Femeia. Timpul - Editie Speciala Nr.2

Fii frumoasă cu AVON!

E timpul să te apreciezi la justa valoare şi să ai grijă de frumuseţea ta. Completează talonul de participare de mai jos şi obţine şansa de a fi norocoasa posesoare a unui set complet de produse cosmetice oferite de AVON. Expediază talonul la adresa redacţiei: MD-2005, Chişinău, bd. Grigore Vieru, 22/2. Participă şi intră în posesia noii colecţii de produse AVON! Câştigătoarea va fi desemnată prin tragere la sorţi.

Septembrie 2010, Nr.2

Petru [email protected]

Dialogul sună cunos-cut? În lumea bărbaţilor acesta e un semnal mare de alarmă: femeia este enervată. De obicei, nesimţirea arătării de lângă ea, de a nu o băga în seamă atât de mult pe cât şi-ar dori, reprezintă elementul declanşator al furiei feminine frumos împachetate în vârful de lance al designului dumnezeiesc. O frumu-seţe care întotdeauna este pregătită să taie adânc „porcul” de lângă ea, pe cel care nu o înţelege şi căruia nu-i pasă îndea-juns de mult de existenţa sa.

De-a lungul vremuri-lor, m-am tot confruntat cu acest scurt schimb de replici. Că a venit după ce am petrecut prea mult timp la computer cu spatele la ea sau după ce am fost prea captivat de un documentar fabulos despre Univers pe Disco-very, în timp ce ea gătea în bucătărie, finalitatea a fost aproape de fiecare dată aceeaşi: liniştea mormân-tală şi „mirosul” morţii din aerul unui viitor câmp de bătălie.

- Ce-ai păţit?, întreb eu cu speranţa că…

- Nimic…- Este clar că ai ceva.

Ce ai?- Nimic, ţi-am zis,

răspundea ea aproape întotdeauna privind în jos cu boticul activat într-un mod evident.

De ce nu spune direct ce o deranjează? Poate pentru că, în foarte multe cazuri, ea doreşte ca el, intuitiv, să o înţeleagă, uitând că el foloseşte mai mult emisfera stângă a creierului, nu pe cea dreaptă, răspunzătoare şi de emoţii şi INTUIŢIE?..

E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TALON DE PARTICIPARENumele________________________________________________________________________________________________________________________

Adresa________________________________________________________________________________________________________________________

Telefonul_______________________________________________________________________________________________________________________

Câştigătoarea concursului din ediţia trecută, din 10 septembrie, este Oxana Erşov din oraşul Rezina.

Adevăr şi Oroare

Ce-ai păţit? Nimic…

Ina Surdu:

„Dacă ar trebui să mă fac mai urâtă pentru un rol bun, n-aş ezita” Pagina 15

Culinar.md

Dosarele minții

Salată mexicană cu legume

Şcoala, între obligaţie şi plăcere

Pagina 16-17

Pagina 18

VINERI, 10 SEPTEMBRIE 201014 TIMPUL FEMEIIwww.timpul.md

Lipsa mişcării favorizează sau agravează celulita, pentru că încetineşte circulaţia sanguină şi limfatică, favorizând retenţia de lichide la nivelul picioarelor. Mai pre-cis, făcând puţină mişcare, nu soliciţi la maximum pompa piciorului, acea pernuţă venoasă aflată sub arcul plantar care, la fiecare pas, împinge sângele în sus. Iar la formarea pielii cu aspect de coajă de por-tocală contribuie şi poziţia greşită, tipică celor care petrec ore în şir în faţa biroului. Pentru a scăpa definitiv de rotunjimi şi pernuţele de pe coapse există un secret:

să alegi metoda cea mai potrivită stilului tău de viaţă.

Poţi apela la o metodă extrem de simplă, care ajută la arderea caloriilor: mişcarea degetelor de la picioare, ridicarea în picioare pentru a dezmorţi genunchii, schimbarea deasă a poziţiei pe scaun. Toate acestea îţi vor permite să arzi 350 de calorii pe zi, fără niciun efort. Altă metodă e să parcurgi cât mai mulţi paşi pe jos, fie în drumul tău spre serviciu, fie înapoi, spre casă, sau din bucătărie spre sufragerie. Şi asta pentru că mersul pe jos îmbunătăţeşte

aportul de oxigen la nivelul ţesuturilor cutanate, topeşte grăsimile, contrastând cu retenţia de lichide. O a treia metodă vizează partea cosmetică a luptei împotriva celulitei. Fă un duş călduţ şi fricţionează bine pielea, pentru a îndepărta celulele moarte. Apoi, alege o mască corporală pe bază de argilă sau o cremă anticelulitică, masează bine cu ea zonele cu probleme, iar apoi împachetează-le în folie de plastic. Astfel, proprietăţile acestor produse vor fi potențate şi vor acţiona mult mai bine.

