Fenomenul Junk-Food în România şi măsuri de contracarare ale acestuia

COORDONATOR

STUDENT

ANUL

Cuprins

1. Ce se înţelege prin junk-food?................................................................................................3 2. De la calorie la echilibru alimentar………………………………………………………….4 3. Mâncarea de tip junk-food, o problemă reală pentru români…………………………….….5

4. Acţiuni de combatere a obezităţii…………………………………………………………....9

5. Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor, referitoare la produse alimentare.............11

6. Şcoli fără junk-food şi fenomenul Slow-Food ……………..…………………………........14

7. Super Size Me ……………………………………………………………………………...16

8. Concluzie…………………………………………………………………………………....16

9. Bibliografie……………………………………………………………………………..…...17

2

Ce se înţelege prin junk-food?

Mancarea nesănătoasă, fără valoare nutriţională a devenit o obişnuiţă şi pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane de pe glob. Hamburgeri, shaorma, cartofi prăjiţi, snack-uri, sucuri carbogazoase sunt mâncarea/băutura normală pentru persoane care nu au la dispoziţie suficient timp pentru a-şi pregăti corespunzător mesele. Din păcate efectele lor sunt devastatoare pentru oragnism: obezitate, boli cardiovasculare, diabet, cancer etc.Deoarece diferenţa dintre fast-food şi junk-food nu e bine cunoscută în rândul consumatorilor, prezintă importanţă definirea acestor termeni:

Fast-food este denumirea dată preparatelor culinare gătite extrem de repede şi servite pe fugă în oraş, cu gust bun şi care poate sau nu să furnizeze organismului substanţe nutritive. Junk-food este denumirea dată preparatelor culinare care nu oferă organismului substanţe nutritive, cu alte cuvinte este o mâncare gustoasă dar în acelaşi timp nesănătoasă. Termenul a fost folosit pentru prima oară în 1972 de Michael Jacobson, director al Center for Science in the Public Interest.

Ni se tot atrage atenţia că mâncăm nesănătos, dar continuăm să ne hrănim la fel şi le inducem copiilor obiceiuri alimentare nesănătoase.

Existenţa buticurilor de langă şcoli care pun spre vânzare produse de tip junk food reuşesc în timp să schimbe alimentaţia copiilor. Consumul prea des de aceste alimente nu face decât să îi afecteze pe copii şi să devină în timp dependenţi de o astfel de alimentaţie. Aceştia uită de ceea ce înseamnă consumul unei supe sănătoase sau în general al unor preparate gătite în mod sănătos în casă.

De ce sunt consumate aceste produse dacă nu sunt sănătoase? În primul rând conţinutul mare de zahăr dă senzaţia de plăcere, relaxare, cu alte cuvinte un răsfăţ nesănătos. Un alt motiv pentru care se consumă, ar fi faptul că produsele au un aspect interesant sau sunt frumos ambalate. Captează atenţia copiilor şi îi ispitesc.

Treptat, observăm cum o nouă generaţie creşte cu junk-food. Consumul mâncării nesănătoase ia naştere încă din timpul copilariei, în timp ce părinţii nu observă că mâncarea aceasta îi afectează pe cei mici. Copiii care sunt dependenţi de mâncarea junk-food cresc foarte mult şi au probleme serioase cu greutatea. Dacă sunt graşi nu înseamnă că sunt şi sănătoşi. Aceasta pentru că mâncarea junk-food conţine foarte multe calorii, trecând cu mult peste doza zilnică. Caloriile înlocuiesc doza zilnică de minerale, vitamine si multe alte elemente necesare organismului pentru o creştere sănătoasă.

Bebeluşii se obişnuiesc cu mâncarea nesănătoasă încă din pântectul mamei. Dacă în timpul sarcinii femeia consumă des junk-food există o posibilitate foarte mare ca bebeluşul să devină şi el dependent pe viitor de o astfel de alimentaţie. Este indicat astfel ca mamele să aibă grijă încă din timpul sarcinii, cât manancă şi mai ales ce, având în vedere faptul că trebuie să aibă grijă şi de copil.

3

De la calorie la echilibrul alimentar.

Caloria, notată prescurtat cal, este o unitate de măsură pentru energie, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă, aflată la presiune atmosferică normală, de la 14,5 la 15,5 °C (de la 287,65 la 288,65 K).1 gram de apă distilată = 1 cm3

Caloria este numită uneori calorie mică pentru a o deosebi de kilocalorie, numită şi calorie mare, egală cu 1000 cal. În Sistemul Internaţional, 1 calorie = 4,1868 Jouli, 1 kcal = 4,18 kJouli. De multe ori în loc de kilocalorie se foloseşte termenul de calorie, ceea ce poate induce în eroare. E bine de ştiut că pe o etichetă pe care scrie că la 100 grame de produs aportul energetic este de x calorii, consumatorul poate fi sigur că în realitate e vorba de kilocalorii.Mai trebuie specificată şi cantitatea de energie în kilocalorii furnizată organismului de 1 g glucide, proteine şi lipide:- 1 gram glucide furnizează 4,1 kilocalorii- 1 gram proteine furnizează 4,1 kilocalorii- 1 grame lipide furnizează 9,3 kilocaloriiNecesarul caloric al organismului. Pentru a funcţiona, organismul uman are nevoie de calorii. La fiecare persoană, acest necesar caloric se împarte în 3 niveluri:a) În metabolismul de bază: reprezintă energia utilizată pentru funcţionarea normală a organismului (respiraţie, funcţionarea organelor şi a celulelor etc). Acesta reprezintă 60 - 70% din totalul necesarului de energie.b) În termogeneza alimentară: reprezintă energia utilizată pentru digestie, absorbţia intestinală, stocarea alimentelor. Ea nu reprezintă decât 10% totalul necesarului de energie.c) În activitatea fizică: reprezintă energia utilizată pentru deplasare, activităţi menajere, profesionale, sportive. Activitatea fizică reprezintă între 20 şi 30% din totalul necesarului de energie. Aici trebuie să acţionăm pentru a echilibra balanţa noastră energetică.

Aportul energetic optim. Aportul energetic al unui individ este “cantitatea de energie necesară compensării consumului şi asigurării unei greutăţi şi a unei compoziţii corporale compatibile cu menţinerea pe termen lung a unei bune stări de sănătate şi a unei activităţi fizice adaptate contextului economic şi social” (OMS, 1996).Pentru a calcula aporturile energetice recomandate, trebuie să ţinem cont de arderile energetice de bază, dar şi de arderile energetice induse de situaţiile fiziologice particulare: creştere (stocare de  proteine şi de lipide), sarcină (creşterea fătului şi a placentei), perioadele de alăptare etc.

