ficat. introducere (1)

8/12/2019 ficat. introducere (1)

1/11

1.INTRODUCERE

Hepatita virala A este o boal infectioasa provocata de virusul hepatic A care afecteazacut ficatul.

Termenul Hepatita A a fost propus in anul 1947,dar a fost adoptat in 1973,pan atunci

folosinduse termenele de hepatit infectioas,icter infectios,epatita epidemic !deoareceapare "n focare epidemice sau epidemii mai ales la copii#,icter epidemic.

$nca din secolul al%&'$$$%lea si al%&$&%lea au fost observate icterele folosite cu caracterepidemic,in timpul razboaielor,denumite boala militar sau ,,icter soldatesc((.$n cursulcelui de al%$$%lea rzboi mondial,hepatita epidemic a provocat o adevrat pandemie.

Hepatita A este o boal provocat de virusul hepatic A,A)* virus,clasificat prinenterovirusi,familia +$-*A'$)$A/.

'irusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni !07%3 nanometri#,mai rezistent

in natura de2t alti virusi.'irusul rezist la solutii dezinfectante!alcool,eter,clorofarm# inclusiv clorinarea obisnuita apei.Acesta este inactivat prin fierbere in minute,prin autoclavare intr%un minut iarprin clorinare intens in 3 de minunte.

Hepatita A este cea mai cunoscut forma de hepatit afect2nd "n special copii si adultitineri,cu incident sczut toamna si iarna sau sub form de epidemii la 1%1 ani.

auzele rspandirii hepatitei sunt conditiile sanitar%iienice din cadrul locuintelor sau"ntreprinderilor,oranizatiilor dar nu "n ultimul r2nd lipsa iienei personale.Tot printrecauze putem aminti mirarea necontrolat a populatiei si nerespectarea pstrrii si

pretirii alimentelor.Alte ci de transmitere a infectiei hepatitei A pot fi cea parental,se5ual sauvertical!mam%copil#,acestea sunt totusi at2t de rare ca in epidemioloia practic suntinorate.

resterea frecventei "mbolnvirilor "ncepe "n iulie%auust,devine ma5im "n octombrie%noiembrire si scade primavera.

opii au o sensibilitate ridicat pentru hepatita A aceeasta fiind deseori numit si boala((mainilor murdare((.

2.SCOP sI MOTIVAIE

6ucrarea de fat isi propune s trateze particularittile de "nriire a bolnavilor cuH'A si a fost conceput avand "n vedere c aceast boal a fost una dintre cauzele"nsemnate ale morbidittii "n secolul &&.

ea mai important metod de aprare pe care o avem la "ndem2n esteprevenirea "mbolnvirii iar in acest proces rolul educatiei iienico%sanitare este e5trem deimportant.


2/11

$mportant este deci "n primul r2nd cunoasterea cilor si modalittilor detransmitere a bolii,stiind c si "n H'A ca si "n celelalte boli prevenirea este mult maiusoar si mai putin costisitoare dec2t tratarea ei

CAPITOLUL II

1.NOIUNI DE ANATOMIE ALE FICATULUI

8icatul este cea mai mare landa ane5 a tubului diestiv./ste situat "n etaulsupramezocolic,"n partea dreapt,sub diafram,deasupra colonului transversal la dreaptastomacului.Are o consistent ferm si o culoare brum.Are forma unui ovoidtiatoblic,av2nd 0 cm. "n sens transversal si 1: cm. $n sens antero posterior.

Fig. 1a. Topografia ficat!i

-*8$;8icatul are dimensiunile in sens transversal 0 cm, 1 cm in sensul anteroposterior?i cm rosime. ;reutatea este de 1 . uloarea ro?u%c@r@miziu. Are3 feea# 8aa superioar@ este rotunit@, fiind divizat@ intr%un lob drept ?i unul stande c@tre liamentul falciform !o cut@ peritoneal@# care lea@ ficatul de diafram.Aceast@ fa@ corespunde diaframului ?i prin intermediul acestuia pleurei,


3/11

pl@manului, pericardului ?i inimii.

