File 184

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

PROGRAM DE LICENŢĂ - ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ – ANUL III – MANAGEMENT ECONOMIC

DISCIPLINA PROIECTE ECONOMICE

PROIECT ECONOMIC

CADRE DIDACTICE STUDENT

CADRU ASOCIAT DR. DRĂGAN DANIELA

DRĂGHICI MIRCEA STELIAN GRUPA 155

ASISTENT UNIV. DR.

VLĂSCEANU CRISTINA

Daniela DRĂGAN/grupa 155/PROIECTE ECONOMICE /PROIECT ECONOMIC- APLICAŢIE REZOLVATĂ PG 1

CUPRINS

1. Datele individuale primite: ........................................................................................................................................................... 2

2. Misiunea societăţii comerciale: .................................................................................................................................................. 2

3. Obiective: ........................................................................................................................................................................................ 3

3.1. Producţia fizică şi cifra de afaceri: ............................................................................................................................................ 3

3.2. Rentabilitatea firmei: .................................................................................................................................................................... 5

4. Modalităţi strategico – tactice de realizare a obiectivelor .................................................................................................... 5

4.1. Factori modelatori ai dimensionării resurselor umane şi materiale necesare realizării obiectivelor strategice ...... 6

4.2. Asimilarea în fabricaţie a produsului D în secţia I ................................................................................................................. 8

4.3. Analiza posibilităţiilor de realizare a obiectivelor în secţia a II-a ..................................................................................... 14

4.4. Retehnologizarea firmei ........................................................................................................................................................... 20

4.5. Reorganizarea unor procese tehnologice ............................................................................................................................ 22

4.6. modernizarea managerială a firmei ....................................................................................................................................... 28

4.7. Eficienţa economică a modalităţiilor de realizare a obiectivelor ..................................................................................... 31

5. Dimensionarea resurselor necesare realizării obiectivelor strategico-tactice ale firmei: .......................................... 36

5.1. Determinarea necesarului de investiţii: ................................................................................................................................. 36

5.2. Calculul gradului de utilizare a capacităţii de producţie: ................................................................................................... 37

5.3. Resursele materiale: ................................................................................................................................................................. 41

5.4. Dimensionarea resurselor umane .......................................................................................................................................... 45

Anexa nr. I.............................................................................................................................................................................................. 50

Anexa nr. II ............................................................................................................................................................................................ 51


1. DATELE INDIVIDUALE PRIMITE:

Nr.crt. Denumire Valori

1 Număr bucăţi produs D 81,352 buc 1.1 Număr bucăţi produs D piaţa internă 65,948 buc 1.2 Număr bucăţi produs D piaţa externă 15,404 buc 1.2.1 Piaţa din Franţa 9,550 buc 62.00%

1.2.2 Piaţa din Germania 5,854 buc 38.00%

2 Preţ produs D piaţa internă 12,102 UV 2.1 Preţ produs D piaţa externă Franţa 10,000 UV 2.2 Preţ produs D piaţa externă Germania 10,890 UV 3 Număr bucăţi produs B 16,032 buc anul bază 15,000 buc creştere de un anumit procent 6.88% 4 Număr bucăţi produs C 11,604 buc 5 Procentul de creştere a preţului produselor finite (indicele de creştere) 24.50% 6 Procentul de creştere a productivităţii muncii 104.00% 7 Procentul de creştere al salariului mediu 29.80% 8 Rata profitului 20.00% 9 Indicele preţurilor de aprovizionare cu materii prime(%) 34.00%

2. MISIUNEA SOCIETĂŢI I COMERCIALE:

Societatea comercială este specializată în producerea şi comercializarea unor produse electrotehnice

de complexitate constructivă şi tehnologică medie.

Scopul principal al constituirii şi funcţionării firmei îl constituie satisfacerea cantitativă şi calitativă a unui

segment al nevoii sociale, în condiţii de profitabilitate cât mai ridicate.

Obiectul fabricaţiei îl constituie 3 (trei) tipuri de produse, care au o utilizare atât industrială – intrând în

configuraţia unor produse de complexitate medie – cât şi casnică, folosindu-se ca atare în gospodării.

Societatea comercială are în centrul atenţiei satisfacerea nevoilor clienţilor, orientându-se cu precădere

spre aspecte referitoare la calitatea produselor şi distribuirea corespunzătoare a acestora.

Totodată, în condiţiile multiplicării şi intensificării concurenţei, se caută soluţii pentru obţinerea de avantaj

competitiv, prin optimizarea raportului preţ/cost şi îmbunătăţirea calităţii.

Cota de piaţă deţinută de societate pe piaţa acestor produse este de 10% şi sunt perspective favorabile

pentru depăşirea acestui prag. În condiţiile atenuării şi eliminării blocajului economic-financiar, precum şi


ale îmbunătăţirii (modernizării) tehnice, tehnologice şi managerial a societăţii poate devansa firme cu

tradiţie în domeniu.

3. OBIECTIVE:

Orice demers strategico-tactic are ca punct de referinţă, conturarea unor obiective reale, mobilizatoare,

stimulative şi comprehensibile. Ele alcătuiesc un sistem categorial care „coboară‖ până la nivelul postului,

respectiv până la obiectivele individuale.

Ţinând cont de situaţia economico-financiară, de mediul contextual actual în care acţionează, precum şi de

perspectivele ramurii din care face parte, principalele obiective strategice asumate de întreprinderea

simulată sunt:

a) Asigurarea unei dinamici a profitului de cel puţin 10% în fiecare din anii intervalului stragic vizat (de

trei ani);

b) Creşterea cotei de piaţă a societăţii pe piaţa internă şi mai ales, externă, în sensul:

optimizării raportului export/piaţa internă în favoarea exportului;

amplificarea segmentului (cotei) de piaţă internă comparativ cu firmele concurente la

minimum 15% în următorii trei ani.

c) Reproiectarea sistemului de management până la 30 iunie, anul următor.

Aceste obiective fundamentale (strategice) permit conturarea de obiective derivate I şi II, specifice şi

individuale, rezultând un sistem de obiective în a căror realizare sunt implicate, practic, toate componentele

procesuale şi structurale ale firmei.

În figura prezentă în Anexa nr. 1 sunt prezentate cele mai importante dintre acestea, iar în continuare se

fundamentează nivelul unora din ele pentru următorul an (nivelul planificat).

De remarcat faptul, că în funcţie de opţiunile strategice şi de modificările care urmează a fi operate la

nivelul firmei şi în mediul ambiant al acesteia, nivelul efectiv al obiectivelor evidenţiate în figură poate fi

diferit.

3.1. PRODUCŢIA FIZICĂ ŞI CIFRA DE AFACERI:

Întrucât produsul A cunoaşte o scădere a cererii solvabile, o slabă rentabilitate, precum şi estimarea unei

creşteri mai rapide a preţurilor materiilor prime şi energiei electrice, comparativ cu creşterile de preţuri la

produse finite, firma va renunţa în anul curent la fabricarea acestuia. În aceste condiţii, în secţia I de

producţie se va trece la asimilarea noului produs D.


Cercetările de piaţă efectuate au arătat că se pot vinde în cursul anului curent 81.352 bucăţi produs D.

Dintre acestea, 65.948 bucăţi sunt cerute pe piaţa internă, 9.550 bucăţi pe piaţa franceză şi 5.854 bucăţi pe

piaţa germană. Preţul de producţie pentru piaţa internă este de 12.102 UV, de 10.000 UV pentru piaţa

franceză şi de 10.890 UV pentru piaţa germană.

Cursul de schimb mediu prognozat pentru anul curent este de 100 UV/euro.

Pentru produsul B se întrevede o creştere a cererii solvabile cu 6,88%, firma dorind să-şi păstreze cota

deţinută pe piaţă în anul de bază. Prin urmare numărul de bucăţi din produsul B, care vor fi fabricate va fi

de:

15.000 + 15.000 ∗ 6,88% = 16.032 𝑏𝑢𝑐.

În ceea ce priveşte produsul C, datorită rentabilităţii sporite şi a expansiunii cererii solvabile, firma îşi

propune o consolidare a poziţiei pe piaţă. Pentru atingerea acestui obiectiv, firma a realizat studii de piaţă

în trei variante: pesimistă, realistă şi optimistă.

Formula care a stat la baza determinării numărului de bucăţi de produs C (𝑄𝐶) care va fabricat în anul

curent este:

𝑄𝐶 = 𝐷𝑂 ∗ 𝐼𝑄𝑖 ∗ 𝐶𝑝𝑖 ∗ 𝑃𝑖3𝑖=1 , unde:

𝐷𝑂 - nivelul iniţial al cererii;

𝐼𝑄𝑖 - indicele de creştere al cererii în varianta i;

𝐶𝑝𝑖 - cota de piaţă a firmei în varianta i;

𝑃𝑖 - probabilitatea de realizare a variantei i.

Numărul de bucăţi din produsul C rezultat este de 11.604 bucăţi.

Pornindu-se de la producţia fizică, se poate determina cifra de afaceri (Tabelul nr. 1):

Tabelul nr. 1

Cifra de afaceri în anul de bază

Nr. Crt.

Denumire produs Cantitate (buc) Preţ (UV/buc) Cifra de afaceri

(mii UV)

0 1 2 3 4

1 B 16,032 40,800 654,106

2 C 11,604 67,200 779,789

3 D - intern 65,948 12,102 798,103

4 D - Franţa 9,550 10,000 95,505

5 D - Germania 5,854 10,890 63,745

6 D - total 81,352 11,768 957,352

7 Total cifră de afaceri X X 2,391,247


3.2. RENTABILITATEA FIRME I:

Firma îşi propune propune o creştere a ratei profitului de la 9.27% în anul de bază la 20% în anul curent.

Aceasta corespunde unei rate a rentabilităţii comerciale de 16.66%.

Deci profitul brut ce va trebui realizat va fi de:

2,391,247 * 16.66% = 398,382 mii UV

Obiectivele strategico – tactice ale firmei sunt prezentate în sinteză în Tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Obiectivele strategico-tactice ale firmei in anul curent

Obiectivele U.M. Nivel absolut

0 1 2

1.Productia fizica

1.1.Produs B buc 16,032

1.2.Produs C buc 11,604

1.3.Produs D Total buc 81,352

-intern buc 65,948

-extern buc 15,404

2.Cifra de afaceri mii UV 2,391,247

2.1.intern mii UV 2,231,997

2.2.extern mii UV 159,250

3.Profit brut (minim) mii UV 398,382

4.Total costuri(maxim) mii UV 1,992,865

4. MODALITĂŢI STRATEGICO – TACTICE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

Pentru realizarea obiectivelor strategico – tactice, firma îşi propune:

asimilarea unui nou produs D;

efectuarea de investiţii (achiziţionarea unor utilaje şi maşini mai performante);

modernizare managerială;

reducerea consumului absolut şi relativ de factori de producţie;


diversificarea debuşeelor pentru produsele fabricate prin pătrunderea pe piaţa franceză şi

germană;

promovarea produselor prin intensificarea reclamei, cheltuielile pentru publicitate vor spori cu 50%

faţă de anul de bază;

sporirea motivaţiei în muncă a personalului prin creşterea câştigului salarial mediu nominal cu

29.80 %. Totodată, se prevede că indicele de devansare a salariului mediu de către productivitatea

muncii va fi de 104 %.

