FERMA PENTRU EXPLOATAREA A 1000 OI MAME ŞI A TINERETULUI AFERENT

-DESCRIERE-

KELEMEN ALEXANDRU

ANUL 2012

INTRODUCERE

Ovinele reprezintă una dintre cele mai eficiente specii atunci când se vorbeşte de exploatarea animalelor în România, având în vedere specificul acestei categorii de animale şi tradiţia ţării în acest domeniu zootehnic.

Importanţa acestora rezidă din multitudinea de produse pe care le oferă (carne, lapte, lână, pielicele, gunoi de grajd etc.) şi a valorii economice a acestora. Spre exemplu, în perioada Pascală, kilogramul de carne de miel în carcasă s-a vândut în 2011 cu 25 lei, un kilogram de bânză telemea de oaie poate ajunge la 15 – 18 lei, iar valoarea unei pielicele de bună calitate depăşeşte 200 de lei.

O altă faţetă favorabilă a creşterii oilor în România o reprezintă evoluţia efectivelor de ovine din ulima perioadă. Datele statistice arată că în prezent numărul de animale din această specie este în creştere. Astfel, dacă în perioada de după “89 efectivul de ovine se înjumătăţise, ajungând la 7.500.000, astăzi, în România se exploatează aproximativ 10.000.000 de capete.

În concluzie, având în vedere cele două argumente, valoarea economică a produselor obţinute de la ovine şi orientarea fermierilor spre această specie, se poate spune că realizarea unui astfel de proiect merită efortul şi finanţarea celor care doresc să investească în agricultură.

FERMA ZOOTEHNICĂ

Schiţa tehnologică

120 FEMELE 80 FEMELE

(CELE MAI BUNE)

5 MASCULI (CEI MAI BUNI)

FECUNDITATE FECUNDITATE

0.95 0.95

NATALITATE NATALITATE

1.45 1.45

SUPRAVIEŢUIRE SUPRAVIEŢUIRE

0.9 0.9

MATACA 1000 OI + 40 BERBECI

NUCLEU PRODUCŢIE NUCLEU PRĂSILĂ

600 OI CARABAŞĂ 400 OI CARABAŞĂ

15 BERBECI SUFFOLK 10 BERBECI CARABAŞĂ

551 MIEI827 MIEI

496 MIEI

248 MIEI MASCULI

248 MIEI FEMELE

744 MIEI

ABAT

OR

ÎNGRĂŞĂTORIE

1035 MIEI + 210 REFORME

REFO

RMA

ANU

ALĂ

120

FEM

ELE

+ 5

MAS

CULI

REFO

RMA

ANU

ALĂ

80

FEM

ELE

+ 5

MAS

CULI

5 MASCULI CUMPĂRAŢI

DESCRIERE:

Ferma exploatează 1000 de oi fătătoare din rasa Carabaşă (Cap Negru de Teleorman). Această rasă a fost omologată în anul 2009 şi se pretează foarte bine pentru exploatarea în direcţia lapte – carne. Rasa se caracterizează prin următoarele:

-Precocitate: femelele pot intra la reproducţie la vârsta de 7 – 8 luni;

-Fecunditatea: 95%;

-Prolificitatea: 130 – 160%;

-Producţie de lapte: 130 – 140 kg lapte marfa;

-Producţie de carne: mieii au 5 – 6 kg la fătare, ating 35 – 40 kg la 5 luni, iar adultele au o greutate de 70 kg la femele şi 90 kg la masculi;

-Producţia de lână: masculii produc 4 – 5 kg lână, iar femelele 3 – 3.5 kg. Fineţea fibrei este de 30 – 37 microni, lungimea suviţei de 9 – 11 cm. Randamentul la spălare de 54%.

Pentru cele 1000 oi fătătoare se vor asigura berbeci de reproducţie cu un raport de sexe de 1/40.

