ficat

13
SEMIOLOGIA BOLILOR FICATULUI Tipuri de hepatomegalii: HEPATOMEGALIA DE STAZÃ VASCULARÃ: hepatomegalie regulate marginea inferioarã rotunjitã consistenţã elasticã sensibilã prin distensia capsulei Glisson (durerea se poare accentua la efort-hepatalgie de efort) asociatã cu turgescenţa venelor jugulare şi cu reflux hepato- jugular. Apare în :insuficienţa cardiacã congestivã,insuficienţã cardiacã hipodiastolicã (fibrilaţie atrialã cu ritm rapid),pericardite exudative sau constrictive,stenoza tricuspidianã. HEPATOMEGALIA DE COLESTAZÃ: hepatomegalie regulate marginea inferioarã rotunjitã sau ascuţitã (ciroza biliarã) se asociazã în mod caracteristic cu icter Apare în obstrucţii biliare intrahepatice (ciroza biliarã primitivã ) sau extrahepatice (litiaza coledocianã). HEPATOMEGALIA INFILTRATIVÃ: hepatomegalie regulate marginea inferioarã rotunjitã sau ascuţitã consistenţã fermã suprafaţã netedã nedureroasã Apare în: steatoza hepaticã (la alcooloci şi diabetici) tezaurismoze (amiloidozã,glicogenoze,hemocromatozã) boli de sistem (leucoze,limfoame,hematopoezã extramedularã) afecţiuni granulomatoase (tuberculozã,sarcoidozã) HEPATOMEGALIA INFECTIOASÃ: hepatomegalie regulatã,cu suprafaţã netedã marginea inferioarã rotunjitã consistenţã moale sensibilã Apare în hepatita acutã viralã,toxicã etc. In hepatitele acute fulminante ,cu distrugere rapidã şi masivã a parenchimului hepatic,ficatul scade în dimensiuni (atrofia galbenã acutã,cu prognostic sever). HEPATOMEGALIA TUMORALÃ: hepatomegalie neregulatã 1

description

ficatul

Transcript of ficat

SEMIOLOGIA BOLILOR FICATULUI

Tipuri de hepatomegalii:HEPATOMEGALIA DE STAZ VASCULAR: hepatomegalie regulate

marginea inferioar rotunjit consisten elastic sensibil prin distensia capsulei Glisson (durerea se poare accentua la efort-hepatalgie de efort) asociat cu turgescena venelor jugulare i cu reflux hepato-jugular.Apare n :insuficiena cardiac congestiv,insuficien cardiac hipodiastolic (fibrilaie atrial cu ritm rapid),pericardite exudative sau constrictive,stenoza tricuspidian.HEPATOMEGALIA DE COLESTAZ: hepatomegalie regulate

marginea inferioar rotunjit sau ascuit (ciroza biliar) se asociaz n mod caracteristic cu icterApare n obstrucii biliare intrahepatice (ciroza biliar primitiv ) sau extrahepatice (litiaza coledocian).HEPATOMEGALIA INFILTRATIV: hepatomegalie regulate

marginea inferioar rotunjit sau ascuit consisten ferm suprafa neted nedureroasApare n: steatoza hepatic (la alcooloci i diabetici)

tezaurismoze (amiloidoz,glicogenoze,hemocromatoz) boli de sistem (leucoze,limfoame,hematopoez extramedular)

afeciuni granulomatoase (tuberculoz,sarcoidoz)HEPATOMEGALIA INFECTIOAS: hepatomegalie regulat,cu suprafa neted marginea inferioar rotunjit consisten moale sensibilApare n hepatita acut viral,toxic etc.In hepatitele acute fulminante ,cu distrugere rapid i masiv a parenchimului hepatic,ficatul scade n dimensiuni (atrofia galben acut,cu prognostic sever).HEPATOMEGALIA TUMORAL: hepatomegalie neregulat marginea inferioar neregulat,nodular consisten foarte dur: cartilaginoas sau lemnoas

