iN I ,;~'~, alcalina sau Iubrifianta. Ansam-/ ' , / , , / , / . \ ' j _ , Ii" , r7


14/31


15/31

.. - glucide: majoratatea nranei albinelor oonsta din substanje dulci,fim


16/31

poate constitui 0 orientare ell pnvire la aprovizionarea cu polen astupului !? i deci eu privire Ia eventualele Interventii de ajutorare. rata,sintetizate, principalele aprecieri care se pot face:Trlntori prezentr in tamnte Polen

adulti, pupe, larve, ouaadulti, pupe, QUa

pole nul este abundantin ultimele 48 ore a avut loc 0 sea-dere a ofertei de polenalbinele au avut lnsuficient timp decules .polen eel putin 7 zile,deficienta grava de polen timp de 2-4saptamini

adulti

absenti

Primii trintori slat decl una din premlsele reproducerii si Inmul-tirti, Apoi, mai devreme sau mai tirziu - In Iunctie de rasa, zonageografidi, conditii de clima, conditil de dezvoltare a populatiei stupu-lui. de aglornerare prin suprapopulare, de cantitatea de rezerve de hrana,de raportul intre a1bine tinere lili pillet necapacit, apar botcilecelulele de rnatca.Ca in general in natura, reproducerea este in mod normal de-clansata fie de abundenta fie de strimtorare. Dar principalul elementeste instinctul de reproducere propriu fiecarei fiinte, In afara apari-tiei indivizilor sexuati - trintor ~i rnatca -, familia de albine, uni-tate biologica care asigura perpetuarea si raspindirea speciei, are a

forma speciala de inmultire - roirea. Tendinta la rolre, insotita neapa-rat de prezenta indivizilor sexuati, este un caracter ereditar. Dar existasi familii care nu roiesc :ele se mentin prin simpla crestere sl mlo-cuire naturala periodica a matcilor (fenornenul se numeste aneobalie).Apicultorul care nu doreste mmultirea albinelor roitoare trebuis saIavorizeze 9i :s a inmulteasca ,,,artificial" asernenea familii (roire artiii-ciaUi). Dimpctriva, apicultorul care prinde $i pastreaza toti roii natu-rali aslgura perpetuarea tendintei in stupina sa,Roiul este alcatuit dlntr-o mare aglomerare de albine,cea 1:12din populatia total a a stupului - albine de toate virstele -$i matca,Din marea invalrnaseala de albins care se aduna in fata urdinisului,pleaca citeva cercetase ; dupa ce gasesc un loc convenabil, revln lagrup, comunica acestuia "adresa". masa de allbine roitoare pleaea, seinstaleaza, cladese faguri, matca depune oua si astfel vlata unei noi

familii-fiica incepe. (Primul roi, roi primer, poate fi urmat de desprln-derea din familia-mama a altuia, secundar, ~i a altuia, tertiar, uneorimergind pina la desfiintarea f.amiliei)_In stupul parasit de .rei, din una din botcile cladite de aIbine inperioada rpremergatoare rairH:se na!}te 0 noua ma,tca. Dupa erte,vazile, de regula 'in virsta de 6-15 zile, ea face un :?Jbor de im-perechere - ditre anumite lacuri a~a numite "de adunare a trintorilor"laflate la eca 6-15 m iniHtime de la sol. tn aceste aglomerari de tl'in-tori, emanatiile de substanta secretata de glandele ei mand1bulareairag masculii, dinire care cu ctp_va '(maseulii siut maturi sexual laVlirstade 12-16 zile) matca se iroperecheaza; de multe ori repe!ta

28

zborul de imperechere. La intoareerea 1a stup, ea inca mal poartasemnul de tmperechere" - partes anterioara a organelar genitale~ascule. Dupa citeva zile incepe sa QUa. (Atit semnul de Imperecherecit si, mai sigur, inceputul i,-'ontei sint Iclosite de crescatorii -de matcica inclicii ale imperecherii !}i deci ale mornentului optim pentru recol-tarea matcilor destinate vinzari! sau introducerii in alte Iamilii). $iviata familiei de albirie continua.

Roiul si evolutia vietii sale ca tinar organism este 0 expresieclara, a coeziunil populatiai albinelor melifere, reglata prin actiuneaunor mecanisme si substante specifiee. Certeste ca numai urmarindun roi natural l ; : i cornportamen tul : s a u, prinzindu-I : ; ; i instaliadu-l intr-unstup. apicultorul poate spera ca va patrunde taina inmulfirti naturalea albinelor ~i ca va putea stapini tehnica inmultirii artificiale,Pentru ca am mentionat albinele cercetase, este locul 5:1 enume-ram pe seurt multitudinea de 'activitati !? i comportamente ale albinei[ucratoare.Dupa oe paraseste celula in care s-a dezvoltat, tinara albina esteuser de recunoscut : inca umeda, s! eu perisorii de pe suprafata corpu-lui argintii, care Ii dau un aspect caracteristic, ea se mlsca timid pefagure. Dupa ce se usuca si isi curata trupul ell ajutorul picioarelor,intra in viata stupului : are contacte de hrana, cornunicari prin anteneeu alte albine, curata ~i lustruieste eu propolis celule din care au edo-zionat surori de-ale ei; dupa 2 zile intra in activitatea propriu-zlsa,cind glandele ei Iaringiene s-au dezvoltat, incepe sa hraneasca larve

tinere si/sau sa intre temporal' in suita matcii (aceasta este un grupde cite 5-10 albine, care inconjoara matca in deplasarea ei pe fag~ri,hranind-o, curatirid-o : in componenta grupului intra mereu alte albinecapabile sa 0 hraneasca), Dupa un timp petrecut astfel ca tioicii, albinaeste angrenata in alte activitati, tot "de stup'": cu capul, indaasa incelulele de 1a periieria cuibului de puiet ghemotoacele de polen descar-cate de culegatoare, pregatind vii toarea rezerva de proteins a Iamiliei,-pastura; cu multa s.irguinta evapora ~i imbogateste nectarul depozitatin celule transformindu-l in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-seglandele ceriere, secreta ceara sub forma de solzi$ori de forma hexago-nala, pe care Ii fnlminta ell mandibulele si cu picioarele si Ii Iolosestein cliidirea fagurelui.

Fagurele se cornpune dintr-o foaie de ceara verticals in care sintsapate de 0 parte si de alta piramida Cll virful spre centru f? i cu baze(imaginate) hexagonale, in asa fel dispuse Incit cele trei fete de piramidaaleatulnd baza unei celule slot, fiecare din ele, si 0 fata in baza altei(In total tr>i)celule de pe pru-tea opusa a fagureluL Pe conturul hexa-gonal a1 hazei piramidei se lnalta, inclinati obUc fata de orizontala darperpendieular pe muchiile piramidei, cei ~ase pereti ai celulei. Dia-metrul celulelor de lu.cratoare este constant, uniform: Ie. ridicarea pere.:.tilor a:lJbinele l.~i folosesc ca pe un :;;uib'lerdesehiderea dintre "gen'llnchH"departati ai celor doua pieioare anterioaTe. La fagurii albinei roma-ne.!?ti, aeeasta deschidere . .'ii diametrul celulelor de lucratoare, este de