4.1. FACTORI MODELATORI A I DIMENSIONĂRII RESURSELOR UMANE ŞI

MATERIALE NECESARE REALIZĂRII OBIECTIVELOR STRATEGICE

4.1.1. Estimarea necesarului de personal

Productivitatea muncii în anul de bază:

𝐶𝐴

𝑁𝑠 =

1,595,000 ,000

1,325= 1,203,774 𝑈𝑉/𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡

Pe baza datelor prezentate anterior, productivitatea muncii înregistrată în anul curent va fi de:

1,203,774 + 1,203,774 ∗ 29.80% ∗ 104% = 1,624,998 𝑈𝑉/𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎𝑡

Numărul de angajaţi necesar în anul curent va fi de:

2,391,247,000

1,624,998= 1,472 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎ţ𝑖

4.1.2. Balanţa timpului de muncă pentru un lucrător direct productiv

În anul curent, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 3, numărul mediu de ore de muncă ale unui lucrător este

de 1,840 ore în secţia a II-a şi 1,832 ore în secţia I, deoarece această secţia va funcţiona doar în perioada

1 februarie - 31 decembrie, intervalul 1 - 31 ianuarie fiind rezervat pentru asimilarea produsului D. În secţia

I întreg personalul va efectua concediul de odihnă în perioada când activitatea de producţie este întreruptă.


Tabelul nr. 3

Balanţa timpului de muncă pe un lucrător

Nr.Crt. Indicator Secţia a II-a Secţia I

0 1 2 3

1 Zile calendaristice(Zc) 365 334

2

Zile nelucrătoare(Zn), din care: 131 101

Zile de repaus legal(Zrl) 111 101

Concediu de odihnă 20 0

3 Zile maxim disponibile(Zmd) 234 233

4

Zile neutilizate, din care(Znu): 4 4

Concedii de maternitate şi program redus(Cmpr) 1 1

Concedii medicale(Cm) 1 1

Întreruperi şi stagnări de o zi(Zs) 1 1

Absenţe aprobate prin lege(Al) 1 1

5 Zile de lucru efective(Zlef) 230 229

6 Durata zilei de lucru(Dzl) 8 8

7 Timp efectiv de lucru în ore(Tef) 1,840 1,832

Observaţii:

Zmd = Zc - Zn Zlef = Zmd - Znu Tef = Zlef*Dzl

4.1.3. Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje

În anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat în Tabelul nr. 4:

Tabelul nr. 4

Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje în secţia a II - a

Nr. Crt.

Tip utilaj

Timp de intrerupere(Ti)

Timp maxim disponibil (Tmd)

2 schimburi 3 schimburi

0 1 2 3 4

1 Centre de prelucrare 150 3,914 5,946

2 Masini tip "a" 344 3,720 5,752

3 Masini tip "b" 374 3,690 5,722

4 Masini tip "f" 358 3,706 5,738

5 Masini tip "g" 348 3,716 5,748

6 Masini tip "h" 384 3,680 5,712

7 Masini tip "i" 388 3,676 5,708

8 Masini tip "j" 354 3,710 5,742

9 Mese tehnologice - 4,064 6,096


Observaţii: Tmd = (Zc-Zrl)*Ns*Dzl-Tî

Zc, Zrl, Dzl şi Tî au semnificaţiile din tabelul 3 şi 4 iar Ns = numărul de schimburi.

4.2. ASIMILAREA ÎN FABRICAŢIE A PRODUSULUI D ÎN SECŢIA I

4.2.1. Tehnologia de fabricaţie

Schema procesului tehnologic de fabricaţie a produsului D este prezentată în Anexa nr. II.

Tipul şi durata operaţiilor sunt prezentate în Tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5

Timpul si durata operatiilor

Nr.Crt. Tipul operaţiei Durata (min)

Tipul echipamentului

Observaţii

0 1 2 3 4

1 Manuală 18 Mese de lucru existente

2 Mecanizată 6 Maşini "k" investitii

3 Mecanizată 15 Maşini "m" existente

4 Mecanizată 30 Maşini "p" existente

5 Mecanizată 60 Maşini "a" existente

6 Manuală 15 Mese de lucru existente

7 Mecanizată 24 Maşini "n" existente

8 Mecanizată 33 Maşini "r" existente

9 Mecanizată 36 Maşini "g" existente

10 Manuală 30 Banc montaj existente

11 Mecanizată 6 Maşini "h" existente

12 Mecanizată 9 Maşini "l" investitii

13 Manuală 42 Banc montaj existente

14 Manuală (CTC) 21 Mese control existente

TOTAL 345

Costul asimilării produsului (mai puţin investiţiile în utilaje) se apreciează la 8,000,000 UV. Puterea

instalată a motoarelor de la maşinile "k" şi "l" este de 1.5 kw fiecare. Montajul produsului D se va face la o

linie servită de o bandă transportatoare, al cărei motor are o putere de 3 kw.


Preţul de achiziţie a noilor utilaje este:

- pentru maşina k 225,000 UV

- pentru maşina l 175,000 UV

- pentru banda transportatoare 90,000 UV

Cotele de amortizare sunt 4.8% pentru maşinile k şi l şi de 10% pentru banda transportatoare.

4.2.2. Organizarea liniei de producţie în flux

Pentru fabricarea produsului D se va organiza în secţia I o linie de producţie în flux. În continuare se va

efectua calculul principalelor elemente ale acestuia.

Parametrii liniei în flux

Linia de producţie va funcţiona 229 zile lucrătoare în regim de 2 schimburi a 8 ore. Coeficientul de

simultaineitate (K) care reflectă timpul efectiv de lucru în cursul schimbului este de 0.96.

a) Tactul liniei (T) se determină astfel:

𝑇 = 𝑡∗60∗𝐾

𝑄 , unde:

𝑡 - timpul de lucru disponibil (ore);

𝑄 - volumul producţiei

𝑇 =229∗2∗8∗60∗0.96

81,352= 2.59424 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒/𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠

b) Ritmul liniei (R) este inversul tactului:

𝑅 =1

𝑇=

1

2.59424= 0.385470 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒/𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡

c) Calculul numărului de utilaje şi posturi de lucru manuale (𝑁𝑢𝑖 ):

𝑁𝑢𝑖 =𝐷𝑜𝑖

𝑇 , unde:

𝐷𝑜𝑖 = 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎ţ𝑖𝑒𝑖 "𝑖"


Tabelul nr. 6

Determinarea numărului de posturi manuale (Npm)

Operaţia Durata

operaţiei (min) Necesar de posturi manule

0 1 2

1 18 7 Mese de lucru

6 15 6 Mese de lucru

10 30 12 Banc montaj

13 42 17 Banc montaj

14 21 9 Mese control

Total posturi manuale 51

Tabelul nr. 7

Determinarea numărului de utilaje (Nu)

Operaţia Durata

operaţiei (min) Tipul utilajului Număr de utilaje

0 1 2 3

2 6 Maşini "k" 3

3 15 Maşini "m" 6

4 30 Maşini "p" 12

5 60 Maşini "a" 24

7 24 Maşini "n" 10

8 33 Maşini "r" 13

9 36 Maşini "g" 14

11 6 Maşini "h" 3

12 9 Maşini "l" 4

Număr total de utilaje 89

d) Calculul lungimii benzii transportatoare (𝐿𝑏):

𝐿𝑏 = 𝑁𝑢 + 𝑁𝑝𝑚 ∗ 𝑑, unde:

𝑑 = 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑑𝑜𝑢ă 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑣𝑒 = 1𝑚

𝐿𝑏 = 51 + 89 ∗ 1 = 140 𝑚

e) Determinarea suprafeţei benzii (𝑆𝑏):

𝑆𝑏 = 𝐿𝑏 ∗ 𝑙𝑏 + 𝑆𝑝𝑎 + 𝑆𝑝𝑓 , unde:


𝑙𝑏 = 𝑙ăţ𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖𝑖; 𝑙𝑏 = 2𝑚

𝑆𝑝𝑎 = 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎ţ𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒; 𝑆𝑝𝑎 = 30𝑚2

𝑆𝑝𝑓 = 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎ţ𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑒; 𝑆𝑝𝑓 = 36𝑚2

𝑆𝑏 = 140 ∗ 2 + 30 + 36 = 346𝑚2

Căile de acces pentru linia de producţie în flux reprezintă 20% din suprafaţa ocupată de maşini, utilaje,

mese de lucru şi bancuri de montaj. Având în vedere că suprafaţa totală a secţiei I (𝑆𝑆𝐼) este de 800 m2,

rezultă că gradul de ocupare a suprafeţei (𝐺𝑈𝑆 ) va fi:

𝐺𝑈𝑆 =𝑆𝑏 ∗120%

𝑆𝑆𝐼=

346∗120%

800=

415,20

800∗ 100 = 51,90% ≅ 52,00%

4.2.3. Numărul maxim de lucrători productivi care lucrează simultan la linia de fabricaţie

Necesarul maxim de personal direct productiv/schimb se determină în funcţie de numărul de utilaje (Nu),

posturi de lucru manuale şi normele de servire, respectiv numărul de lucrători ce revin pe un loc de muncă,

aşa cum este prezentat în Tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8

Numărul maxim de lucrători direct productivi /schimb

Operaţia Număr utilaje şi posturi de lucru

(𝑁𝑢 )

Normă de servire (𝑁𝑠)

Număr de lucrători (𝑁𝑙)

0 1 2 3

1 7 1 7

2 3 0.5 2

3 6 1 6

4 12 2 24

5 23 1 23

6 6 0.5 3

7 10 1 10

8 13 2 26

9 14 1 14

10 12 0.5 6

11 3 1 3

12 4 2 8

13 16 1 16

14 8 0.5 4

Total 137 - 152

Notă: 𝑁𝑙 = 𝑁𝑢 ∗ 𝑁𝑠


4.2.4. Antecalculaţia costului unitar

Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la determinarea manoperei directe (Tabelul nr.

9), a costului de energie electrică cu scop tehnologic (Tabelul nr. 10) şi a amortizării (Tabelul nr. 11).

Tabelul nr. 9

Calculul salariilor directe pe unitatea de produs

Numărul operaţiei

Durata operaţiei

(Do)

Norma de servire (Ns)

Consum de manoperă

directă om - ore (Cmd)

Tarif orar UV

(To)

Costuri directe UV (Cd)

0 1 2 3 4 5

1 18 1 0.300 210 63.00

2 6 0.5 0.050 235 11.75

3 15 1 0.250 240 60.00

4 30 2 1.000 225 225.00

5 60 1 1.000 225 225.00

6 15 0.5 0.125 235 29.38

7 24 1 0.400 245 98.00

8 33 2 1.100 220 242.00

9 36 1 0.600 225 135.00

10 30 0.5 0.250 245 61.25

11 6 1 0.100 210 21.00

12 9 2 0.300 190 57.00

13 42 1 0.700 245 171.50

14 21 0.5 0.175 225 39.38

Total 6.350 226.65 1,439.25

Notă:

𝐶𝑚𝑑 = 𝐷𝑜 ∗ 𝑁𝑠

𝐶𝑑 = 𝐶𝑚𝑑 ∗ 𝑇𝑜


Tabelul nr. 10

Consumul de energie electrică pentru forţe motrice în secţia I

Operaţia şi tipul de maşină

Norma de timp (ore - maşină)

Timp efectiv de funcţionare a maşinii (K = 0.96)

Putere instalată (kw) Pi

Total consum energie electrică Cecl (kwh)

Valoare energie electrică Ve (UV)

1 2 3 4 5 6

II/k 0.10 0.096 1.5 0.144 2.88

III/m 0.25 0.240 2.5 0.600 12.00

IV/p 0.50 0.480 5.0 2.400 48.00

V/a 1.00 0.960 3.0 2.880 57.60

VII/n 0.40 0.384 3.0 1.152 23.04

VIII/r 0.55 0.528 4.5 2.376 47.52

IX/g 0.60 0.576 2.0 1.152 23.04

XI/h 0.10 0.096 3.0 0.288 5.76

XII/l 0.15 0.144 1.5 0.216 4.32

Bandă transporatatore 3.0 0.1351 2.70

Total produs D 11.343 226.862

*Preţul pentru 1kwh este de 20 UV

Tabelul nr. 11

Calculul amortizării în secţia I

Nr. Crt.