dureroasApare n neoplasme hepatice primitive sau secundare (metastaze)HEPATOMEGALIA CHISTIC: hepatomegalie neregulat marginea inferioar rotunjit consisten elastic,renitent nedureroasApare n chistul hidatic hepatic,boala polichistic etc.HEPATOMEGALIA INFLAMATORIE: hepatomegalie regulat marginea inferioar rotunjit consisten ferm sensibilitate moderatApare n hepatita cronic.HEPATOMEGALIA DIN CIROZA HEPATICA HIPERTROFIC: hepatomegalie regulat (ciroza etanolic) sau neregulat (ciroza post-hepatitic) marginea inferioar ascuit,uneori nodular consisten dur nedureroasIn ciroza hepatic atrofic: ficatul este de dimensiuni mici, uneori este accesibil palprii doar marginea inferioar n epigastru,n inspir. Alteori ficatul mic i scleros nu poate fi palpat.

Auscultaia ficatului: poate evidenia o frectur peritoneal de perihepatit sau prezena unui suflu sistolic datorat unui hemangiom la suprafaa ficatului.

SPLENOMEGALIA:CARACTERE SI CAUZEEXAMENUL OBIECTIV AL SPLINEI:Splina normal nu este palpabil.Are o form ovoidal, cu axul lung paralel cu coasta a X-a. Se proiecteaz ntre coastele IX i XI, unde poate fi percutat pe o lungime de 9-11 cm i o lime de 4 cm . Este mobil cu micrile respiratorii, cobornd n inspir.

Mod de examinare:Palpare bimanual: bolnavul n decubit dorsal,cu trunchiul uor ridicat i genunchii flectaiMedicul aflat la dreapta bolnavului, plaseaz mna stng n hipocondrul stng:,iar mna dreapt n lomba

stng i invit bolnavul s inspire adnc .Palpare monomanual (Chiray-Pavel): bolnavul n decubit lateral drept, cu genunchii flectai i braul stng deasupra capului. Mna dreapt a medicului ptrunde prin "acroaj", cu degetele flectate, sub rebordul costal stng , iar bolnavul este invitat s inspire adnc..Percuie: bolnavul n decubit lateral drept. Percuia se face de sus n jos, pe linia axilar medie, anterioar i posterioar.

Auscultaie: frectur splenic n caz de perisplenit (infarct splenic, abces splenic)Splina devine palpabil numai n caz de splenomegalie.In acest caz apreciem:gradul splenomegaliei, consistena, suprafaa i sensibilitatea splinei .

Gradul splenomegaliilor:

Grad I (uoar): se palpeaz numai polul inferior al splinei i numai n inspir.Grad II (moderat) :se palpeaz polul inferior al splinei att n inspir ct i n expir., pn la o distan

3cm sub rebordul costal, dar nu depete orizontala ce trece prin ombilic.Gradul IV (mare): polul inferior al splinei ntre orizontala ce trece prin ombilic i cea care trece prin spina iliac antero-superioar.Gradul V (gigant): polul inferior al splinei palpabil sub orizontala ce trece prin spina iliac antero- superioar.

Splenomegalii moderate apar n: boli infecioase (septicemii, endocardit infecioas, mononucleoz infecioas, malarie etc) boli imunologice (lupus eritematos sistemic, poliartrit reumatoid -sd.Felty, purpur trombocitopenic idiopatic, sarcoidoz etc)Splenomegalii medii: boli de sistem: limfoame Hodgkiniene i non-Hodgkiniene, leucemii limfatice cornice

anemii hemolitice: sferocitoza ereditar, talasemie, anemii hemolitice imunologice

sd. de hipertensiune portal (splenomegalia congestiv): ciroza hepatic, tromboz de ven port infecii cronice: malarie, tuberculoz, sifilis afeciuni splenice primare: abces, chist hidatic, hematom prin rupture