2 9


17/31

5,1 mm. In afara celulelor de Iucratoare rnai exista celule mad marl detrintori, ~i altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celulele de tran-zitie, precum si celula de rnatca, specials - excresoente vizibile alefagurelui, paralele cu acesta ~i deschise Ia partea inferioara (botcHe).Se face deosebire i:ntre botci de Inlocuira lini~tita a matcH, botci deroire l? i botei de salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure potindica oricind starea fam:iliei 10 perioada roirilor sau in afara acesteiaFagurii sint construiti paraleli intre ei, iar distantele care ii despartsint totdeauna astfel incit atunci etnd sint creseuti !l i plini cu miere sau eupuiet in curs de dezvoltare au lee strict eele doua straturi de albine aco-peritoare de pe cele doua fete de faguri vecinl ; in restul stupului, spatiulnecesar circulatiei albinelor intr-un singur strat, adica cea 8 mm, esterespeetat cu strlctete - unde apare un gal mai larg decit acesta albineleil blocheaza cu constructie de ceara : fie ca este vorba de intervalul dintrerama de Iemn a f.agurelui $1 peretele stupului, fit: ea este vorba de dis-tanta dintre speteaza superioara a ramei ;; i podisorul de deasupra, sauintre ramele din oorpul inferior ~i cele din corpul de deasupra, intrerama marginasa $i diafragma. Spatiul pentru albine este considerat dreptcheie a asezarii . ! , i i alcatuirti mtregulul cuib a1 albinei rnelifere iar inapicultura rnoderna este considerat drept descoperrrea cu cele mai ampleirnplicatii, ell repercusluni extraordinare in dezvoltarea l j O i standardizareastupulul 91In sporirea eficientei muncii omului.Teate acttvitatile descrlse, albin a le desfasoara in stup fan'i apanlsi fagurii, fara a ven; in contact ell lumea dinafara. (Est~ 0 [nte-resanta forma de pastrare a asepsiei cuibului ; impreuna eu prezentainA stup .! 1 substant~lOT baeteriostatice originare din propolis, aceastacrindutala precum $1 alte trasatur! de comportament individual 9i socialpermit extstenta unui spatlu izolat, pentru cresterea puietului, pentruacumularea rezervelor curate de hrana). In sfirsit , albina devine cule-giitoare: incepe activitatea dinafara stupului. Prirnul pas spre eman-cipare in c~~p _este zbo!:ul de or~entaTe. Cu fats- catre stup albina pla-neaza, se ridica, eoboara, se departeaza, se aptopie din nou, se dapla-seaz? la dreapta, Ia stinga - memoreaza culoare, situatie, repere opticedupa ea~e va putea recunoaste stupul pe care il paraseste. (Din cunoas-terea prm proprie experienta a dezaiVant8jului n'itB.cirilor albinelor, api-cultorul va apreda rostul orintarii !? i 0 va favoriza - prin culorilein care l~i vOPSliitestupE, prin inventarea unor repere utile albinelor;; i ln aceI~i tim.p plaeute ochiului, prin pastrarea ordinU in amplasa-rea stupilOT pe vatTa). Cunosdnd tinta zborului sau de intoal'cere, albinapleacii. Pe raza de maximum 3-5 km, ea culege nectar sau polen apa,mana, clei de pe porni ~i diverse alte materiale - uneori din cel~ mainea!;'teptate. Dar in general, culelSul, fie el de intretinere sau de recoWi,5e extinde 1a cam 1 km. Intr-un zbor, -culegatoarea i9i umple g~a eupina la 40 )~gde nectar, iar daca culege polen ea acumuleaza pe picioa-rele dinapoi doua ghemotoace sirnetrke leu diametrul de cea 3-4 mm,unemi chiar mai mad (ele cintaresc cca 10-12 mg).

Dadi se intimpUi ca ea sa fie printre primele care descopera sursade hrana, daca deci este cerceta$G., albina ~i oomunica descoperireacelorlalte albine surori apte pentru cUles. Comportamentul acesta de3 0

comunical"e a albine] este !? i el unul din cele mai interesante ~i fiindspectaculoG este cunoscut chiar in lumea nespecialistilor sub numele de, c1ansuri" . Cercetasa intoarsa la stup descrie pe fagure, urrnarita de~n cere de recrute (sau novice), figuri geometrice circulare (dans cir-cular - pentru a indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) 9fsemicirculare (dans balansat, in forma de 8 - pentru a indica surseaflate la mai mult d 100 m), agltindu-si abdornenul la stinga , , ? i 1adreapta, cu frecventa mai mare sau mai midi in functie de abundentaneotarului 1asursa deserisa. Unghiul dintre diametrul parcurs a1 dansu-lui balansat 9i verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturidreapta care uneste stupul cu sursa 9i 0 alta care uneste stupul cus{)arele in momentul respectiv, Completat de 0 componenta odoriferasi alta auditiva, dansul albinei este in lumea animalelor cea mal eve-juata modalitate de comunicare inainte de graiul ornenesc.In viata a1binei mai exista ;; i posibilitatea altor atributii - aceleade paznic, de curatitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznicpatruleaza in dreptul urdinlsului, ataca 9i inteapa (tntepatura cu venina albinel este mortala lntrusei) orice straina care intentioneaza s apairunda in stup - ell exceptia celor care, in toi de cules, au gusaplina : ataea daunatorii ce incearca de a.semenea s a patrunda in cuib.In oaz ca exista crapatur! in peretil stupului sau daca urdinlsul esteprea larg deschis pentru vremea de afara, alblnele paznic blocheazatotul cu propolis - amestec de clei de. pe porn si ceara, substantaplastica ' ! i i i de aparare a familiei, folosLta 'in tot locul 9i in orice momenta1 anului. Albinele curatitoare indeparteaza de pe fundul stupului res-turile de razatura de faguri cazute, care ar putea constitui cuib pentrunumerosi daunatort. Ventilatoarele, am mai amintit de ele, pot fi vazutepe vreme foarte calduroasa la urdinis, batind din aripi Intocmai unorminuscule ventilatoare, agltind aerul 9i creind curentii atit de necesaridesfasuraril in bune conditii a vietii in stup. Sanitarele. varietatea dealbino curatitoare, pot fi urrnarite carind - singure sau J:ntovara$itecite doua - fie 0 hoata patrunsa in stup ~i emerita prin intepare, fiecadavre de larve moarte de boala, Tot ele sint acelea care pot imobilizaprin "zidire~1 eu propolis dusmanii omoriti in interlcrul stupului darprea v.olumino~i pentru a putea Iievacuati. de ,ele.De~i numero1?i cereetatori ai vietH albinei considerau pina nudemultcii diferitele activitati se suoced intr-o ordine ireversibila, albinale indepline$te mai degr,abA pe masura nevoilor ce apar in familie decitpe masura a'Vansarii ei in virsta_ In funetie de anotimp, se prea poate

ea 0 albina sa nid nu aiba ocazia sa cWdeas-ea fagure de-a lungul celor35 zile cit este media de viata in sezonul activ, in timp ce 0 alta, daciiapare spontan un cules intens, care solicita printre aItele spat iu supli-mental" pentl"u p,epozitare, sa redevina cereasa d$i este fparte in vir-sUi.Indiferent de virsta, in aprederile puterii la un moment dat afamiliei sau a roiului se face distinctie Intre albinO. acoperitoare $ i arbinaculega.toare: wtalitatea lucratoarelor de stup, care alciituiesc forfotapermanenta de pe suprafata fagurilor, !? i respectiv totalitatea albinelorde drop - care lipsesc in timpul zilei dar al diror numar se presu-pune doar, dupa amploarea cuibului ~i a rezervelor.31


18/31

Catre sfirsitul sezcnului, catre sfir~ilul vent, culesurile devin malsarace, cre:;;tere~ .?e puiet regreseaza, Se remarea in comportamentuide cutes al Iaml.tiilor 0 accentuare a preferinjei pentru nectar 1n defa-voarea p~lenulul; se. acumule~za mierea pentru iarna. In sfir:;;it, secre~te ultima generatre de albme, .celecare vor ierna. Vlata aeestoralbtne de iarna va fi lunga, cam 4 lunl, Este bine ca la eclozionarealor t?ate rezervele ~I .~oata pregatiree spattulu: pentru iernare sa Iifostt~n.~.1nat~ de generat ti le precedente, de albine de varu ! i i i astfel eiclulvletll sociale revine la punctul de plecare stcontinua. '. ~