Fig.1". Fa#a sp$rioar% a ficat!i

b# 8aa inferioar@ sau visceral@ care prive?te in os, inapoi ?i la stana.Aceasta se afl@ in raport cu stomacul, duodenul, colon, rinichi ?i landa suprarenal@[email protected]@ fa@ este parcurs@ de 3 ?anuri, dou@ lonitudinale ?i unultransversal care impreun@ descriu litera H, ?i anumeB ?anul transversal sau hilul ficatului in care este situat pediculul hepatic inurm@toarea ordine% posterior vena port@ cu cele 0 ramuri terminale, dreapt@ ?i stan@, apoiartera hepatic@ care se divide ?i ea in dou@ ramuri terminale ?i% anterior % canalele biliare care se reunesc formand canalul hepaticB ?anul lonitudinal stan se intinde de la marinea anterioar@ a ficatului pan@

la marinea sa posterioar@. /l este divizat prin ?anul transversal in 0 semente,unul anterior ?i unul posterior.

$n sementul anterior se @se?te liamentul rotund, r@m@?ita a veneiombilicale, care mere spre ramura stan@ a venei porte.$n sementul posterior se @se?te canalul Arantius provenit prin obliterareavenei Arantius de la f@t, care se intinde de la ramura stan@ a venei porte pan@ lavena suprahepatic@ [email protected] ?anul lonitudinal drept este ?i el compus din 0 semente unul anterior care


4/11

corespunde veziculei biliare ?i altul posterior care face drum venei caveinferioare.Aceste trei ?anuri divid faa inferioar@ a ficatului in patru lobi% lobul p@trat situat inaintea ?anului transvers, intre ?anul venei ombilicale ?ivezicula biliar@,

% lobul Cpieel se @se?te inapoia sanului transvers% lobul stan ?i lobul drept de o parte ?i de alta a ?anurilor anteroposterioare.

c# 8aa posterioar@ care are raporturi cu coloana la T7%T11 ?i pe care se v@dlobul stan, lobul drept ?i lobul lui Cpieel.

Fig.2. Fa#a i&f$rioar% '(isc$ra!%) a ficat!i

D$E6-A/ / 8$&A)/1. 6iamentul falciform de le@tur@ cu peretele abdominal ?i diafram pe faasuperioar@.

0. 6iamentul rotund de le@tur@ cu peretele abdominal la partea anterioar@ a?anului antero%posterior stan.3. 6iamentul coronar de le@tur@ cu diaframul pe faa [email protected]. /piplonul astro%hepatic sau liamentul hepato%esofao%astro%duodenal. Totmiloc defi5are amintim vena cav@ inferioar@, presa abdominal@ ?i pediculul hepatic.+eritoneul hepatic este reprezentat prin cele 0 foie ale micului epiploon, careaunand la hilul ficatului se indep@rteaz@ pentru ca s@ inv@luiasc@ faa interioar@ ?isuperioar@ a oranului. /le se reunesc apoi din nou pe faa superioar@ a ficatului


5/11

constituind liamentul falciform.6a marinea posterioar@ a ficatului, peritoneul de pe faa superioar@ aficatului se r@sfrane pe diafram in sus, iar peritoneul de pe faa inferioar@ aficatului se r@sfrane pe diafram in os. Ce formeaz@ dou@ cute peritoneale careformeaz@ liamentul coronar.

Fig. *. Liga+$&t$!$ ficat!i

CT)


6/11

Fig.,. Strctra ficat!i

Cpre periferia lobului, canaliculii biliari incep s@ aib@ perete propriu ?i ie?inddin lobul, se continu@ cu canale biliare interlobulare. Acestea se colecteaz@ in final incele dou@ canale hepatice, drept ?i stan, prezente in hilul ficatului.@ile biliare e5trahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, carerezult@ din unirea canalelor hepatice ?i se continu@ cu canalul coledoc care sedeschide in duoden. in calea biliar@ principal@ se deschide canalul cistic prin care

bila aune in perioadele interdiestive in vezicula biliar@.'asele principale ale ficatului sunt reprezentate printr%un vas nutritiv, arterahepatic@ ?i unul funcional, vena port@ care conduce in ficat materialele ce vor fimetabolizate de celula hepatic@ !vascularizaia este mi5t@#. Canele iese din ficatprin venele suprahepatice ?i se vars@ in vena cav@ [email protected] hepatic@ se divide la nivelul hilului intr%o ramur@ stan@ care sesubdivide in trei ramuri destinate lobului stan, lobului Cpieel ?i celui p@trat ?i oramur@ dreapt@ care d@ artera cistic@.