Categoria mijloacelor fixe

Cantitate Valoare unitară (UV)

Valoare totală mijloace fixe (UV)

Norma de amortizare (%)

Amortizare anuală (UV)

0 1 2 3 4 5 6

1 Clădire productivă 1 2,200,000 2,200,000 1.1% 24,200

2 Maşini tip "k" 3 225,000 675,000 4.8% 32,400

3 Maşini tip "m" 6 175,000 1,050,000 4.8% 50,400

4 Maşini tip "p" 12 204,000 2,448,000 4.8% 117,504

5 Maşini tip "a" 23 200,000 4,600,000 4.8% 220,800

6 Maşini tip "n" 10 82,000 820,000 4.8% 39,360

7 Maşini tip "r" 13 110,000 1,430,000 4.8% 68,640

8 Maşini tip "g" 14 180,000 2,520,000 4.8% 120,960

9 Maşini tip "h" 3 220,000 660,000 4.8% 31,680

10 Maşini tip "l" 4 175,000 700,000 4.8% 33,600

11 Bandă transportatoare 1 90,000 90,000 10.0% 9,000

12 Alte mijloace fixe 550,000 6.7% 36,850

Total secţia I 17,743,000 4.4% 785,394

Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs vor fi de 785,394/81,352 = 9.65 UV.


Estimarea cheltuielilor de administraţie a secţiei se va face prin preluarea coeficientului de repartizare în

raport cu cheltuielile, cu salariile directe, din anul de bază (66.03 %)

Estimarea cheltuielilor generale ale întreprinderii care revin pe o unitate de produs se va face prin

preluarea coeficientului de repartizare în raport cu costul de secţie din anul de bază (3.4470%)

Tabelul nr. 12

Costul unitar antecalculat al produsului D

Nr. Crt. Articole de calculaţie UM Norma de consum

Preţ (UV) Valoare (UV)

0 1 2 3 4 5

1

Materii prime 5,121

m10 kg 6.0 494 2,964

m3 kg 3.0 442 1,327

m5 kg 2.0 415 831

2 Salarii directe ore - om 6.350 226.65 1,439.25

3 CAS % 25 - 359.81

4 Protecţia socială % 5 - 71.96

5

Cheltuieli comune ale secţiei, din care: UV 1,186.85

- cheltuieli cu energia (fm) UV 226.86

- cheltuieli cu amortizarea UV 9.65

- alte cheltuieli comune % 66.03 950.34

6 Cost de secţie UV 8,179.28

7 Cheltuieli generale ale întreprinderii % 3.4470 281.94

8 Cost total UV 8,461.22

9 Profit brut UV 3,640.78

10 Preţ de producţie (intern) UV 12,102.00

4.3. ANALIZA POSIBILITĂŢI ILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ÎN SECŢ IA A

II-A

Analiza posibilităţiilor de realizare a obiectivelor în secţia a II-a evidenţiaează în ce măsură condiţiile

tehnico-materiale, umane, financiare şi manageriale permit îndeplinirea acestora.

Un astfel de demers a fost structurat în următoarele etape:

a. analiza posibilităţiilor de realizare a obiectivelor privind producţia fizică;

b. analiza încadrării în obiectivul privind numărul de lucrători direct productivi;


c. analiza încadrării la nivelul admisibil de cheltuieli.

4.3.1. Analiza previzională a posibilităţilor de realizare a obiectivului privind producţia fizică

Verificarea posibilităţiilor de realizare a producţiei fizice stabilite ca obiectiv se face pornind de la

numărul de utilaje şi posturi de lucru (𝑁𝑢), fondul de timp maxim disponibil (𝑇𝑑) în condiţiile anului curent

şi a normelor de timp din anul de bază pentru diversele repere şi operaţii (𝑁𝑡𝑖) şi pentru reperele

reprezentative la fiecare grupă de utilaje (𝑁𝑡𝑟 ).

Pe această bază se calculează coeficientul de echivalenţă (𝐶𝑒𝑖 ), obiectivul de producţie (𝑄𝑟), precum şi

producţia posibilă în repere reprezentative în condiţiile tehnico-organizatorice ale anului de bază (𝑄𝑝),

precum şi abaterea producţiei posibile de la obiectivul propus (∆𝑄) (Tabelul nr. 13).

Între aceşti indicatori, există următoarele relaţii:

𝐶𝑒𝑖 =𝑁𝑡𝑖

𝑁𝑡𝑟

𝑄𝑟 = 𝑄𝑓𝑖 ∗ 𝐶𝑒𝑖

𝑄𝑝 =𝑁𝑢 ∗𝑇𝑚𝑑

𝑁𝑡𝑟

∆𝑄 = 𝑄𝑝 − 𝑄𝑟

Efectuând o serie de transformări în modul de exprimare al producţiei posibile şi al obiectivului de

producţie, exprimate în repere reprezentative, se deduce că: raportul dintre deficitul şi obiectivu l de

producţie (𝑄𝑟) reprezintă proporţia cu care trebuie reduse normele de timp astfel încât creşterea producţiei

să nu necesite achiziţionarea de noi utilaje.

4.3.2. Analiza încadrării în obiectivul privind numărul de lucrători direct productivi

Se determină numărul de lucrători direct productivi necesar realizării producţiei fizice în condiţiile

menţinerii consumului de timp de muncă din anul de bază şi a balanţei timpului de muncă în anul curent.

Rezultatul de compară cu numărul maxim admisibil de lucrători direct productivi.

Având în vedere că numărul total de personal a fost stabilit pentru anul curent la 1.472, că în secţia I vor fi

necesari 312 lucrători şi că personalul indirect productivi va rămâne constant (201), rezultă că în secţia a II-

a vor putea fi angajaţi cel mult 959 lucrători direct productivi.

Tabelul nr. 13

Analiza previzională a încadrării în obiectivul privind producţia fizică

Denumire maşină

Nr de maşini (Nu)

Timp disponibil

(Td)

Produsul şi

reperul

Obiectivul privind

producţia fizică

(buc) Qr

Norme de timp an bază (ore) Coeficientul

de echivalenţă

(Ce)

Producţia în repere

reprezentative (Qi)

Producţia posibilă

în condiţiile anului de

bază (Qp)

Abaterea producţiei posibile de la

obiectiv (delta Q) Raport D/Q (%)

Producţie fizică

Producţie reprezentativă

Excedent (E)

Deficit (D)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

a

B - R3 16,032 5 5 1.00 16,032

B - R4 16,032 5 5 1.00 16,032

B - R5 16,032 3 5 0.60 9,619

C - R3 11,604 5 5 1.00 11,604

C - R6 11,604 6 5 1.20 13,925

C - R7 11,604 5 5 1.00 11,604

Total 96 3,720 78,816 71,424 -7,392 -9.38%

b

B - R4 16,032 6 6 1.00 16,032

B - R5 16,032 5 6 0.83 13,360

C - R6 11,604 8 6 1.33 15,472

Total 71 3,690 44,864 43,665 -1,199 -2.67%

f B - R3 16,032 3 3 1.00 16,032

C - R3 11,604 3 3 1.00 11,604

Total 20 3,706 27,636 24,707 -2,929 -10.60%

g B - R3 16,032 7 7 1.00 16,032


C - R3 11,604 7 7 1.00 11,604

Total 49 3,716 27,636 26,012 -1,624 -5.88%

h B - R5 16,032 9 9 1.00 16,032

C - R7 11,604 3 9 0.33 3,868

Total 50 3,680 19,900 20,444 544

i B - R5 16,032 2 4 0.50 8,016

C - R7 11,604 4 4 1.00 11,604

Total 19 3,676 19,620 17,461 -2,159 -11.00%

j C - R5 11,604 12 12 1.00 11,604

Total 34 3,710 11,604 10,512 -1,092 -9.41%

L2 B 16,032 5 8 0.625 10,020

C 11,604 8 8 1.00 11,604

Total 40 4,064 21,624 20,320 -1,304 -6.03%


Tabelul nr. 14

Analiză previzională a încadrării în obiectivul privind numărul de lucrători direct productivi (secţia a II - a)

Nr. Crt. Reper produs

Obiectiv de

producţie Operaţia

Consumul de manoperă

directă (om-ore)

Timpul de muncă

necesar pt realizarea producţiei

(ore)

Balanţa timp de muncă pe

un locuitor (ore)

Necesarul de lucrători direct

productivi

0 1 2 3 4 5 6 7

1

B - C/R3 27,636 I 5 138,180 1,840 75

II 3 82,908 1,840 45

III 7 193,452 1,840 105

2

B - R4 16,032 I 5 80,160 1,840 44

II 6 96,192 1,840 52

III 9 144,288 1,840 78

3

B - R5 16,032 I 3 48,096 1,840 26

II 5 80,160 1,840 44

III 2 32,064 1,840 17

4

C - R6 11,604 I 6 69,624 1,840 38

II 8 92,832 1,840 50

III 12 139,248 1,840 76

5

C - R7 11,604 I 5 58,020 1,840 32

II 3 34,812 1,840 19

III 4 46,416 1,840 25

6 B 16,032 montaj 15 240,480 1,840 131

7 C 11,604 montaj 32 371,328 1,840 202

8 Total lucrători în condiţiile normelor de muncă din anul de bază (L0) 1,059

9 Obiectivul privind numărul total de lucrători (L1) 959

10 Economia relativă de personal (delta L = L1 - L0) -100

11 Reducerea medie a normelor de timp delta N1 = delta L/L0*100 -9.49

4.3.3. Analiza încadrării la nivelul previzionat al costurilor de producţie

Analiza previzională presupune în acest caz parcurgerea a două etape:

În prima etapă se reactulizează costurile de producţie pentru produsele B şi C, astfel:

cheltuielile cu materiile prime directe se înmulţeşte cu indicele preţurilor în anul curent (134%);

cheltuielile cu manopera directă şi cele conexe acestora se vor înmulţii cu indicele de creştere a

salariului în anul curent (129.80%);


cheltuielile cu energia electrică în scopuri tehnologice se reactulizează ţinând seama de creşterea

preţului cu 33,3 % în cursul anului curent.

celelalte cheltuieli indirecte se vor înmulţi cu indicele preţurilor produselor B şi C (124.50%). Se are

în vedere faptul că, teoretic, această categorie de cheltuieli este constantă din punct de vedere al

ponderii preţului produsului.

Nivelul reactulizat al costului unitar al produselor B şi C este prezentat în Tabelul nr. 15.