I

INDIVID ~I FAMILIE.. . V-ati,fi putut astepta a gasi in aceasta lectie descrlerl ale flzlo-logle.l dl.fenteJor srsterne : ; ; i aparate ale albinei. Deoarscs acestea nu arexpllca ~nsa .aIblna soeiala cu care de tapt apicultorul vine in contactci numa~ .albma ca individ (interesanta, rascmanta, dar care ca atare n~poate trai), am prefer-at sa folosim spatiul disponibll pentru a incercao prezentare a .. o rganismului social care Iocuieste stupul ~i care faceobiectul cre!).terH de eatre am..Din cu~o~tint~ :Jementare de ordin general eursantul stie ca nicih.ra01re.a. alb.mel ,. .adica a.ctul de inghi ~ir: a hrane i, nici diges tia propri u-zisa, rnci excr~~Ja ~u smt legate de vtata de grup. Ele se desfa! iloaraca ~cte .mec8mce ~l ca procese de fiziologie celularaale Individulujdar In ciudsecestul adevar incantestabil, viata albine] melifere se scur~tea~a mu~t .atunci dod in mod accidental sau experimental aceasta esteobligata sa traiasca Izolat, . .Y ia1a de grup se realizeaza - ' i - i se lntretine prtn comunicart a1imen-ta:~ ~l hom.lOoale i n t ra indivizi - unilaterale ~i bilaterale .. Intr-o fa-milia de ~lblne ell populatte normala, prin schimburi de hrand6 albine~eu.~escsa comunlee,. in .2 are, Ia 72% dinculegataare ! i i i la' 19% din~lbtnele de pe faguri once. allment-i.masa]:' sau alta. substanta; in 24de 0 ore. m.esa.JuI e,~te receptlOI_Iat de. 76% din culegatoare : ; ; i respectiv50 10 dl~ albine. $1 concantratta zaharulu! din nectar sau din alta sursade hrana este comumcata in stup t.ot pe aceasta cale,Despre hemolimfa ~i despre sistemul circulatoral albinei se poatespun~ pe scurL C


19/31

izoamll) !i i ell cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). A~irernarcat deja eB dupa ce 0 albina v-a intepat, imediat se reped multealtele si inteapa in aceeasi zona? Fenomenul se datoreaza emanatieide alarms care se scurge de-a lungul aculul infLpt in piele sau pur isimplu aruncata in jurul lor de albinele agrtate.Glandele mandibulate ale matcii minuita brutal sau inghesuita deIucratoarele Intre core a fost introdusa elibereaza 0 secretie care, ajunsape tegumentul lucratoarelor din [urul ei aduce, la celelalte lucratoare,o atitudine agresiva. Este un alt exernplu de multipla capacitate aunui ferornon : pe de 0 parte atractant pentru alblnele din sulta pe dealta ~ feromon de stress si alarma.Aleciinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromoni denatura necunoseuta, care au rolul de a permanentiza pe toata duratainflorir iilegatura floare-albina,

S ISTEMA1 lCA ALBINEl M E U F E R EAlbinele melifere fac parte din:Regnul: Animalia (vletuitoars monocelulaee ~i pluricelulare au modspecific predorninant de hranira pe baza regnului vegetal).SubregnuZ: Nevertebrata {animale faracoloana vertebrala si farasehelet osos intern).Increngatura: Artropoda (animale nevertebrate eu picioare arti-culate).Subincrenqatura : Mandibulata (artropode eu mandibule).Clasa : Insecta (artropode ell corpul alcatuit din irei segmente dis-dincte : .carp, torace, abdomen). .Subclosa : Pterigota (insecte care prezinta pe segmentela toracice 2'

i 3 pereohi de aripi),Orditnul: Hymenoptera (insecte eu aripi membranoase).Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace-$i abdomen se face printr-o portiune Ingusta numita petiol).Gruipul : Aculeata (Insecte cu ac).Supmfamilia : Apoidea (insecte care-si hranesc progenitura cu polen~i nectar floral).Familia: ApidaeSubjamilia: Apinae (~m;ecte constructoare de cuiburi si care pre-zinta la a III-a pereehe de pieioare un aparat pentTllcolectat polen).Tribui : ApiniGenul : Apis (albine care traiesc in colonii permanente si mono-gine ~ au 0 singura fernela ell organele reproducatoare dezvoltate ca-pabile sa asigure perpetuarea, corpul acoperit eu peri rari si scurti),Specia:- do r sat a (albina indiana urlasa, cladeste un slngur fagureprins de stincl sau de ramurile diferi~ilor arbori ; este cea rnai mare al-bina; raspindita in India, sudul Chinei, arhipelagul indonezi.an 9i Fi-l ipine) ;

34

.- flo rea (albina indiana pitica, cea rna! mica albina ounoscuta,dadel1te un singur f.agure foarte mic prins de ramurile copacilor ; ras-pindita in India, Malaezia, Jawa si Borneo) ;- c era n a (eunoscuta ~i sub numele de albina indiana obisnuita,cuibul este format in eavitat! 9i euprinde mai multi Iagurt : raspinditain India, China, Japonia, Indonezla, Jawa, Borneo, Sumatra 9i D.H-S.S.-Extremul Orient) ;- me 11 ifie a (albina melifera, cea mal ounoscuta !?1 eea mairaspindita. albina, explcatata de om pentru cahtatile sale productive;cuib format din cavitati inchise, pe mal multi faguri, ell un numar marede Indivizi divizati in tre! caste: matca, trintori ! ' i i albine lucratoare).GRUPUL DE ALBJNE MEDITERANEAN-OCCIDENTAL

Albina bruna europeana este raspindita in toata Europa centrale inordtca cu preponderenta in Franta, Marea Britanie. Olanda ~i Germa-nia de nord. Cercetarile biometrice au demonstrat ca este una !I i aceeasirasa cu Apis mellifica lehzenl ~i Apis mellirlca silvarurn. $1-a formatprmcipalele insusiri morfobiologice ~i productive de-a lungul timpu1uiprintr-o perfects adaptare Ia conditiile bioclimatice in care s-a dezvol-tat. Un studiu mal amanuntit 0 apropie mai mult de rasele de albine dingrupul afr-ican (Apis mellifica Interrnissa). Prezinta 0 tromps de dimen-siuni mici, este Irascibila, destul de roitoare, productive si rezistenta laiernare in conditiile iernilor lungi. Cuprinde 0 singura rasa: Api.s melli-fica melhfica,GRUPUL DE ALBINE AFRICANE

Albmele cuprlnse in acest grup se caracterizeaza prirntr-o talie malmica cu tnsusiri biologice specifke din care arnintim : roire putemica siirascibi'litate aocentuata.- meHijica unicolor (eunoscuta ~i sub numele de albina de Mada-gascar, fiind raspindita numai in aceasta insula. Prezinta un corp de di-rnensiuni mid. Insuficient studiata ;- mellifi. ca iniermissa (raspindita. in Africa de Nord. Se pare cafa:ce lega1:.ura eu albina europeana, eu care se aseamana ca marimeccr-porala, Propolizeaza excesiv) ;- mellifioa cdomsonii (cunoscuta !I i sub numels de albina ga1benaafr+cana ste raspindita in zona centrala a Africii, Foarte bine adaptataconditfiloj- de mediu, Corpul este mic, Roieste foarte multt si este foarteagresivc l) ;- mellifica Lamarckii (cunoseuta sub numele de albina egipteana,este $i ea socotits 0 rasa de treoere intre albina africana !?i cea euro-peana. Are corpul mie cu abdomenul dotat eu peri desi albiciosi dlspusiin benzi late. Irascjbila si roitoare. Prezinta in afara rnabci! normale mat-cii produeatoar numai de trintora. Nu propolizeaza, nu formeaza ghemde Iernare, capaceste umed mierea. Se comports foarte bine in stupi sis-tem:atici dind 1amilii puternice. lncruci$8. ta .eu rase europene dB. prod1.J4ivalJ.oro$i;


