Charlotte Perkins Gilman

Femeile $i economiculTSrdmul-Ei

Tapetul Galben

Prefali de Amelia PrecupPostfa!6 de Mihaela Mudure

LIMES2016

CUPRINS

Charlotte Perkins Gilman gi contestarea stereotipurilor de gen

(Amelia Precup) ..........5

FEMETTE Sr ECONOM|CUr............ ...,...............14Pro1og......... ...........L4Prefatd ..................16

rAnAruul-er.................. ............193CAPITOLUL 1. O initiativi obignuiti. .........193CAPITOLUL 2. Avansuri nesibuite .........,..204CAPITOLUL 3. Un prizonierat neobignuit............ .........215CAPITOLUL 4. Aventura noastrd ...............228CAPITOLUL 5. O istorie nemaipomenitd............. .........239CAPITOLUL 6. Comparatiile sunt odioase...... ..............251CAPITOLUL 7. Modestia noastri crescdnd6... ..............26LCAPITOLUL 8. Fetele de pe Tirimul-Ei............ ............272CAPITOLUL 9. Relatiile noastre 9i relaliile [or.................................284CAPITOLUL 10. Religia lor gi mariajele noastre. ...........296CAPITOLUL 11. Dificultitile noastre .........306CAPITOLUL 12. Alungati .........319

TAPETUL GATBEN ......................332

Charlotte Perkins Gilman: glose alternative (Mihaela Mudure) ........349

3s9

Charlotte Perkins Gilman gi contestareastereotipurilor de gen

Charlotte Perkins Gilman (1860-1935), scriitoare americandcunoscutil, mai ales, pentrr povestirea ,,Tapetul galben" (,,The YellowWallpaper" - 1892), redati ?n majoritatea antologiilor in care autoarea este

prezentE', aduce o contibuqie semnificativd la primul val al migc5rii deemancipare a femeii, at6t prin texte teoretice, cdt gi prin beletistici. In scrierileei, Charlotte Perkins Gitnan incorporeazi dezbaterile ideologice ale epocii2,iar contextul general al ,,feminismului Gilman" poate fi uqor revendicat defeminismul mamist care combini gi asociazd diferenfele dintre clase gi

diferenlele {e gen, considerdnd capitalismul ca fiind inseparabil de societateapatiarhald. In accepflunea feminist-man<istii, capitalismul nu e inteles ca sursa

oprimdrii femeii, ci ca rezultat al dezvoltirii naturale a societilii patiarhale.Diferenlierea dinte clase devine, astfel, o consecinlE normali a diferenfierii degen, specificl or6nduirii pafriarhale, iar structurile sociale bazate pe oprimareaclaselor sunt considerate ca fiind constuite p-e acelagi sistem al subordoniriiindivizilor ce stii gi labaza diferenlei de gen'. Din perspectiva feminismuluimamist emanciparea femeilor poate avea loc doar prin acSunea colectivi a

acestora, aspect subliniat de autoare at6t prin indemnurile la solidaritate din,,Femeile gi economicuf', cdt qi prin construirea societilii utopice din,,Tdremul-8i", denroltate pe baza efortului comun susfinut al locuitoareloracestui finut. Emanciparea femeii este v5zuti ca o etapd normali h evolu$aspeciei qi ca solulie salvatoare pentu toate neajunsurile societE,tii patriarhale,

t ,,T.p"htl galben" a fost redescoperit gi scos de pe raftul uitErii de critici in 1973. De atrmci

a atas numeroase cercetiri, in qpecial din dome,niul studiilor de gen. Un studiu recomandatpentu cei interesali de aventura publicErii iniliale gi de receptarea povestirii - de la poveste

cu stafii, la thriller gotic, p6n6 la studiu al politicii sexuale a mariajului - este Doclg Julie