Tabelul nr. 15

Costul unitar actualizat al produselor B şi C

Nr. Crt. Articole de calculaţie Produs

B C

0 1 2 3

1 Materii prime directe 14,338.00 27,336.00

2 Salarii directe 12,655.50 17,665.78

3 CAS 3,163.88 4,416.45

4 Protecţia socială 632.78 883.29

5 Cheltuieli comune ale secţiei, din care: 7,944.37 10,748.94

5.1 Cheltuieli cu energia pentru forţa motrice 2,300.00 2,870.00

5.2 Amortizarea activelor fixe 148.33 207.04

5.3 Alte cheltuieli ale secţiei 5,496.04 7,671.90

6 Cost de secţie 38,734.52 61,050.46

7 Cheltuieli generale ale întreprinderii 1,271.76 1,998.77

8 Cost de producţie 40,006.27 63,049.23

În cea de a II-a etapă, pornindu-se de la costul antecalculat al produsului D şi de la costurile actualizate

ale produselor B şi C se efectuează comparaţia între nivelul total al cheltuielilor actualizate şi nivelul total al

cheltuielilor admisibile (𝐶𝑕𝑎𝑑𝑙) determinate pe baza formulei:

𝐶𝑕𝑎𝑑𝑙 = 𝐶𝐴1 ∗100−𝑅𝑟1

100, unde:

𝐶𝐴1 - cifra de afaceri în anul curent;

𝑅𝑟1 - rata rentabilităţii în anul curent;

𝐶𝑕𝑎𝑑𝑙 =2,391,246,729 *(100-16,66)/100

𝐶𝑕𝑎𝑑𝑙 = 1,992,865,024 UV

În tabelul nr. 16 se realizează comparaţia între nivelul actualizat şi cel maxim admisibil al cheltuielilor.


Tabelul nr. 16

Încadrarea în nivelul admisibil al cheltuielilor totale

Nr. Crt. Produs Cantitatea de

produse fabricate (buc)

Costul unitar al produsului (UV)

Total cheltuieli necesare (UV)

0 1 2 3 4

1 B 16,032 40,006.27 641,380,582

2 C 11,604 63,049.23 731,623,279

3 D 81,352 8,461.22 688,337,015

Total cheltuieli actualizate 2,061,340,876

Total cheltuieli admisibile 1,992,865,024

Economii de realizat pentru încadrarea în nivelul de eficienţă produs -68,475,852

Din analiza previzională rezultă că obiectivele stabilite necesită adoptarea unor măsuri care să determine

schimbări în eficienţa utilizării factorilor de producţie, în secţia a II-a.

4.4. RETEHNOLOGIZAREA FIRMEI

Având în vedere uzura fizică şi morală a maşinilor "f" şi "g", impactul nefavorabil pe care îl au asupra

fabricării reperului R3, care intră în componenţa produselor B şi C, Consiliul de Administraţie a hotărât

modernizarea tehnologiei prin înlocuirea celor două tipuri de maşini cu utilaje complexe (centre de

prelucrare), care execută cele 3 operaţii necesare pentru reperul R3. Centrele de prelucrare vor fi

achiziţionate de la un furnizor intern la un preţ de 603.000 UV/buc. Puterea motorului este de 3 kw, iar

norma de amortizare anuală este de 4,8 %.

Utilizarea centrelor de prelucrare determină aşa cum s-a arătat anterior comprimarea a trei operaţii

tehnologice într-una singură cu o durată de 9,9 ore/bucată. De asemenea, se reduc pierderile tehnologice

la prelucrarea materiei prime m3, astfel încât consumul specific scade de la 20kg la 14kg.

Necesarul de centre de prelucrare (𝑁𝑐𝑝 ) va fi de:

𝑁𝑐𝑝 =𝑁𝑡1∗(𝑄𝐵 +𝑄𝐶)

𝑇𝑚𝑑, unde:

𝑁𝑡1=timpul de prelucrare a reperului 𝑅3 ;

𝑄𝐵 ,𝑄𝐶=cantitatea de produse B şi produse C, care vor fi fabricate;

𝑇𝑚𝑑 =timpul maxim disponibil/utilaj în regim de lucru de două schimburi.


𝑁𝑐𝑝 =9.9𝑕

𝑏𝑢𝑐∗ 16,032+11,604 𝑏𝑢𝑐

3,914𝑕/𝑏𝑢𝑐=

9.9𝑕

𝑏𝑢𝑐∗27,636 𝑏𝑢𝑐

3,914𝑕/𝑏𝑢𝑐=

273,596.4𝑕

3,914= 69,90 ≅ 70 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑎𝑗𝑒

Valoarea centrelor de prelucrare va fi de:

70 buc * 603,000 UV/buc = 42,210,000 UV

Amortizarea anuală se va cifra la:

42,210,000 UV * 4.8% = 2,026,080 UV

Efecte:

a) Reducerea consumului de materie primă 𝑚3 (∆𝑚𝑝)

∆𝑚𝑝 = 𝑁𝐶1 −𝑁𝐶0 ∗ 𝑃𝑟1 ∗ (𝑄𝐵 + 𝑄𝐶), unde:

𝑁𝐶1 ,𝑁𝐶0=norma de consum în anul curent şi respectiv în anul de bază;

𝑃𝑟1=preţul materiei prime în anul curent.

∆𝑚𝑝 =(14-20)kg/buc*442.20 UV/kg *(16,032+11,604) buc = -6kg/buc *442.20 UV/kg *27,636 buc =

∆𝑚𝑝 = -73,323,835.20 UV ≅ -73,323,835 UV

b) Economii la consumul de energie electrică (∆𝐸𝐸)

∆𝐸𝐸 = (𝑁𝑡1 ∗ 𝑃𝐶𝑝 − 𝑁𝑡𝑜𝑖 ∗ 𝑃𝑜𝑖) ∗ 𝑃𝑟𝐸𝐸𝑖 ∗ (𝑄𝐵 + 𝑄𝐶)3𝑖=1 , unde:

𝑁𝑡1=norma de timp în anul curent;

𝑃𝐶𝑝=puterea motorului centrului de prelucrare;

𝑁𝑡𝑜𝑖 =norma de timp în anul de bază la operaţiile efectuate la maşinile „a‖, „f‖ şi „g‖;

𝑃𝑜𝑖=puterea instalată a motoarelor maşinilor „a‖, „f‖ şi „g‖;

𝑃𝑟𝐸𝐸𝑖 =preţul energiei electrice în anul curent.

∆𝐸𝐸=[9.9h*3kw-(5h*3kw+3h*1.5kw+7h*2kw)]/buc*20 UV/kwh *(16,032+11,604) buc =

=[29.7kwh-(15kwh+4.5kwh+14kwh)]*20 UV/kwh *27,636 buc =

= (29.7kwh – 33.5kwh)*20 UV/kwh *27,636 buc = -2,100,336 UV

c) Economii la consumul de manoperă direct (∆𝑆)

∆𝑆 = (𝑁𝑡1 ∗ 𝑆1 − 𝑁𝑡𝑜𝑖 ∗ 𝑆𝑜𝑖∗ ) ∗ (𝑄𝐵 + 𝑄𝐶)3

𝑖=3 , unde:

𝑆1=salariul din anul curent al lucrătorilor de la central de prelucrare;

𝑆𝑜𝑖∗ =salariile actualizate la operaţiile effectuate la maşinile „a‖, „f‖ şi „g‖.


∆𝑆=[9.9h*208 UV/h-(5h*208UV/h+3h*182UV/h+7h*188.5UV/h)]/buc * (16,032+11,604)buc =

=[2,059.20 UV-(1,040 UV+546 UV + 1,319.5 UV)]/buc * 27,636 buc =

= (2,059.20 UV – 2,905.50 UV)/buc * 27,636 buc =

= -846.30 UV/buc * 27,636 buc = -23,388,346.80 UV ≅ -23,388,347 UV

d) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆)

∆𝐶𝐴𝑆 = 25% ∗ ∆𝑆

∆𝐶𝐴𝑆=-23,388,347 UV * 25% = -5,847,086.7 UV ≅ - 5,847,087 UV

e) Economii la cheltuielile cu protecţia socială (∆𝑃𝑆)

∆𝑃𝑆 = 5% ∗ ∆𝑆

∆𝑃𝑆 =-23,388,347 UV * 5% = - 1,169,417.34 UV ≅ -1,169,417 UV

f) Economia relativă de personal (∆𝐿)

∆𝐿 =(𝑁𝑡1− 𝑁𝑡𝑜𝑖 )∗(𝑄𝐵 +𝑄𝐶 )3

𝑖=3

𝑁𝑕, unde:

𝑁𝑕=numărul de ore de muncă ce revin anual pe un lucrător direct productiv la secţia a II-a.

∆𝐿 = 9.9− 5+3+7 𝑕

𝑏𝑢𝑐∗ 16,032+11,604 𝑏𝑢𝑐

1,840 𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟=

−5.1𝑕

𝑏𝑢𝑐∗27,636 𝑏𝑢𝑐


−140,943.60𝑕

1,840 𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟= −76,60 ≅

−77 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

4.5. REORGANIZAREA UNOR PROCESE TEHNOLOGICE

4.5.1. Reorganizarea liniei de fabricaţie la reperele 𝑅4şi 𝑅6 prin reamplasarea utilajelor pe flux

Operaţionalizarea acestei măsuri nu necesită cheltuieli de investiţie. Nu se modifică ordinea operaţiilor

tehnologice, ci doar dimensiunea unor norme de prelucrare, datorită eliminării unor faze, mişcări şi mânuiri.

Drept urmare, timpii normaţi în ore-maşină vor fi.

Reper Operaţia I Operaţia II Operaţia III

R4 4.7 5.7 8.5

R5 5.8 7.5 11.2


În aceste condiţii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi:

Maşini tip "a"

Necesar:

4,7𝑕

𝑏𝑢𝑐∗16,032𝑏𝑢𝑐 +

5.8𝑕

𝑏𝑢𝑐∗11,604𝑏𝑢𝑐

3,720𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛ă=

75,350.40𝑕+67,303 .20𝑕

3,720𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛ă= 38.34 ≅ 38 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑎"

Valoarea totală a utilajelor de tip „a‖ de la linia de producţie în flux va fi:

38 buc * 200,000 UV/buc = 7,600,000 UV

Amortizarea anuală va fi:

7,600,000 UV * 4,8% = 364,800 UV

Maşini tip "b"

Necesar:

5,7𝑕


7.5𝑕



91,382.20𝑕+87,030𝑕

3,690𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛ă= 48.35 ≅ 48 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑏"

Valoarea totală a utilajelor de tip „b‖ de la linia de producţie în flux va fi:

48 buc * 125,000 UV/buc = 6,000,000 UV


6,000,000 UV * 4,8% = 288,000 UV

Maşini tip "h” Necesar:

8,5𝑕



136,272𝑕

3,680𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛ă= 37.03 ≅ 37 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑕"

Valoarea totală a utilajelor de tip „h‖ de la linia de producţie în flux va fi:

37 buc * 220,000 UV/buc = 8,140,000 UV



8,140,000 UV * 4,8% = 390,720 UV

Maşini tip "j" Necesar:

11.20𝑕



129,964.80𝑕

3,710𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛ă= 35.03 ≅ 35 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑗"

Valoarea totală a utilajelor de tip „j‖ de la linia de producţie în flux va fi:

35 buc * 185,000 UV/buc = 6,475,000 UV


6,475,000 UV * 4,8% = 310,800 UV

Efecte:

a) Economii la consumul de energie electrică (∆𝐸𝐸):

∆𝐸𝐸 = 𝑁𝑡𝑖 − 𝑁𝑡𝑜𝑖 ∗ 𝑃𝑜𝑖 ∗ 𝑄𝑗 ∗ 𝑃𝑟𝐸𝐸𝑖 ; 𝑗 = 𝐵;𝐶3𝑖=1

2𝑗 =1

∆𝐸𝐸 pentru produsul B =[(4.7-5)h*3kw+(5.7-6)h*2.5kw+(8.5-9)h*3kw]/buc*16,032 buc*20UV/buc =