20/31

mellifiea capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de albinseuropeana, prezinta m s a 0 serie de insu~~ri biologice care (I deosebescmult de aceasta, Printre acestea amintirn posibilitatea de acreste mateinormale din OWl depuse de albine ouatoare dupa ce albinels au mit a r amatca. F'amiliile sint slaba eli capacitate produetiva redusa),GRUPUL IHANO-MEDI.TERANEAN

Albinele cuprinse in acestgrup sint cele mai raspindite, Dator-itaillsu~ir:hlOiI' lor biologice si productive prezinta cel mai mare lnteres eco-nomic, faJpt care a contribuit la rasptndtrea lor pe toate continentele.Se deosebese urmatoarels rase:- melUfica sicula (cunoscuta ~i sub numele de albina siciliana,mica, de culoare neagra ; face legatura cu grupul african) ;- mellifica remipes (foarte blinda, foarte roitoare, capaceste umedmierea, de multe orr convietuiesc 2 matci mtr-o familie) ;~ mellifica taurica (rasa adaptata Ia climatul mediteranean, ariede raspindire foarte red-usa) ;- mellifica cypria (irascibila, propolizarre pu ternidi, capacireumeda, in trecut em foarte apreciata pentru capacitatea sa productiva,acbualmente putin folosi,fa tO o productie din cauza Irasclbilitatii}:- melliiica syriaca (roitoare, deosebit de harnica, eu mate! proli-nce, Irasclbilitate moderate) ;- meUifica caucasica (prezinta cea mai lunga tromps, deosebit deproduotiva, valorifica culssul pe timp nefavorabil, putin roitoare, deo-sebit de bl: tncia, fapt ce a Iacut sa fie raspindita pe toate continentele) ;- melli/ica ligustica (albina italiana '00 matci deosebit de proli-fioe, roitoare, mari produeatoare de ceara, puttn rezistenta la ierni aspre~i lungi, foarte nlspindita pe toate continerrtele) ;- meHifica carnica (albina carnioliana, bunda, eu inclinatie spreroire, eonstruieste multe celule de trintori, eapaceste mierea u s cat ; ras-pindita in teats continentele) ;- mellifica carpatica (albina romaneasca, deosebit de bltnda, cueomportare linistita pe fa.guri ~i reactie 1a fum, cu matci prolifics darputin roitoare, productiva, schimba lini~tit matca, capaceste uscat mierea,p.redispozitie slaM Ia turttsag, bloeheaza euibu] in tirnpul eulesurilor demare intensi1ate- insusire considerate pretioasa In conditiile climaticeale tiirii noastre, tendinta slaba de propollzare).[n cadrul aeestei rase se disting mai multe populatii sau ecotipurioorespunzator zonelor bioclimatice din tara ncastra in care s-au dezvcl-tat ~i la care s-au adaptat perfect. Deosebirn scotipul de : steps, munte,Cimpia de vest, Podisul Moldovei, Podisul Transilvaniei,

INTBEBARI1. In ce canst

STUPULStupul este eel mal important utilaj apicol eu rol de adapostpentru familia de albine, de depozit a1 rezervelor de hrana, recolta ~icontainer pentru transport,In natura aibinele -i!li cladesc cuiburile in scorburile din copaci,in crapaturile din stinci, in pesteri sau in alte locuri Ierite de vint,ploaie sau arsita soarelui. In acste locurl omul a descoperit bogatiaagonisita de albine ~i a recoltat .mierea distrugind familia.Odata eu dezvoltarea agrieulturii l';li eresterea vitelor omul s-astatornicit ~ia capatat 0 indeletnieire noua - eresterea albinelor -_ maiintii prin protejarea roilor gasiti in padure, iar mai apoi < it construitadaposturi primitive numite cosnlte-buduroaie, sttubee etc. In asameneaa~aposturi albinele _ ; ; i construiesc cuibul din faguri de ceara, situati Iadistante egale unul fata de altul, fixati de peretil adapostulul la felca in natura. Recoltarea mierii este Insotita de distrugerea cuibului ~inu este posibila interventia omului pentru dirijarea dezvoltarii familieide albine.Aceste mad Inccnveniente au fost inlaturate prin descoperirearamei mobile de ditre Procopovici care a consrruit in Rusia primul stupcu rame mobile in anul 1814. in construetia stupilor cu rame mobiles-au adus permanent imbunatatiri astfel di stupii de azi reprezintasinteza observatitlor facute de apicultori gensratie de generatie,,In practice apicola din tara noastra s-au folosit in decursul anilornurneroase modele de stupi eu diverse solutii constructive. Se rernarcaasHel stupii Dadant, Langstroth, Gerstrung, Layens, Berlepseh, Voir-

not etc.a apicultura moderna impune restringerea numarulul de modeled~ stupl ~i in special a fonnei si dimensiunilor ram ed, pentru a usuractrcularea 9i folosirea materialului bielogie, pentru a putea utiliza pro-cedee tehnologice moderne~i utilaje de mare productivitate :in practicastuparitulul industrial intensrv, 9i pentru a per mite executarea in pro-ductia de serie a stupilor.Tipizarea stupilor ~i standardizarea dimensiunilor a foot initiatain 'tara noastra de cafre Societatea centrale de apicultura in anul 1947Iii a fost preluati'i. mai tirziu de Ministerul Agriculturii ~i de AsociatiaCresditorilar de Albine din R. S. Romania.

31


21/31

,Elementele care stau la baza oonstructiei stupilor ~i a elaboraritstaadardelor pentru stupi sint: capacitatea stupului, forma si dimen-siunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine si distantsintre axele fagurilor,Capacitatea stupuiu; este determinate de spatiul necesar dezvol-tari! familiei de albine in perioadele de vir! din lunile mai-iunie, despatiul pentru depozitarea rezervelor de hrana - miere si pa,stura -

f , i i de spajiul pentru depozitarea recoltei.Form.a si dimensiunile ramei sint determinate de eerintele familieide albine pentru formarea ghemului de iernare, de utilizarea in conditii

cit mai bune a caldurii din stup in perioadele friguroase f , i i iarna, deeeonornisirsa proviziilor de hrana f , i i de posibilitatea de a crsste 0 can-titate cit mai mare de pulet incepind cu luna februarie ~i pina in lunaaprllie ~idupa aceea,Pentru recolta rama trebuie s a asigure poslbilitatea obtinerii uneimieri de calitate superioara,In productia de stupi din tara noastra s-a pastrat oonstanta Iun-gimea ramei 435 mm pentru toate tipurfle de stupi. Ramele pentru cuibau inaltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolta aulnaltlmea de 162 mrn. In tabela 1 se redau dimensiunlle caracteristicileale celor 3 tipuri de rame amintite.Dimensiunile spaiiilor de trecere pentru albine sint de 7,5 mm.S-a constatat ca albinele astupa cu propolis culoarele sau spatiile maimid de 6 mm sau eompleteaza cu ceara spatille mal marl de 10 mm.Distosua dinire axele fagurilor este de 37 mm ~ia fast determinataprin masura tori efectuate in adapoaturtle naturale ale albinelor sau inadaposturi primitive cu faguricladiti Iiber de catre albine. Grosimeafagurilor C1.1 puiet 'ste de 25 mm, decl distanta intre fagurii eu puieteste de 12 mm. Distants intra fagurii cu miere este mal mica.