Timpul.md

Cofeina. Este un drog consumat zilnic - 80% din populaţia adultă îl foloseşte pentru a se trezi mai uşor dimineaţa sau pentru a nu adormi în orele nocturne. În realitate, cofeina nu furni-zează energie organismului nostru, ci ne oferă doar sen-zaţia de vioiciune, fiind pur şi simplu un stimulent.

Caşcavalul. Dacă ai de gând să aţipeşti, nu consuma caşcaval tare (mai ales din cel care miroase foarte bine). Nivelul ridicat de aminoacizi nu te vor lăsa să adormi.

Mâncarea condimentată. Porţia de aripioare condi-mentate consumate în faţa televizorului cu siguranţă e foarte apetisantă, însă nu îţi va fi de folos înainte de somn, mai ales dacă eşti pre-dispusă la arsuri de stomac. Ai grijă să serveşti bucatele condimentate în timpul zi-lei, pentru a preîntâmpina insomnia.

Alcoolul. Chiar dacă e considerat un depresant, e puţin probabil că te va ajuta să adormi. Alcoolul nu re-laxează, ci lasă organismul să intre în faza de adormire intensă. Chiar dacă vei ador-mi, dimineaţă nu te vei simţi odihnit.

Ceaiul de iasomie. În general, ceaiurile din plante sunt benefice pentru somn. Însă, pentru unii, ceaiul de iasomie este cauza insomni-ei şi a hipertensiunii. Dacă sunteţi din această catego-rie, evitaţi să beţi ceai cu câteva ore înainte de somn.

...şi şapte sfaturi pentru combaterea insomniei

1. Mergi la culcare şi tre-zeşte-te la una şi aceeaşi oră, chiar şi în weekend, indife-

Secrete despre şi pentru somn

Cinci produse care-ţi fură somnul...

rent de numărul de ore dor-mite şi de starea de oboseală. Respectarea unui regim va condiţiona fortificarea ci-clului „culcare-trezire” al organismului.

2. Nu consuma cantităţi mari de mâncare sau băutură înainte de culcare. Mănâncă o cină uşoară cu cel puţin două ore înainte de somn. Dacă eşti predispusă la arsuri de sto-mac, evită grăsimile şi con-dimentele, care-ţi pot cauza disconfort. Evită nicotina, cofeina şi alcoolul. Acestea sunt stimulente care te pot ţine trează toată noaptea. Bea cafea cu opt ore înainte de ora de culcare. Organismul nos-tru nu depozitează cofeina şi îi ia multe ore să elimine acest stimulent şi efectele sale.

3. Fă cu regularitate exer-ciţii fizice. Transformă-ţi dormitorul întru-un spaţiu răcoros, întunecat, calm şi confortabil. Creează-ţi în cameră atmosfera perfectă pentru un somn uşor. De-corează camera cu lumânări

parfumate, pernuţe, perdele de culoare închisă şi alte accesorii, care te vor ajuta să adormi mai repede. Lenjeria de pat de culoare albă e cea care oferă un anumit confort psihic şi ajută la somn.

4. Dormi mai ales noaptea. Obişnuinţa de a moţăi ziua fură din orele nocturne de somn. Limitează-ţi somnul de zi la maximum jumătate de oră după-amiază. Dacă faci ture de noapte şi eşti nevoită să dormi ziua, acoperă fereastra cu o pânză de culoare închisă, astfel încât lumina soarelui să nu-ţi întrerupă somnul.

5. Alege o saltea şi o pernă con-fortabile. Dacă partajaţi patul, asiguraţi-vă că există spaţiu suficient pentru două persoane. Copiii şi animalele sunt adesea perturbatori, deci, ar putea fi stabilite limite referitor la cât de des dorm ei în pat cu tine.

6. Aşază-te în pat doar atunci când eşti foarte obosită, gata de a adormi. Dacă după 10-15 minute nu poţi să adormi,

ridică-te din pat, schimbă camera şi stai în picioare până când simţi că ţi se face somn. Mergi înapoi în pat atunci când iarăşi oboseşti. Încearcă să eviţi dorinţa puternică de a adormi, întrucât aceasta face somnul imposibil - corpul e instruit să urmărească nu adormirea, ci, dimpotrivă, să rămână treaz şi să-şi observe reacţiile corporale (ce anume nu-l lasă să adoarmă).

7. Foloseşte somnifere doar ca o ultimă soluţie. Consultă medicul înainte de a lua somnifere. Asigură-te că pastilele nu vor interacţi-ona cu alte medicamente pe care le iei sau cu o condiţie medicală existentă. Ai grijă să reduci doza treptat atunci când vrei să renunţi şi nici-odată nu amesteca alcoolul şi somniferele. Dacă te simţi somnoros sau ameţit în tim-pul zilei, discută cu medicul de familie referitor la modifi-carea eventuală a dozelor sau întreruperea tratamentului medicamentos.

