Femeilesuferintei

)

gi nildejdii

Mersine Vigopoulou

Traducere din limba greacd:

Cristian Spitirelu

ebrIIIuRe eauMoHITa

zorS

'Cuprins

Distribulie:S.C. Egumeni;a S.R.L.

O.P. r

QooTa.oGalali ,

tet./frx: o236326.73oe-mail : editurapegumenita. ro

ww\ /.egumenita.ro

ti,cuindemnulD&tinideidea-

aes,ilini$e.hcuL

ptrntesti

B scaldate

Lriri abruptebare.i;te *tiiPitrate,trestrelcu pietricele

i[delamare.

Anghelina

T ina igi privi ceasul de pe noptierd 9i oftd.I E.a trei dimineata. Insomniile o chinuiau.Lrc" inveli bine crl plapuma, pentru ca cel

pu,m sd-gi incdlzeascd, trupul. Se simlea singurd inlipsa sofului ei, dar trcetase sd se mai necdjeascd.

Absenla lui era mai degrabd,izbdvire pentru ea.Iz-bucnirile lui nervoase deveniserd un cogmar in ulti-ma vreme. Nu mai era omul pe care-l gtia.

CAnd l-a cunoscut, lucra ca reprezentant comer-cial la o mare companie farmaceuticd gi cdl5toreades in provincie. Sporurile pe care le primea nici-cAnd nu-l mulpmeau qi mereu se simlea nedreptd-

!it. Dar ea nu se vdita niciodatd. Se descurca foartebine. Prin chivemisirea ei le-a crescut pe cele doudfiice ale lor fdrd sd le lipseascd cele necesare.

De altfel ce pretenfii sd aibd de la viala ei o sim-pld gospodind? O plimbare pe fdrm, o excursie eu

familia, cAteva rude gi prieteni buni ii erau indeajunspenku a se simfi fericitd. CAt despre fetele sale, eraudeja asigurate. Cele doud imobile pe care i le ldsase

socrul ei erau ceea ce trebuia pentru a le face zestreacestora. Aceastd micd avere ii dddea o siguranld.

insd nu aduce anul ce aduce ceasul. CAnd le-aupierdut pe toate acestea nici nu gi-au dat seama.

Spiros cheltuia deseori qi pufinele lui economii,pentru cd voia ce-i mai bun gi mai scump pentru

Mersine Vigopoulou

familia sa. Privea mereu spre... cele inalte. DeseoriLina distingea o uqoard invidie in ochii lui pentruorice bdrbat de succes, o gelozie care se adeverea gi

mai mult de fiecare datd cAnd spunea:

- Oare cu ce sunt aceqtia mai buni ca mine?Ea reactiona in felul ei, incercAnd sd-l liniqteas-

cd, dar nu-l putea cuminli.

- Ce se intdmpl5, mdi femeie, eu toat5 viata osd rdmAn aga? Un functionar?, i-a spus intr-o zi, qi avAndut primul imobitr pentru a cumpdra un spaliucare sd addposteascd o companie de medicamente,pe care de mult o avea in minte.

Compania iui! Oricdt s-au certat, oricAt a plAnsea,rlaputut s5-i schimbe hotdrdrea de a vinde unuldintre cele doud imobile ale socrului ei.

- N-o sd fii tu un obstacol in cariera mea!, i-a stri-gat, gi dupd o ceartd cumplitd a dus-o direct la notar.

Aga gi-a deschis afacerea, inscriind-o insd penumele ei. El nu voia incl sd-gi pdrdseascd locul demuncd. Ea a intuit cd in spatele acestei miqcdri se

ascundea o trufie, poate chiar gi o sldbiciune ome-neascd pentru fald qi apreciere, degi el niciodatd n-arecunoscut asta.