De asemenea, pentru evaluarea nevoilor energetice, trebuie să se ţină cont de greutatea, înălţimea şi activitate fizică a fiecărui individ:- Bărbaţi între 20 şi 40 de ani (70 kg): 2700 kcal- Femei între 20 şi 40 de ani (60 kg): 2200 kcal- Bărbaţi între 41 şi 60 de ani (70 kg): 2500 kcal- Femei între 41 şi 60 de ani (60 kg): 2000 kcal

Ideal, aportul energetic trebuie repartizat în mod echilibrat, pe toată durata zilei: între 20 şi 25% la micul dejun, între 25 şi 30% la prânz, între 15 şi 20% la gustări şi între 25 şi 30% la cină.

Echilibrul alimentar. Echilibrul alimentar este cel puţin la fel de important ca şi numărul de calorii consumate. De exemplu, o persoană care consumă 1500 kcal, dar nu are o alimentaţie echilibrată se poate îngrăşa, în timp ce o persoană care consumă 2000 kcal îşi poate menţine cu succes greutatea.

Din lunga listă a problemelor alimentaţiei omului sănătos, putem începe cu motivaţia pentru o dietă sănătoasă şi echilibrată. De foarte multe ori ceea ce lipseşte este motivaţia. Mai mult, lipsa

4

exerciţiului fizic duce la o creştere treptată a numărului găurilor la curea. Caracteristic secolului vitezei, industria alimentară a permis ca nutriţia individului să aibă mult de câştigat, dar preţul plătit de consumatorul din ce în ce mai asaltat de produse alimentare noi, cu forme de prezentare de varietate mereu crescandă, mesaje de marketing din ce în ce mai sofisticate şi servicii considerate altădată neverosimile, pun într-un morbid con de umbră beneficiile. Astfel că nu e de mirare ca în cazul kilogramelor în plus, omenirea nu stă grozav. Iar statisticile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât lista bolilor care au legatură cu obezitatea devine din ce în ce mai mare.

Dar cel mai important fapt este semnalat statistic. Populatia obeză şi supraponderală este în crestere. Pe langă stigma produsă la nivel de individ, există implicaţii financiare covârşitoare în planurile de sănătate ale guvernelor de pe continentul Nord American şi European. Cu o afectare consistentă a speranţei de viaţă, în câţiva ani obezitatea va deveni problema majoră a oricărui guvern interesat de starea de sănătate a populaţiei.

Mâncarea de tip junk-food, o problemă reală pentru români

Mâncarea nesănătoasă (junk-food) fără valoare nutriţională a devenit un mod de viaţă şi pentru români. Din păcate, efectele acestor alimente nepermise sunt devastatoare pentru organism: obezitate, boli cardiovasculare, diabet, cancer. Obezitatea tinde să devină o boală gravă în România.

Mâncarea de tip junk-food face ca 70% dintre copiii români să devină obezi. În momentul de faţă, copiii sunt mult mai tentaţi să mânânce produse de de la magazinele fast - food decât să practice un sport şi să aibă o alimentaţie sănătoasă.

Hamburgeri, shawarme, chipsuri, croissante, sucuri acidulate compun cel puţin o masă pe zi pentru majoritatea copiilor şi tinerilor. Însă, cu fiecare înghiţitură din această mâncare se face un pas către obezitate şi urmările acesteia. Gustul aparte al acestor produse alimentare este asigurat prin aportul de arome alimentare artificiale care, dacă nu dăunează în momentul ingerărării devin periculoase în timp. Coloranţii afectează digestia, iar copiilor le provoacă o stare de agitaţie şi poate duce la scăderea capacităţii de concentrare. Mâncarea nesănătoasă este considerată cancerigenă şi responsabilă pentru tulburări de vedere, infarct şi depresie.Mâncărurile nesănătoase conţin multe grăsimi şi sunt lipsite de proteine, astfel:Hamburgerii cu carne au mare valoare calorică. O bucată conţine: 280 kcal din care 10g sunt reprezentate de grăsimi. Cartofii prăjiţi (o porţie medie: 540 kcal din care 26 g grăsimi) şi chipsurile au o mare valoare calorică şi prezintă risc de îngrăşare. Ingredienţii folosiţi au potenţial cancerigen.Hot-dog-ul de mărime medie are 240 kcal din care 15g grăsimi.Pizza de mărime medie are 1.080 kcal din care 42g grăsimi.Pieptul de pui, o porţie are 370 kcal din care 19g grăsimi.Aripioarele de pui, o porţie are 140 kcal din care 8g grăsimi.Croissantele sunt foarte bogate în calorii, în schimb au un conţinut scăzut de vitamine, minerale, fibre vegetale şi proteine. Maioneza conţine grăsimi animale bogate în colesterol, care se depun pe pereţii vaselor sanguine. Ketch-up-ul conţine foarte mult amidon care favorizează îngrăşarea. Băuturile acidulate au valoare calorică mare. Dar cel mai mare pericol este creşterea foarte rapidă a glicemiei care duce la alterarea vaselor sanguine şi la diabet zaharat.

“Alimentele de tip junk-food afectează organismul pe termen lung. Cei mai afectaţi sunt copiii. De regulă, consumarea acestor mâncăruri nesănătoase duc la obezitate. Riscul este destul de mare. Aceste preparate nu oferă organismului substanţe nutritive. O dată sau de două ori pe lună putem

5

să mai <<greşim>> şi să ne <<înfruptăm>> din aceste alimente. Dar nu în fiecare zi.”, a spus Livia Nena, biolog nutriţionist.

Copii de astăzi sunt fascinaţi de junk-food. Specialiştii au subliniat până când cei mici ajung să înveţe ce înseamnă mănâncarea sănătoasă, adică după vârsta de şapte ani, preferinţele lor sunt deja stabilite şi e foarte greu să le impui o altă dietă. Primul pas trebuie facut de mame încă din timpul sarcinii. Al doilea pas este ca acestea să nu renunţe la o alimentaţie sănătoasă nici când alăptează, iar al treilea pas constă în reducerea pe cât posibil a consumului de mâncare nesănătoasă.