Elena Sărăteanu

Liber prin mintea femeilor

O dulce durere de cap

Petru [email protected]

Adesea catalogată de autosuficienţa masculi-nă drept haotică şi total incoerentă în situa-

ţii-limită, femeia, de fapt, e cea care generea-ză chiar autosuficienţa masculină însăşi, căci fără de ea bărbatul nu ar avea sens.

Cum ar arăta o frunză, dacă nu ar exista formele feminine? Ori un delfin? Ori stilo-

ul pe care-l ţin acum în mână? Totul ar fi gri, dar un gri urât, întunecat şi plin de ascunzişuri, aşa cum ar arăta mintea umană, neseparată în sexe, o minte încuiata de singurătate şi lipsită de întrebări existenţiale... O poartă închisă cu un lacăt ce nu acceptă nicio cheie, din simplul motiv că aceasta n-a fost concepută.

Ne dau multe dureri de cap. Dacă femeia ar trebui premiată pentru merite deosebite

în câmpul existenţial al bărbatului, durerile de cap pe care ni le provoacă uneori sunt în mod clar motivaţia cea mai potrivită pentru o asemenea distincţie. Dar crezi tu, bărbatul care citeşte pro-babil la toaletă aceste pagini uitate de soţie prin cameră, că fără acele dulci dureri de cap ai trăi mai bine? Am trecut prin relaţii incredibil de frumoa-se, graţie cărora am devenit Doctor în Psihologia Cuplului, prin perioade în care am învăţat de la ele ce însemn eu. Am învăţat ce înseamnă de fapt diplomaţia, dorinţa de a conlucra, de a realiza cu adevărat ceva, de a deveni imun la durerile de cap provocate de isteria feminină ocazional prezentă în viaţa mea liniştită de bărbat autosuficient. Am luat-o nu o dată peste picior pentru fisa care nu-i cădea la momentul potrivit sau pentru simţul de-zastruos al orientării în spaţiul urban al capitalei şi m-a enervat la culme cu episoadele ei de gelozie. Dar fără aşa ceva parcă trăiesc degeaba.

Femeia nu este precum sarea-n bucate. Ea este elementul ce stă la baza formarii celui

mai mic cristal de sare, fără de care nu ar exista marile saline ori apa mării. Dulceaţa ei poate fi menţinută atâta timp, cât bărbatul reuşeşte să-i asigure armonia necesară, căci, în caz contrar, ea poate deveni extrem de sărată, chiar amară pe alocuri, cu tente acre. Forţa ei interioară nu poate fi egalată de niciun vulcan, moliciunea atingerii sale o întrece pe cea a mătăsii, instinctul ei matern poate măcelari haite întregi de lei înfometaţi din dorinţa de a-i apăra pe cei dragi, iar sărutul ei este capabil să-l îmblânzească până şi pe cel mai mare tiran, pentru că autosuficienţa lui ar fi în van fără prezenţa ei la braţul său...

Aceasta e femeia privită cu ochii unui băr-bat de doar 26 de ani, care mai are multe

vârfuri montane de cucerit. Ştiu doar că nu aş face nimic, dacă nu aş avea cu cine împărtăşi bucuria victoriei, la un pahar de vin roşu, în faţa unui şemineu aprins şi mângâiat de căldura atingerii fiinţei ce a reuşit să înglobeze cele mai frumoase calităţi pe care Dumnezeu le-a aruncat, aparent aleatoriu, pe Pământ.

Soluţii anticelulită pentru cele care stau mult la birou

TIMPUL PRACTIC

VINERI, 10 SEPTEMBRIE 2010 15TIMPUL FEMEII www.timpul.md

femeia

Despre tânăra actriţă Ina Surdu, primul

lucru pe care eşti tentat să-l zici - şi, de regulă, aşa se întâmplă - e că-i frumoasă. Ce-i drept, deşi am apucat s-o văd în câteva spectacole, personal am realizat că arată „ca pe copertă” recent, într-o discuţie cu regizorul Mihai Fusu. „Dacă asemenea fru-museţi mai au curajul să meargă în actorie, înseamnă cu nu e totul pierdut la noi”, mi-a spus el, oferindu-mi ast-fel un punct de pornire pentru acest interviu...

Sorina Ştefârţă

- Ina, şi cum se face că asemenea frumuseţi aleg o meserie care la noi mai are până a fi una „de succes şi de prestigiu”, dar şi care să te hrănească?