Splenomegalii mari: afeciuni hematologice cu hematopoez extramedular: mielom multiplu, metaplazie mieloid cu mieloscleroz, leucemii acute,l imfosarcom afeciuni metabolice infiltrative: amiloidoza, boala Gaucher, boala Niemann-PickSplenomegalie gigant: n leucemia mieloid cronic

Consistena splinei: moale: splenomegalii congestive, infecioase, hemolize acute ferm: splenomegalii infiltrative, limfoame, metaplazii mieloide, leucemii, sarcom splenic elastic:chist hidatic, abces splenic

Suprafaa: neted, neregulat, cu creneluri: leucemii, malarie, TBC, chiste, tumori splenice

Sensibilitatea: nedureroasdureroas: infarct splenic, abces splenic

EXPLORRI PARACLINICE HEPATICE

PROBE BIOLOGICE1. SD.DE HEPATOCITOLIZ: const n creterea n ser a unor enzime, vitamine i microelemente datorit distrugerii de hepatociteA.ENZIME::1.ASAT=aspartat-aminotransferaza=GOT=transaminaza glutam-oxalaceticvalori normale=8-20 UI crete n necroze hepatocitare, infarct miocardic acut, leziuni ale musculaturii striate2. ALAT =alanin amino-transferaza=GPT=transaminaza glutam-piruvic valori normale:8-20 UIRaportul De Rittis =ASAT/ALAT=1,6 (scade n afeciuni ale ficatului, prin creterea ALAT)ASAT i ALAT cresc la valori de:> 100 UI: n hepatite acute (infecioase,toxice etc)2-5 ori peste valorile normale: n hepatita cronic persistent 5-10 ori peste valorile normale: n hepatita cronic activ3.LDH=lacticodehidrogenaza: valori normale=60-120 UI4.-GT=gamma-glutamil-transferaza: valori normale=8-40 UI (cretere indus de consumul de alcool)

B.SIDEREMIA: valori normale=70-150 %C.VITAMINA B 12 PLASMATIC:: valori normale=140-700 pg/ml

2.SD. HEPATOPRIV: const n alterarea unor probe biologice datorit insuficienei unor funcii de sintez, conjugare sau detoxifiere la nivelul hepatocitelor.FUNCTIA DE SINTEZ:1. Timpul de protrombin: ficatul intervine n sinteza complexului protrombinic, format din protrombin, proaccelerin i proconvertin.Valori normale: timp Quick=15" (Indice de protrombin IP=100%)Indicele de protrombin scade n hepatite acute i cronice (IP=70-80%), n ciroza hepatic (IP 5 mg%Bilirubina indirect (neconjugat): valori normale 30 mm/h2.Tymol: valori normale=1-4 UW (unitti Wohlgemuth)3.Globulinele plasmatice: Valoare normal a raportului albumine/globuline=1,6. Scade n hepatite cronice i ciroza hepatic.Valori normale ale globulinelor plasmatice, stabilite prin electroforez:alpha-1 globuline=4%alpha-2 globuline=8% (cresc n hepatite i ciroze alcoolice)beta-globuline =12% (cresc n ciroza biliar primitiv)gamma-globuline=16-20% (cresc la valori de 25-30%:n hepatite cronice

>30% (2g%) :n ciroza hepatic)5.TESTE DE EXPLORARE GLOBAL (TRAVERSARE) HEPATICapreciaz clearance-ul hepatic parenchimatos, mezenchimal i vascular.Se efectueaz cu bromsulphalein (BSP) administrat intravenos, n doz de 5 mg/kg corp.Normal, ficatul epureaz complet aceast substan din snge. Persistena BSP n snge dup un anumit interval de timp indic o afeciune hepatic. Exist riscul unor reacii anafilactice.Valori normale: Clearance=12-18%. Retenia la 45 min =0-5%Hepatita cronic Clearance=11-7% Retenia la 45 min =5-10%Ciroza hepatic Clearance < 7% Retenia la 45 min =10-20%

6. ALTE TESTE:A.DETERMINRI HEMATOLOGICE:ANEMIE (Hb < 11 g%, Ht