Bates et. al. "'But One Expects that': Charlotte Perkins Gilman's The Yellow Wallpaper andthe Shifting Light of Scholanhip". PML4.Publications of the Modern Language Associationof America 1 1 Ll (1996): 52-65.2 Ideile promovate de Charlotte Perkins Giknan au fost adeseori greqit inlelese, at6t de

contemporanii ei, c6t gi de ai nogtri. Uneori, chiar gindurile exprimate de scriitoarealimenteaz6 acuza$ile de xenofobie gi rasism ce i-au fost aduse, dar, in cea mai mare parte,

acestea se bazeazl pe o judecare reduclionistd a scrierilor acesteia sau, gi mai periculos, pe o

interpretare ce ignori contextul istoric Ai ideatic care le-a produs. Yd Charlotte Perkins

Gilman and Her Contentporaies. Literary and Intellectual Contuts, volum editat de

Cynthia J. Davis 9i Denise D. Knight.3 Vezi Madseq Deborah L. - Feminist Theory and Literary Practice, London & SterlingVirginia: Pluto Press, 2000.

iar primul pas in acest sens este dob6ndirea independenlei economice de cdtefe_mei, prin pdrdsirea sferei domestice imediata gi valorizarea muncii lor insfera publicd.

At6t,,Femeile gi economicul" c6t gi,,Tdr6mul-Ei" inviti citiri feministman<iste sau evolutioniste gi au atas aienfa a numerogi cercetitori care!*ya aceste aspecte subliniind faptul cd for,ta scrierilor semnate de charlottePerkins Gilman izvordgte din incercarea neobositii de demontare a unortl"t"gtip*i legate de femela u^ont, stereotip'ri constuite tocmai pe baz-asituafei.acesteia de prizonieratparazitar, datorat intru totul dependengei saleeconomice. Teza argumentati de charlotte perkins Gilman fr ,,Femeile gieconomicul", este foarte clard: datoriti dependenfei economice indelungate afemeii, aceasta a fost nevoitd si-gi dezvolte caracterele sexuale secundare multpeste nivelul normal, intehit la toate celelalte specii de animale, tocmai pentrua se adapta cdt mai bine mediului sru economic imediaq b6rb;iri. i"argumentarea s4 autoarea ajunge s6 dezbati o serie de aspecie derivate dinteza principali, de la ,,efectere secundaxe" are subjugirii femeii (prostitufia,sexualitatea exacerbati qi atactivitatea sexuald

"i"Jri'a existend h fiintauman6, matemitatea ca factor de schimb economic, rata crescuti u *oLffiinfantile, educafia deficitard, decrepitudinea gi caracterul nenatural al virtuf;lorfe$$1e etc.), pen6 b sublinierea paradoxrnilor capitatismutui caxe,fiialneazd, exact lucrul de care -" ""u

mai mare nevoi6, munca f.;ii.(Madsen, 66). charlotte Perkins Gilrnan este una dinte primele autoare caresullmrazi- importanfa valorizdrii economice a m'ncii femeii6, inrirta"o p"nedreptdfile provocate de sistemul existent ,,[...] oricare ar fi valoareaeconomici a m*ncii casnice a femeilor, ete nu o primesc direct. Femeile care*T::r. cel mai mulq primesc cei mai pulini bani, iar femeile care au cei maimulli bani, muncesc cel mai pufln. Munca lor nu e varoizata ca factor deschimb economic"T (,,Femeile qi economicul').

Pomind de la teza suslinuti in ,,Femeile gi economicul", charlottePerkins Gilman identificr o serie de stereotipuri feminine,

"orrrtoit" gi

dezvoltate tocmai pe baza dependenlei economice a femeii qi a

a Termenul utilizat de autoare in Women and Economics.5 ln original: ,,capitalism trivialises what it most needs - female labo'r.,'o Acest aspect este ilustrat exemplar in romanul what Diantha Did, in care posonajulpnn:ip| fe.ypln fanspune financiar munca domestici pe care o presteaz6 zilnic ai iiprezinti tatilui siu o situatie cu datoria financiari pe care o ue faga de ea.? in original ,, [. ' .] whatever the economic vahe Lf the domestic industy of women is, theydo not get it. The women who do the most work get the reast money, and trre women whohave th9 most money do the least work. Their hbJr is neither given nor taken as a factor ineconomic exchange.'