Era adevdrat cd Spiros era om harnic Ai sArgu-incios. La inceput toate mergeau bine. Cunoscut demult in acest spafiu, n-a intdrziat s5-9i cAgtige cli-enfii lui. Incet-lncet a ldsat meseria de functionar,p"i-rt ,, cd prezenla lui era mereu necesard in aface-rea recent deschisd. tmpreund cu el lupta gi Lina. Setrezea in zori pentru a apuca sd tre faci pe toate. $iacasd qi la rnagazin. De rnulte ori stdtea pAnd tdrztu

impreund cu el pregflodatii ajuta gi la birm

Dar timpul treerschimbd. Fiica lor ceegi contabilitate. Crrpaa inceput imediat silmai avea doi ani pardstudieze economia girafacerii.

Tinerelea este mcttiqi prinde floares i

de criadl sau de ndm$Peste pulin Spirq

tn ciuda impotrivirikpersoane. $i, cum eria

foarte mult. Doar ctr,te iniliativele, cdnd ar

trimis-o pe Lina sd sNu i-a fost ugor. Sa Ia reugit. Spiros a ir$sofia lui erau ca o plicurajoasd: Va cere rm$ipentruaoconvingrdespre viitorul qi birr

Era un truc vechi

Lina s-a uitat iarsertarul qi a privit gnuni". Dacd mai lua r

pulin. insd s-a rezfisd aibd mintea limper

im\-igopoulou

rEu sPre... cele inalte. Deseorirtr invidie in ochii lui pentru; o gelozie care se adeverea gi

rtil cAnd spunea:t acegtia mai buni ca mine?lul ei, incercdnd sd-l linigteas-dnF.L mai femeie, eu toatd viala octionar?, i-a spus intr-o zi, qi a

I pentru a cumpdra un spaliuo companie de medicamente,a tn minte.ri:it s-au certat, oricAt a pldnsrrbe hotdrArea de a vinde unulitre ale socrului ei.obstacolincariera mea!, i-a stri-nrrplitd a dus-o direct la notar.afacerea, inscriind-o insl peinci sd-qi pdrdseasc5 locul deI in spatele acestei migcdri se

ste chiar gi o sldbiciune ome-lpreciere, degi el niciodatd n-a

ipiros era om harnic qi sArgu-h mergeau bine. Cunoscut derra intArziat sX-gi cAgtige cli-r l,isat meseria de funclionar,i era mereu necesard ira aface-

ryreund cu el lupta gi Lina. Se

a apuca sd le facd pe toate. $i)e multe ori stdtea p6nd tdrziu

Anghelina

impreund cu el pregdtind comenzi qi colete, iar tot-odatd ajuta gi la birou.

Dar timpul trece ca o apd curgdtoare gi toate se

schimbd. Fiica lor cea mare deja invdfa informaticdgi contabilitate. Cuprinsd de entuziasmul tinerelii,a inceput imediat sd lucreze cu tat5l ei. Cea micdmai avea doi ani pAnd la terminarea liceului. Visa sd

studieze economia qi sd preia repede administrarea#acerii.

Tinerelea este mereu aga: grdbitd!igi prinde floarea tn geana Primdaerii fdrd sd-i pese

de critsdl sau de ndrnefi.Peste pulin Spiros a hotdrAt sd extindd #acerea.

in ciuda impotrivirilor sotiei lui a angajat incd treipersoane. $i, cum era firesc, cheltuielile au crescutfoarte mult. Doar cd, dacd pand atunci el lua toa-te inifiativele, cAnd au inceput primele dificult5li a

trimis-o pe Lina sd se imprumute de la rudele ei.

Nu i-a fost ugor. S-a umilit pentru binele familiei gi

a reugit. Spiros a inteles repede cd banii adugi de

sofia lui erau ca o picdturd in ocean qi a luat deciziacurajoasd: Va cere un imprumut mare de la banc5!

$i pentru a o convinge pe Lina sE sefilneze i-a vorbitdespre viitorul gi binele fetelor.

Era un truc vechi, dar gtia cd mereu ii reugegte.