În ziua de azi e la modă să mergi la fast-food, să iei la şcoală drept pacheţel, chips-uri şi snacks-uri şi chiar să iţi organizezi ziua de naştere într-un fast-food. Aşa cred copii că este normal. De aceea trebuie învăţaţi de mici despre efectele dăunatoare ale preparatelor de tip junk-food. Se ştie că interdicţiile pot avea efect invers celui dorit, aşa că nu e indicat să interziceţi copiilor produsele junk-food în totalitate. E bine să le limitaţi porţia, care vine doar ca un bonus rar pe langă hrana sanatoasă. Copii au nevoie de un aport consistent de vitamine şi proteine deoarece altfel vor suferi dereglări de metabolism care sunt foarte nocive mai ales din cauză că organismul lor este în creştere.

Obiceiurile alimentare care au ca ingredient des întâlnit preparatele junk-food contribuie la anumite probleme: oboseală, nelinişte, lipsa de concentrare, modificări bruşte de comportament, constipaţie, piele palidă, păr cu aspect nesănătos şi categoric obezitate.

Copiii români devin obezi. În prezent, 70% dintre copiii români sunt obezi dar, ceea ce este mai îngrijorător este tendinţa în creştere a acestora. Nici în cazul adulţilor situaţia nu este mai fericită. Procentul depăşeşte 50%. Una dintre explicaţii ar fi că înainte de 1989 românii au avut parte de o alimentaţie din care lipseau produsele fast-food. Aşa erau vremurile atunci. Situaţia s-a schimbat după 1990 când România a fost invadată de mâncărurile nesănătoase.

Obezitatea expune la:-    boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic, hemoragie cerebrală) -    cancer -    diabet zaharat -    boli digestive (litiază biliară, constipaţie) -    boli articulare -    varice -    tulburări menstruale -    Reducerea la apetitul si potenţa sexuală -    tulburări respiratorii -    gută-    creşterea colesterolului şi a altor grăsimi în sânge -    obezitatea scade capacitatea de efort fizic -    obezitatea scade în general calitatea vieţii -    statistic, mortalitatea este mult mai mare în rândul persoanelor care suferă de obezitate decât la populaţia cu greutate corporală normală

6

Mai bine să previi. Obezitatea provoacă diverse probleme de sănătate şi se răspândeste rapid în rândul copiilor. Acesta a fost motivul care a stat la baza unui studiu publicat în British Journal of

Nutrition. Experimentele s-au realizat pe şobolani care au fost hrăniţi cu mâncare junk-food. Puii acestora au moştenit predilecţia către aceste produse. Prin comparaţie, alţi pui, ai căror mame au fost hrănite cu mâncare obişnuită, nu s-au arătat interesaţi de junk-food. Specialiştii consideră că rezultatele studiului au implicaţii şi în cazul oamenilor. Controlul apetitului la copii nu mai poate fi ţinut în frâu în cazul în care mama a consumat porţii mari de junk-food când era însărcinată sau când alăpta. Apetitul este strâns legat de anumiţi hormoni care, cu ajutorul creierului, echilibrează balanţa foame-saţietate. Chiar şi aşa, plăcerea pe care o avem cand mâncăm ne poate face să nu ţinem cont uneori de faptul că organismul

deja s-a săturat. Produsele junk-food împiedică semnalele de saţietate să ajungă la creier şi provoacă o poftă mai mare prin savoarea lor.

Scepticismul unora. Concluzia studiului realizat pe şobolani nu este una convingatoare pentru unii cercetători. Aceştia au îndoieli legate de valabilitatea rezultatelor în cazul oamenilor. Ei sunt sceptici şi nu cred că pofta pentru junk-food poate fi moştenită de la mamă la făt. Pentru moment nu există cercetări pe oameni care pot confirma această descoperire, tocmai pentru că e dificil şi nerecomandat să supui femei însărcinate unui astfel de test.

Două treimi dintre persoane au “gena junk-food”. Oamenii de ştiinţă au identificat 6 factori genetici care predispun la îngrăşare şi la apariţia obezităţii. Aceşti factori au un impact puternic asupra funcţionarii creierului şi ultimul studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Michigan arată că oamenii sunt programaţi genetic pentru a mânca în exces. Studiul a fost publicat în revista Nature Genetics şi a fost realizat pe un eşantion de 9.000 de persoane. Cristen Willer, de la Universitatea Michigan din SUA, principalul autor al studiului, a declarat: “5 din aceste 6 gene descoperite au un impact major asupra funcţionării

creierului, iar acest lucru sugerează faptul că oamenii ar putea fi pur şi simplu programaţi pentru a mânca în exces”.

Conform declaraţiilor lui Willer, creierul reglează balanţa energetică între caloriile arse şi cele stocate şi controlează apetitul.

Într-un alt studiu, au fost analizate variaţiile genetice a peste 30.000 de persoane din Islanda, Olanda şi Statele Unite. Rezultatele au fost comparate cu cele obţinute în urma analizelor efectuate în rândul a 59.000 de persoane din Danemarca şi Statele Unite.

Cercetătorii speră ca această descoperire să ducă la obţinerea unor tratamente eficiente pentru obezitate. În 2015, vor exista 2,3 miliarde adulţi supraponderali şi aproximativ 700 de milioane de persoane obeze, potrivit specialistilor de la Organizatia Mondială a Sănătăţii.

Care sunt pericolele obezitatii? Obezitatea expune la: boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic, hemoragie cerebrală) cancer diabet zaharat boli digestive (litiaza biliară, constipaţie) boli articulare varice tulburări menstruale

7

reducerea apetitului şi potenţei sexuale tulburări respiratorii gută creşterea colesterolului şi a altor grăsimi în sânge. obezitatea scade capacitatea de efort fizic obezitatea scade în general calitatea vieţii statistic, mortalitatea este mult mai mare în rândul persoanelor care suferă de obezitate

decât la populaţia cu greutate corporală normală.

ADN-ul predispune la îngrăşare. Persoanele slabe au susţinut mereu că prin voinţă se poate ajunge la rezultate în privinţa siluetei. Totuşi, cei care cedează în faţa ispitei şi consumă o ciocolată în plus nu ar trebui să se simtă atât de vinovaţi în legatură cu slabiciunea lor. Capacitatea de a rezista sau nu este influenţată de ADN.

Cercetătorii spun că două treimi dintre persoane au “gena junk-food” care le determină să-şi dorească dulciuri sau mâncăruri grase. Astfel, cei cu acest defect genetic manancă în medie cu 100 de kilocalorii mai mult la masă-echivalentul unui baton de ciocolată. Deşi nu pare mult, timp de o saptămână se adună echivalentul unei zile - 2100 kilocalorii.