supra-dezvoltiirii caracterelor ei sexuale secundare. Autoarea incepe prin a

deconstui eternul femimn, tecdnduJ prin grila acestei dezvoltiri anorrnale cu

scopul de adaptare la mediul economic imediat, partenerul:

Feminitatea femeii -,,etemul feminin" inseamnd doar etemul sexual - e multmai evident?i in raport cu umanitatea ei, decdt e feminitatea altor animale inraport cu rasa caninE" felind sau ecvina. ,,O m6n6 femininf' sau ,,un piciorfeminin" se pot distinge oriunde. Dar n-am auzit niciodati de ,,o ghearE

feminini" sau,,o copiti feminint'. Mina e un organ de apucare, picioml e tmorgan de locomofie: ele nu sunt caractere sexuale secundare.'

Autoarea deconspird astfel artificialitatea gi inconsistenp conotafilorconven$onal pozitive asociate eternului ferninin, subliniind efectul lor de

distorsionare a normalit5fli biologice. Etichetarea femeilor ca saul s/ab, degi

pertinenti dac6 e sd privim lucnrile prin prisma realitililor evoluliei speciei

umane, cade in aceea.qi sferi a anormalului, dacd e raportati la realitatea

biologici de ansarnblu: ,,Statura micd gi sl5biciunea femeii sunt caractere

sexuale. Le-am dezvoltat la un asemenea nivel, incdt femeile sunt cunoscute ca

<<sexul slab>>. La nicio altl specie evoluati nu se int6lnegte o diferen!5 at6t de

bdtitoare la ochi inte mascul gi femelf'e. Femela uman6, in sine, nu e nicislab6, nici neajutorati, iar grafla gi fragilitatea excesivd" asociate feminit5,Li 9icultivate de societate de-a lungul a mii de ani, nu sunt altceva decdt nigte

constructe ce contavin naturii ulnane, frr.i a aduce weun beneficiu real

speciei, ci contibuind, mai degrabd, la deteriorarea acesteia:

Femeile active, libere, putemice, Frnncile zdravene ce lucreazd cdmpul,

silbaticele ce card geut6ti, nu sunt mame mai rele datoriti vigorii lor umane.

Dar civilizata noasfid ,,gra!ie feminin5" ce pare, dinf-odata, mai pu,*gralioasi cAnd e definitii.ca o expresie a sexualitii$i h exces, nu ne face mame

mai bune, ci dimpofivd-'u

8 in original: ,,Woman's fernininity - and lhe ete,mal feminine' means simply the etemal

sexual - is more apparent in proportion to her humanity than the femininity of other animals

in proportion to their caninity or felinity or equinity. 'A ferninine hand' or 'a feminine foot'

is distinguishable anywhere. We do not hear of 'a feminine paw' or 'a feminine hoof.' Ahand is an organ ofprehensioq a foot an organ oflocomotion: they are not secondary sexual

characteristics."e ln original: ,,The comparative smallness and feebleness of woman is a sexdistinction. We

have carried it to such an excess that women are commonly known as 'the weaker sex."'10 ln original: ,,Stong, Aee, active women, the sturdy, field-working peasant, the

burden-bearing savage, axe no less good mothers for their human strength. But our civilized

'feminine delicacy' which appears somewhat less delicate wher recognized as an expression

of sexuality in excess,-makes us no better mothers, but worse."

charlotte Perkins Gilman merge gi mai departe qi analizeazl reprezentiirile

iTasinii feminine, aga cum_apare ea in expresii din vorbirea "*oa, ou, qi

Ttt-T tndreptar de proverbe al tuturor nafiilor. constatirile ei se aliniazddir;clref generale argumentate aici gi intireri id""u de fats pozitiv asociat cuatributele sau cu aga-zisele virtuli feminine.

Prin demersul sdu de deconstruire a stereotipurilor gi etichetelorsocio-culturale asociate femeilor, autoarea subliniazd dificultatea definiriiidentitnlii femeii prinsd infe constructele sociale, care ii incorseteazdcomportamentul qi ii dtcteazd" preferinlele inc6 din momentul nagterii, giimperatiwl biologic, natural, ce vine ?n directi opozilie cu acestea.