Tabela 1OIMENSIUNILE :aA:M:ELOR IN FUNCT'IE DE TIPUL STUPULUI

tn.llltimea. Supratat" Capacita-'ripul ramel Lun!(1mea. fagurelul. tea. klmm mm mm mlereRama pentru cuib model Dadant 43 5 30 0 114.5 max. 4,000R.ama pentru cuib model Langstroth 43 5 230 850 max. 2,700Barna pentru recolta (rama magazin) 43 5 162 580 max. 1,500

Conetusli : Stupul este adapostul pentru albine construit de am.EI trebuie sil asigure condipi normale de vtata pentru albine conformcerintelor biologice ale acestora, s a alba spatiu pentru dezvoltarea ~ami-liei pentru rezervele de hrana . ' I i pentru recolta, sa se cara:etenzezepri~ simplitate in constructis pentru a fi usor minuit ~i transportat.Dupa modul in care se mareste cuibul stupli se clasifica In stupiverbicali, stupi rnicsti si stupi orizonta.ili.

38

STUPII VERTICALIStupii verticali prtn oonstructia lor valorlfica felul de comportare

a albinelor in conditii naturale ~i principille care stau la ~a~ ~ez:rol-tarE si activitatii productive a familiei de albine. Aceste prmcipn sint :dezvolta.rea pe verticala a familiilor de alblne, depozitarea I'ez~rvelo:de hrana - miere 91pastura - deasupra zonei de crestere a puietului,extinderea in sus a supraletei de depunere a oualor de catre matca.Stupii verticali au rarnele suprapuse in doua sau mai multe ri~-duri in intetiorul aceleiasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschi-derea deasupra sau lateral far ramele din Interior pot fi a9ez:ate inpat rece sau in pat cald, Ramele asezate in .pat rece sint .perpendl,cularepe peretele urdinisului iar ramele asezate in pat cald sint paralelecuperetele urdinisului, .... _ ..La noi in tara se oonstrutesc 10 seru manurmatoarele tipuri destupi vertical! : stupul multietajat STAS 8128-:-68 ,c~ :3 corpuri ~imod~lulrealizat de Institutul de cercetari pentru apicultura numit stup verticalavind corp el10 rame Dadant care utilizeazd in principal componentelestupului multietajat la care se adauga magazine cu rarna Dadant (~e ma-gazin); stupul pentru pavilion apical; stupul_ ~ ,10~1ell un corp .l11douamagazine; stupul orizontal, Se mai executa ~l van ante ale acestora euun nurnar reclus de elemente.Stupul multietajat STAS 8128-68'. Acest tip de ~tup (fig.. 13) ~fast conceput de Langstroth ~i perfectionat de Root. Prin conceptia lui

