Festivalul Naţional Al Măştilor Româneşti

3
Festivalul Naţional al Măştilor Româneşti, spaţiul în care se decupează tradiţia cu ajutorul copiilor Graiul Maramureşului, Maria Şandor Aproape 200 de copii, din aproape toate colţurile ţării, au reînviat tradiţia şi, cu ajutorul iscusinţei mîinilor, şi au dat naştere vechii culturi a măştilor. Reunite în cadrul Festivalului Naţional al Măştilor Româneşti, lucrările au putut fi admirate ieri, în holul şcolii „Nicolae Iorga”, gazda evenimentului şi, totodată, locul de pornire al acestei frumoase iniţiative. La deschiderea oficială au luat parte partenerii de nădejde care au fost alături şcolii iniţiatoare: Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Centrul Comunitar Sf. Francisc de Assisi Baia Mare. La cea de a doua ediţie, a fost adus aportul atît a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cît şi a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. 196 lucrări, 58 de şcoli din 20 de judeţe Născut la iniţiativa unor inimoase dăscăliţe - Diana Tămâian şi Maria Stancu – şi pornit, ce-i drept, cu timiditate, anul trecut, prima ediţie, la acea vreme interjudeţeană, a reunit participanţi din

description

proiect cultural şcolar

Transcript of Festivalul Naţional Al Măştilor Româneşti

Festivalul Naional al Mtilor Romneti, spaiul n care se decupeaz tradiia cu ajutorul copiilor

Festivalul Naional al Mtilor Romneti, spaiul n care se decupeaz tradiia cu ajutorulcopiilorGraiul Maramureului, Maria andorAproape 200 de copii, din aproape toate colurile rii, au renviat tradiia i, cu ajutorul iscusinei minilor, i au dat natere vechii culturi a mtilor. Reunite n cadrul Festivalului Naional al Mtilor Romneti, lucrrile au putut fi admirate ieri, n holul colii Nicolae Iorga, gazda evenimentului i, totodat, locul de pornire al acestei frumoase iniiative. La deschiderea oficial au luat parte partenerii de ndejde care au fost alturi colii iniiatoare: Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul de Etnografie i Art Popular Baia Mare, Inspectoratul colar Judeean Maramure, Centrul Comunitar Sf. Francisc de Assisi Baia Mare. La cea de a doua ediie, a fost adus aportul att a Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, ct i a Ministerului Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional.196 lucrri, 58 de coli din 20 de judeeNscut la iniiativa unor inimoase dsclie - Diana Tmian i Maria Stancu i pornit, ce-i drept, cu timiditate, anul trecut, prima ediie, la acea vreme interjudeean, a reunit participani din aproape 14 judee. Am nceput cu reineri, ns, am fost repede ndrgii de cei din jurul nostru, festivalul lund o amploare la care nu ne-am fi ateptat, dar care ne onoreaz i ne bucur nespus, a mrturisit institutor Diana Tmian (iniiatoarea acestui proiect). La ediia secund, s-au alturat nu mai puin de 58 de coli de pe toate meleagurile rii. Din cele aproape 20 de judee participante, tradiia mtilor a adus cte puin din farmecul fiecrei regiuni romneti care s-a mpletit perfect cu srguina i dragostea lor 196 de copii creatori. Dei este dedicat nvceilor din clasele I-IV, anul acesta au participat i elevii din ciclul precolar, gimnazial ori liceal. Cea de a doua ediie a scos pe rafturi i ase lucrri de cercetare aduse de Universitatea de Nord, n care se povestete rolul i locul mtii n semnificaia tradiional. Despre obiectivele care stau la baza acestui proiect de revigorare a tradiiei mtilor, Diana Tmian povestete: Scopul este unul nobil: de a lupta mpotriva kitchurilor care ne invadeaz zi de zi. Obiectivele principale snt promovarea patrimoniului popular n rndul elevilor i al cadrelor didactice, redescoperirea acestor valori arhaice tradiionale de o valoare inestimabil i, nu n ultimul rnd, oferirea oportunitii elevilor i dasclilor de a promova munca pe care o presteaz n ceea ce nseamn tradiia romneasc. Oaspei de seam la deschiderea Festivalului au fost Ansamblul Dumvrvicioara din Dumbrvia i Grupul de Moi din Chiuzbaia, alturi de care tradiia a fost decupat autentic i adus n holul colii Nicolae Iorga.

Masca, mai expresiv dect doinaDin partea Facultii de Litere a fost prezent decanul prof. univ. dr. Petru Dunca, care a mrturisit cu emoie ataamentul fa de aceast coal. i-a exprimat aprecierea fa de iniiativa acestui festival, fiind de prere c este o oportunitate de a crea un spaiu n care s se nasc creaia copiilor. n acelai context, a punctat ideea c inspiraia este nelipsit, Maramureul fiind nc ncrcat de tradiie. Cu o implicare deosebit a fost i catedra de romn-etnologie a acestei faculti, sub buna ndrumare a prof. univ. dr. Delia Suiogan. mpreun cu ea au venit cteva studente, ca mrturie a ambiiei i cercetrii folclorului. Nu ntmpltor acest festival este dedicat elevilor din clasele I-IV. Celor mici trebuie s li se transmit aceste taine, n vremurile urte. Voi, copiii, sntei cei care luai lucrurile de la nceput i le ducei mai departe, nvnd din tot ceea ce este tradiional, a mrturisit aceasta. Studentele au vorbit despre elementele ce caracterizeaz masca, punctnd faptul c este foarte important pentru omul tradiional. Masca exprim sentimente prin existena ei, chiar mai mult i mai bine dect o doin, a subliniat una dintre fete. Muzeul de Etnografie i Art Popular a fost reprezentat de ctre Gheorghe Robescu director i Janeta Ciocan eful seciei de etnografie din cadrul muzeului. Aceasta din urm i-a exprimat dorina de a vedea acest festival pe strzile oraului, apreciind efortul i munca depus n cele dou ediii de ctre organizatori. Din universul mtilor a poposit i meterul Vasile uca, recent ntors de pe trmul Veneiei, unde a participat la celebrul festival. Creatorul de mti le-a povestit copiilor cte ceva despre maniera n care el lucreaz, un ingredient secret fiind faptul c i aduce aminte de vremea copilriei, cnd era cocon, n momentul cnd se-apuc de confecionarea unei mti.