_ Dupd cum menfionam mai sus, evolufa deviantd a speciei unurnedatoritr dependenpi economice a femeii gi supradezvortirii caracterelor eisexuale secundare a dus la consolidarea *"i rorLag patiarhale plina de erori,

Tgrbigitdli pi neajunsuri, care pot fi corectate, ln aicepguneu ro,iitouoi, oo*pnn emanciparea femeii, prin dobdndirea independenlei economice de cdtre

1""u.r3. Degi solulia expliciE este evadarea femeii din spaful domesticimedia! faphrl cd charlotte perkins Gilman elaboreazd utat'a" atent pemarginea rqrezentaii femeii in gdndirea colectivd, analizdnd,atAt stereotipuri,cdt gi cligee verbale asociate imaginii acesteia, denotd ,rnperativul ir"pridit uiunei schimbEri de mentalitate care si insoteascd tansformdrile sociale gieconomice.

Jocul de identificare gi deconstruire a stereotipurilor de gen continu[in,,Tdrdmul-Ei", int-unregistu degajat gi ironic. De fapt, ,,i#rriut_pi,, poatefi cititii ca o prelucrare ficgionali goeia a aspecteror teireizateio ,,r"-eit" $ieconomicul" gi o incrurunare utopicd a tuturor soluliilor pe care .".iito*eu teP:op.I" pentru neajunsurile socio-economice ale societEsi androcentrice,identificate in eseu ,,T6r6mul-Ei" prezintio comunitate utopicr ginocentrica,constuiti ca altemativ[ la toate neaj'nsurile 9i rirnigriie societitiiandrocentrice, asa cum au fost ele analizate in ,,Femeiie qi economicuil Fil;inarativ

{escrie experienlele a trei aventurieri care cautd qi gdsesc un linut locuit

"y1i- de femei partenogenetice. Aceastd terra incognita ofer6 scriitoareiprilejul de a redefini societatea qi sfucturile acesteia in termeni exclusivfeminini. in {sen1a oricdror

"o"r.igi patriarhale, locuitoarele acestui tiirdm au

reugit s[ clddeascd o civilizalie impresionanti, bazAndu-se rxclusiv p" forleleproprii qi ge un tip de colaborare interesatd doar de binele comun.,,T5rdmul-Ei" este o reconfigurare femininA a paradisului, o utopiefeminiltlociali_stn prin excelenfi, folositi de autoare cu pr.r"ri pentu a-qi,,mateializa" altemativele de schimbare sociald gi progres uman, iiop*" to,,Femeile gi economicul". Aproape fiecare dialog $i n""it" renecge'ain text auca mizd, deconstruirea normeloi patiarhale gilontestarea st"."otif*ito, a"

gen. Ilustativ tr acest sens este dialogul celor tei aventurieri din,,Tdrdmul-Ei", de dinainte de a ajunge pe tirdmul femeilor,

- Probabil c6 se ceart6 inte ele toati ziulica, insistd Terry. Femeile se ceartd

tot timpul. Nu tebuie sd ne-aqtept[m la cine gtie ce ordine gi organizare.

- Te-ngeli amamic, i-a spus Jeff. Va fi ca o mdndstire de femei conduse de o

maic[ stare!5: o comunitate de mdicu,te, paqnici gi armonioasd-

t...1

- C6lugdrile, inh-adevdr! Mdicufele tale din aceast6 comunitate pagnici ar

tebui sd fie celibatare toate, Jefl qi sub jurdminte de obedienti. Acestea nusunt doar femei, ci gi marne, iar unde gdsegti mame, nu prea giseqti mdicufe.

- Nq dom'le, se ceartS, spuse Terry hotir6t. N-are rost se ne-a;teptim la cinegtie ce inven,Li gi progrese; vom da peste o societate teribil de primitiva.tl

precum gi agteptirile lor legate de acest tirdm feminin:

Jeffavea un suflet sensibil. Blnuiesc cI el credea cd acel tinut, dacd exista,

era tot numai o inflorescenti, plin de roze qi de bebelugi, de canari gi de

broderii gi altele asemenea.