- Ştiu de această realitate tristă, dar teatrul s-a întâm-plat atât de frumos în viaţa mea, încât nu mai pot să re-nunţ. Vorba e că, iniţial, eu am studiat la Facultatea de Limbi Străine a USM, specialitatea Engleză/Spaniolă. Ajunsă în anul doi, însă, am înţeles că nu mă simt în apele mele aco-lo... Într-o zi de septembrie, măcinată de incertitudini, vorbeam cu mama şi, nu mai ştiu cum, am zis că aş putea să mă transfer la Arte. În aceeaşi zi, spre seară, am păşit pragul Academiei de Arte, unde am găsit-o pe dna Nelly Cozaru. Ea m-a scanat cu privirea şi l-a sunat pe Anatol Durbală. Fiind originară din Bălţ i , numele lor nu-mi spuneau prea multe... Ei mi-au orga-nizat un examen, cu poezii şi cântece, după care m-au avertizat: „La noi se lipseşte doar dacă te calcă troleul! Şi nu se întârzie!”. I-am întrebat când se învaţă la Arte - de dimineaţă sau după amiază. „La noi se învaţă tot timpul!”, mi-au răspuns. Mi-am zis că sunt nebuni şi am plecat cu gândul că nu mă mai întorc. Iar a doua zi m-am transfe-rat la Teatru. Astăzi, mama regretă că m-a încurajat - la Limbi Străine fiind, eram fată cuminte, care-şi petrecea mai tot timpul acasă. De când am intrat la Teatru, viaţa mea s-a consumat la facultate şi pe scenă.

- Ce ai reuşit să faci în acest un an şi jumătate, de când ai absolvit?

- Am avut norocul să fiu angajată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, unde joc în trei spectacole - „Tache, Ianche şi Kadâr”, „Amorul dănţuie şi feste joacă” şi „Vi-sul unei nopţi de vară”. M-am filmat în două filme - „Tenis cu moldoveni” după best-sel-lerul lui Tony Hawks, regizat de Tony Hawks şi „Se caută

o mamă”, în regia lui Adrian Popovici, care este o poveste despre traficul de fiinţe şi destinele mutilate de acest fenomen. De asemenea, am fost implicată în două proiecte independente - „Pescăruşul” de Cehov, în regia lui Anatol Durbală, pe care l-am jucat la UNITEM, şi un spectacol despre violenţa domestică, la care lucrez în prezent împreu-nă cu câteva colege, ghidate de regizoarea Luminiţa Ţâcu.

- În ce constă ineditul acestui proiect?

- Voi porni de la faptul că nu există o piesă - există doar tema. Pentru început, am mers la „Casa Mărioarei”, acolo unde găsesc adăpost victimele violenţei domestice şi unde ni s-a încredinţat un jurnal cu mărturii. A fost zguduitor, dar când am dis-cutat prima dată cu o femeie pe viu, am înţeles că, raportat la realitate, jurnalul e, totuşi, literatură... Apoi am mers la Rusca, la închisoare, unde am cunoscut femei care sunt condamnate la 20 de ani de detenţie pentru că şi-au omorât soţul, dar care nu re-gretă asta. Am fost prin sate, am vorbit cu zeci de victime. Câte destine umane distruse am văzut!..

- Cine vei fi în acest spec-tacol?

- O poveste - deşi povestea presupune, parcă, ceva cu un final fericit... Voi interpreta rolul unei femei care şi-a omorât bărbatul şi care nu regretă. Dar credeţi-mă că, de fapt, eroina mea e sfâşiată de durere...

- Totuşi, multă lume insis-tă în convingerea că violenţa domestică e o problemă in-ventată şi mai ales exagerată de presă şi ONG-uri...

- Dimpotrivă, e o problemă acută, doar că puţini sunt cei care vor să recunoască acest fapt. Vorbesc doar cei cărora chiar le-a ajuns cuţitul la os. În toate istoriile, găseam aceleaşi

explicaţii pentru tăcere: gura lumii, ruşine, pozor - chiar am utilizat acest cuvânt în spectacolul nostru. Apoi vine problema poliţistului care nu se implică, dar şi a victimelor care iartă prea uşor...

- Nu eşti prea tânără, la 24 de ani, pentru un asemenea „subiect-povară”?

- Nu este deloc povară,

şi-apoi, nici eu nu sunt omul care să vrea toată viaţa să recite poezii. Sunt o femeie concretă, care trăieşte într-o epocă şi societate concrete. Tocmai de aceea, probabil, când am început lucrul la proiect, ne-am mărturisit iniţial propriile istorii. Căci fiecare dintre noi a fost mar-cat de violenţă. Nu neapărat de pumni - cuvântul, se ştie, deseori doare mai tare.

- Care este imaginea tea-trului moldovenesc în ochii tinerilor actori?

- Noi încercăm să avem o activitate diversificată, să îmbinăm angajamentele pe scene mari, precum e cea cla-sică a Naţionalului, cu proiecte independente şi inovatoare. Cel mai important e să ai de lucru, căci lâncezeala distruge actorul, îl face să-şi iasă din minţi. Din fericire, eu am avut permanent roluri.

- Cum trece prin viaţă o femeie frumoasă?

