Feminismul Și Războaiele Mondiale

8/16/2019 Feminismul Și Războaiele Mondiale

1/17

Feminismul și războaiele mondiale

Erwin Lucian Bureriu, grafica și text

Motto: „Fără femei, nu va exista o victorie!" #avid Llo$d %eorge&

'( )e s*ar fi +ntm-lat dacă du-ă terminarea celui de al doilea război mondial germanii ar fi emigrat./rașele le*au fost distruse a-roa-e +n totalitate, cam ca -rin 0iria actualmente( 1rmata roșie, dar și aliații


2/17

au dat iama +n -o-ulația de femei( #acă femeile germane și*ar fi luat bocceluțele, migrnd -rin 1ustria,2ngaria, 0erbia, 3urcia, s-re 0iria, cu milioanele. 4u au făcut asta( 0*au -us -e lucru( 1u avut de +nlăturatruinele, fiece cărămidă mergnd din mnă +n mnă( 5n mare -arte femeile au reconstruit %ermania, care a

mai și făcut -lăți către 6srael, mai mult de 78 miliarde de euro dar și către alte state( %ermanii n*au lăsat +ns-ate ruinele, -lecnd +n lume( Și*au cărat destinul, renăscnd din -ro-ria cenușă(

Musulmanii, du-ă ce și*au distrus trecutul și orașele, au -urces +n -ribegie s-re Mecca occidentului,sosind, așadar la masa gata -usă( 1sta vorbește mult des-re diferențele de mentalitate( %ermanii au fostalungați din 6ugoslavia, )e9oslovacia, olonia, au -lecat din ;omnia, vnduți de țara natală, nu cătrețările sunite și șiite, ci +ns-re vec9iul lor s-ațiu s-iritual(

#acă femeile britanice, franceze, americane și sovietice "c9iar și romncele& au tras tare, a


3/17

-arte din minoritatea germană de -este D@(888 de suflete "-e care Berlinul +i cosidera „olGsdeutsc9e&( 1-rimit*o de la %ru-ul Etnic din orașul Lugo


4/17

tot americană, des-re ;ezistența antinazistă, turnată la Berlin( "/ricum, incom-arabilă cu mai vec9ea lor-eliculă +n stil 0tan și Bran du-ă romanul „e frontul de est nimic nou&(

5nvinIilor le*au fost atribuite toate ororile( 5nvingătorii Ii*au muIamalizat dera-a


5/17

-olitici Ii a magnaKilor financiari lacomi Ii*a făcut a-ariKia, -entru ei războiul re-rezintnd un mi


6/17

#imineaKa, -e lumină, au mai venit =D bombardiere B'D, +n două valuri, +nsoKite de ?88 de avioane devnătoare, -entru a distruge ce a mai rămas( 4umărul exact al morKilor nu se Itie exact, fiind -lin derefugiaKi, femei, co-ii, batrni, este cu-rins +ntre ?(888 Ii =8(888( La )oventr$ au murit 8@(

D( ro-unerea lui )9urc9ill, acce-tată de F( #( ;oosevelt la )asablanca in '>@?, de a bombarda civilii dinorase, a devenit o doctrină militară( Ointele nu mai sunt forKele militare ci orașele mari ale rivalilor(#emocraKiile vestului au dezamăgit -rin aceste acte barbare, nemai+ntlnite +n războaiele moderne(

;omnia avea -regătită o linie fortificata de a-ărare %alaKi FocIani, -entru situaKia +n care ruIii ne atacă(#ar datorită iniKiativei lui )9urc9ill ca aviaKia de bombardament să atace civilii Ii să transforme +n ruinăoraIele din s-atele frontului, o rezistenKă -e această linie n*a mai avut suficienta motivaKie(

P( )9urc9ill a fost un ade-t al eut9anasiei( )nd a făcut -arte din guvernul 1sQuit9 a -ro-us ca '=8(888de deficienKi mentali să fie trimiIi +n colonii( "itler s*a ins-irat de aici(&( Era rasist( 4u voia să fie acce-taKinegri +n 1nglia( 1 condus cam-ania ăstraKi 1nglia albă!(

La )onferinKa de la )asablanca din ianuarie '>@?, )9urc9ill l*a convins -e F(#(;oosevelt să facă declaraKiacomună -rivind ca-itularea necondiKionată( R2nconditional 0urrenderR(


7/17

5n '>@@ la Suebec, )9urc9ill Ii F(#(;oosevelt au a-robat lanul Morgent9au de distrugere a +ntregiiindustrii germane Ii transformarea %ermaniei +ntr*o Kară agrară( 3oate utila=8, -rinci-iile lui Jilson, revenind +n anii de du-ă război la doctrina de izolare a lui Monroe Ii au

determinat astfel, li-sind -acea de garanKiile 021, toată evoluKia -olitică euro-eană -e care o osndiKiacuma cu atta as-rime( ;omnia nu e o mare -utere, nu -utem răs-unde cu aceleaIi arme, dar estedeasu-ra noastră o