Iar Terry, in adSncul sufletului, visa la rur fel de stafiune de vard idilic6: doarFete gi Fete qi Fete gi cd el va fi... ei bine, Terry avea succes la femei chiar qi

atunci c6nd erau gi a$ birba$ prin preajm6, aga cd nu-i de mirare ci aveavise, care de care mai pldcute, legat de ce-ar putea si se-nt6mple.''

Evident ci niciunul dinte stereotipurile feminine pe care autoarea le-ainfrodus in agteptirile celor trei (femeia certireald, femeia iubdreali, femeiainvdluitl de awd rozosin[, fragi16, graFoas4 care, fer5 bnrbat, e fie cilugdriti,fie ahtiati sd giseascd unul, dar nu poate fi altfel decit primitivn) nu-$i va gdsi

echivalentul in acest tir6m femeiesc. Autoarea alege sd populeze acest tirdm

11 in original ,, 'They would fight among themselves', Terry insisted. 'Women always do.

We mustrt look to find any sort of order and organization."''You're dead wrong', Jefftold him. 'It will be like a nunnery under an abbess - a peaceful,

harmonious sisterhood. "'tl'Nuns, indeed! Your peacefirl sisterhoods were all celibate, Jeff, and under vows ofobedience. These are just wome,n, and mothers, and where there's motherhood you don't findsisterhood -not much.''No, sir-they'll scrap,' agreed Terry. 'Also we mustn't look for inventions and progress; it'llbe awfirlly primitive. "'t2 in original: ,,Jeff was a tender soul. I think he thought that country - if there was one -was just blossoming with roses and babies and canaries and tidies, and all that sort of thing.

And Terry, in his secret hea4 had visions of a sort of sublimated summer resort - just Girlsmd Girls and Girls - and that he was going to be - well, Terry was popular among womeneven when there were other men around, and ifs not to be wondered at that he had pleasant

ikeams of what might happen."

cu femeia noud, femeia care a evohrat liber, frrd const6ngerile societifiipatriarhale, subliniind, din nou, faphrl c6 toate impulsurile qipredispoziliiiecomportamentului feminin ce ajung sd fie blamate social se datareazd"exclusivoprimdrii 9i subjugdrii ei:

in viala mea n-nm v6zut femei ca acestea. poate cE pescdresele gi precupefeleau la fel de multi for,ta dar ele sunt necioplite gi greoaie. Acestea erauatletice: uqoare gi putemice. profesoare de colegiq inveptoare, scriitoare, amv6zut multe femei de o inteligenp similar4 dar, de cele mai multe ori,asociatii cu o nervozitate nefireascd, itt titnp ce.acestea erau calme ca nigtecilugdri tibetani qi de o inteligenJE incontestabild.13

Dincolo de aceste prime impresii, povestea se construiegte pe oconfruntare continu6 inlre- lumi, fiecare etapdionstituindu-se ca * ,putiu aopozisei gi ca prilej_ de provocare a logicii gi organizdrii societrfliandrocentice gi de deconsfuire ironica J stereotipuilor negative saufals-pozitive asociate T femeile gi feminitatea.

^ Desconsiierarea qi

deconstuirea stereotipurilor de gen duce la tanscederea convenfionalitifiirolurilor sexuale caxe are, in viziunea autoarei, un efect pozitiv asupra wolugi'eigi progresului speciei'mane gi care ar putea fi chiar o ritoli" salvatoare pentuo societate ajunsd ?ntr-rur moment de citzd, datoriti distincliilor de gen.Fragilitatea constuctelor sociale qi a falseror distinclii de gen este putemicreliefatd in,,Tdrdmul-8i", chiar mai vizibild dec6t in ,,iremei6 gi econ6micuf,,{6t {atoritn faptului ci aici avem de-a face cu o confruntare directi a lumilor,dar gi pentu ci putem congtiinla personajului principal care parcurgeun traseu revelator de-a lungul integii povestiri gi care- funcfioneazd camediator inte cele doui lumi.