În plus, există unele persoane nu pot rezista în faţa mâncării junk-food, iar unele diete nu au succes. O explicaţie este dată de cercetătorii de la Universitatea Dundee care au descoperit efectul unei versiuni a genei numită FTO. Studiul realizat în Marea Britanie arată că 14% dintre persoane

au varianta modificată a genei, ceea ce duce la creşterea riscului de obezitate cu 70% şi a diabetului cu 50%. Alte 49 de procente ce au moştenit doar o genă FTO brută au 30% mai multe şanse să devină obezi. Iniţial, nu era clar dacă defectul duce la creşterea în greutate prin creşterea apetitului, micşorarea metabolismului sau prin prelungirea timpului în care se simt sătui. Dar s-a descoperit recent că duce la consumul de alimente bogate în calorii. Cercetătorii au testat AND-ul a 100 de elevi şi au observat ce consumau. Deşi cei cu gena nu mâncau mai mult, erau atraşi de mâncărurile grase sau

dulci, aşa că asimilau cu 100 kilocalorii mai mult. Gena nu le afecta metabolismul sau cât de sătui se simt. Oricum cercetătorul Colin Palmer susţinea că persoanele care posedă gena nu ar trebui să considere că nu pot slăbi - sfatul este acelaşi – “nu devii gras dacă nu mănânci în exces”. Pe de altă parte un studiu recent arată că în următorii 4 ani, un adult din trei va fi obez.

Fără junk-food la femei însărcinate. Faptul ca femeile însărcinate mănâncă pentru doi nu este considerat un argument şi sunt atenţionate să nu abuzeze, consumând preparate bogate în grăsimi,

zahăr ori sare. Categoria alimentelor denumite junk-food conţine un nivel ridicat de aditivi, calorii, zahăr, grăsimi sau sare şi nu aduc un aport de vitamine, proteine, fibre, etc. Aici pot fi enumerate gogoşile, brioşele, prăjiturile, produsele de patiserie, chips-urile, bomboanele, biscuiţii şi produsele de tip fast-food. Toate acestea, consumate în cantităţi fără moderaţie, pot provoca obezitate, boli de inimă, diabet şi nu în ultimul rând carii. Tentaţia este cu atât mai mare cu cât gustul unor astfel de preparate este mai bun şi nici nu mai trebuie să stai în bucătărie să le găteşti. Sunt produse uşor de fabricat, care expiră greu, nu necesită să stea la rece şi de aceea le găseşti mereu în magazine. Foarte important este să nu te laşi dus de val şi să

nu ajungi să înlocuieşti hrana sănătoasă cu junk-food. În cantităţi mici şi rar, poţi consuma astfel de preparate, dar e indicat să faci mişcare pentru a elimina surplusul de calorii acumulat din cauza lor.

8

Bebeluşii sunt afectaţi înainte de a fi născuţi. Bebeluşii se obişnuiesc cu mâncarea nesănătoasă încă din pântectul mamei. Dacă în timpul sarcinii femeia consumă des mâncare junk-food există o mare posibilitate ca bebeluşul să devină şi el dependent pe viitor de o astfel de alimentaţie. Acesta nu mai reuşeşte să-şi controleze poftele şi în timp ajunge să consume alimente grase. Este astfel indicat, ca mamele să aibă grijă încă din timpul sarcinii, cât mănâncă şi mai ales ce având în vedere şi faptul că trebuie să aibă grijă şi de bebeluşul  din burtică. Încearcă să renunţi să mănânci nesănătos şi să te lupţi cu aceasta dependentă care te poate

îmbolnăvi.

Viitoarele mămici trebuie să încearce să evite tentaţia. Viitoarele mămici trebuie să menţină un mod echilibrat de alimentaţie. Ca să elimine tentaţiile junk-food, în primul rând, ar trebui să înceteze să le mai cumpere. După ce a fost îndepărtată ispita, este bine să aibe întotdeauna la îndemană fructe. Dacă apare pofta de a mânca ceva chips-uri, fructele pot fi o gustare sănătoasă. În al doilea rand, este necesar să fie uitate vechile obiceiuri şi evitate conjuncturile care provoacă la ronţăit, precum câteva ore bune de privit la televizor. Orice schimbare nu poate fi făcuta brusc, ci în timp, tocmai pentru a fi o reuşită. Şi după restricţii este momentul răsfăţului prin mici recompense, însă nu culinare. O plimbare, o iesire în oraş (fără junk-food), o mică excursie la munte, o carte etc.

Acţiuni de combatere a obezităţii

Organizaţiile de consumatori au început campania împotriva comercializarii de junk food, pentru a marca Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor 2009. Recomandările lansate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt o oportunitate unică de acţiune internaţională.

APC România se alătură Consumers International (CI) şi grupurilor de consumatori din întreaga lume pentru a determina guvernele să facă presiuni în vederea interzicerii publicităţii la junk-food, ca parte esenţială a recomandării făcute de Organizaţa Mondială a Sănătăţii (OMS).

Consumers International şi cele 220 de organizaţii membre s-au întâlnit de Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, 15 martie, pentru a sprijini OMS în susţinerea Codului Internaţional care va pune amprenta pe interzicerea comercializarii produselor alimentare bogate în grăsimi, zahăr şi sare pentru copii.

În martie 2009, OMS a lansat o consultare publică cu privire la un set de recomandări ale proiectului de comercializare a produselor alimentare pentru copii. În funcţie de rezultatele acestei consultări, statele membre sunt de aşteptat să voteze în final aceste recomandări la Adunarea Mondială a Sănătăţii (WHA), în mai 2010.

APC România solicită insistent Ministerului Sănătăţii pentru a sprijini recomandările pentru Codul Internaţional de marketing şi publicitate la produse alimentare pentru copii care a fost elaborat cu International Obesity Task Force în 2008. Aceste recomandări sunt pentru:

• interdicţie asupra posturilor de radio sau TV a anunţurilor privind promovarea alimentelor nesănătoase între orele 6 am şi 9 pm.

• interzicerea comercializării de alimente nesănătoase, folosind new media (cum ar fi site-uri web, site-uri de social networking şi de mesaje de tip text).

9

• interzicerea promovării alimentelor nesănătoase în şcoli.

• interzicerea includerii libere de cadouri, jucării sau alte elemente palpabile care să facă apel la copii pentru a promova produsele alimentare nesănătoase.