/omai~ : . . . . . . j a ?

~~~ ~ U ~l I I

I I I ! I, I I I I I t?J .W1

. . . . . . .dM~ ~ .s..ar ~ ' : : : 1 ' 1


22/31

satisfaee eerintele biologice ale albinelor ~i permite omului s a dirijezeell usunnta dezvoltarea familiei de albine,

Avind in cornponenta sa rnai multe ccrpuri eu un numar relativmie de rame de dimensiune mijlocie 435 X 230 mm face posibila apli-carea unor metode care accelereaza ritmul de dezvoltare a familiilorde albine, depozitarea rezervelor de hrana ~i inmagazinarea recoltelor decalitate superioara,Specific pentru Brest tip de stup este inversarea corpurilor, ndicaoperatia prin care corpul superior 'in care s-a dezvoltat cuibul farnili-ise coboara pe fundul stupului lji in locul sau se a!?aza corpul de [oscu fagurii got, Se creeaza astfel 0 zona in care matca are suticient spatiupentru .d.epune,.r.ea oualor ~i se extinde eu. usurmta ere~terea. puiet~lui.In corpul de JOS asezat pe Iundul stupu IIll, puietul va eclcziona !?l vaelibera celulele, Printr-o noua inversare cuibul famiiiei ajunge iarasijcs astgurind spatiu pentru extinderea cresterii puietu lu t in sus incorpul eli Iaguri goi,

Prin repatarea operatiei ori de cite on este necesar cresterea pule-tului se exti.nde mereu in sus intr-un ri tm qi pe CJ inaltime practic ne-limitata.

Spatiile mid dintre rarnele diferitelor corpurl permit 0 comunicareusoara a albinelor in ghem, lueru deosebit de important In timpul ier-narii eind aLbinele pot transmite usor hrana de In un interval la altuI.Volumul stupulul poate fi marit prin adaugarea de corpur! dupaeantitatea de puiet depus de rnatea, Aceasta nu perturbs dezvoltareanormals a Iarniliei deoar ece corpurile au volumul mic,In situatii de cules intens, prin adaugarea de oorpuri pe linga dez-voltarea familiei se asigura ~i reeolte bogate , Ingrij irea Iamil iei de albin"se face prin minuirea corpurrlor, fapt care reduce Icarte mult rnunca in

stupina.Stupul multletajat se compune din: fundul, corpurile, ramela pen-

tru faguri, rama de ventilatie, podisorul, podisorul separator, rama hra-nit or, capacul, sisternul de impaehetare, bloeurile de redueere a urdinl-sului $i sipca de inchiderea urdinlsului,

La constructia stupului s-au pastrat dimensiunilecaraderiostice:20 mm intre fundul stupului Si Ieatul de jos al ramei, '1,5 mm Intre ramesi peretele stupulul, 10 mm intre ramele din corpul inferior si cele dincorpul superior $~ 10 mm in tTe leatul wperior al ramej ~i podiqor,Fund-ul este format. dintr-o tabUe de scinduri eu grosimea de 20 mmincheia. te in fait $i montat intr-o rama pecare se a~aza latul'ile


23/31

Ramde sint cadre de Iemn incare se fixeazii Iagurii artificial!din ceara de albine care sint cres-cuti formind fagurii cuibului sauiagurii pentru rezerve de hranasau I"oolta.Blocui de urdini~ este exe-cutat dintr-o sipca de Iemn ell di-mensiunile de 20X 20X380 nun.Pe 0 latura are 0 adincitura de153X9 mm Iar pe cealalta larurao adinciture de 50X9 mrn adicadoua pozitti de asezare, fiecare corespunzind Ia 0 dimensiune de trecerepentru albine,lnchiziitorul de urdini$ este 0 ~ipea de lemn eu sectiunea de 15X35 mm care are la capete cite un umeras ce se sprijina pe rnarginile fun-dului si are rolul de a aeoperi urdinlsul la transport.Sistemui de impachetare este format din doua tije metalioe ellsectiunea rotunda, 0 7 mm prevazute Ia un capat cu filet iar la celalaltcu 0 gaura de 2 mm diametru, doua piulite fluture, doua plaeute dintabla de 2 mm si doua splinturi, Placutele de tabla se fixeaza in scobi-

turil: prevazute in rama fundului,. La impachetare tijele se introdue in gaurile din elementele stupu-lui pina ce gaura 0 2 din capatul nefiletat depaseste placa de la fundulstupului. Se introduce apoi in gaura splintul, In final se insurubeazapiulita fluture pina se string bine elementele stupului. Deasupra seaseaza capacul in pozitie normala,Aprecieri astiprt: stupului multietajat. Aoest tip de stup are 0constructie slmpla unitara care satisface pe deplin cerintele biologiceale albinelor si permite ornului sa dirijeze eu ~ur inta dezvoltarea fa-miliei de albine.

Avind ramele asezata in corpuri suprapuse face posibila aplioareaunor metode care accelereaza ritmul de dezvcltare a familiilor de albinetar in conditii corespunzatoare asigura depozitarea rezervelor de hrana, ! j i recolte de cali tate superioara,

La transport face posibiUt aplicarea procedeelor moderne de pale-tizars iar albinele au conditii corespunzatoare de existents.Privind operatiile de extractie a mierii permite mecanizarea avan-sata in cadrul unitatilor apicole Industriale.Se recornanda ca un stup al viitorului.Stupul RA 1001 (fig. 15) ofera condltii bune pentru dezvoltareafamiliilor de aibine si pentru valorifiearea culesurilor de nectar, polen,etc. Are 0 constructle cornpaeta robusta, partile componente imbinindu-sefoarte bine, prrn adoptarea Ialtului.Stupul RA 1001 se compune din fundul stupului, corp cu rarnede cuib eu dimensiunea de 435X300 mm, unul sau doua magazine curarne de recolta cu dimensiunea de 435X162 mm, podisor, capac. soin-dura de zbor ~i diafragma,

l 'I! IFiO 1~. Rama de corp 435 X 230 110m.

42

~ 1 ...~ m0 0~ . ? ! 1 l z i e r- - ' O J ; ' ~ ~

..,le ~-fU' , 1 2 _ J i ' ; :

~ "-, _f_S9t; - II !.~ t -! c J t l \ l i I1 ~I~ ".,~ x I- ! '.'?/;"

Fig. 15. Stuput RA 1001:A -se


24/31

de .3Dnun, aooperite cu tesatura de simla .. La mijlocul fantelor pentruael'1~ire sint m~ntate.la exterior cite u':l drlig de 'care se prinde sistemulde fixars folosit la impachetarea stupilor in vederea transportului,In capac sub fantele de aerisire este montati .0 rama din :;:lpcide Iemn pe care este fixata pe toaU:i suprafata tesatUl'B de s i rma .Dimenslunfle exterioare aleeapaculul sint identice en aleeorpului, numat iinaltimea este de170 mrn.Rama de cu.ib are dimen-

siunea de 435X300 mm (f~g.16).Ramo de magazin are di-mensiunila 435X162 mm.Diafragma. este Iormatadintr-o tablie de lemn groasa de15 mrn inchisa intr-o r a m a . In

paetea de jos, muchia diair:agmei A este te~ita, dimenslunlls dlafrag-mel Slnt de 435 mm lungime, 315 mm inalti-me ~i 15 mm grosime,Scindura de zbor are hmgimea de 446 mm si Iatimea de 60 mm ..ln ~trn aplcu lturli 8 .' Asocla I : Ie1 CrlllllclWrll.Ol' dill}l.llline .:lin Republle .. Soellll1Btli RowAnIII.44

:-?~~--/~9~76

"""''''-+-- 54.

Fig. 17. Stupul vertical # partitecomponente:l-Inchlziitol" de urdtnts ; l!--bloc redu-"lito: de urdtnis : :l-fuudu] stupulut ;_corp; ;;.-slstem de tmpachetare; 6-col tare: 7-dlafragma: S-rama pentrucUib: (l-mag"ztn ; l&-rama. pent1;u rna-gaztn : ll-cllpac b.rAnltor; 12-hrilnltorpodl~or; 13-capacul s tupulul : 14-1n-vetttcare.

municA eu compartlmentul 2 printr-ofan ta m alta de 3 mm situat!i 1& parteaInferioad. a ~:pcli care Ie desparte. 81-ropul din comparthnentul 3 pl!l.trundeastfeillil ineompartimentul 2.Albinele intra din stup in hranl-tor printr-un orificlu rotund situat lamijlocul comparttmentulul 1 ~ ajungin eompartbnentul 1) , unde consuma si-ropul.Aceasta face poslbilia utllizareaacestul element ca hranitorllii podisor.CapactU are dimensiunile i nJ teru-oare mai marl el 3 mm deci


25/31

_ _ _ " ; ( . 1 1 = - - .

a J

b)