Lina s-a uitat iar la ceas. Ora patru. A deschis

sertarul qi a privit pastilele roz, ,,fdcdtoare de rni-nuni". Dacd mai lua una poate cd ar mai fi dormitpufin. lnsd s-a rdzgdnditrepede. in ziua aceea voiasd aibX mintea limpede.

Mersine Vigopoulou

S-a ridicat, gi-a pus o geace groasd gi a iegit pebalcon. A inspirat addnc. Aerul sdrat, care veneadinspre mare, ii inghefa faJa. Ainceput sH socoteas-cd cAte decizii mari a luat de pe acest balcon...

PAni la urmd iubea mult casa 1or. Era o mireaside doudzeci de ani cAnd a venit in acest apartamentimpreund cu Spiros ca sd ad5posteascd iubirea 1or.

Odatd cu trecerea anilor le-avdzttt pe fetele ei cres-cAnd in acelagi cartier in care se jucase gi ea cAndera micd. Au mers gi ele la gcoala ei de piatrd. S-aubucurat de fdrm pescuind impreund cu tat5l lor.Mereu visa cd aici ii va aduce mai tdrziu gi pe ne-polii 1or...

Acesta era locul unde se ndscuse gi crescuse,casa ei indrdgitd din fala mirii.

O corabie luminoasi iegea incet-incet din port.

- Cdldtorie pldcutd... a qoptit Lina.Ah, daci ar fi putut-o lua gi pe ea... Sd evadeze

intr-un loc lndepdrtat. Necunoscutd furtre necunos-culi. Acolo unde sd nu mai sune telefoanele de labdnci cu ratele restante. Acolo unde sd nu existe po-lite neachitate care s-o poarte prin tribunale.

Pe de altd parte nu putea sdl dezamdgeascd peSpiros. Era un so! gi un tatd bun. Se ingrijea de casagi de copiii lui. Familia era toatd viata sa. Doar cdegoismul qi incdpdlAnarea lui le stricau uneori petoate. Dacd ar fi lipsit aceastd incdpdlAnare a lui,acum poate cS lucrurile n-ar fi ajuns pAni aici.

Corabia igi continua drumul.Inima Linei bdtea din aripi ca o bufnif5 inspdi-

mdntatd pentlu a o ajunge, pentru a pleca, dar rd-

Aq

m6nea incd fintuiti acolt9a sprijinit de balustnazorile gi i-au venit in mit

- Dacd ag avea cirrime, irr acest an,1990,*pldti toate datoriile gi miIJn cunoscut de-al meulva ajuta sdfacem o nouli-a spus cu pufin inairdc

Nu i-a rdspuns. Chistitea marna lui, o vAnfrei gi - ca intotdeaurur -lnei. A furghesuit masa tun perete subfire a incrsoacra ei.

BdtrAna, dupd ce ga inceput sd devind mlipsea mereu, furia gi cirorii. Faptul cd locuiau'frumoasH pe care s clldtimpului.

Lina pentru a rezidmante. Nu avea nicitmis-a gAndit sd ceard aidpsiholog. Christos fu,eStudiase in America giorag. Din pdcate tnsi, ocea Lina nu-i permiteat

Cincisprezece milirGAndurile au furcql

innebuneascd.

lfigopoulou

o geace groase gi a iegit perc- Aerul sdrat, care veneafaf". A inceput sd socoteas-fide pe acest balcon...mult casa lor. Era o mireasdavenit in acest apartamentil adaposteascd iubirea 1or.'lea vdzut pe fetele ei cres-n care se jucase gi ea cdndrla gcoala ei de piatrd. S-auind impreund cu tatdl lor.aduce mai tArziu gi pe ne-

de se ndscuse gi crescuse,t marii.I iegea incet-incet din port.--. a goptit Lina.o lua gi pe ea... Sd evadezeIecunoscutd intre necunos-mai sune telefoanele de laAcolo unde sd nu existe po-mrte prin tribunale.mtea si-l dezam6geascd peati bun. Se ingrijea de casaera toatd viala sa. Doar cdea lui le stricau uneori pereastd inc[pd]Anare a lui,ln-ar fi ajuns pdnd aici.drumul.in aripi ca o bufnifd inspdi-ge, pentru a pleca, dar rd-