• interzicerea folosirii de celebrităţi, concursuri de desen animat în comercializarea produselor alimentare nesănătoase.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a fost înfiinţată în anul 1990, fiind prima organizaţie neguvernamentală cu preocupări în domeniul protecţiei consumatorilor. APC-România urmăreşte îmbunătăţirea climatului social, economic şi de mediu în care trăieşte consumatorul, prin impunerea standardelor de calitate în vederea asigurării protecţiei consumatorului. De asemenea, APC militează pe plan naţional şi internaţional, folosind instrumentele oferite de lege, pentru promovarea intereselor consumatorilor în cadrul societăţii româneşti. Din anul 2005 APC România este o organizaţie de utilitate publică.

Joost Martens, Director General  al CI a declarat: “Organizaţiile de consumatori din întreaga lume apelează la Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a conveni un cod internaţional mai dur în privinţa introducerii pe piaţă a produselor alimentare pentru copii. Se prezice că până în 2015 vor fi 2,3 miliarde de persoane supraponderale şi există o nevoie urgentă de un cod care va ghida guvernele pentru ca acestea să răspundă la această criză de sănătate la nivel global.”

Costel Stanciu, Preşedintele APC România a declarat: “Nu este deloc normal să învăţăm copiii să mănânce junk-food. Restaurantele care servesc astfel de mâncăruri nesănătoase sunt foarte promovate şi copiii işi doresc să meargă acolo, iar acest lucru este în defavoarea lor şi a viitorului lor. Nu ne dorim copii obezi, ci copii sănătoşi.

Fără reclame la televizor. Franţa şi Marea Britanie au luat o primă decizie în privinţa reclamelor pentru mâncarea de tip junk-food de la televizor. Acestea au fost scoase din programele pentru copii şi se intenţionează şi scoaterea cutiilor cu dulciuri din faţa caselor de marcat. 

ANPC vrea să interzică reclamele la junk-food. Consumatorii români ar putea să nu mai vadă reclame pentru junk-food la televizor şi vor fi sprijiniţi de un proiect mondial, care se va aplica şi în ţara noastră. Această iniţiativă a fost anunţată, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorilor din 2009, când s-a decis şi că se doreşte ca până la sfârşitul anului să fie dezvoltat un sistem de soluţionare a disputelor dintre consumatori şi operatorii economici.

În România a fost lansat un proiect Phare, care include o campanie naţională, deschiderea unui centru de informare în fiecare judeţ, îmbunătăţirea accesului la justiţie, instruirea şi organizarea ONG-urilor din domeniu. Astfel, de la jumatatea acestui an va începe campania naţională de informare şi conştientizare a consumatorilor, care se va desfasura pe parcursul a cinci luni. În acest timp se va evalua nivelul de cunoştinţe al românilor în legătură cu drepturile pe care le au în calitate de consumatori, creşterea gradului de conştientizare privind legile de profil şi promovarea propriilor interese.

Proiectul face parte dintr-un program desfăşurat la nivel mondial. Astfel, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC), din România, se alatură Consumers International (CI), organizatia mondială care apelează la guverne pentru a face presiuni astfel încât să fie interzisă publicitatea la junk-food. Ei au început deja campania împotriva comercializarii de junk-food către copii, un demers susţinut şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

10

În plus, APC Romania a cerut Ministerului Sănătăţii sprijin pentru implementarea unui cod internaţional de marketing şi publicitate la produse alimentare pentru copii care interzice: promovarea alimentelor nesănătoase între orele 6:00 şi 21:00 la posturile radio şi TV, vânzarea acestora în sistemul new media (cum ar fi site-uri web, site-uri de social networking şi de mesaje de tip text), promovarea în şcoli, ataşarea unei jucării gratuite, folosirea unor personaje celebre din filme sau desene animate.

Măsuri de protejare a copiilor împotriva reclamelor la mâncare nesănătoasă. Companiile Coca-Cola, Star-Foods, Nestle, Burger King, Ferrero, General Milks, Mars, Kraft şi Uniler nu vor mai face publicitate pentru copiii sub 12 ani la produsele alimentare nesănătoase, după ce au semnat “Codul etic pentru publicitate adresată copiilor”. Astfel, aceste companii nu vor mai face campanii de promovare a produselor de tip fast-food în şcolile primare din ţară. Nouă companii din industria alimentară au semnat în 11 decembrie 2008, la Palatul Parlamentului, Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor pe acest sector. Acestea şi-au luat angajamentul să

nu mai facă publicitate adresată copiilor sub 12 ani, la produsele cu conţinut prea mare de zahăr, sare şi grăsimi. Prevederile acestui cod sunt prezentate în continuare.

Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor, referitoare la produse alimentare

Introducere:

Obezitatea, cât şi problemele grave de sănătate asociate acesteia, reprezintă efectele negative ale stilului de viaţă propriu societăţilor avansate. Din nefericire, în ultimii ani aceasta a devenit caracteristică şi copiilor.

Comisia Europeană a adus în discuţie prin Platforma pentru Dietă, Activitate Fizică şi Sănătate, pe care a realizat-o, problema lipsei activităţii fizice, a sportului în viaţa europenilor, în general: „cetăţenii Uniunii Europene fac prea puţină mişcare şi consumă prea mult: prea multă energie, prea multe calorii, prea multă grăsime, zahăr şi sare. Principala consecinţă este creşterea susţinută şi acută a ratei supraponderalităţii şi obezităţii pe întregul continent. Această creştere este severă, în special în cazul copiilor şi adolescenţilor.”

Prin Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor, referitoare la produsele alimentare , ne obligăm să acţionăm ferm în direcţia respectării unor norme etice generale de publicitate adresata copiilor, privind alimentele. Aceste norme vor fi adoptate voluntar şi la nivel naţional, de către toţi cei care sunt implicaţi în procesul de promovare către copii a produselor alimentare.

Glosar de definire a termenilor:

Produs reprezintă un bun, un serviciu şi/sau facilitate care este deţinută sau care interesează, în principal, copiii. Publicitate sau reclamă destinată copiilor reprezintă comunicarea adresata copiilor, prin intermediul temei, imaginilor şi limbajului folosit. Copil înseamnă orice băiat sau fată, în perioada cuprinsa intre 3 ani si sub 12 ani. Publicitate adresata copiilor înseamnă publicitatea difuzată în cadrul unui program cu o audienţă formată din minim 50% copii in vârstă de sub 12 ani.