Efectivul este impărţit pentru eficientizarea producţiei şi inducerea progresului genetic în populaţie în nucleu de producţie (600 capete oi fătătoare) şi nucleu de prăsilă (400 oi fătătoare).

PRODUCŢIA DE CARNE:

Nucleul de producţie:

Cele 600 oi fătătoare sunt montate cu 15 berbeci de rasa Suffolk. Hibrizii rezultaţi ies în evidenţă prin valoarea sporului mediu zilnic (SMZ) cuprins între 280 şi 320 g în cazul unei îngrăşări intensive, faţă de 200 – 240 g SMZ la mieii de rasă Carabaşă. În plus există şi o ameliorare semnificativă a calităţii carcasei în cazul hibridării. În urma unor experienţe de încrucişare a raselor locale româneşti cu rasa Suffolk s-au obţinut următoarele rezultate: +9.39% SMZ, -12.94% CS, +4.92% R% sacrificare, +3.66 kg greutate carcasa la rece.

Nucleul de prăsilă:

Nucleul de prăsilă are rolul de a asigura înlocuirea reformelor proprii, dar şi de la nivelul nucleului de producţie. Însă, se obţine un surplus de miei (aproximativ 290 capete) care vor fi îngrăşaţi pentru producţia de carne.

În afară de acestea, reformele vor fi supuse îngrăşării şi valorificate pentru carne (pastramă) în toamna fiecarui an.

PRODUCŢIA DE LAPTE:

Efectivul de 1000 oi este exploatat pentru producţia de lapte. Oile sunt întreţinute în stabulaţie liberă şi primesc o hrană care stimulează producţia de lapte. Mulsul se face mecanic în sala de muls. Astfel se asigură calitatea laptelui sporindu-i valoarea economică.

PRODUCŢIA DE LÂNĂ:

Are caracter secundar şi reprezintă o parte foarte mică din venit.

PRODUCŢIA DE GUNOI DE GRAJD:

Este folosită în totalitate pentru fertilizarea terenului agricol cultivat pentru obţinerea necesarului de furaje din fermă.

TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE

1)Adăpostul:

a) Oi mame (fig.1 şi 2):

Oile mame sunt întreţinute în adăposturi cu o capacitate de 250 capete. Acestea sunt împărţite în 6 compartimente de tip boxă colectivă în care pot fi cazate 41 – 42 oi mame. Adăpostul asigură o suprafaţă de 3 mp/cap plus o suprafaţă de 1 mp/cap padoc. Oile sunt întreţinute în stabulaţie liberă pe tot parcursul anului, indiferent de starea fiziologică. În interiorul boxei se pot compartimenta spaţii pentru fătare sau pentru şcoala mieilor pentru perioada în care mieii sunt întreţinuţi alături de mame.

Adăpostul asigură 18,5 mc aer/cap, iar ventilaţia se face natural. Iluminarea este asigurată în mare parte prin ferestre (1mp fereastra/18mp adapost), dar şi cu ajutorul instalaţiei electrice.

b) Berbecii de reproducţie (fig.3):

Sunt intreţinuţi în boxe individuale care asigură o suprafaţă de 6 mp/cap adăpost, 8 mp/ cap padoc, 31,5 mc aer, ventilaţia se face natural, iluminatul se face prin ferestre (1 mp ferestre/ 18 mp adăpost) şi instalaţie electrică.

c) Tineretul de înlocuire (fig.4):

Tineretul femel şi mascul se întreţin în acelaşi adăpost. Pentru femele există un compartiment unic unde se asigură: 0,9mp/cap femele şi 1,5 mp/cap mascul, 5,5 mc aer-cap, iluminat natural (1 mp ferestre la 18 mp adăpost) şi iluminat artificial.

d) Îngrăşătoria (fig.5):