=(-0.9kwh-0.75kwh-1.5kwh)/buc*320,640UV = -1,010,016 UV

∆𝐸𝐸 pentru produsul C =[(5.8-6)h*3kw+(7.5-8)h*2.5kw+(11.2-12)h*3.5kw]/buc*11,604 buc*20UV/buc =

=(-0.6kwh-1.25kwh-2.8kwh)/buc*232,080 UV = -1,079,172 UV

Total economii de energie electrică = -2,089,188 UV

b) Economii la consumul de energie electrică (∆𝑆):

∆𝑆 = 𝑁𝑡𝑖 − 𝑁𝑡𝑜𝑖 ∗ 𝑆𝑖𝑗 ∗ 𝑄𝑗3𝑖=1

2𝑗 =1

∆𝑆 pentru produsul B = [(4.7-5)h*208UV/h+(5.7-6)h*214.5UV/h+(8.5-9)h*221UV/h]/buc*16,032 buc =

= (-62.4UV -64.35UV-110.5UV)*16,032 buc = -237.25UV * 16,032 buc =-3,803,592 UV

∆𝑆 pentru produsul C = [(5.8-6)h*208UV/h+(7.5-8)h*214.5UV/h+(11.2-12)h*182UV/h]/buc*11,604 buc =

= (-41.6UV -107.25UV-145.60UV)*11,604 buc = -294.45UV * 11,604 buc =-3,416,797.80 UV

Total economii de manoperă direct = -7,220,389.80 UV


c) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆)

∆𝐶𝐴𝑆 = 25% ∗ ∆𝑆

∆𝐶𝐴𝑆 = −7,220,389.80 ∗ 25% = −1,805,097.45 𝑈𝑉

d) Economii la plata cotei aferente fondului de protecţie socială (∆𝑃𝑆)

∆𝑃𝑆 = 5% ∗ ∆𝑆

∆𝑃𝑆 = −7,220,389.80 ∗ 5% = −361,019.49 𝑈𝑉

e) Economia relativă de personal (∆𝐿)

∆𝐿 = 4.7−5 𝑕+ 5.7−6 𝑕+ 8.5−9 𝑕


1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟+

5.8−6 𝑕+ 7.5−8 𝑕+ 11.2−12 𝑕


1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟=

(−0.3𝑕−0.3𝑕−0.5𝑕 )



(−0.2𝑕−0.5𝑕−0.8𝑕 )



−1.1𝑕



−1.5𝑕



−17,635.2𝑕

1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟−

17,406


−35,041 .20𝑕

1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟= −19,04 ≅ −19 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu materie primă a maşinilor „a” prin trecerea de la sistemul

„pasiv” la cel „activ”

Această măsură determină:

a) reducerea normei de consum în cazul materiei prime 𝑚5, folosită la reperul 𝑅5 de la 5kg la 4.7kg, iar in

cazul materiei prime 𝑚7, folosită la reperul 𝑅7de la 20kg la 18.6kg

b) scăderea normei de timp de la 3h/buc la 2.8h/buc ăn cazul operaţiei I de la reperul 𝑅5 şi de la 5h/buc la

4.6h/buc în cazul operaţiei I de la reperul 𝑅7

Necesarul de utilaje "a" pentru fabricarea reperelor 𝑅5 şi 𝑅7

𝑁𝑢 =2.8𝑕


4.6𝑕


3,720𝑕

𝑚𝑎 ş𝑖𝑛𝑎

=44,889.60𝑕+53,378 .40𝑕

3,720𝑕/𝑚𝑎 ş𝑖𝑛𝑎= 26.41 ≅ 27 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑎"

Valoarea utilajelor de tip ―a‖:

27 buc *200,000 UV/buc = 5,400,000 UV

Amortizarea anuală:

5,400,000UV*4.8% =259,200 UV


Efecte:

a) Economii la consumul de materii prime (∆𝑚𝑝)

∆𝑚𝑝=(4.7-5)kg/buc*415UV/kg*16,032 buc+(18,6-20)kg/buc*362UV/kg*11,604 buc=-1,938,268.80UV-

5,702,205.60UV = -7,876,891.20 UV

b) Economii la consumul de energie electric (∆𝐸𝐸)

∆𝐸𝐸=(2.8-3)h/buc*3kw*16,032buc*20UV/kwh+(4.6-5)h/buc*3kw*11,604buc*20UV/kwh =

= -192,384UV – 278,496 UV = -470,880 UV

c) Economii la consumul de manoperă direct (∆𝑆)

∆𝑆 =(2.8-3)h/buc*208UV/h*16,032buc+(4,6-5)h/buc*208UV/buc*11,604 buc =

= -666,931.20 UV – 965,452.80 UV = -1,632,384 UV

d) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆)

∆𝐶𝐴𝑆=25%*∆𝑆

∆𝐶𝐴𝑆=-1,632,384 *25% = -408,096 UV

e) Economii la plata cotei aferente fondului de protecţie socială (∆𝑃𝑆)

∆𝑃𝑆=5% * ∆𝑆

∆𝑃𝑆=-1,632,384*5% = -81,619.20 UV

f) Economia relativă de personal (∆𝐿)

∆𝐿 = 2.8−3 𝑕/𝑏𝑢𝑐 ∗16,032𝑏𝑢𝑐 + 4.6−5 𝑕/𝑏𝑢𝑐 ∗11,604𝑏𝑢𝑐


−3,206 .40−4,641.60 𝑕


−7,848𝑕


−4.26 ≅ −4 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

4.5.3. Introducerea unui dizpozitiv „DXI” la maşinile de tip „i”

Această măsură conduce la reducerea normei de timp cu 10% de la 2h/buc la 1.8h/buc, în cazul

reperului 𝑅5 şi de la 4h/buc la 3.6h/buc în cazul reperului 𝑅7 . În acest fel se asigură realizarea obiectivului

de producţie fără achiziţionarea unor utilaje suplimentare.

Costul unui dispozitiv "DXI" este de 6,610 UV, iar norma de amortizare este de 10%. Necesarul de utilaje ―i‖

𝑁_𝑢 = (1.8𝑕/𝑏𝑢𝑐 ∗ 16,032𝑏𝑢𝑐 + 3.6𝑕/𝑏𝑢𝑐 ∗ 11,604𝑏𝑢𝑐)/(3,676𝑕/𝑚𝑎ş𝑖𝑛ă) =

(28,857.60𝑕 + 41,774.40𝑕)/(3,676𝑕/𝑚𝑎ş𝑖𝑛ă) = 19.21 ≅ 19 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖


Valoarea maşinilor ―i‖

19buc * 207,000 UV/buc = 3,933,000 UV


3,933,000 UV * 4.8% = 188,784 UV

Valoarea dispozitivelor ―DXI‖

19buc * 6,610 UV = 125,590 UV

Amortizarea anuală a dispozitivelor ―DXI‖

125,590 UV * 10% = 12,559 UV

Efecte:

a) Economie la consumul de energie electrică (∆𝐸𝐸)

∆𝐸𝐸=(1.8-2)h/buc*1.5kw*16,032buc*20UV/kwh+(3.6-4)h/buc*1.5kw*11,604buc*20UV/kwh =

= -96,192 UV -139,248 UV = -235,440 UV

b) Economii la consumul de manoperă directă (∆𝑆)

∆𝑆=(1.8-2)h/buc*221UV/h*16,032buc + (3.6-4)h/buc*221UV/buc*11,604buc =

= -708,614.40 UV – 1,025,793.60 UV = -1,734,408 UV

c) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆)

∆𝐶𝐴𝑆 =25%*∆𝑆

∆𝐶𝐴𝑆 = -1,734,408 UV * 25% = -433,602 UV

d) Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie social (∆𝑃𝑆)

∆𝑃𝑆 = 5%*∆𝑆

∆𝑃𝑆 = -1,734,408 UV * 5% = -86,720.40 UV

e) Economia relativă de lucrători

∆𝐿 = 1.8−2 𝑕


3.6−4 𝑕



−3,206 .40𝑕−4,641 .60𝑕

1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟= −4.27 ≅ −4 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖


4.6. MODERNIZAREA MANAGER IALĂ A FIRMEI

4.6.1. Implementarea şi utilizarea managementului prin obiective şi a managementului prin bugete

În contextul remodelării de ansamblu a managementului firmei, abordată ca obiectiv fundamental,

implementarea de sisteme, metode şi tehnici managerial evouluate constituie o prioritate.

Date fiind problemele cu care se confruntă, alinierea greoaie la cerinţele economiei de piaţă, şi mai ales,

mentalităţiile salariaţilor, nu întotdeauna favorabile schimbării, se propune promovarea managementului

prin obiective şi, în cadrul acestuia, a altor sisteme, metode şi tehnici de management, din care se

detaşează managementul prin bugete cuplat cu sistemul cost-oră-producţie.

Se urmăreşte astfel imprimarea unor caracteristici de ordine, disciplină şi rigurozitate la toate eşaloanele

organizatorice ale întreprinderii, generatoare de eficienţă.

Importanţa deosebită a unor componente majore ale managementului prin obiective – sistemul de obiective

şi bugete – impune acordarea unei atenţii ridicate.

La nivel de firmă este elaborat un sistem de obiective, integritate în strategia şi politica acesteia. Pentru

fiecare component procesuală şi structural pot fi conturate obiective specifice ori derivate, deprinse din

sistemul de obiective ale întreprinderii şi integritate, alături de cheltuieli, venituri şi rezultate financiare în

bugete.

Bugetul se transformă, aşadar, într-un veritabil instrument managerial, prin intermediul căruia se asigură

dimensiunea participativă, economică, motivaţională şi managerial a managementului prin obiective.

4.6.2. Organizarea ergonomică a muncii

Măsura afectează operaţia a II-a a reperului 𝑅5 , precum şi operaţiile de montaj general. Drept urmare,

norma de timp în cazul prelucrării pe maşina "b" se reduce de la 5h/buc la 4.8h/buc, iar cea a prelucrării pe

maşina "h" de la 3h/buc la 2.9h/buc. Consumul de om-ore pentru operaţiile de montaj se micşorează cu

12% respectiv de la 15h/buc la 13.2 h/buc pentru produsul B şi de la 32h/buc la 28.16h/buc pentru

produsul C. Totodată, montajul produsului B va putea fi executat de muncitori având o categorie de

încadrare inferioară. Drept urmare, salariul orar va fi de 211 UV în loc de 221 UV.