- Greu. Pentru că trebuie în permanenţă să demonstrezi că, dincolo de frumuseţe, mai există şi minte, şi suflet... Ban-curile cu blonde nu mă mai afectează demult - doar că mă întreb ce ar mai inventa dacă m-aş vopsi pe negru într-o zi... Apropo, la anul doi de fa-cultate, se monta piesa „Avant de mourir” de Val Butnaru. Jucam cu Igor Caras şi eroina mea era bolnavă, dar ascundea acest lucru. Doar spre final ea urma să-şi scoată peruca şi să-i arate lui - care-i tot spunea că e prea bătrân pentru ea şi că dragostea lor n-are nicio şan-să - că nici ea nu mai are mult

de trăit. Şi aici urma să apar cheală... Eu am vrut să mă rad pe cap, dar în ultimul moment şi regizorul, şi dl Butnaru au insistat să nu fac asta pentru că, ziceau ei, e totuşi vorba de teatru... Şi sunt convinsă că, dacă ar trebui să mă fac mai urâtă pentru un rol bun, n-aş ezita. Am avut noroc de pro-fesori buni care nu mi-au dat roluri de eroine frumoase şi atât. Maşa din „Pescăruşul”, de exemplu, nu e nici pe departe romantică - dimpotrivă, ţigara, vodca şi veşmintele negre o caracterizează.

- Cum stai cu ţigara şi vodca în viaţa reală?

- Am învăţat să fumez pe la anul trei de facultate, dar nu fumez decât în scenă, dacă o cere rolul. Şi nici vodca nu e printre băuturile mele pre-ferate. Fiecare alege ce vrea în viaţă şi eu am ales să trăiesc fără băutura şi ţigară.

- Pentru cât şi pentru ce îţi ajunge salariul de actriţă?

- Nu pentru foarte mult şi nu pentru foarte multe... Dar tatăl meu, care a ştiut să se descurce în viaţă, întotdeauna m-a învăţat să fiu indepen-dentă şi să-mi fac banul meu. Astfel, încă fiind la facultate, am absolvit cursuri de coafor şi machiaj şi nu o dată, înainte de ore, alergam să fac un machiaj şi să-mi câştig propriul ban. Independenţa financiară este extrem de importantă pentru o femeie, indiferent de cât e de bogat bărbatul care se află alături de ea.

- Îţi mulţumesc pentru in-terviu şi aşteptăm să ne inviţi la spectacole!

Ina Surdu:

„Dacă ar trebui să mă fac mai urâtă pentru un rol bun, n-aş ezita”


Argument

Bucătăria este totul!

Culinar.md

Mira Tă[email protected]

În bucătărie te poţi exprima, poţi regăsi gusturi şi arome care să-ţi amintească de mii de experi-enţe. Cu bucătăria poţi cuceri un preşedinte de ţară, la fel cum poţi cuceri şi inima bărbatului pe care îl iubeşti…

Senzaţia specială a celui care gustă din bucatele pregătite după

reţeta recent descoperită, iar apoi te priveşte, surâde şi ochii i se luminează, ţi se transmite şi ţie şi te face să te simţi tu însăţi fericită! Dar asta, doar dacă găteşti cu suflet şi dacă depui toată atenţia posibilă si imaginabilă în ceea ce faci!

Nu trebuie să fie ceva sofis-ticat - doar proaspăt şi gustos. Bucătăria trebuie redescoperită, actualizată în permanenţă. Nu trebuie să rămâneţi fidele celor

zece reţete învăţate de la mama, lăsaţi-vă imaginaţia să zburde, să facă experimente culinare - învă-ţaţi doar bazele culinăriei, ce şi cu ce se combină.

Aşa cum am promis acum două săptămâni, vă voi ajuta nu doar cu reţete, dar şi cu sfaturi din sfera bucătăriei. Încercaţi să vă faceţi singure viaţa mai uşoară, nu vă complicaţi inutil. Totul poate fi simplu, gustos şi rapid.

Salată mexicană cu legume

Bruschete cu roşii

Marinate cu gust deosebitMarinate corect, carnea şi fructele de mare au un

gust special. Procesul de marinare nu trebuie confundat cu cel de macerare - un alt proces desti-nat, de obicei, fructelor şi care implică păstrarea de alimente într-un lichid (cum ar fi alcool sau chiar ceai) pentru a-l inspira cu aromele sale. Baiţul şi saramura sunt tradiţionalele marinate româneşti. Două dintre cele mai cunoscute marinate sunt:

1. Mediteranean (pentru circa 800 g miel): amestecaţi zece linguri ulei de măsline, o linguriţă scorţişoară, două linguriţe chimen, o linguriţă sare, un chili (tăiat inele mici), două linguri mentă (bine tocată) şi o linguriţă usturoi (to-cat mărunt). Ungeţi carnea cu acest amestec, acoperiţi-o şi lăsaţi-o circa o oră la rece.