Tronsonul de îngrăşătorie asigură cazarea a 500 capete tineret la îngrăşăt. Fiecare animal are repartizat pentru odihnă minim 1 mp. Adăpostul constă din 12 boxe colective pentru 41 – 42 animale. Este proiectat pentru a fi folosit în sezonul cald şi nu are pereţi, însă există posibilitatea îmbrăcării cu diferite materiale pentru a fi exploatate şi în sezonul rece.

e) Evacuare dejecţii:

Animalele sunt întreţinute pe aşternut adânc de paie. Igienizarea se face o dată la 6 – 8 săptămâni cu ifronul. Gunoiul de grajd se încarcă în remorcă şi este transportat la platforma de gunoi de grajd unde este supus procesului de compostare.

O oaie adultă produce anual 1,25 tone gunoi de grajd. Rezultă că de la matcă se obţin (1040 ovine adulte * 1,25 tone/cap/an) 1300 tone gunoi/an. De la tineret se obţin anual (1000 capete * 0,3 tone/cap/an) 300 tone/an.

2) Reproducţia:

Oile sunt stimulate să intre în călduri în lunile august – septembrie – octombrie prin hrănire stimulativă, prezenţa berbecilor şi reducerea duratei zi lumină.

Pe perioada împerecherilor, fiecare berbec este mutat zilnic în boxa colectivă a grupei lui pentru a efectua monta.

Fătările au loc în lunile ianuarie – februarie – martie. În această perioadă, în fiecare boxă colectivă de 40 oi mame se compartimentează un spaţiu pentru şcoala mieilor şi două boxe de fătare.

3) Hrănire şi adăpare:

Hrănirea se face cu amestec unic, cu ajutorul remorcii tehnologice, la discreţie în cazul oilor fătătoare, a tineretului femel de reproducţie şi a animalelor la îngrăşăt.

Berbecii de reproducţie şi tineretul mascul de înlocuire sunt hrăniţi restrictiv. Aceştia nu primesc amestec unic, ci fân de bună calitate, nutreţ murat şi concentrate sub formă de amestec de fermă.

Mieii sunt separaţi de mame la vârsta de o lună. Începând cu a 7a – a 10a zi de viaţă primesc în şcoala mieilor fân de foarte bună calitate şi amestec de fermă.

La vârsta de o luna mieii sunt cazaţi în îngrăşătorie şi treptat (2 – saptamani) se face trecerea la hranirea cu furaje pentru îngrăşare.

Adăparea se face cu apă proaspătă şi curată în adăpători cu nivel constant.

4) Recoltarea producţilor:

a) Producţia de lapte:

Oile produc lapte timp de 210 zile pe an. Acestea nu sunt mulse în prima lună de lactaţie (perioada de alaptare). Începând cu a doua lună oile sunt mulse cu ajutorul unei instalaţii de muls de două ori pe zi, obţinându-se în medie 0,8 kg lapte/cap/zi.

Laptele este depozitat în tancuri de răcire şi valorificat la beneficiari în baza unui contract.

b) Producţia de carne:

Constă din tineretul la îngrăşat şi reforme.

Tineretul este întreţinut în îngrăşătorii până la greutatea de 40 kg (aproximativ 5 luni) când este valorificat la export pe baza unui contract.

Reformele (oi mame şi berbeci) sunt supuse unei condiţionări de 1 – 1,5 luni şi valorificate în toamna fiecărui an pentru pastramă.

c) Producţia de lână:

Rasa Carabaşă produce o lână semifină cu o valoare foarte mică (datorita contextului actual). Totuşi, ovinele trebuie tunse anual astfel: în perioada 10 mai – 10 iunie se organizează şi execută tunsul. Sunt necesare o platformă de tuns unde stau cei 4 muncitori necesari (70 oi/zi/om) şi un parc (ţarc aşteptare, culoare de ghidare). Oile sunt tunse cu maşini de tuns electrice.

d) Producţia de gunoi de grajd:

După compostare se valorifică prin împrăştierea pe terenul agricol al fermei în scopul fertilizării.