Anghelina

mdnea irrcd lintuitd acolo. Genunchii i s-au inmuiat.$a sprijinit de balustrada balconului ca sd aqtepte

zorTle gi i-au venit in minte ultimele lui cuvinte:

- Dacd ag avea cincisprezece milioane de drah-me, h acest art,1990, m-ag descurca foarte bine. Agpldti toate datoriile gi mi-ar mai rdmAne doar banca.

LJn cunoscut de-al meu il cunoagte pe director gi ne

va ajuta sd facem o noud negociere a imprumutului,i-a spus cu pulin inainte de a pleca in cdlStorie.

Nu i-a rdspuns. Chiar gi casa pdrinteasc5, undestdtea marna lui, o vAnduse. Au fost nevoili s-o ia la

ei gi - ca intotdeauna - cele grele au fost ldsate Li-nei. A inghesuit masa intre canapele, gi construindun perete subtire a incropit o camerd micd pentrusoacra ei.

Bdtrdna dupd ce gi-a pierdut casa 9i odihna,a inceput sd devind nervoasd. $i pentru cd fiul eilipsea mereu, furia gi cArteala se vdrsau asupra nu-rorii. Faptul cd locuiau impreund a indbugit relaliafrumoasd pe care o clddiserd cele doud de-a lungultimpului.

Lina, pentru arezista, qi-a gdsit consolare in cal-

mante. Nu avea niciun alt ajutor. In deznddejdea ei

s-a gAndit sd ceard ajutor de la un prieten de-al eipsiholog. Christos fusese colegul ei din gimnaziu.Studiase in America gi apoi igi deschisese birou inorag. Din p5cate insd., criza financiard prin care tre-cea Lina nu-i permitea asemenea lux.

Cincisprezece milioane! Cincisprezece milioane!G6ndurile au inceput sd i se trvArtd in cap. S-o

innebuneascS.

Mersine Vigopoulou

Cu acegti bani ar fi putut s5-gi rdscumpere li-nigtea.

Sd pund capul pe pernh gi sd doarmd. Sd seplimbe cu fetele pe !5rm, scdpatd de cogmaruri. Poa-te ci gi Spiros ar fi devenit mai calm. insd singurullucru care le rdmdsese era casa 1or.

- Nu, sigur valoteazd. mult mai mult, a mur-murat.

Acest gdnd o lovea ca un pumn in stomac. Unfior i-a strdbdtut tot corpul gi a inceput sd tremure.

- Niciodatd! Niciodatd nu voi vinde aceastdcasd., a zis,vrdnd sd-gi linigteascd fricile.

Amintirea pdrinfilor ei, care i-o cumpdraserdrdbdAnd atAtea lipsuri qi sacrificii, o durea addnc.insd alta era filosofia lui Spiros:

- Viafa ne cere indrdzneald! Daci nu-!i iei une-le riscuri, vei putrezi intre patru perefi. Te va mAncamizeria. Te va treca monotonia.

Un zdmbet amar i-a venit pe buze cAnd gi-aamintit de privirea lui mustrdtoare de fiecare dat5cdnd ea igi declara ocupatia: casnicd. ,,Om de afa-ceri", completa el cu o dozd de mAndrie in glas.

Cincisprezece milioane.". ca s5-fi gdsegti linigtea.GAndurile se rostogoleau in mintea ei.Cincisprezece milioane... ca si poli mAnca liniq-

tite.Cincisprezece milioane... gi sd putrezegti intre

patru perefi ai unei case trchiriate. Mai bine sd sebucure de casa ta altcineva decAt sd fi-o ?nghitd ban-ca. Poli ajunge gi Ia lnchisoare. Pe numele tdu suntsemnate polile neachitate!