2. Sos hoisin şi susan (pentru circa 800 g miel sau vită): amestecaţi două linguri ulei de susan, două lin-guri ulei, şase linguri sos hoisin, şase linguri oţet din vin roşu, o linguriţă susan prăjit, 20 g ghimbir (tăiat rondele), un căţel de usturoi (tocat). Stropiţi carnea cu amestecul rezultat şi lăsaţi-o cel puţin două ore la rece. Marinarea este folosită în multe bucătării din întreaga lume fiind, de multe ori, un proces culinar în sine. Multe dintre gusturile picante şi acre ale alimentelor din Asia de Sud sau din Caraibe se bazează pe marinate pentru a-şi însuşi aro-mele caracteristice. Marinatele sunt extrem de versatile şi pot fi folosite pentru a împărtăşi doar puţină aromă, cu câte-va condimente simple, proaspete, de bază, sau pentru a crea arome pregnante, cu plante foarte aromatice şi condimente. Componentele-cheie pentru marinate se împart în trei grupe - acizi, cum ar fi oţet (vin) sau suc de lămâie; ule-iuri şi condimente. O bună marinată va avea o proporţie echilibrată şi variată a celor trei elemente, în funcţie de tipul de produse alimentare şi aromele pe care doriţi să le obţineţi.

Ingrediente- 200 g mazăre- 200 g fasole verde- 150 g boabe de fasole

uscată roşie- 200 g morcovi- 200 g porumb- 4 roşii- 4 castraveţi de mărime

medie- 100 ml ulei- 50 ml oţet balsamic- 2 ardei roşii iuţi- o ceapă, sare, piper

Mod de preparareFierbeţi separat mazărea,

fasolea verde, boabele de fa-sole roşie şi morcovii. Când s-au fiert, se taie cubuleţe fasolea verde împreună cu morcovii şi se pun toate într-o salatieră. Se adaugă boabele de porumb fierte sau conservate, roşiile, cas-traveţii curăţaţi de coajă, tăiaţi cubuleţe, ceapă tăiată mărunt sau felii subţiri. Se

amestecă toate legumele. Se condimentează cu ardeii iuţi (chili), sare şi piper, după gust. Se adaugă ulei şi oţet balsamic. Salata mexicană se serveşte rece.

Notă

Această salată mexicană cu legume, aromată şi hrănitoare, este un aperitiv sau o gustare excelentă, plină de calorii şi vitamine. Prepararea de salată mexicană cu legume se poate simplifica dacă se folosesc legumele congelate existente pe piaţă denumite „amestec mexican”.

Ingrediente- O franzelă tip baghetă- 4 roşii- 4-5 căţei usturoi proaspăt- 6 linguriţe ulei de măsline- piper, sare

Mod de preparareSe taie bagheta în felii potri-

vite care se prăjesc într-o tavă băgată în cuptor la temperatură mare până când se rumenesc. Se curăţă căţeii de usturoi şi se taie în lungime. Când feliile de pâine sunt gata, se scot pe o farfurie şi apoi se freacă pe o parte cu ustu-roi ungându-se şi cu puţin ulei de măsline. Roşiile se decojesc, apoi se taie în cubuleţe (de aproxima-tiv 1 cm). Se amestecă roşiile cu piper şi sare după gust. Umplu-tura obţinută se aşază pe feliile de pâine. Se ornează eventual cu verdeţuri tocate. Bruschetele se servesc calde, ca aperitiv sau la micul dejun.

NotăBruschetele au apărut ca specialitate cu mulţi ani în urmă în Italia. Istoria lor e simplă datorită ingredientelor principale: pâine, usturoi şi ulei. În ziua de azi se consumă peste tot în lume ca fiind delicatese. Căutând prin cărţile de bucate, am găsit în jur de 40 de feluri de bruschete… Azi m-am oprit doar la reţeta pe care o fac eu frecvent.


Culinar.md

Aşteptăm propunerile voastre pe adresa

[email protected]

Cocktail Bahama Mama

Ingrediente- 15 ml rom- 15 ml rom cu aromă de nucă de cocos- 15 ml sirop de grenadină- 30 ml suc de portocale- 30 ml suc de ananas- o cană gheaţă pisată

Mod de preparareMai simplu de atât nici nu se poate: se amestecă romu-

rile cu sucurile de fructe şi gheaţa într-un blender, apoi se toarnă conţinutul într-un pahar special de cocktail ornându-se după gustul fiecăruia… Gata… Hai noroc!

NotăCând auziţi de Bahama Mama nu vă gândiţi la Boney M şi poate la petrecerile din adolescenţă. Gândiţi-vă pur şi sim-plu la un cocktail delicios de răcoritor. Şi acest cocktail revine în viaţa cluburilor anilor 2010 ca fiind unul „retro”.

Primul peşte modificat genetic e pe cale să intre în magazine

Lucruri simple pentru a da culoare vieţii

Banalul şi magnificul borcan de conserveE deja toamnă, după-amiezile şi serile sunt tot mai

scurte şi răcoroase, o toropeală plăcută ne cuprinde, mai ales în weekend. Pentru cei ce vor să petreacă o zi liberă acasă, iată câteva idei pentru a le face creative.