Fig. 18. Stupul vertical; aJ - sectiunelongitudinaUi b} - sectiune tran.sver-sa I i ' !rame, cu faguri crescuti sau rame cu fag uri artificiali care sint apo!crescuti de albine. Pentru productia de ceara se adaugi'i rame claditoare.La venirea iernii cuibul familiei de albine, oeupa partea de jos ararnelor acolo unde fagurii sint Iiberi de miere ~i pot oferi spatiul deeresterea puletului. In partea de sus a ratnelor Cll puiet : ; ; i in ramelelaterale de la marginea euibului se an a proviziile de miere ~i pastura,Pe masura ,ce mierea se consuma in tirnpul lernii ~i in special prima-vara, cind familia de albine este in plina dezvoltare, spatiul ocupateu provizii se restrings in favoarsa spatiului de erestere a puietului iarmatca depune continuu oua in spatiul eliberat asigurind astfel dezvol-tarea familiei.Stupul orizontal a fast standardizat in anul 1953. Standardul destup orizontal STAS 4170-53 a fost revizuit in anul 1962, in 1968 ~i in

1975. In prezent in productia Cornbinatulu! apical al Asociatiei Cresca-torilor de Albine din R S. Romania se aila si stupul orizontal conformSTAS 4170-75. Dimensiunile interioare ale acestul tip de stup sint:780X450X330 mm ceea ee astgura un velum uti! de 115,83 dm",Capacitatea stupului este de 20 rame eu dirnensruni de 435X300 mm model Dadant. Dimensiunile in detaliu slnt prezentate in sec-tiunile transversala 5lilongitudinala prin stup in figura 20.Corpui stupului este 0 cutie paralelipipedica deschisa la parteasuperioara executata din cherestea de rastnoase, tei, plop sau alte esenje ,46

.\t.~I " I-----"'" -------1 -~l' - -- ,III _.J f "j.L~ ' [ I ' >

1 : .~".Fig. 19. Stup Qr1;Wn-ta.lSTAS 4170-68 :t=- capacur : 2-bara defixare; 3-dlafragma;(-pod1$orul ; 5- ramapentru faguri; 6 -cor-pUI stupuluf : 7-sc!n-dura de zbor,

Fig. 20. A. - sectiune longitudinaZii . B. - sectiunetransversaUi.

moi, Peretii corpului sint incheiati in fal] jar fundul este fixat in cuie,fapt care asigura 0 soliditate mare. Peretti laterali au grosimea de30 mm, In partes de sus au un falt dublu pe care se sprijina umarulramelor si respectiv podisorul,Ursiinisei de forma dreptunghiulara slnrt situate pe peretele dinfata. Dimen~iunile urdiniselor sint de 300X 20 mrn respectiv 150X20 mm.Fleoare urdinis are soindura de zbor articulata care se poate rabatein sus pentru inehiderea acestuia la transport.Pentru reduce-rea urdlnisului sint prevazute blocuri rsducatoare

de urdinis, adica doua sipci paralelipipedice :ll ajutorul car~r.a. se I'edu~eintrarea albinelor in funetie de temperatura, puterea familiei de albi-ne etc.Distanta intre leatul de jos al ramei .~i fundul stupului este de20 mrn, distants intre rame si pereti este de 7,5 rnm, iar distanta Intreleatul superior al rarnei si podisor este de 10 rnm. .Capacul format din cadrul 91 tablia superioara este executat dincherestea de rasinoase, tei, plop sau alte esente moi, Tablia are ~~exterior 0 invelitoar,e de tabla care protejeaza stupu1 de intempern.Capacul se monteaza pe peretele din faV i al corpului eu doua bal~-male. In partile Iaterale ale capacului sint doua deschideri pentru aen-sire acoperite cu plasa de sirrna. Intre podisor 9i tablia capacului esteun spatiu de refugiu pentru albine in timpul transportului,Podisorui este format din sase scindurele eu dimensiunile .. d~484 X 130 X 10 mrn care acopera cuibul. In timpul transportului famil ie l,sclndutile se string pachet ~i se fixeazii cu aju!orul ?arei d~,fixa.r~.. . .Rame[e sint cadre de lemn in care se flxeaza fagurn artificial! dinceara de albino si sinrt crescuti forrnind fagurh cuibulul sau faguri pen-tru rezervele de hrana sau recolta. In figura 21 sint prezentate rame~ecu dirnensi unea de 435X300 mm, standardizate in STAS 4.170-75 uti-lizate la stupul orizontal.

47


26/31

. Echipamentul ~tupu,luj , e~.te format din dou.d diafrag'1'l1e; diafra .pen tru red ucerea cuibul UI si diafragma separa toare, gIna1----4., H- Diafragmele slnt executats dinTame. de lemn grease de 15 n u n;- in care sint incadrate panouri dePFL,. Diafragma separatoare are~ rolul de a diviza spattul interior aJ :1 s~upUlui . .i,n douB compart imentedind posf?~~itatea de a se adapostidoua familii sau 0 familie de baza,- ~i Una ajutatoare intr-un stup, .

"48 Aprecieri asupra stupulUi ori-Fig., 21. Diat'l'agma pentru 'I'educerea zontal: acest tip de stup are greuta,cuibului. tea relativ mare ~i volumul fix, fapt. .. .. care limiteaza dezvoltarsa farnills].. . Deseor! .se creeaza situati] cind spatlul este prea mare pentru 0smgura famlll~ ~au pres rmc pentru adapostirea a doua familii de bazasau a unei Iamll~I de bazu ~i a unsi Iamilii alutatoare.

In;"oncluzis ~t_upUl orizon tal utilizeaza spatiul interior eu randa-m~nt sc~zut, necesita efol'turi suplimentare pentru transport . ; I i nu per-ml, te apllcar,ea. unor .metode moderns de stuparn mal ales in unit~tneapicole de tIP lrttensiv.PAVILIONUl APICOl

Pavi.lionul apicol este 0 incapere din zidarie cherestea cheresteast metal sau~lte mater-ials in care slnt adapostiti 'temporar ;au perma-nent un numar de stupi .~av~lio~nele, apicole au deschiderl catre exterior pentru f1iecares~up !a~ ~n tnten_or au spatiu suficient pentru ca apiculsorul sa poatav~'Z,lta ;; J Illte.rvem la fjec~.re stup, In functie ge nivelul de dotare pa-vilioanels apicole au spatlJ pentru Iucru odihha sau alte amenaJ'ar' .ins talatil , ' . . .. . .. l';;1Pavilioanele apicole pot fi fixe sau mobile,.Pavilioa!lele, apic,ole mobile pot fi autonome adka montate pe re-mor~ _eu ~a~lU iiI roti :=Je rulare proprii sau de tip container care setncai ca eu sistem propriu s,au cu macaraua incamioane . ; ; i transportatein pastoral sat pe vetre de remare,

z ,P~avilioan~le api:-ole mobile au 0 raspmdtre mal larga deoareceelimina operatiils de mdr.care . ; ; i descarcare a stupilor Ia trans-poIltul ipastoral, ~s~~ura 0 pregatire pentru drum rapida : ; ; i f .i ra . efonturi din.~astfel Pos!~lhtatea, valorifi:ari~ superioare a eulesurilor de nectar.

P~vzltonul apl.co~moblt (jtg., 22) eu sistem de Tulare autonom se corn-pune din baza cu slsterr: de, ru~are, con:~imntul pentru stupi, compar-timentu.l'pent~ . lucru 011odlhna cu dotarile rorespunzatoare?i stupi] pen-te u pavilion apicol.,B?za eu sistemul de rulare este 0 e.onstruct ie. me:alica robusta tipr~m.orca pe care stnt mor: .tate axele cu rotI, suspens13, s;}stemul de fr inal'e~ slstemul de traetare $1 O'uplare la vehiculul tragator.

48

Pe baza sasiului se monteazacompart imentul pentru stupi .Compart imentul pentru stupisi oompartimencul pentru Iucrusau odihna sint adapostite intr-oconsTIruetie din lemn 'Ii metal detip caroserie care este prevszu tiicu supcrti pentru stupi, deschi-deri pentru urdinise, sistern defixa. re a stupilor, usi $ i capace deaensire, Comparti.mentul pentrulucru$i odihna are de asemeneaamenajari corespunzatoare (masade lueru, pat, l'zervor de apaeurenta etc.). . . ..... _. ~PavUioanele apicoie mobHe de Up cantamr smtasemana.toareconstructiv ell cele descrise mai inainte cu deosebirea ca nu au sistemulde rulare oi suporti eu inaltimea reglabiHi.

Stupu~ pentru paviLion apicol(fig, 23) aroe 0 constructde deosebita caresa corespunda oerintelor stuparituluipavilionar .. Princlpalele eondtttt Impuse pen-tru aeest tip de stup siIllt : constructlecompacta eu Inal time.a cit mal miciicare sa. utilizeze velurmd interior eumaximum Ide randament : sa a:iba spa-I tiu suficient pentru depozitarea recol-tei ; sa. asigurs 0 aerisire : ; ; i 0 ventila-~ie corespunzatoare purterii famihilorde albine pe CaJr Ie adaposteste : sapermita. 0 manevrare usoara Ia vizite-Ie ~i Intsrventiile care se fac intlmpul sezonului aetiv: sa se poata fixa rapid !in timpul transportului,Cautind s a indeplineasca cerintele aratate mai sus I.e.A. a realizatst.upul pentru pavilion apicol S.P.A. 1 care se compune din corp cu fundulfix ' ; ; 1 11 rame Dadant (435X 300 mm), magazin cu 11 rame cu dimen-siunile de 435 X 116 2 mm, pod i sor sita de ventilatie, seind ura de zbor ~bloc reducator de urdinis,