5) Ameliorare:

În nucleul de prăsilă se face în rasă curată pe baza celor mai bune exemplare din efectiv, clasificate cu ajutorul datelor din COP(Controlul Oficial al Producţiei).

În nucleul de producţie se face ameliorarea prin încrucişare cu rase de carne.

6) Tratamente:

Profilactice:

- 20.11 – 05.12 vaccinare antitetanus;

- 15.12 – 15.01 vaccinare impotriva agalaxiei;

- 01.04 – 30.04 vaccinare anticărbunoasă;

- Toamna: deparazitare internă (Rombendazol 1ml/10kg GV doua zile la rand);

- Primăvara: deparazitare internă şi externă (Romavermectina “+” 1ml/50kg GV).

Pe lângă tratamentele profilactice se are în vedere să existe în farmacia fermei: antibiotice, dezinfectante, pansamente, faşe, seringi, trocantere, etc în cazul tratamentului pentru mamite, pododermatite, timpanism, etc.

FERMA VEGETALĂ

Rolul acesteia este să asigure baza furajeră pentru hrănirea tuturor categoriilor de ovine din ferma de 1000 capete oi fătătoare. Suprafaţa necesară a fost determinată pe baza necesarului anual de furaje (fig. 6) şi a producţilor medii la hectar.

Furaj Necesar anual de furaj (tone)

Producţie medie la hectar (tone)

Necesar teren agricol (hectare)

Pajişte câmpie 1517 26 60Sorg siloz 748 30 25

Fân lucernă 449 7 66Porumb boabe 137 6 25

Orz 41 5.5 15TOTAL - - 191

Pajişti de câmpie:

Întreţinerea pajiştei se face prin fertilizare cu gunoi de grajd (30 t/ha). Masa verde se recoltează în perioada sezonului cald cu ajutorul cositoarei şi se administrează la iesle.

Rotaţia culturilor:

Se face ţinând cont de posibilitatea de a cultiva aceaşi plantă furajeră pe aceaşi tarla mai mulţi ani la rând şi ce plantă premergătoare este potrivită fiecărei plante furajere.

Planta furajeră Se poate cultiva pe aceeaşi tarla timp de Planta premergătoarePajişte naturală 2 -3 ani Pajişte naturalăPorumb boabe 2 -3 ani Lucernă

Sorg siloz 2 -3 ani IndiferentOrz 2 -3 ani Lucernă

Lucernă 2 – 4 ani Porumb şi paioase

ROTAŢIA CULTURILOR:

Nr.Crt. Anul Cultura

Suprafaţa Planta premergătoare

ha % Specificare Suprafaţa (ha)

1 2012-2013

Pajişte 60 31.6 Pajiste 60Porumb boabe 25 13.2 - -

Sorg siloz 25 13.2 - -Orz 15 0.5 - -

Lucernă 65 41.5 - -

2 2013-2014

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60Porumb boabe 25 13.2 Porumb boabe 25

Sorg siloz 25 13.2 Sorg siloz 25Orz 15 0.5 Orz 15

Lucernă 65 41.5 Lucernă 65

3 2014-2015

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60Porumb boabe 25 13.2 Lucernă 25

Sorg siloz 25 13.2 Lucernă 25Orz 15 0.5 Lucernă 15

Lucernă 65 41.5 Porumb + orz + sorg 65

4 2015-2016

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60Porumb boabe 25 13.2 Porumb boabe 25

Sorg siloz 25 13.2 Sorg siloz 25Orz 15 0.5 Orz 15

Lucernă 65 41.5 Lucernă 65

5 2016-2017

Pajişte 60 31.6 Pajişte 60Porumb boabe 25 13.2 Lucernă 25

Sorg siloz 25 13.2 Lucernă 25Orz 15 0.5 Lucernă 15

Lucernă 65 41.5 Porumb + orz + sorg 65