Ce faci cu borcanele de sticlă după ce le goleşti? Da, e vorba despre banalele borcane de conserve care pot deveni, foarte simplu, vaze sau recipiente pentru păstrat condimentele. Sunt sigură că parte din acestea merg la ţară, la rudele care le folosesc, iar o bună parte le arunci. Ideea nu mi-a venit mie, dar răsfoind o revistă de decoraţiuni am văzut ceva asemă-nător. Nu aveam în casă materialele ca să-mi iasă întocmai ca în poză, dar am improvizat şi la final borcanul arată chiar bine. Aşa că, dacă tocmai ai terminat un borcan de castra-veţi sau de sos, spală-l bine, dă la o parte capacul, fiindcă de el nu vei avea nevoie (decât dacă ai o idee ce să faci cu el), ia-ţi lângă tine nişte sârmă de grădinărit, de orice culoare, un patent, ceva lănţişoare, mărgeluţe şi medalioane vechi, chiar înnegrite de timp, nu neapărat din metale preţioase, pe care oricum nu le mai foloseai de ani de zile şi... la muncă!

Cum procedămDacă mai ţii minte vechile sifoane, învelite în plasa aceea

de sârmă protectoare, cam la aşa ceva trebuie să ajungem. Numai că acea împletitură era făcută de o maşină, aşa că nu trebuie să ne iasă chiar la fel. Pentru început, sub buza borcanului vom face un inel din sârmă, pe care nu-l vom strânge însă foarte tare. Vom face unul asemănător pe fun-dul borcanului, suficient de strâmt încât să nu depăşească fundul acestuia. Vom lua apoi un fir lung de sârmă şi îl vom trece pe sub cele două inele, obţinând astfel acel zigzag din imagine. Dacă vrei un anumit număr de zigzaguri, măsoară cam câtă sârmă îţi trebuie şi taie de acolo, altfel e destul de greu să manevrezi întregul mosor. Dacă nu ai măsurat bine, sau la final nu eşti încântat, nimic nu te împiedică să mai tai o bucată de sârmă şi să continui, fie îndesind triunghiurile, fie obţinând romburi. La final, adaugă un lănţişor înnegrit de vreme, eventual şi un pandantiv la fel de vechi. Şi bucură-te, fiindcă din câteva lucruri inutile ai obţinut ceva drăguţ pentru rafturile din bucătărie.

Variante creativeDacă nu ai borcan, poţi folosi foarte bine un pahar sau

chiar o sticlă. Dacă ai o sticlă conică, poţi să o decorezi foarte uşor cu un şirag de pietre colorate. Nu trebuie să strici colie-rul, e suficient să-l prinzi normal şi să-l înfăşori pe sticlă, spre baza acesteia. Dacă ai un medalion pe care nu-l mai porţi, adaugă-l şi pe el, cât mai aproape de gâtul sticlei. Poţi folosi această vază apoi pentru flori mici, naturale sau artificiale. Cu siguranţă, va fi foarte drăguţă şi nu ţi-a luat decât câteva minute s-o faci. În plus, nestricând nimic, poţi oricând să foloseşti colierul pentru tine.

Autoritatea Americană pentru Hra-nă şi Medicamente urmează să decidă aprobarea somonului modificat gene-tic destinat consumului uman. Potrivit autorităţilor americane, somonul în cauză arată la fel ca cel normal, pescuit în Atlantic, şi nu prezintă niciun peri-col pentru mediu sau pentru oameni.

Compania AquAdvantage Salmon a injectat hormoni de creştere în so-monul atlantic, care-i permite peşte-lui să atingă perioada de maturitatea în jumătate din timpul necesar, mai exact, în 16-18 luni, comparativ cu 30 cât e normal. Dacă va fi aprobat, somonul va fi primul animal mo-

dificat genetic destinat consumului uman. Până acum, animale modi-ficate genetic sunt folosite în teste medicale şi ca animale de companie în SUA. Organismele modificate genetic de origine vegetală, precum porumbul şi soia, sunt prezente pe piaţa alimentară din întreaga lume de ani de zile. Consumatorii şi ecolo-giştii sunt împotriva intrării pe piaţă a alimentelor modificate genetic. Teama cea mare e dacă vor fi infor-maţi consumatorii asupra a ceea ce vor cumpăra, dar şi riscul să se dea undă verde şi pentru modificarea genetică a altor animale.

LămâiaÎnţepături de insecte: se

freacă zona cu o bucată de lămâie.

Gingii bolnave care sân-gerează - se freacă cu o bu-cată de lămâie.

Răceli, gripă, febră: se bea sucul unei lămâi, diluat în 1/2 pahar apă, sau se face gargara cu un pahar de apă caldă, la care s-a adăugat sucul unei lămâi.

Arsuri gastrice: se bea lent un pahar cu apă la care s-a adăugat o linguriţă cu suc de lămâie.

Greaţă, vărsături: sucul unei lămâi în 1/2 pahar de apă îndulcită.

Hemoragii nazale: un tampon de vată îmbibat în suc de lămâie.