Necesarul de maşini "b" pentru fabricarea reperului 𝑅5 , va fi :

𝑁𝑢 =4.8𝑕


3,690𝑕/𝑏𝑢𝑐=

76,953.60𝑕

3,690𝑕/𝑏𝑢𝑐= 20.85 ≅ 21 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑏"

Valoarea maşinilor ―b‖:

21 maşini * 125,000 UV/buc = 2,625,000 UV



2,625,000 UV *4.8% = 126,000 UV

Efectele care apar la operaţia II, reper 𝑅5 :

a) Economii la consumul de energie electric (∆𝐸𝐸):

∆𝐸𝐸=(4.8-5)h/buc*2.5kwh*16,032buc*20UV/kwh = -160,320 UV

b) Economii la consumul de manoperă directă (∆𝑆):

∆𝑆=(4.8-5)h/buc*214,5UV/h*16,032 buc = -687,772.80 UV

c) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆):

∆𝐶𝐴𝑆= -687,772.80 * 25% = -171,943.20 UV

d) Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie socială (∆𝑃𝑆):

∆𝑃𝑆= -687,772.80 *5% = -34,388.64 UV

e) Economia relativă de lucrători (∆𝐿):

∆𝐿 = 4.8−5 𝑕



−3,206 .40𝑕


Necesarul de maşini ―h‖ pentru fabricarea reperului 𝑅5 va fi:

𝑁𝑢 =2.9𝑕

𝑏𝑢𝑐∗11,604𝑏𝑢 𝑐

3,680𝑕/𝑏𝑢𝑐=

33,651.60𝑕

3,680𝑕/𝑏𝑢𝑐= 9.14 ≅ 9 𝑚𝑎ş𝑖𝑛𝑖 𝑡𝑖𝑝 "𝑕"

Valoarea maşinilor ―h‖:

9 maşini * 220,000 UV/buc = 1,980,000 UV


1,980,000 UV *4.8% = 95,040 UV

Efectele care apar la operaţia II, reper 𝑅7 :

a) Economii la consumul de energie electric (∆𝐸𝐸):

∆𝐸𝐸=(2.9-3)h/buc*3kwh*11,604buc*20UV/kwh = -69,624 UV

b) Economii la consumul de manoperă directă (∆𝑆):


∆𝑆=(2.9-3)h/buc*214,5UV/h*11,604 buc = -248,905.80 UV

c) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆):

∆𝐶𝐴𝑆= -248,905.80 * 25% = -62,226.45 UV

d) Economii la plata contribuţiei la fondul de protecţie socială (∆𝑃𝑆):

∆𝑃𝑆= -248,905.80 *5% = -12,445.29 UV

e) Economia relativă de lucrători (∆𝐿):

∆𝐿 = 2.9−3 𝑕



−1,160 .40𝑕

1,840𝑕/𝑙𝑢𝑐𝑟 ă𝑡𝑜𝑟= −0.63 ≅ −1 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟

Necesarul de bancuri de montaj (NBM):

𝑁𝐵𝑀 =

13.2

3 𝑕


28.16

4 𝑕


4,064𝑕=

70,540.80𝑕+81,692.16𝑕

4,064𝑕= 37.45 ≅ 38 𝑙𝑢𝑐𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑖

Efectele care apar la operaţia de montaj general:

a) Economii la consumul de manoperă directă (∆𝑆):

∆𝑆 = 𝑁𝑡1 ∗ 𝑆1 −𝑁𝑡0 ∗ 𝑆0 ∗ 𝑄𝐵

𝑁𝑡1 , 𝑆1 , 𝑁𝑡0 , 𝑆0 şi 𝑄𝐵 au semnificaţii analoge celor utilizate la calculul efectelor introducerii centrelor de

prelucrare.

- pentru produsul B:

∆𝑆 = (13.2h/buc*211 UV/h – 15 h/buc * 221 UV/h)*16,032 buc = (2,785.20 UV/buc -3,315 UV/buc)*16,032

buc = -8,493,753.60 UV

- pentru produsul C:

∆𝑆 = (28.16-32)h/buc*221 UV/h *11,604 buc = -9,847,618.56 UV

Total economii de manoperă directă:

-18,341,372,16 UV

b) Economii la plata CAS (∆𝐶𝐴𝑆):

∆𝐶𝐴𝑆=-18,341,372.16*25% = -4,585,343.04 UV


c) Economii la plata contribuţiei pentru fondul de protecţie socială (∆𝑃𝑆):

∆𝑃𝑆=-18,341,372.16*5% = - 917,068.608 UV

d) Economia relativă de lucrători (∆𝐿):

∆𝐿 = 13.2−15 𝑕


28.16−32 𝑕



−28,857 .60𝑕−44,559.36𝑕


4.7. EFIC IENŢA ECONOMICĂ A MODALITĂŢI ILOR DE REALIZARE A

OBIECTIVELOR

4.7.1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea

Datorită creşterii nivelului producţiei în termeni nominali apare o economie relativă la chel tuielile cu

amortizarea (∆𝐴). Având în vedere modul în care s-a efectuat entecalculaţia costului produselor B şi C,

economia relativă a cheltuielilor cu amortizarea se determină astfel:

∆𝐴 = 𝐴1 − 𝐼𝑃 ∗ (𝑎𝐵 ∗ 𝑁𝐵1 + 𝑎𝐶 ∗ 𝑁𝐶1), unde:

𝐴1=amortizarea în cursul anului curent în secţia a II-a;

𝐼𝑃 = indicele preţurilor produselor B şi C;

𝑎𝐵 , 𝑎𝐶 = amortizarea unitară la produsele B şi respectiv C în anul de bază;

𝑁𝐵1, 𝑁𝐶1 = numărul de bucăţi de produs B şi C în anul curent.

𝐴1 se determină prin însumarea amortizărilor calculate pe grupe de utilaje, precum şi amortizării clădirii

industriale şi a altor active fixe (care se menţin la nivelul din anul de bază):

∆𝐴 = 4,611,983 UV – 124.50% * (119.14 UV/buc*16,032 buc+166.30 UV/buc*11,604 buc) = 4,611,983 UV-

120%*(1,910,052.48 UV+1,929,745.20 UV) = -168,565.11 UV


Tabelul nr. 17

4.7.2. Eficienţa economică a schimbărilor tehnologice şi economice preconizate în secţia a II-a

Denumirea măsurii Economia relativă de personal

Total economii

Din care:

Consum materii prime

Consum energie electrică

Consum manoperă

directă CAS Protecţie socială

1 2 3 4 5 6 7 8

Achiziţionarea de centre de prelucrare

-77 -105,829,022 -73,323,835 -2,100,336 -23,388,347 -5,847,087 -1,169,417

Organizarea unei linii de producţie în flux pentru R4 şi R6

-19 -11,475,695 0 -2,089,188 -7,220,390 -1,805,097 -361,019

Modernizarea sistemului de alimentare cu materii prime la maşinile "a"

-4 -10,469,870 -7,876,891 -470,880 -1,632,384 -408,096 -81,619

Introducerea unui dispozitiv "DXI" la maşinile "i"

-4 -2,490,170 0 -235,440 -1,734,408 -433,602 -86,720

Organizarea ergonomică a muncii

-43 -25,291,410 0 -229,944 -19,278,051 -4,819,513 -963,903

Influenţa modificării volumului producţiei asupra cheltuielilor cu amortizarea

0 -168,565 0 0 0 0 0

Total economii -147 -155,724,733 -81,200,726 -5,125,788 -53,253,579 -13,313,395 -2,662,679

Economii necesare -142 -133,545,068 0 0 0 0 0

Economii suplimentare -5 -22,179,665 0 0 0 0 0


Tabelul nr. 18

Sinteza normelor de timp şi a salariilor tarifare directe

Produs Reper Operaţia Utilaj Norme de timp Salariu

tarifar orar Ore maşină Ore-om

1 2 3 4 5 6 7

B

R3 I C.P. 9.9 9.9 208

R4

I a 4.7 4.7 208

II b 5.7 5.7 214.5

III h 8.5 8.5 221

R5

I a 2.8 2.8 208

II b 4.8 4.8 214.5

III i 1.8 1.8 221

Montaj general L2 4.4 13.2 211

C

R3 I C.P. 9.9 9.9 208

R6

I a 5.8 5.8 208

II b 7.5 7.5 214.5

III j 11.2 11.2 182

R7

I a 4.6 4.6 208

II h 2.9 2.9 214.5

III i 3.6 3.6 221

Montaj general L2 7.04 28.16 221


Tabelul nr. 19

Grupele de utilaje, instalaţii şi posturi de lucru manuale; comparaţia necesarului cu existentul

Denumire loc de muncă

Existent an bază

Necesar an curent Excedent (+) Deficit (-)

Posibilităţi de valorificare şi acoperire

Secţia I Secţia a II-a Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9

a 116 D-V 23

B-R4-II 38

88 28 Prin licitaţie C-R6-I

B-R5-I 27

C-R7-I

b 71 - -

B-R4-II 48

69 2 Prin licitaţie C-R6-II

C-R5-II 21

f 20 - - - - - 20 Prin licitaţie

g 49 D-IX 14 - - 14 35 Prin licitaţie

h 50 D-XI 3 B-R4-III 37

49 1 Prin licitaţie C-R7-II 9

i 19 - - B-R5-III

19 19 0 - C-R7-III

j 34 - - C-R6-III 35 35 -1 Prin investiţii

k - D-II 3 - - 3 -3 Prin investiţii

l - D-XII 4 - - 4 -4 Prin investiţii

m 7 D-III 6 - - 6 1 Prin licitaţie

n 11 D-VII 10 - - 10 1 Prin licitaţie

p 14 D-IV 12 - - 12 2 Prin licitaţie

r 20 D-VIII 13 - - 13 7 Prin licitaţie


CP - - - B-R3

70 70 -70 Prin investiţii C-R3

L1 - banc de montaj

8 D-X 12 -

- 28 -20 Prin forţe proprii D-XIII 16 -

mese de control

- - 8 - - 8 -8 Prin forţe proprii

L12- banc de montaj

40 - - Montaj B şi C 38 38 2 Prin licitaţie

Dispozitiv DXI - - - B-R5-III

19 19 -19 Prin investiţii B-R7-III

Bandă transportatoare

- D 1 - - 1 -1 Prin investiţii

Mese de lucru - D-I 7 -

13 13 -13 Prin forţe proprii D-VI 6 -


5. DIMENSIONAREA RESURSELOR NECESARE REALIZĂRII OBIECTIVELOR

STRATEGICO-TACTICE ALE FIRMEI:

5.1. DETERMINAREA NECESARULUI DE INVESTIŢII:

Din comparaţia necesarului cu existentul de utilaje şi instalaţii rezultă, pentru unele tipuri, deficite, care

vor trebui acoperite prin investiţii (Tabelul nr. 20):

Tabelul nr. 20

Valoarea investiţiilor în anul curent

Nr crt Denumirea

echipamentelor Cantitatea

(buc) Valoarea

unitară (UV)

Valoarea investiţiilor

(UV)

0 1 2 3 4

1 Maşini j 1 185,000 185,000

2 Maşini k 3 225,000 675,000

3 Maşini l 4 175,000 700,000

4 Centre de prelucrare 70 603,000 42,210,000

5 Dispozitive DXI 19 6,610 125,590

6 Bandă transportatoare 1 90,000 90,000

Total - - 43,985,590

Concomitent cu valoarea investiţiilor efectuate s-a luat în calcul şi valoarea utilajelor prevăzute a fi

vândute prin licitaţie, aşa cum se arată în Tabelul nr. 21, rezultând o diferenţă de 27.880.590 UV, respectiv

(43.985.590 UV - 16.105.000 UV). În final, societatea comercială îşi va majora capitalul social în anul

curent cu 28 milioane UV, valoarea totală a acestuia însumând 278 milioane UV

Tabelul nr. 21

Valoarea utilajelor care vor fi vândute prin licitaţie

Nr crt Denumirea

echipamentelor Cantitatea

(buc) Valoarea

unitară (UV)

Valoarea investiţiilor

(UV)

0 1 2 3 4

1 Maşini "a" 28 200,000 5,600,000

2 Maşini "b" 2 125,000 250,000

3 Maşini "f" 20 115,000 2,300,000

4 Maşini "g" 35 180,000 6,300,000


5 Maşini "h" 1 220,000 220,000

6 Maşini "m" 1 175,000 175,000

7 Maşini "n" 1 82,000 82,000

8 Maşini "p" 2 204,000 408,000

9 Maşini "r" 7 110,000 770,000

Total - - 16,105,000

5.2. CALCULUL GRADULUI DE UTILIZARE A CAPACITĂŢI I DE PRODUCŢIE:

În secţia I având în vedere că există organizată o linie de producţie în flux, capacitatea de producţie (𝐶𝑝 )

se determină după formula:

𝐶𝑝 =𝑇𝑚𝑑

𝑇=

229𝑧𝑖𝑙𝑒 ∗3𝑠𝑐𝑕𝑖𝑚𝑏𝑢𝑟𝑖

𝑧𝑖∗8𝑕∗60𝑚𝑖𝑛

2.594237 𝑚𝑖𝑛 /𝑏𝑢𝑐=

329,760 𝑚𝑖𝑛

2.594237 𝑚𝑖𝑛 /𝑏𝑢𝑐= 127,112.52𝑏𝑢𝑐 ≅ 127,113 𝑏𝑢𝑐

unde:

𝑇𝑚𝑑 =timpul maxim disponibil;

𝑇=tactul liniei de producţie în flux.

Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (𝐺𝑐𝑝 ) va fi de:

𝐺𝑐𝑝 =𝑄1

𝐶𝑝=

81,352𝑏𝑢𝑐

127 ,113𝑏𝑢𝑐∗ 100 = 64%

Deoarece producţia fabricată în secţia a II-a este eterogenă, mărimea capacităţii de producţie la fiecare

grupă de utilaje şi posturi de lucru se determină pe baza timpului maxim disponibil (𝑇𝑚𝑑 ) şi a normei de

timp a produsului reprezentativ (𝑁𝑡𝑟 )

𝐶𝑝 =𝑇𝑚𝑑

𝑁𝑡𝑟

iar gradul de utilizare a capacităţii de producţie se stabileşte pe baza formulei:

𝐺𝑐𝑝 = 𝑄𝑓𝑘 ∗𝐶𝑒𝑘

𝐶𝑝∗ 100, unde:

𝑄𝑓𝑘 =cantitatea de produse fabricate pe utilajul k;

𝐶𝑒𝑘 =coeficienţii de echivalenţă ai produselor din punct de vedere al normelor de timp fabricate pe utilajul k.

Se consideră reprezentativ produsul B (reperul 𝑅4) deoarece consumul total de manoperă solicitat la

fabricarea acestuia este mai mare decât cel solicitat de gabricarea celorlalte repere. Norma de timp a

acestuia este de 4.7 ore/buc.


a) se stabilesc coeficienţii de echivalare (sau echivalenţă) ai produselor ca raport între normele de

timp ale acestor produse şi norma de timp a produsului reprezentativ. Se consideră produs

reprezentativ, produsul care ocupă ponderea cea mai ridicată în consumul total de manoperă

solicitat de fabricarea produselor din nomenclatorul de fabricaţie, pe un anumit echipament (utilaj).

16,032 buc*4.7h/buc = 75,350.40 h;

16,032 buc*2.8h/buc = 44,889.60 h;

11,604 buc*5.8h/buc = 67,303.20 h;

11,604 buc*4.6h/buc = 53,378.40 h.

Coeficienţii de echivalare sunt:

𝐵 − 𝑅4 →4.7𝑕/𝑏𝑢𝑐

4.7𝑕/𝑏𝑢𝑐= 1.000

𝐵 − 𝑅5 →2.8𝑕/𝑏𝑢𝑐

4.7𝑕/𝑏𝑢𝑐= 0.596

𝐶 − 𝑅6 →5.8𝑕/𝑏𝑢𝑐

4.7𝑕/𝑏𝑢𝑐= 1.234

𝐶 − 𝑅7 →4.6𝑕/𝑏𝑢𝑐

4.7𝑕/𝑏𝑢𝑐= 0.979

b) Se determină producţia planificată exprimată în produse (repere) reprezentative, prin ponderea

producţiei fizice planificate cu coeficientul de echivalenţă:


Tabelul nr. 22

Analiza previzională a încadrării în obiectivul privind producţia fizică

Nr crt Denumire utilaj Nr de utilaje

Timp maxim

disponibil

Produsul şi

reperul

Producţie fizică

Norme de timp Coeficient

de echivalare

Producţia în repere

(produse reprezentative)

Capacitatea de producţie

în produs reprezentativ

Grad de utilizare a capacităţii

(%)

Produs (reper)

Produs reprezentativ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

Centre de prelucrare

B - R3 16,032 9.9 9.9 1.000 16,032

C - R3 11,604 9.9 9.9 1.000 11,604

70 5,946 27,636 42,042 65.73%

2 a

B - R4 16,032 4.7 4.7 1.000 16,032

B - R5 16,032 2.8 4.7 0.596 9,551

C - R6 11,604 5.8 4.7 1.234 14,320

C - R7 11,604 4.6 4.7 0.979 11,357

65 5,752 51,260 79,549 64.44%

3 b

B - R4 16,032 5.7 5.7 1.000 16,032

B - R5 16,032 4.8 5.7 0.842 13,501

C - R6 11,604 7.5 5.7 1.316 15,268

69 5,722 44,801 69,266 64.68%

4 h

B - R5 16,032 8.5 8.5 1.000 16,032

C - R7 11,604 2.9 8.5 0.341 3,959

46 5,712 19,991 30,912 64.67%

5 i

B - R5 16,032 1.8 3.6 0.500 8,016

C - R7 11,604 3.6 3.6 1.000 11,604

19 5,708 19,620 30,126 65.13%


6 j 35 5,742 C - R5 11,604 11.2 11.2 1.000 11,604 17,944 64.67%

7 L2

B 16,032 4.4 7.04 0.625 10,020

C 11,604 7.04 7.04 1.000 11,604

38 6,096 21,624 32,905 65.72%


5.3. RESURSELE MATERIALE:

5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime

Având în vedere normele de consum variabile în anul curent se va calcula în continuare necesarul de

materii prime de aprovizionat (Tabelul nr. 23).

În legătură cu fundamentarea necesarului de materii prime se prezintă următoarele:

a) Producţia fizică (coloana 3 din Tabelul nr. 23) este cea planificată pentru anul curent. Dat fiind

faptul că în compunerea produselor D, B, C reperele se regăsesc într-o normă de 1/1, producţia

fizică a produsului respectiv coincide cu producţia fizică a reperului.

b) Norma de consum de materii prime, exprimată în kg/buc, este dată de reţeta de fabricaţie a fiecărui

produs. "Ajustările" faţă de perioada de bază sunt consecinţa aplicării unor măsuri cu caracter

tehnic, economic ori organizatoric prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor strategico-tehnice.

c) Preţul de aprovizionare (UV/kg) se stabileşte pe baza negocierilor cu furnizorii de materii prime.

d) Necesarul de materii prime s-a calculat în două ipostaze:

- cantitativ (coloana 10), prin ponderea producţiei fizice cu norma de consum

- valoric (coloana 11), prin ponderarea necesarului cantitativ cu preţul de aprovizionare.


Tabelul nr. 23

Necesarul de materii prime de aprovizionat în anul curent

Nr crt Materia primă

Producţie reper

Cantitatea de produs

(buc)

Norma de

consum (kg/buc)

Preţ materie primă

(UV/kg)

Necesar pentru realizarea obiectivelor de producţie

Stoc Necesar de aprovizionat

Cantitate (tone)

Valoric (mii UV)

Iniţial (tone)

Final (tone)

Cantitate (tone) Valoric (mii UV)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 m10 D - R1 81,352 6.0 494 480.00 237,120.000 5 20 495.000 244,530.00

2 m3 B - R3 16,032 14.0 442 224.00 99,052.800

3 m3 C - R3 11,604 14.0 442 159.60 70,575.120

4 m3 D - R2 81,352 3.0 442 240.00 106,128.000

5 Total m3 442 623.60 275,755.920 21 25.983 628.583 277,959.40

6 m4 B - R4 16,032 15.0 228 240.00 54,672.000 4 10 246.000 56,038.80

7 m5 B - R5 16,032 4.7 415 75.20 31,238.080

8 m5 D - R8 81,352 2.0 415 160.00 66,464.000

9 Total m5 415 235.20 97,702.080 6 9.800 239.000 99,280.60

10 m6 C - R6 11,604 3.0 375 342.00 128,318.400 12 14.350 344.350 129,200.12

11 m7 C - R7 11,604 18.6 362 212.04 76,716.072 9 9 211.875 76,656.38

Total materii prime de aprovizionat 870,284.47 883,665.30


5.3.2. Alte resurse materiale

a) Materiale auxiliare Creşterea consumului de materiale auxiliare reprezintă 95% din creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I,

secţia a II-a şi atelierul mecano-energetic. Pentru adimistraţia generală, indicele de creştere este egal cu

indicele de creştere a preţurilor materiilor prime (134%).

2,391,247𝑚𝑖𝑖 𝑈𝑉

1,595,000𝑚𝑖𝑖 𝑈𝑉∗ 100 = 149.92%

Indicele creşterii consumului de materiale auxiliare va fi: 100+(149.92-100)*95% = 100+47.424 = 147.43% În Tabelul nr. 24 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materialele auxiliare în anul curent, pe diferite

centre de gestiune.

Tabelul nr. 24

Cheltuielile cu materialele auxiliare

Nr crt Centrul de gestiune Cheltuieli an de bază

Indicele de creştere Cheltuieli an curent

0 1 2 3 4

1 Secţia I 2,800,000 147.43% 4,127,910

2 Secţia a II-a 6,200,000 147.43% 9,140,372

3

Secţia Mecano-energetică 540,000 147.43% 796,097

4 Administraţia generală 450,000 134.00% 603,000

Total 9,990,000 146.82% 14,667,379

b) Obiecte de inventar şi materialele de producţie Se estimează că sporul cheltuielilor cu aceste obiecte şi materiale va reprezenta 82.46% din creşterea cifrei de afaceri pentru secţia I, secţia a II-a şi atelierul mecano-energetic. Deci, indicele creşterii cheltuielilor cu obiecte de inventar şi materiale de producţie va fi: 100+(149.92—100)*82.46% = 141.17% În Tabelul nr. 25 sunt arătate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar şi materiale de producţie în anul

curent, pe diferite centre de gestiune.


Tabelul nr. 25

Cheltuielile cu materialele auxiliare


Indicele de creştere

Cheltuieli an curent

0 1 2 3 4

1 Secţia I 880,000 141.17% 1,242,254

2 Secţia a II-a 2,150,000 141.17% 3,035,052

3

Secţia Mecano-energetică 190,000 141.17% 268,214

Total 3,220,000 141.17% 4,545,520

c) Combustibil

Coeficientul de creştere a cheltuielilor cu combustibilul va fi de 1.40 în Secţia I, Secţia a II-a şi Secţia

mecano-energetică şi de 1.35 la Administraţia generală . Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse în Tabelul

nr. 26.