. in -Tap-etul gahen l, povestire cu putemice accente autobiografice,

militantismul gi didacticismul se ascund in eJtetic. Texhrl se citegte .u i-rr*ut riunei fernei care se afundr teptat intr-un tip de afecfune psihici pe

"*" "riti"u o

asociazi, cel mai adese4 cu neurastenia qi, mai nou, cu-depresia pospartumta.captivitatea infi-un dormitor de la etajul unei case jzolais, simfouca penfuprizonieratul femeii in inchisoarea patiarhald, ferecatii'cu prerogativele

f. in gtie"ut' ,"l.lever, anywhere before, had I seen women of precisely this quarity.Fishwives and market women might show similar stengtb, but it was coarse and heavy.These were merely athletic - light and powerfi.rr. coflege professors, teachers, writers -numy women showed similar intelligence but often wore i stained. nervous loolg whilethese were as calm as cows, for all their evident intellect."'* Texhrl a fost folosit in domeniul medical, ca metod5 de explicare a depresiei postpaftrm.vezi ,flelping Medical Students understand pospartum psychosis rh.*gt the prism ofThe Yellow wallpaper by charlotte perkins Giknan', de Tucker, phebe Jr al. AcademicPsychiatry, 283, F all 2004, 247 -250.

10

masculine ale contactului marital, impinge spre paroxism simptomele acesteiforme de vulnerabilitate psihicd gi mentald, tansform6nd realitatea imediatl apersonajului cental inft-o lume halucinant-inspdimAntitoare, prinsd inteefectul chinuitor-eliberator al hdrtiei galbare de pe perete qi efecfirleliberator-ostenitor al h6rtiei penfu agtemut gdndwi qi anxietdf,.

Situalia femeii este exploratii aici pomind de la contextul imediat almediului familial. Femeia apare in dubli ipostazd, de sofie qi de mamd, dar,spre deosebire de celelalte doui texte discutate mai sus, ,,Tapetul galben"

Fopun€ o abordare complet diferiti a feminitElii, prin prisma componentelorsale matemale gi conjugale. Daci ,,Femeile qi economicul" qi ,,T6rdmul-Ei"propun, in modul cel mai direct, relete de bune practici in cregterea copilului gi

mlliteaz[ vehement pentu parteneriat conjugal gi egalitarisr4 ,,Tapetulgalben" exploreazi vulnerabilitatea feminini. Figura mamei exemplare gi asoliei ideale este inlocuiti cu femeia ,,avaiatf', ale c[rei puteri creatore gicreative sunt strivite prin zubminarea continui a capaci6lii sale intelectuale.Totugi, imposibilitatea naratoarei din ,,Tapetul galben" de a se ocupa depropriul copil valideazi propunerile de asisten!5 specializatd in cregtereacopiilor, a$a cum sunt ele exprimate in ,,Femeile gi economicul" gi

,,T[rdmul-Ei." Un alt centu de convergenJi al celor tei texte il reprezintdproblema contactului marital, iar ,,Tapetul galben" susgine pledoaria pentruegalitate conjugald indirect, print-o formi de exploatare extem[ a punctelornevralgice ale relaliei de subordonare.

Sabotarea prejudeciflor de gen, in special legate de capacitateaintelectuald gi creativitatea femeii, se face aici indirect, print-o strategie ceirnbinA acceptarea docild cu exagerarea prin repetare. John gtie intotdeauna maibine, pentru cd e medic Ai e rafional, iar tatarea cu aer de superioritate a