11

Suport media reprezintă canalul, mijlocul, mediul fizic prin intermediul căruia mesajul sau informaţia parcurge distanţa de la sursă la destinatar. Codul acoperă următoarele suporturi media: televiziune, internet si presa scrisă.Marca este numele şi/sau simbolul a cărui intenţie este aceea de a se identifica perfect cu produsul sau serviciul unei companii. Permission marketing se referă la o tehnică de marketing care conferă operatorului informaţii-cheie referitoare la profilul unui consumator, în funcţie de alegerile făcute.

Principii etice generale pentru publicitatea la produsele alimentare si la băuturile racoritoare. În activitatea de publicitate:

Comunicarea se va face întotdeauna în spiritul adevărului şi se va evita inducerea în eroare a consumatorului.

Practicile de publicitate se vor desfăşura doar cu respectarea legislaţiei naţionale, cea a Uniunii Europene, precum şi deciziile autorităţilor naţionale şi locale.

Practicile de publicitate şi reclamă se vor desfăşura în spiritul respectului faţă de valorile etice ale societăţii.

Publicitatea şi reclama nu va submina în niciun fel demnitatea umană prin diminuarea şi discreditarea unor persoane sau grupuri de persoane datorită apartenenţei sociale, rasiale, etnice, religioase, sexului, vârstei, trăsăturilor fizice sau psihice, trăsăturilor de personalitate.

Nu se vor folosi practici de publicitate prin care să se beneficieze de împrejurări şi situaţii nefericite care pot să apară în viaţa fiecărei persoane.

Publicitatea nu va folosi vulgaritatea, violenţa verbală sau comportamentul ofensiv şi nemanierat în comunicare.

Publicitatea va încuraja porţionarea adecvată şi va descuraja consumul în exces, inclusiv printr-o afişare corectă a porţionării.

Publicitatea va încerca, să promoveze un stil de viaţă activ şi o alimentaţie echilibrată şi nu va încuraja niciodată, în niciun fel, un stil de viaţă sedentar sau deprinderi ce nu sunt in concordantă cu o alimentaţie echilibrata.

Toate afirmaţiile referitoare la caracteristicile de gust, compoziţie, calităţi nutritive sau beneficii pentru sănătate, vor fi conforme cu realitatea, iar prezentarea acestora se va face cu respectarea legislaţiei.

Consumatorul are dreptul la confidenţialitatea informaţiilor despre propria persoană, fapt pentru care colectarea de informaţii personale, practicile de dezvăluire a acestora şi practicile de permission marketing1 se vor desfăşura în concordanţă cu legile, regulamentele naţionale şi regulamentele de practică internă.

Publicitatea va folosi doar acele suporturi media care, prin caracteristicile şi valorile lor, plasează într-o lumină pozitivă marca şi produsele promovate. Publicitatea nu va folosi serviciile de promovare ale acelor vehicule media care folosesc strategii ce pot exploata violenţa, sexul sau care încurajează atitudini ofensive împotriva altora.

Practicile de publicitate şi reclamă a produselor semnatarilor codului vor fi guvernate de principiul respectării valorilor prezentului Cod Etic. Menirea acestuia nu este însă aceea de a înlocui alte regulamente interne sau coduri cu prevederi mai restrictive, faţă de care cei ce fac publicitate au angajamente anterioare.

Principii etice pentru publicitatea adresată copiilor referitoare la produse alimentare şi băuturi răcoritoare. La ora actuală, alimentaţia zilnică a copiilor se axează preponderent pe un regim alimentar cu un exces de calorii, grăsimi saturate, grăsimi hidrogenate, zahăr şi sare. De asemenea, copiii consumă prea puţine fructe, legume, cereale şi vitamine. Prin urmare, ne confruntăm cu rate ridicate ale obezităţii, având complicaţiile specifice, şi boli în general.

1

12

Alegerile nutriţionale pe care le fac părinţii şi copiii depind de numeroşi factori. Studiile arată că unul dintre aceşti factori poate fi publicitatea adresată copiilor. Aceste studii relevă faptul că publicitatea poate atrage atenţia copiilor, le poate influenta alegerile şi îi poate încuraja să-şi determine, la rândul lor, părinţii, să le cumpere anumite produse.

Companiile semnatare ale acestui cod s-au dedicat publicităţii responsabile a alimentelor şi băuturilor ne-alcoolice pentru a susţine eforturile părinţilor de a promova stiluri de viaţă sănătoase.

Ca atare, aceste companii acceptă să adere la aceste angajamente în România, care se conformează următoarelor criterii minime:

Nu vom face publicitate către copii sub 12 ani la produsele alimentare, exceptând produsele care îndeplinesc criterii nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale. În sensul acestei iniţiative, „publicitatea adresată copiilor sub 12 ani” înseamnă publicitatea în cadrul unui program cu o audienţă formată din minim 50% copii in vârstă de până la 12 ani.

Nu vom efectua comunicări referitoare la produse în şcoli primare, exceptând cazul în care ni se cere în mod specific sau se stabileşte cu administraţia şcolii în scopuri educative.

Organizaţia desemnată ca depozitar al codului – Romanian Advertising Council (RAC) va evalua, la cerere, prin intermediul comitetelor etice, sesizările referitoare la încălcarea acestui cod. Deciziile organizaţiei vor fi trimise atât solicitantului cât si companiei care promovează produsul în cauză, aceasta având obligaţia de a lua masuri corective pentru publicitatea care contravine acestui cod.

Principii etice suplimentare pentru publicitatea adresată copiilor referitoare la produse alimentare si băuturi răcoritoare:

- Vom face reclamă adresata copiilor sub 12 ani numai pentru acele produse care îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale, aplicabile pentru fiecare companie în parte.

- Recunoaştem rolul principal pe care îl au părinţii în deciziile luate de copii şi de aceea nu vom submina autoritatea acestora în practicile noastre de publicitate. Nu vom încuraja sau influenţa copiii pentru a-şi impune dorinţele şi preferinţele în cumpărarea produselor alimentare sau a băuturilor ne-alcoolice.

- Nu ne vom angaja în sponsorizarea programelor sau emisiunilor de la radio sau televiziune pentru produse care nu îndeplinesc criteriile nutriţionale minime bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale , în care audienţa este alcătuită în proporţie de 50% sau mai mult din copii sub 12 ani.

- Nu vom plasa reclame şi/sau promoţii ale unor produse care nu îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale, pe pagini de internet sau blog-uri destinate copiilor sau utilizatorilor care sunt într-o proporţie mai mare de 50% copii sub vârsta de 12 ani.