A"ghaf

A respirat adAnc, pentnr,,In cele din urmd e doarr

s-a g6ndit.i O fierbinfeald i-a sffihlaprins. Gura i s-a uscat, ca Stgert fdrn un strop de api. $iaruncat-o pe un scaun. O bilzele lunii, de parcd ar fi vndPersoane dragi, amintiri Eitoitr-un strigdt mut de tngriF

S-a agdjat de balustradilO despdrleau zece mefi

secunde de moarte.Doar cAteva secunde pclS-a aplecat mai mult $r

alunece pe frunzele de leandinfricogat.

- Mamddd!!!O voce a rupt deodatf, I

privit. Cei doi metri dintre el!a, care o chema.

Au cdzut una in bratele racela a luat qi marea hotlr6rt

VAntul rece i-a infiorat timpreund cu fata cea mici-.,duios gi s-a dus iardgi in pat

PAnd in zori a umblat gicasei. Ugile insorite ale balcniarna marea furfunoas5. Ferrtelate gi terasele cu glastre. Ama oard cu privirea buciGria

ftopoulou

putut s5-gi rdscumpere li-

trna gi sd doarm5. Sd se

dpatd de cogmaruri. Poa-it mai calm. lnsd singurulr casa 1or.

zI mult mai mult, a mur-

e un purnn in stomac. Unfl $r u inceput sd tremure.hti nu voi vinde aceastd

$eascd fricile.ei, care i-o cumpdraserd

:sacrificii, o durea adAnc.

friros:hneal6! Dacd nu-!i iei une-!patru pereli. Te va mAncaobnia.r venit pe buze cAnd gi-arctritoare de fiecare datdrtia: casnicd. ,,Om de afa-cI de mAndrie in glas.re-.. ca sd-ti gdsegti liniqtea.hau ln mintea ei.tE.. ca sd poli mAnca liniq-

r8... gi sd putrezegti intre'trchiriate. Mai bine sd seadecAt sd fi-o inghitd ban-rrare. Pe numele tdu suntI

Anghelina

A respirat adAnc, pentru a prinde curaj.,,In cele din urmd e doar o hotdrAre. O voi face" ,

s-a gAndit.O fierbinleald i-a strdbdtut corpul. Fata i s-a

aprins. Gura i s-a uscat, ca gi cAnd s-ar fi aflat in de-gert fdrd un strop de apd. $i-a dezbricat geaca gi aaruncat-o pe un scaun. O barcd inainta incet sub ra-zele lunii, de parcd ar fi vrut sd-i schimbe pdrerea.Persoane dragi, amintiri gi evenimente se inecauintr-un strigdt mut de ingrijorare.

S-a agdlat de balustradd 9i s-a uitat in jos.O despdrleau zece metri de pdmdnt gi cAteva

secunde de moarte.Doar cAteva secunde pentru a scdpa.S-a aplecat mai mult gi gi-a ldsat lacrimile sd

alunece pe frunzele de leandru, care o privea de josinfricogat.

- MamddX!!!O voce a rupt deodatd tdcerea. S-a intors gi a

privit. Cei doi metri dintre ele erau viala, ins5gi via-ta, care o chema.

Au cdzut una in brafele celeilalte. in momentulacela a luat gi marea hotdrAre: ,,O voi vinde!"

VAntul rece i-a infiorat trupul gi a intrat in casdimpreun5 cu fata cea micd. A linigtit-o sdrutdnd-oduios gi s-a dus iardgi in pat.

PAnd in zori a umblat gi a pldns fiecare col1 alcasei. Ugile insorite ale balconului, de unde priveaiarna marea furtunoasd. Ferestrele cu perdele dan-telate gi terasele cu glastre. A mAngAiat pentru ulti-ma oard cu privirea bucdtdria ei. ,,Regatul" s5.u, care