8/17

#u-ă Lucian Boia „ toate caracteristicile negative ale %ermaniei bismarcGiene Ii wil9elmiene "autoritarism,ex-ansionism, naKionalism, rasism, antisemitism(((& se regăsesc, +n grade Ii combinaKii diferite, Ii +n celelalteKări euro-ene( Ti +n cazul ;omniei există o formulă +nglobatoare #e la 4istru -nV la 3isa, care fixează un

s-aKiu etnolingvistic(

'8( FW;W FEME6 . 1 rămas celebră declaraKia „Fără femei, nu va exista o victorie, făcută +n '>' deviitorul -remier britanic #avid Llo$d %eorge, care ilustrează cel mai bine im-licarea femeilor +n efortul delu-tă din tim-ul -rimului război mondial( Britanicii + și dau cu -ărerea că +n %ermania, deIi femeile au fostmobilizate +n industriile de război, ele au fost -lătite Ii tratate destul de -rost Ii s*au retras foarte re-ede,-entru a*Ii -une forKa de muncă +n serviciul familiilor lor( 5n realitate nu -rostul tratament le*a lăsat -efemeile germane +n cele două războaie mondiale acasă, la familie, la co-ii, asta fiind -ro-agandă, ci aceacunoscută conce-ție germană conform căreia femeia trebuie să aibă +n vedere bucătăria, co-iii și biserica(0tatul acasă al femeilor germane nu este o invenție a celui de al doilea război, ci o tradiție( Este a-roa-esigur că una dintre cauzele ma


9/17

acolo adevărate masacre( #ar nimeni nu a fost tras la răs-undere( %ermania, li-sită de colonii, Ii*a revărsatenergiile rasiste asu-ra teritoriului euro-ean -e care +nce-use să*l controleze du-ă '>?P(

''( F;14Ț2X/16)ELE L1Ș16BW( )9iar de la +nce-utul ostilităKilor, la D august '>'@, Ieful guvernuluifrancez, ;ene iviani, care se aIte-ta la un război scurt, a făcut a-el la femeile de la Kară să*i +nlocuiască -ecm-ul muncii -e cei care sunt -e cm-ul de bătălie( Era -erioada seceriIului Ii era vital ca recolta să nu se-iardă(, Multe femei au fost nevoite să facă munci grele, lund uneori c9iar locul cailor rec9iziKionaKi, Ii săadministreze singure ex-loatațiile agricole( 4umărul femeilor care administrau singure o fermă agricolă seridica la P88(888( Ele au devenit și rece-Kionere, anga


10/17

'=( E4%LEX/16)ELE L1 M24)W BW;BW3E10)W( 5n '>'P +n uzinele de război britanice, mna delucru feminină a


11/17

'?( 1ME;6)14)ELE )2 E/LEȚ6( 5n 0tatele 2nite, +n tim-ul Marelui ;ăzboi, -este ?8(888 de femei au-urtat uniformă Ii au avut aceleaIi +nsemne militare Ii statut ca Ii al bărbaKilor( 5n Marea Britanie -este

P8(888 de femei s*au anga


12/17

'( /biectivul de cea mai mare +nsemnătate -entru %ermania -ostbelică era refacerea vieKii economice,-olitice, sociale, culturale etc( Oara +ntreagă era un uriaI morman de ruine( e lngă toate acestea, +n zonelevestice se adă-ostiseră milioane de germani strămutaKi din fosta rusie /rientală, olonia, )e9oslovacia,

2ngaria Ii 1ustria( 1ceIti dezrădăcinaKi se ridicau +n '>@D la cifra im-resionantă de nouă milioane( #esigur,că măsurile luate de comandamentele aliate nu -uteau su-lini nici -e de-arte eforturile -e care trebuia să lefacă germanii +nșiși -entru a salva de la -ieire marea naKiune germană(

'7( / nouă carte sugerează că nu numai rușii ci și soldaKii americani ar fi violat la sfrIitul celui de*al#oilea ;ăzboi Mondial( ")ert este că nici militarii germani nu s*au sfiit să lase urmași, -rin 4orvegia maiales(((&

1utoarea germană Miriam %eb9ardt, cunoscută +n %ermania -entru o carte des-re feminism, a -ublicatrecent o nouă lucrare controversată, +n care dezbate rolul 1mericii +n istoria %ermaniei -ostbelică,scrie„#er 0-iegel( )artea analizează agresiunile sexuale, săvrIite de soldaKii celor -atru -uteri victorioase,la sfrIitul celui de*al #oilea ;ăzboi Mondial(