,,gdsculipi norocoase" este ,,ceva normal int-o cdsnicie." Repetarea tncrescendo a acestei idei nu face altceva decit sd fi pund validitatea sub semnulintebdrii, ca, in final, sd o anihileze, prinf-un gest extem. Victorie sauinfifangere? Si citim finalul povestirii ca o infrdngere a femeii care, strivitd subpovara dominafei patriarhale, e condamnati sd se t6rdie, f[ri noim[,frecdndu-se de marginile spafiului permis ei, limitat de ziduri, gratii gi

frAnghie? Sau ca pe o izbdndd prin refrzarea tuturor coerciliilor, la un nivel cetranscede planul realitifi imediate?ti Rezolvarea acestei dileme lnterpretativerdmdne, pdnd la urmd, in sarcina fiecirui cititor, dar chiar gi simpla ridicare a

t5 Vezi, in acest sens, Elaine R Hedges, ,,Out at Lasf? The Yellow lTallpape-r after Two

Decades of Feminist Criticism' in The Captive Imagination: A Casebook on ,,The YellowWallpaper. " New York Feminis! 1922,319-333, Bak, John S. 'Escaping the JaundicedEye: Foucauldian Panopticism in Charlotte Perkins Gilman's The Yellow Wallpapef' Studies

in Short Fiction3l.l (1994):3944

1.1

acestei probleme repreztnti o victorie in ceea ce priveqte problematizareapertinenlei ierarhiei de gett.tu

Amelia Precup

Referinfe:

Gilman, Cbarlotte Perkins Herland, The Project Gutenberg eBoolg posting Date:June 25, 2008 [EBook #32] Release Date: May lO,lggz

Xxx, "The Yellow Wallpaper" The Project Gutenberg eBoolg posting Date:November 25, 2008 [EBook #19521Release Date: Novemb er,1999

Xxx, Women and Economics, New York: Dover Publications, 1998

Balq John s. "Escaping the Jaundiced Eye: Foucauldian panopticism in charlottePerkins Gilman's The Yellow wallpaper]' studies in short Fiction 3r.1 (1994):3944. ProQuest Cental. Web. 5 July 2015.chang Li-wen. "Economics, Evolution, and Feminism in charlofte perkins

Gilman's Utopian Fiction", Vllomen's Studies, 39.4 (June 2010), 319-34g.P ro Qu e s t W eb. 4 F ebruary 20 | 2

Davis' cynthia J. "Love and Economics: charlotte perkins Gitnan on 'TheWoman Question."', ATQ; 19.4 @ec 2005), 243-258. proeuest Web. 7Febnnry2012

Davis, cynthia J, and Denise D. Knight. charlotte Perkins Gilman and Hercontetnporaries. Literary and Intellectual Contexts. Tuscaloosa: The university ofAlabama Press,2004 tDoclq Julie Bates et. al. "'But one Expects that': charlotte perkins Gilman's zlze

Yellow wallpaper and the Shifting Light of Scholarship." pMLA.pubricationsof the Modern Language Association of America 111.1 (1996): 5245.ProQuest Web. 5 July 2013

Eagly, Alice H. & Antonio Mladinic. "Gender stereotypes and Attitudes TowardWomen and Men", Personality and Social Psycholog Bulletin, 15.4 @ec.1989), 543-558. Web. 7 February 2012

Hedges, Elaine R "'Out at Last?' The Yellow Wallpaper after Two Decades ofFeminist Criticism"' rnThe Captive Imagination: A Casebook on "The yellowWallpaper" Catherine Golden (ed.), New York Feminis! 1922,319-333

tu O'oictoti. notabilE 9i imediatd a acestui text constii in frptul c4 dupi publicare, CharlottePerkins Ctilnan i-a trimis o copie doctonrlui S. Weir Mitchell, detennin6ndu-l astfel peacesta sd iqi schimbe modalitatea de abordare a tatamenfirlui neurasteniei la femei prinrepaos la pat. lncapacitatea femeilor de a face fali solicitiirilor intelectuale, datoratipresupusei lor inferioritiili mentale, era consideratii una dintre cauzele principale aleafecliunilor psihice.