'ena port@ se divide la nivelul hilului in dou@ ramuri, una pentru lobul drept ?ialta pentru cel stan.

'enele suprahepatice conduc in vena cav@ inferioar@ sanele adus de arterahepatic@ ?i de vena port@. +rin al@turarea a trei lobuli hepatici se formeaz@ un spaiuportal !triunhiular# numit spaiu Giernan. $n acesta e5ist@ o ramur@ a venei porte, oramur@ a arterei hepatice, 1%0 canale biliare, limfatice ?i nervi.

in spaiul Giernan ramificaiile venei porte inconoar@ de la baz@ c@tre varflobul formand o reea venoas@ perilobular@.$n varf se unesc ?i coboar@ c@tre baz@ prin a5a central@ formand venacentrolobular@. Aceste vene centrolobulare se unesc in vene sublobulare, apoi in


7/11

vene suprahepatice care se vars@ in vena cav@ [email protected] din spaiul Giernan pleac@ radial spre vena centrolobular@ capilareintralobulare, in pereii c@rora e5ist@ celule Gupffer !macrofaul hepatic#. )amificaiilearterei hepatice din spaiul Giernan se anastomozeaz@ cu reeaua venoas@perilobular@ realizand amestecul sanelui nutritiv ?i funcional ce va iria celula

hepatic@.'ezicula biliar@ se @se?te pe faa inferioar@ a ficatului, la partea anterioar@ a?anului antero%posterior drept, in foseta biliar@. Ce proiecteaz@ pe pereteleabdominal la nivelul coastei 9 in dreapta.

Fig. -. V$ic!a "i!iara

'ezicula biliar@ are un corp, un fund ?i un at, lunime % 1 cm, rosime % 3%4cm ?i capacitatea % : ml. /a este invelit@ in peritoneul visceral sub care se afl@ otunic@ muscular@, iar la interior o tunic@ mucoas@ format@ din epiteliul cilindric ?icorion in care e5ist@ lande mucoase. /a se continu@ cu canalul cistic.'ezicula biliar@ are rol de depozit ?i concentrare a bilei intre perioadele dediestie.

'AC


8/11

port@ care aduce sane venos funcional.Canele pleac@ de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz@ totsanele din acest oran ?i il vars@ in vena cav@ inferioar@. 'asele limfatice se adun@intr%o reea subseroas@ care aune la anlionii sternali, mediastinali anteriori,pancreatico%lienali, cu limfa colectat@ de pe faa inferioar@ ?i din limfaticele septurilor

intrahepatice.

Fig. /. Vasc!ariatia ficat!i

*ervii ficatului provin din ple5ul hepatic, alc@tuit din simpatice care ies dinanlionul celiac ?i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vai.FI0IOLOIA FICATULUI8icatul este considerat laboratorul oranismului. /l ia parte la diestiaintestinal@, depoziteaz@ o serie de substane, deradeaz@ ?i sintetizeaz@ diferite substane,menine compoziia plasmei, echilibrul lucidic, lipidic ?i hidric,sintetizeaz@ fermeni necesari funciilor proprii sau pentru alte orane, controleaz@

debitul sanuin, are rol antito5ic, hematopoietic, termorelator.8uncia biliar@onst@ in formarea ?i eliminarea bilei din ficat, fiind o funcie secretoe5cretoare.Jila este format@ in celulele hepatice ?i celulele Gupffer. /a conine ap@ 9%97K ?i s@ruri biliare % 1 K, fiind reprezentate de licocolat ?i taurocolat de *a!component principal#. +rocentul variaz@ cu alimentaia. C@rurile biliare aunse inintestin, sunt resorbite prin circulaia port@ ?i reaun in ficat unde%?i favorizeaz@