- Personajele consacrate şi celebrităţile din televiziune, filme, desene animate, sport, muzică şi istorie se vor folosi numai pentru a face publicitate produselor care îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale, atunci când 50% sau mai mult din audienţă este sub 12 ani.

- Nu vom efectua comunicări referitoare la produse în şcoli primare, exceptând cazul în care ni se cere în mod specific sau se stabileşte cu administraţia şcolii în scopuri educative.

- Nu se va face publicitate pentru alimente care conţin o componentă distractivă sau de joc pentru copii sub 12 ani, dacă nu îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale.

13

- Nu vom face reclamă adresata copiilor sub 12 ani la produsele care nu îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice fiecărei companii semnatare, bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale, în presa scrisă adresată în special copiilor sub 12 ani .

- Nu vom face promoţii directe adresate copiilor sub 12 ani decât in prezenţa adulţilor si doar pentru produsele care îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale.

- Nu vom face publicitate stradala adresata copiilor sub 12 ani la distanta mai mica de 50 metri de gradinite si scoli primare, la produsele care nu îndeplinesc criteriile nutriţionale specifice fiecărei companii semnatare, bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale.

În plus, nu vor derula campanii de promovare a acestor produse în şcolile primare decât dacă se cere în mod specific pentru scopuri educative. Codul prevede ca practicile de publicitate să nu încurajeze copiii pentru a-şi impune dorinţele sau preferinţele  în faţa părinţilor, companiile să nu facă publicitate stradală pentru copiii sub 12 ani la mai puţin de 50 metri de grădiniţe şi şcoli primare, iar toate promoţiile se vor desfăşura în prezenţa adulţilor.

Normele, cuprinse în codul de faţă, au fost analizate de mai mulţi reprezentanţi ai consumatorilor, producătorilor de alimente şi asociaţiilor de publicitate. Burger King, Coca Cola, Kellogg’s, Kraft, Mars, Nestle, Star Foods, Ferrero şi General Mills sunt singurele companii care au acceptat Codul etic.

Şcoli fără junk-food şi fenomenul Slow-Food

Şcoli fără junk-food. Consumatorii de junk-food sunt fie copii, fie adulţi. În România numărul supraponderalilor se ridică la 7 milioane de persoane. În general cei mai afectaţi sunt copiii care ajung să devină dependenţi de acest tip de mâncare şi astfel şi numărul de obezi va creşte foarte mult. 

Existenţa chioşcurilor de lângă şcoli care pun spre vânzare produse de tip junk-food reuşesc în timp să schimbe alimentaţia copiilor. Consumul prea des de aceste alimente nu face decât să îi afecteze pe copii şi să devină în timp dependenţi de o astfel de alimentaţie. Uită de ceea ce înseamnă consumul unei supe sănătoase sau în general al unor preparate gătite în mod sănătos în casă.

Astfel, se intenţionează ca aceste buticuri să nu mai existe în apropierea şcolilor. Dacă această lege intră în vigoare, produsele care vor fi interzise sunt următoarele: cartofii prăjiţi, sucurile acidulate, hamburgerii şi chipsurile.

Un rol important în alimentaţia copiilor o au şi părinţii. Aceştia trebuie să supravegheze modul în care se hrănesc şi să-i educe în aşa fel încât să înţeleagă diferenţa dintre un preparat care le poate dăuna şi unul sănătos. La del de importante sunt şi mesele în familie care îi dezvaţă pe copii de consumul de junk-food. Un motiv pentru care se consumă tot mai des astfel de preparate este lipsa de timp. Este mult mai usor să mănânci un hamburger decât să prepari o supă.

Slow-food luptă cu alimentele de tip junk-food. Aflaţi în plin proces de creştere şi mai expuşi decât adulţii la efectele nefaste ale chimicalelor, substituenţilor alimentari, coloranţilor, E-urilor etc., copiii şi adolescenţii trebuie feriţi, măcar la şcoală, de consumul unor asemenea “delicatese”. Însă s-a susţinut imediat că elevii îşi vor cumpăra de lângă şcoală sau în drum spre ea, ceea ce nu mai pot lua din şcoală. Probabil, peste o vreme, materializându-se această alternativă, cineva se va gândi să interzică vânzarea respectivelor produse în apropierea şcolilor, aşa cum - măcar uneori şi

14

în unele locuri - nu e permisă vânzarea băuturilor alcoolice în apropierea stadioanelor pe care au loc meciuri de fotbal, cunoscută fiind relaţia dintre alcool şi microbism. Ce trebuie însă făcut cu celelalte magazine, mai îndepartate? Acelea care sunt la orice colţ de stradă. Chiar dacă s-ar interzice prezenţa acestora pe o rază de un kilometru în jurul unităţilor de învăţământ, copiii ar putea veni cu junk-food-ul de acasă, cumpărat din alte magazine. Ideea este că toate măsurile prohibitive sunt inutile câtă vreme părinţii nu le oferă copiilor ceva sănătos şi gustos, în loc.

Există unele produse alimentare care se încadrează în categoria preparatelor de tip “slow-food”. Termenul de slow-food face referire la o metodă de promovare a mâncării tradiţionale. Totul a pornit de la ideea unui jurnalist italian care a organizat un protest în faţa unui nou restaurant care servea junk-food. Membrii acestui curent încearcă să-i înveţe pe oameni să mănânce sănătos şi să evidenţieze mâncarea tradiţională din ţara din care fac parte. În prezent sunt peste 80.000 de membrii în 50 de ţări. Slow-food a creat şi prima universitate dedicată Ştiinţelor Gastronomice. De asemenea, se pot face şi cursuri pentru persoanele care vor să ştie mai multe despre cum se pot hrăni şi prepara mâncare în mod sănătos.

Slow-food este o mişcare internaţională non-profit, care promovează mâncarea tradiţională sănătoasă. Organizaţia răspândeşte educaţia gustului şi militează pentru satisfacerea plăcerii alimentare ecologice. A fost fondată ca o replică la fast-food-uri, la viaţa contemporană consumată în viteză. Această “mişcare” a început în 1986, la Roma, când jurnalistul Carlo Petrini a organizat un protest inedit împotriva influenţei fast- food-ului. În prezent, gruparea Slow-food are peste 80.000 de membri în peste 50 de ţări. Simbolul lor este “Melcul” pentru că acesta mănâncă foarte lent  -  “Viaţa rapidă strică digestia. Melcul mănâncă fără grabă …” De asemenea, Slow-food pledează pentru agricultura bio şi etichetarea corespunzătoare a tuturor produselor ecologice.La Bucureşti, mişcarea Slow Food a devenit o organizaţie cu drepturi depline, care poate să organizeze evenimente sub semnul “Melcului”. 