72

Lefkowi? HorowiE, Helen. Wild Unrest. Charlotte Perkins Gilman qnd the

Making of "The Yellow Wallpaper". Oxford: Oxford University Press, 2010Madsen, Deborah L. Feminist Theory and Literary Practice, London & Sterling

Virginia: Pluto Press, 2000

Martiq Diana. ,,Charlotte Perkins Gilman and The Yellow Wallpaper." The

American Jownal of Psychiatry 164.5 Q007): 736. ProQuest Web. 5 July2013

Tucker, Phebe et. al. ,"tlelping Medical Students Understand Pos$artum Psychosis

Through the Prism of The Yellow Wallpaper by Charlotte Perkins Gilman"Academic Psychiatry,28.3, (Fall2004): 247-250. ProQuest Web. 5 July 2015

13

FEMEILE SI ECONOMICUL

Un studiu al relaliilor economice dintre bdrbafi Sifemeicafactor al evoluliei sociale

PrologrT

La fnceputul vremii, prin pdduri primare umbldnd,'Nainte ca sufletul noplii preistorice lumind s-ofere,Omul doudpdrli egale era: tovardsi cutezdnd,Sdlbatici Si liberi in necugetdtd pldcere.

'Nainte ca sufletul sd sefi ndscut sau constiinla-ncet s_apard,'Nainte ca sufletul sd sefi ndscut scnt bdrbatul Sifemeiisdfie,'Nainte de-afi gdsit Copacul Cunoasterii asadaia,'Nainte sd qtie cd simte, sd Stie cd Stie,

Spuse Durerit, ,,h inlelept acu - qi te cunosc deja,Nu voi mai suferi, putdrea-nlelepciilnea sd domine!,'Apoi Pldcerii, ,,Puternic sunt Si iyi voi ardtaVoinla omului te-apucd Si te line!"

Hrand avu pentru pldcere, vin pentru veselie.

$i femeia? Ah, femeia ! Coroand a pldcerii S o apte,

I lui era, - Stia! Putemic in nebunie,In zorii rdpezi de dupd preistorica noapte.

A lui pe veci! Glorie gingaqd Si dulce ea vafi!Oh, dar el o va iubi! Iar ea doar pe dt il va iubi! decide;EI va munci, vaface totul pentru ea, o va.feri, -Nicicdnd ea nu-l va pdrdsi pdn-ochii s-or inchide.

t7 Ve"suri taduse de Ioana Sasu-Bolba.

1.4

Strdns a legat-o sd nu-l poatd ldsa weodatd;DeSi fncd slab, el a linut-o sd nu poatd zbura,'Flacdra pasiunii vie-a finut-o toatd,Prin tot ce marea qi cerul Si-uscatul ne pot da.

Dar, vai, lunga cdldtorie! prin vremi incete, laSe,Pe care-mpreund au trudit-o orbi, Schiopdtdnd de zor:Carte puternicd cu mii de pagini ruSinoase,De la a pddurilor libertate pdn-astdzi, la-nchisori!

Hrana pentru pldcere, cu boli l-a chinuit!Vinul pentruveselie la crimd l-a purtat!$ifemeia? O va avea cdnd vrea, pdn-la sfdrSit -N-a mai vdzut-o ca-n vremuri de-altddatd niciodat'!

Dusd-i tovardsa zilei cdndviala mai tdndrd era,Ea ce linisteSte, odihneqte, ajutd, salveazd-mprejilr.El o cautd-n van c-o foame ce fdr-de sfdrSit se vrea;Singur sub tironii lui, peste ai lui sclavi lafel singur!

Truditor, aplecat sub chiar greutatea a-ceea ce-aiJdcut!Tu ce trist Si singur eSti, dar singur invan!Ce-ai incercat Pldcerea s-o cucereSti, dar n-ai putut,Aflfind cd Pldcere-i doar alt nume dat Durerii tamdn -Natura te-a reficut, iertdnd tot ce-ai/dcut rdu!Domnul n-auitat, deqi omul mereu oface!Sufletul-femeie se ridicd tn ciuda pdcatului tdu -Elibereaz-o acum, tncrede-te-n ea! Ei totugi, de tine-i place!

S-o iubeSti? Ea te va iubi cum libertatea doar o Stie!S-o iubeSti? Te va iubi atdt cdt vafi Dragostea!De inimafemeii nu te teme! Amard n-o sdfie!Anii durerii ei au invdlat-o cum este a ierta!

L5