9/11

secreia.Acesta se nume?te circuit entero%hepatic al s@rurilor biliare.C@rurile biliare indeplinesc mai multe roluri emulsioneaz@ r@simile ?ipoteneaz@ lipaza pancreatic@, formeaz@ cu r@simile ?i vitaminele liposolubile A, ,/, G, 8 complec?i solubili u?urand absorbia, stimuleaz@ peristaltismul intestinal !rol

la5ativ# meninand echilibrul florei microbiene intestinale !rol antiputrid#, i?istimuleaz@ propria secreie !rol coleretic#.Jila mai conine ?i pimeni biliari % .K, reprezentai de biliverdin@ ?ibilirubin@, rezultai din deradarea hemolobinei, ei reprezentand produse dee5creie.olesterolul % l%0Keste un produs de o5idare rezultand din alimente sau din sintezahepatic@ de la acid acetic ?i r@simi deradate. 'ariaz@ cu alimentaia ?istarea ficatului. Ce @se?te in raport de 1L0 % 1L3 cu s@rurile biliare.


10/11

C. Metabolismul proteinelorAminoacizii absorbii intestinal sunt folosii pentru sinteza proteinelor specificediferitelor celule. Astfel, se formeaz@ protrombina in prezena vitaminei G sifibrinoenul !3% mK#.Cc@derea fibrinoenului sub 3 mK semnific@insuficiena hepatic@ rav@.

/5cesul proteic neputand fi depozitat ca atare este transformat in [email protected] ine5ces sunt deradai, cu formare de amoniac, produs to5ic pe careficatul prin funcia uroen@ il transform@ in uree. *ucleoproteinele sunt transformatein acid uric, eliminat urinar, ca ?i ureea.D. Metabolismul substanelor minerale8icatul reprezint@ un depozit de 8e 3%4 , u, ioni de *a, G ?i l ce pot fiutilizai cand nevoile oranismului o cer.E. Metabolismul apei+rin procesele metabolice ficatul reprezint@ un depozit de ap@ ?i datorit@neutraliz@rii hormonului antidiuretic este un relator al apei in oranism. 8icatul este?i un depozit de sane, reinand in mod normal intre , ?i 1,0 l uneori pan@ la 0 1.

e asemenea fiind staie intermediar@ in circulaia portal@, constituie un sistem debara pentru suprainc@rcarea ventricular@ [email protected]. METABOLISML !ITAMI"ELO#$n ficat se @sesc maoritatea vitaminei, A, J1, J0, J10, , G, ++F este oranulce1 mai boat in vitamina A !conine pan@ la 9K din cantitatea de vitamina A aoranismului#.

$. F"C%IA &EMATO'OIETIC(8uncia de formare a lobulelor ro?ii in viaa fetal@ sau de distruere aacestora !lezate sau imb@tranite# cu economisirea fierului.&. F"C%IA A"TITO)IC(Are rolul de a neutraliza, inactiva ?i elimina substanele str@ine oranismului

sau proprii dar in e5ces, ce pot avea efecte to5ice. e asemenea are funcieimunoenic@ datorit@ elimin@rii ermenilor prin [email protected]. SI"TE*A FE#ME"%ILO#8ermenii sunt arinaza ?i ureeaza pentru funcia uroen@F fosfataza ?ifosforilaza pentru metabolismul lucidic ?i lipidicF colinesteraza pentru deradareaacetilcolinei, transaminaze pentru metabolismul proteinelor.

+. ME"%I"E#EA EC&ILIB#LI ACIDO,BA*IC$n condiii de alcaloz@, ficatul elimin@ prin bil@ valene alcaline. $n condiii deacidoz@, ficatul transform@ acidul lactic in lucoz@ ?i apoi in licoen sau prinformarea amoniacului ?i eliberarea de G m@re?te num@rul de valene alcaline in

[email protected]. F"C%IA TE#MO#E$LATOA#E+entru oranismul in repaus este cel mai important enerator de c@ldur@.


11/11

ficat. introducere (1)

Documents

Transcript of ficat. introducere (1)