%eb9ardt estimează că soldaKii americani ar fi violat '>8(888 de femei germane, -nă +n anul '>, cnd%ermania de est Ii*a recItigat suveranitatea( iolurile ar fi avut loc la cteva luni du-ă ce americanii auinvadat %ermania(

1utoarea se bazează -e documentele unor -reoKi bavarezi, care ar fi consemnat fa-tele re-robabile +n anul'>@( 1r9ie-isco-ul din Munc9en Ii Freising le*a cerut clericilor catolici să Kină evidenKa avansului 1liaKilor


13/17

Ii ar9ie-isco-ia a -ublicat fragmente din documente, la o distanKă de cKiva ani( Mic9ael Merxmuller, un-reot din satul ;amsau scria la =8 iulie '>@: /-t femei au fost violate, unele c9iar +n faKa -ărinKilor(

2n alt -reot, 1lois 0c9iml, din Moosburg, scria la ' august '>@: 'D fete au fost aduse la s-ital, du-ă ce au

căzut victime agresiunii sexuale, +n re-etate rnduri( )ea mai tnără victimă menKionată +n documenteleistorice avea Ia-te ani, iar cea mai +n vrstă, 7> de ani( %eb9ardt com-ară com-ortamentul soldaKiloramericani cu brutalitatea 1rmatei ;oIii(

'D( 1lKi cercetători au mers mai de-arte, afirmnd că, la sfrIitul celui de*al #oilea ;ăzboi Mondial, soldaKiiamericani ar fi fost res-onsabili -entru incendierea unor biserici, uciderea unor civili italieni, a unor-rizonieri de război germani Ii agresarea sexuală a unor femei, c9iar Ii cnd au traversat FranKa(

5n ciuda acestor afirmaKii, soldaKii americani erau consideraKi mult mai disci-linaKi dect cei ruIi saufrancezi( %eb9ard s-une că Y dintre co-iii războiului, născuKi de femeile nemăritate din %ermania deest Ii Berlinul de est, -nă la mi88 dintre aceIti

co-ii ar fi ai soldaKilor americani( %eb9ardt estimează că, +n medie, au existat '88 incidente de viol,ra-ortate la fiecare naItere(


14/17

'P( / altă estimare, oferită de -rofesorul american de criminologie ;obert Lill$, care a examinat cazurile deviol +n care au fost condamnaKi militarii americani, vizează ''(888 de asemenea incidente, comise -nă +nnoiembrie '>@( )artea lui %eb9ardt este im-ortantă din altă -ers-ectivă: tim- de mai multe decenii, s*a

crezut că soldaKii americani nu ar fi fost nevoiKi să comită asemenea violuri, deoarece femeile se ofereausingure -entru anumite avanta8(888 de violuri "asu-ra nemțoaicelor, desigur&, francezii "8(888&și britanicii "?8(888&(


15/17

=8( ;adioul german #eutsc9landfunG subliniază fa-tul că administrația -ractic nu mai exista și căma


16/17

serioasă( #acă cifrele sunt contestate, -resa germană recunoaște totuși că lucrarea lui Miriam %eb9ardts-arge un mit +ntr*o țară care are -robleme să vorbească des-re suferințele sale(

==( )otidianul „ 3ageszeitung salută +nsă lucrarea, estimnd că „este tim-ul -entru o anc9etă serioasă, lafel ca să-tămnalul „Focus, care laudă „analiza -rofundă a evenimentelor, a căror umbră se +ntinde -năastăzi( #acă armatele aliate au -ede-sit multe dintre aceste violuri, -nă acum nu a existat o recunoaștereoficială a fenomenului și, cu att mai -uțin, scuze oficiale, subliniază Miriam %eb9ardt(

#e unde attea scuze. )ți ca-i ai bisericilor musulmane și*au cerut oficial scuze -entru fa-tele băiețilorveniți din /rient -entru a se o-loși la snul mamei *MerGel.

E;J64 L2)614 B2;E;62


17/17

#re-tul de a-roba co-ierea articolelor -rezentate in revista 1%E;/ a-artine detinatorilor de co-$*rig9t"autorul]autoarea&, care trebuie contactati si informati in tim- util( /rice -reluare de texte din revista1%E;/ fără a-robarea autorilor și -recizarea sursei intra sub incidenta Legii dre-turilor de autor(

;evista 1gero ^ ist ein MarGen-roduGt von 4ew1gero, #eutsc9land

)9efredaGteur: Lucian etco "#eutsc9land&( 0tellv()9efredaGteur * Maria #iana o-escu( ;edaGteure: 6onMăldărescu, )ezarina 1damescu ";um_nien&

Feminismul Și Războaiele Mondiale

Documents

Transcript of Feminismul Și Războaiele Mondiale