Tabelul nr. 26

Cheltuielile cu combustibilul


Indicele de creştere

Cheltuieli an curent

0 1 2 3 4

1 Secţia I 320,000 140% 448,000

2 Secţia a II-a 710,000 140% 994,000

3

Secţia Mecano-energetică 220,000 140% 308,000

4 Administraţia generală 230,000 135% 310,500

Total 1,480,000 138.75% 2,060,504

d) Cheltuielile cu energia electrică în anul curent

În urma aplicării măsurilor vizând reducerea consumului de factori de producţie, consumul de energie

electrică pentru forţa motrice se reduce cu 8.35 kw/buc în cazul produsului B şi cu 10.55 kw/buc în cazul

produsului C. În anul curent se estimează o creştere în termeni reali cu 5% a consumului de energia

electrică pentru forţa motrice la atelierul mecano-energetic . Energia electrică consumată pentru iluminat se

menţine la nivelul anului anterior. În aceste condiţii, cheltuielile electrică vor fi cele arătate în Tabelul nr. 27.


Tabelul nr. 27

Cheltuielile cu energie electrică în anul curent

U.V.

Nr crt Consumator de energie electrică

Cantitate de fabricat (buc)

Norma de consum (kwh/ buc)

Consum de energie (kwh)

Cheltuieli cu energia electrică

0 1 2 3 4 5

1 Produs D 81,352.00 11.3454 922,971 18,459,420

2 Produs B 16,032.00 106.65 1,709,813 34,196,256

3 Produs C 11,604.00 132.95 1,542,752 30,855,036

4

Atelierul mecano-energetic - Energie pentru forţa motrice 294,000 5,880,000

5 Energie electrică pentru iluminat, din care

91,700 1,834,000

5.1 Secţia I 23,000 460,000

5.2 Secţia a II-a 46,000 920,000

5.3 Atelierul mecano-energetic 15,000 300,000

5.4 Compartimente funcţionale 7,700 154,000

Total consum de energie electrică

4,561,236 91,224,712

5.4. DIMENSIONAREA RESURSELOR UMANE

5.4.1. Determinarea numărului de muncitori direct productivi şi a fondului de salarii aferent manoperei

directe

Având în vedere noile norme de timp precum şi salariile tarifare orare care s-au negociat pentru anul

curent, se trece la dimensionarea personalului direct productiv, precum şi a cheltuielilor cu manopera

directă (Tabelul nr. 28)


Tabelul nr. 28

Numărul de muncitori direct productivi şi fondul de salarii directe

Produs Reper operaţii

Cantitate (buc)

Timp efectiv de lucru (ore/buc)

Timp disponibil (ore/an)

Număr muncitori direct productivi

Salarii tarifare orare

Fond salarii directe (UV)

0 1 2 3 4 5 6 7

D

1 81,352 0.300 1,832 13 210 5,125,176

2 81,352 0.100 1,832 4 235 1,911,772

3 81,352 0.250 1,832 11 240 4,881,120

4 81,352 0.250 1,832 11 225 4,576,050

5 81,352 0.500 1,832 22 225 9,152,100

6 81,352 0.500 1,832 22 235 9,558,860

7 81,352 0.400 1,832 17 245 7,972,496

8 81,352 0.275 1,832 12 220 4,921,796

9 81,352 0.600 1,832 26 225 10,982,520

10 81,352 1.000 1,832 44 245 19,931,240

11 81,352 0.150 1,832 4 210 2,562,588

12 81,352 0.150 1,832 7 190 2,318,532

13 81,352 1.400 1,832 61 245 27,903,736

14 81,352 0.700 1,832 31 225 12,812,940

Total D 81,352 6.575 1,832 285 227 124,610,926

B

R3I 16,032 9.9 1,840 86 208 33,013,094

R4I 16,032 4.7 1,840 41 208 15,672,883

R3II 16,032 5.7 1,840 49 214.5 19,601,525

R1III 16,032 8.5 1,840 74 221 30,116,112

R5I 16,032 2.8 1,840 24 208 9,337,037

R5II 16,032 4.8 1,840 42 214.5 16,506,547

R5III 16,032 1.8 1,840 16 221 6,377,530

Montaj 16,032 13.2 1,840 115 211 44,652,326

Total B 16,032 51.400 1,840 447 213 175,277,054

C

R3I 11,604 9.9 1,840 61 208 23,894,957

R6I 11,604 5.8 1,840 36 208 13,999,066

R6II 11,604 7.5 1,840 47 214.5 18,667,935

R6III 11,604 11.2 1,840 69 182 23,653,594

R7I 11,604 4.6 1,840 29 208 11,102,707

R7II 11,604 2.9 1,840 18 214.5 7,218,268

R7III 11,604 3.6 1,840 22 221 9,232,142

Montaj 11,604 28.16 1,840 174 221 72,215,869

Total C 11,604 73.660 1,840 456 210 179,984,538

Total Secţia a II-a 1840 903 211.4375 355,261,593

Total întreprindere 1,188 219.1116 479,872,519


5.4.2. Personalul indirect productiv

Numărul şi structura personalului indirect productiv nu se modifică în anul curent faţă de anul anterior. De

asemenea, se prevede o creştere a salariilor nominale cu 29.80%. Drept urmare, fondul de salarii pentru

personalul indirect productiv este cel prezentat în Tabelul nr. 29.

Tabelul nr. 29

Fondul de salarii pentru personalul indirect productiv în anul curent

Nr crt Centrul de gestiune Fond de salarii an

bază Indice de

creştere (%) Fond de salarii

an curent

0 1 2 3 4

1 Secţia I 6,573,600 129.80% 8,532,533

2 Secţia a II-a 16,581,600 129.80% 21,522,917

3 Atelierul mecano-energetic 17,407,200 129.80% 22,594,546

4 Compartimente funcţionale 30,096,000 129.80% 39,064,608

Total 70,658,400 129.80% 91,714,603

În continuare se vor calcula alte componente ale costului şi anume:

- cheltuielile aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct productivi;

- sporul de vechime;

- CAS;

- contribuţia la fondul de protecţie socială.

a) Cheltuielile aferente concediulu de odihnă al muncitorilor direct productivi se determină pornind de la

numărul de zile de concediu de odihnă, numărul de zile efectiv lucrate şi cheltuielile cu manopera directă.

Secţia I:

20 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝐶𝑂

229 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡𝑒∗ 124,610,926𝑈𝑉 = 10,883,050 𝑈𝑉

Secţia II:

20 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝐶𝑂

230 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡𝑒∗ 355,261,593𝑈𝑉 = 30,892,312 𝑈𝑉

Total cheltuieli aferente concediului de odihnă al muncitorilor direct productivi:

41,775,363 𝑈𝑉


b) Sporul de vechime reprezintă în anul curent 10% din salariile tarifare cheltuielile aferente concediului de

odihnă al muncitorilor direct productivi.

În aceste condiţii salariile directe şi sporurile pe centre de gestiune vor fi:

Secţia I

Salarii muncitori direct productivi

124,610,926 UV

Cheltuielile aferente concediului de odihnă

10,883,050 UV

Salarii personal indirect productivi

8,532,533 UV

Total salarii şi concedii de odihnă

144,026,509 UV

Spor de vechime

14,402,651 UV

Total cheltuielile cu salarii indirecte

33,818,234 UV

Secţia a II -a

Salarii muncitori direct productivi

355,261,593 UV

Cheltuielile aferente concediului de odihnă

30,892,312 UV

Salarii personal indirect productivi

21,522,917 UV

Total salarii şi concedii de odihnă

407,676,822 UV

Spor de vechime

40,767,682 UV

Total cheltuielile cu salarii indirecte

93,182,911 UV

Atelierul mecano energetic Salarii

22,594,546 UV

Spor de vechime

2,259,455 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte

24,854,000 UV

Compartimente funcţionale Salarii

39,064,608 UV

Spor de vechime

3,906,461 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte

42,971,069 UV

Total spor de vechime la nivel de firmă

61,336,248 UV

c) Determinarea CAS (25% din fondul de salarii) - CAS aferentă salariilor directe:

Secţia I: 124,610,926𝑈𝑉 ∗ 25% = 31,152,732 𝑈𝑉 Secţia a II-a: 355,261,593𝑈𝑉 ∗ 25% = 88,815,398 𝑈𝑉 Total CAS aferent salariilor directe: 119,968,130 𝑈𝑉


- CAS aferentă veniturilor salariale indirecte este prezentată în Tabelul nr. 30.

Tabelul nr. 30

CAS aferentă veniturilor salariilor indirecte


bază Cota CAS

Fond de salarii an curent

0 1 2 3 4

1 Secţia I 33,818,234 25% 8,454,559

2 Secţia a II-a 93,182,911 25% 23,295,728

3 Atelierul mecano-energetic 24,854,000 25% 6,213,500

4 Compartimente funcţionale 42,971,069 25% 10,742,767

Total 194,826,214 25% 48,706,554

d) Determinarea contribuţiei la fondul de protecţie socială (5% din veniturile salariale) este prezentată în

Tabelul nr. 31.

Tabelul nr. 31

CAS aferentă veniturilor salariilor indirecte


bază

Cota Fd protecţie socială

Fond de salarii an curent

0 1 2 3 4

1

Secţia I - TOTAL 158,429,160 5% 7,921,458

Salarii directe 124,610,926 5% 6,230,546

Salarii indirecte 33,818,234 5% 1,690,912

2

Secţia a II-a - TOTAL 444,927,495 5% 22,246,375

produs B 174,924,200 5% 8,746,210

produs C 176,820,384 5% 8,841,019

Salarii directe 351,744,584 5% 17,587,229

Salarii indirecte 93,182,911 5% 4,659,146

3 Atelierul mecano-energetic 24,854,000 5% 1,242,700

4 Compartimente funcţionale 42,971,069 5% 2,148,553

5 Total salarii directe 476,355,510 5% 23,817,776

6 Total salarii indirecte 194,826,214 5% 9,741,311

7 Total salarii 671,181,724 5% 33,559,086


ANEXA NR. I

Creşterea profitului cu

minimum 10%

Aplicarea cotei de piaţă

externă la minimum 7%

Reproiectarea sistemului de management

până la 30.06

Obiective

fundamentale

Diminuarea

relativă a

costurilor la

venituri cu

minimum 25%

Îmbunătăţirea

corelaţiilor între

principalii

indicatori

economici

Creşterea

vânzărilor (a

cifrei de

afaceri) cu

minimum 30%

Creşterea

vânzărilor (a

cifrei de

afaceri) cu

minimum 30%

Diagnosticarea

viabilităţii firmei

până la 31.01

Elaborarea

strategiei până

la 16.07

Reproiectarea

propriu-zisă a

managementul

ui până la

30.05

Obiective

derivate I

Îmbunătăţirea

calităţii

produselor Creşterea gradului de

utilizare a capacităţii de producţie prin amplificarea

producţiei fizice (conform

programului de fabricaţie)

Promovarea

unui

instrumentar

managerial

evoluat

Reproiectarea

sistemului

informaţional

Raţionalizarea

organizării

procesuale şi

structurale

Perfecţionarea

organizării

procesuale şi

structurale Obiective

derivate II

Creşterea cu

30% a

productivităţii

muncii

Asimilarea

fabricaţiei a

unui produs

până la 31.01

Retehnologizar

ea unor

sectoare până

la 01.03

Derularea până la 31.09 a

unui complex program de

perfecţionare profesională şi

managerială

Promovarea unor mecanisme

motivaţionale adecvate care să

permită creşterea salariului mediu cu

minimum 25%

Obiective

specifice


ANEXA NR. II

Unde,

-

operaţii de prelucrare şi ansamblare

repere

―D‖ produs finit

―D‖

materii prime

m10 m3

m5

11

12

6

7

8

9

R2

1

2

3

4

5

R3

10

13

14

R1

1-14

R

m

File 184

Documents

Transcript of File 184