Corpul stupului are pe peretele frontal opus urdinisului, 0 fsreastraacoperita pe partea tnterioara cu tesatura din sirma zincata care oprestetrecerea albinelor iar Is exterior olt'Jita mobila, Prin desehiderea usiteise asigura 0 ventilare corespunzatoare,Pcdisorul sita de ventilajie, este format dintr-un podisor si 0 ramade ventilatie montate Is 0 distanta de ,10 mm prin interrnediul a 2 sipci.Asezat cu podisorul pe corp sau rnagazin ve inchide etans stupul,Asezat eu rama de ventilatie pe corp sau magaztn opre1?te trecerea albi-nelor dar, permit.e cil'culatia ae-rului. Acest sistem asigura 0 bunt1 ven-tilatie in timpul transportului ant de necesara alhinelor.

FiQ, 22. Pavi.lion apicol.

FiQ, 23, StupuI pentru plwHionurapico!,

.( - :Manualul aplculto:.-ull,1! 49

UNELTEFOLOSlTE IN MINUIREA ~I INGRIJIR6A FAMllI lLOR DE AlBIN


27/31

. Dalta apjcola (fig. _ ~4) este de forma unei tije eu grosimea de3--4 mm, eu capetele latlte ~1 as'CUtIte prelung. Unul din capete esteIndolt In unghi drept pe 0 lungime de '20--,25 mm., D~lta apicoIa .se f{)lose~t~ .la despri~d erea elemen telor s tupului(cory~n, rame, padl~oretc.) Iipite de albine cu propolis sau ceara Iac~ratl;ea propollsului sau a cedi de pe rame, peretii' interior] ai stupu-lui, dI8fralgme etc, ... Afumato~l :ste un aparat in care se ard fara Hacara. diferite rna-tena~e .(~~e, la~ca) lema putred etc.) pentru a produce mult fum desti-

nat hm~tml albinelor (fig. 25). .

Fig. 25. AlumiHor ttl.l'icoiSTAB 4359,77 ;'1 - capac : 2; - pahar ; 3 - corp : ~ _supo rt de J~ ll t1 .U".1I . s - [ollie cu burduj,Pia 24. Dalta apicolu.

Afumat{)rul se compuns din corp, capacsi foale.. . ..CormLl are forma cilindrldi, este confectionat din tabla ~i la parteamfenoara. ~re un gratar ;are imparte interiorul in doua compartimente.In cO!?partlmentu~ sURenar mal mare se Introdue matertalele dest inatearderti La unele tipuri de afumiHoare combustjbiluj sa introduce Intr-unpah~r di~ tabla zincata situat in compartimentul superior. Compartimen-tul mf~nor. formeaza un .spatiU Uber unde pA,trunde printr-un orificrulateral jeturile de aer trimlse de foale. .Y a p a : t t _ l este .confectionat din tabla, are forma tronconica san decalata sfenca, terminat cu un tub inclinat spre lata prln care iese fumul.&te montat pe earp prin intermediul unei balamals.

y Foalele sint formate din doua sctndursla aldturate la un capa.t !? id~partate Ia celalalt astfel ineit s a formeze un unghl ascutit, Fe margi-nrl:e sctndurelelor este montat un burduf din piele sau spalt velur iarintre ele se an a un resort care Ie tine departate una fata de cealalta,La partes de jos una din scindnrele are un ori ricin prin cars sa50

dlri.jeazA aerul spre corp, Foalele mnt fixate pe corp eu ajutorul ~~~i sU;-port metal ie as1Jfel ca orffiiCiulydin corp sa Ii; situar i~ fata O:lflCl~~lli.La unele tipuri de afumatoare foalele gmt lnloellite cu dlSPOZlti'Veleetrice sau mecenlce icare imping aerul neeesar arderil in interiorulccrpului. Poentru prcdueerea fumulul sint ~i aparate tip spray care Va-oueaza sU'bStante fumig.ne prin duza,

Masca apicoHi protejeaza caput ~i gitul purtatorulut de ataculial-binelor !}i in acelasi itimp permite o vizibilitate buna, Ea se confectio-neaza din diferi te materiale : ; ; i in numeroasemodele.Masca metalica se executa dintr-o

pIasa de sirrna bombata, ovotdala dupa for-ma tetei, en marginile imbracate intr-o ra-rn a de ,tabla de care se prinde 0 pinza intrei colturi. Aoest model de masca este fear-te rezistent dar se incalze~te repede vara~i nu per-mite stergerea transpirat lel ,

Masca cu pii .Uir ie este formata dintr-opflmrie de pinza alba cu borurfle largi sus-tin ute de un cere de sirma, inconjurata 18-'teral 9i in spate cu pinza, In fata are 0 piasaneagra din par de cal, bum:bac S8lU materialplastic. Sint modele de ma~ti Ia care plasainconjoara bomrile complet.

Echipamentul de ruoru al stuparw.'Uirnai cuprinde halatul san sortul, eonfecV,:- Fig . .26. Mascd api.CQUl tipnata din pinza alba sau de ouloare deschisa, calota (tara pfnza).manusi pent:ru persoanele care s u p o r t : a greu. .' . ..intepaturilf' $i bocanci, Halatul trebuie sa alba elastic Ia mmeClil nas-turi care sa aeiguee inchideree pina 14 git astfel ladt ~ nru permita,p~-trtmderea talbineler. Dupa caz halatul se pooteinloO'lll cu sa.Zopetd dindoc sau combinezon.

Fig. 21. Masca apicola.. CtL pdlu;-ie.

51


28/31

Perla apicoJli ajuta la tndepartarea albi-nelor de pe ~up:rafete1e fagurelui fBlia sa Ieomoare sau s~ 1 ;= ~atameze. Corpul peniei esrtede forma unet srpci ell profilul de lOX12 mrnPeZ:l foart: h:ngi din par de cal sau din ma~terial plastic smt ~ezate pe un singur " do lungim~ de oca. 2?Ornrn (fig. 29). rm , pe

luw l~psaperiei se poate folosi pana de gi'sdi.Ladita pentru transportat rame este .cesar in criee stupina format din . un mic ~i usor container ne...C ' corp ~1 capacorpul se confecti-oneaza din plaoaj .PF ' .stinghii de lemn, Spatiul intern cupI"indesa6ua L l(n43ta5Tl't.a eolturi cu~ r me . X300 rnm) res-peotind distanta .fn:tre rame de12 mm ~i dlstanta intre peretide 8. rum: La partea infurioaTaare un rme urdinis pentru a pu-tea ~ utilizata ca nudeu tempo-ral' tar la exrteni'or are mineresau 0 o~inga. C:apacul confectio-nat tot din placa] san PFL indhideetans corpul,

Gr~ti~ despa~titoare (fig. 1'30)se a~eaza ~n .~tupl pentru a oprit~ecer~a n~atcll ~na trintorilor la -sl~d hbera trecerea albinelor Iu-cratoare. Pentru aceasta un ele-ment metalic sau din materia;!

Fig. 30. Gratie despartitoaTe. plastic ell orifici! de 4 9 mmL' se inchideintr-o rama d~ lemn. a stupul orizotua; gratia despartitoare are form " ..'dlafragmei separatoare 1acare tablia din PFL t A a .~~dlmenslUmledin metal sau material plastic. es e, Inloeulta eu un gnltarLa stupul multietajat si vertical ti d "dimensiunile podtsorulul Ia ~are tablia ~~ lap':G'!,Lspart!tolare.re for:na !? isus amintit. . u: s-a Incutt ou gratarul

Are d~~:~i:tli!O:~:~~n~tf~~~z:upent~ m~Ular~ba producpei de ceara.435 X 230 mm i latime d rame e. e CUi 435X300 mm saul i n . g a ultimul fa~ure eu ;uie~ ~ ~ g r : : : i Se. l~tr~duce in tirnpul culesulutIntroducs din nou " .' ~ e ~ons ruit se recolrteaza ~i apoi sein stup. Laaceasta rarna nu se monteaza fagure artificial.

Fig. 29. Perle apkoUi.

INTREBARI1. car~ sint pteSele componente ale stupului multtetajat ?2. Vanante!e de stup; verttcaU cu magazi ne din CiTCU!tul3. CaractertSticile lIPec!fice ale stupului R.A. 100l. comercta' A.C.A.4.In ca canst"" aVlmta:le!e stusnior verticali ?5. StuPU! orizontal - echlpamentu! COmp!et.6. Dispoziti!Jele de asigurare a ventilat iel la dtferf te sistema de stupi7. Care este echtpamentu! minimal de protect!e ? .

52

leciia 3

ORGANIZAREA STUPINEI

M A R I M 6A U N E I S T I U P . [ N ESintem obisnuiti ca atunci cind vorbim despre albine ~ despre cres-terea lor sa ne gindim 'in prirnul rind Ia miere, ceara ~i alte produse. Orise /iltie c a folosul eel mai mare pe care-I aduc albinele

ro Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.[1]

Documents

Transcript of ro Manualul Apicultorului Editia v de a.C.a. 0-59pag.[1]