Produsele eco în România. Gama de alimente ecologice produse în România se diversifică din ce în ce mai mult: lapte de soia, tofu şi pate, sortimente de pâine, paste, napolitane, fulgi de cereale, ceaiuri, suc de mere, conserve din fructe, brânzeturi de vacă, capră, oaie şi chiar de bivoliţă, caşcavaluri, unt, uleiuri, vin. Produsele eco sunt mai scumpe decât cele clasice pentru că este necesară mai multă muncă pentru obţinerea lor. De asemenea, producţiile sunt mai mici iar certificarea lor este costisitoare.

Cum se descoperă adevăratele produse eco. Adevăratele produse eco sunt mai scumpe şi au pe ambalaj un timbru special emis de Ministerul Agriculturii. Ca să fie recunoscut în tot spaţiul Uniunii Europene, un produs trebuie atestat cu calificativul AE (ca şi în imagine). Procedura de avizare este foarte complexă şi durează trei ani. Pentru a primi un astfel de certificat, producătorul eco intră într-un control permanent care vizează

îngrăşământul folosit şi tratamentele aplicate. Este interzisă folosirea îngrăşămintelor chimice în cazul plantelor şi a antibioticelor în cazul animalelor.

Super Size Me

15

În 2004 a avut loc premiera unui documentar în care sunt scoase în evidenţă efectele nocive ale mâncării nesănătoase servite în restaurantele McDonalds. Documentarul se intitulează Super Size Me şi prezintă un experiment de 30 de zile în care un american pe nume Morgan Spurlock mănâncă de 3 ori pe zi numai produse de la McDonalds. Pe parcursul experimentului este supravegheat de 3 medici care îi fac analize, îl cântăresc şi îi urmăresc evoluţia stării de sănătate. Pe parcusul celor 30 de zile Morgan devine din ce în ce mai deprimat, se ingraşă 15 kg şi reuşeşte să îşi pună viaţa în pericol din cauza dietei. Procesul de contracarare a mâncărurilor nesănătoase a luat amploare când 2 fete din America dau în judecată McDonalds pentru că au devenit obeze. La sfârşitul procesului, judecătorul a hotărât că cele două fete nu au dovedit că viaţa le-a fost dată peste cap de mâncarea provenită de la McDonalds, iar cazul a fost închis. În urma experimentului de 30 de zile, greutatea lui Morgan Spurlock a crescut cu 11 kg, colesterolul său a crescut de la 165 la 230, procentul de grăsime din corp a crescut de la 11 la 18%, i s-a dublat riscul de boală coronariană, s-a simţit obosit şi deprimat tot timpul, se enerva din orice, viaţa lui sexuală a fost practice inexistentă, ficatul i s-a inflamat şi întărit, iar analizele sanguine depăşeau limitele normale. Pe lângă toate acestea, tânjea tot mai mult după junk-food, iar dacă nu consuma simţea o puternică durere de cap.

Acest documentar este doar una din măsurile luate împotriva producătorilor de junk-food. Procesul amintit mai sus, în ciuda faptului că nu a fost câştigat de cele două fete, a avut un impact demn de menţionat. Unele districe şcolare au interzis vânzarea sucurilor cu conţinut ridicat de zahăr în şcoli, iar produse alimentare naturale şi sănătoase au început să apară peste tot. Chiar şi cei de la McDonalds au creat o nouă linie de salate premium, umbrită din nefericire de un nou produs numit McGriddle. Acesta conţine la fel de multă grăsime ca un BigMac şi mai mult zahăr decât un pachet de prăjituri marca McDonalds.

Concluzie

Acţiunile îndreptate împotriva producătorilor de mâncăre nesănătoasă s-au intensificat în ultimul timp. Datorită campaniilor de informare consumatorii au început să îşi dea seama care sunt efectele nefaste ale acestor produse alimentare însă “lupta” este departe de a fi câştigată. Nu trebuie să uită că producţia de junk-food este o afacere în care se investesc bani grei în fiecare an. În plus există numeroşi producători care profită de pe urma capaniilor desfăşurate împotriva mâncării nesănătoase şi care pretind că oferă produse “naturaliste” care ar trebui să asigure o siluetă de invidiat fâră practicarea vreunui exerciţiu fizic. Astfel de firme sunt la fel de periculoase ca şi producătorii de junk-food. Dietele lor promovează sedentarismul şi de multe ori pierderea în greutate presupune restricţii care pot afecta unele organele.

Bibliografie

16

1. http://blog.ddumi.com/diverse/2007/09/22/sanatatea-si-alimentatia-fast-food-junk-food-din-zilele-noastre.html

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Junk_food

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilocalorie

4. http://stiri.acasa.ro/articole/social/ANPC-vrea-sa-interzica-reclamele-cu-junk-food

5. http://www.adevarul.ro/articole/junk-food-o-problema-reala-pentru-romani.html

6. http://www.apc-romania.ro/comunicate/15martie

7. http://www.delly.ro/reteta/Mancare-sanatoasa/1893/Pro-sau-contra-junk-food.html

8. http://www.gandul.info/societatea/cod-etic-la-publicitatea-pentru-copii.html?3932;3654922

9. http://www.gastronomicus.ro/articole-gastronomice.php?art=Junk-Food

10. http://www.hotnews.ro/stiri-informatii-5261907-doua-treimi-dintre-persoane-gena-junk-food.htm

11. http://www.hotnews.ro/stiri-informatii-5329331-calorii-sau-kilocalorii-vezi-text-explicatia-tabelul-arderii-caloriilor.htm

12. http://www.menshealth.ro/nutritie/calorii-sau-kcal/

13. http://www.ultraviolet.ro/articol/alimentatie-sanatoasa-fara-junk-food

14. http://www.zerocalorii.ro/ce-este-o-calorie.html#more-5

15. http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/scoli-fara-junk-food-pungi-contra-cost-picnic-pe-iarba- 3286962/

16. http://www.121.ro/articole/art4811-pofta-ta-de-junk-food.html

17. http://209.85.129.132/search?q=cache:n7OUbQb0y4cJ:media.hotnews.ro/media_server1/ document-2008-12-11-5244094-0-codul-etic-pentru-publicitatea-adresata-copiilor.doc+Codul+etic+pentru+publicitate+adresat%C4%83+copiilor&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

17