Dureri de cap: comprese

cu suc de lămâie sau felii de lămâie pe tâmple.

Răni sau plăgi infectate: se aplică suc de lămâie ca atare sau diluat.

MereleDiaree la copii: 500 g

mere, date prin răzătoare. Se dau copilului în cinci mese.

Diaree la adulţi: se cu-răţă un măr de coajă şi se lasă până culoarea sa devine maro (se oxidează în contact cu aerul). În acest fel se eli-berează pectina, o substanţă care intră în componenţa ce-lor mai multe medicamente antidiareice.

Erupţia dentară şi ente-rocolita la sugari: se reco-mandă un ceai uşor îndulcit. Se taie un măr felii şi se fierbe în 500 g apă, zece minute.

SalviaCrampe intestinale, du-

reri de stomac: sub formă de ceai - pune două linguriţe de salvie într-un sfert de litru de apă, lasă să dea un clocot, apoi acoperă vasul.

Inflamaţii ale gingiilor, gurii şi gâtului: gargară cu infuzie. Se pun două linguriţe de muşeţel şi două linguriţe de salvie în 200 ml apă fierbinte şi se lasă să stea 15 minute.

Transpiraţiile abunden-te: ceai preparat din trei lin-

guriţe de salvie la un sfert de litru de apă. Atenţie! Aceasta este o doză destul de mare care nu se recomandă celor cu stomac sensibil.

Răni: sub formă de com-prese, datorită proprietăţilor astringente şi antiseptice. Infuzia se obţine din două linguriţe de plantă la 200 ml de apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute, apoi se filtrează şi se lasă să se răcească până la o tempera-tură suportabilă. Se înmoaie o bucată de tifon în infuzie şi se aplică pe rană.

Remedii din cămara taŞtiai că fructele şi legumele au şi proprietăţi terapeutice?

Dacă eşti răcită, ai febră sau te doare capul, nu trebuie decât să alegi remediul potrivit.


dosarele mintiiNu sfaturi, ci opţiuni

Cui îi este frică de psiholog?

Aşteptăm propunerile şi întrebările voastre pe adresa

[email protected]

Cinci minute de ştiri PSI

Să fii mai în vârstă, să fii mai înţelept!

Noi studii indică faptul că cei trecuţi de amiaza vieţii sunt, într-adevăr, mai înţe-lepţi în a şti să se confrunte cu conflictele şi în a accepta schimbarea şi incertitudinile vieţii. Nu este vorba de câte lucruri ştie cineva, ci despre felul în care se pricepe să gestioneze neînţelegerile - aşa-

zisa înţelepciune socială. Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au aflat că, faţă de persoanele mai tinere sau de vârste medii, cele în vârstă sunt mai capabile să accepte că valorile diferă, că lucrurile se schimbă odată cu timpul şi să admită punctul de vedere al altora. Tu când ai vorbit ultima dată cu bunica sau bunicul tău?

Cât de mult te odihneşti?

Dacă dormi şapte ore pe noapte, e posibil să nu te simţi la fel de plină de energie a doua zi, dar nici nu îţi pui sănătatea în pericol, consideră Susan Zafarlotfi, directoare a Institutului de somn şi tulburări ale somnului din cadrul Universităţii Hackensack din New Jersey. Dacă dormi mai puţin, însă, poate să îţi dăuneze: somnul insuficient conduce la boli car-diace, diabet, obezitate sau hipertensiune. Un studiu recent, realizat pe 68.000 de femei de vârstă mijlocie, a arătat că cele care dorm cinci ore sau mai puţin au o şansă mai mare cu 32% să se îngraşe câteva kilograme şi cu 15% mai mare să devină obeze, faţă de cele care dorm în medie şapte ore: „Atunci când dormi mai puţin de şase ore, chiar şi câteva nopţi, nu mai poţi lua decizii corecte şi îţi scade puterea de concentrare”, spune Zafarlotfi. Pentru a mări avantajul somnului, dormi cu şosete. Dacă ţi-e cald la picioare, dormi mai profund.

Persoanele cu mulţi prieteni trăiesc mai mult cu trei ani!

Un studiu realizat de cercetătorii de la două uni-versităţi americane arată că persoanele care au mai mulţi prieteni şi o relaţie apropiată cu familia au cu 50 la sută mai puţine şanse să moară devreme. Speranţa

lor de viaţă creşte cu circa 3,7 ani. Efectul prieteniei asupra organismului este asemănător celui de renunţare la ţigări. „Prietenii şi oamenii care ne sprijină ne pot face viaţa de zi cu zi mai uşoară. Îţi împrumută bani, stau cu copilul tău atunci când eşti plecat, te pot încuraja să adopţi un stil de viaţă mai sănătos, să mergi la medic sau să faci mai mult sport. Ei te pot ajuta şi indirect, îţi cultivă sentimentul că ai pentru ce trăi”, a explicat coordonatorul studiului.

Psihologii recomandă, mai ales în primii ani de şcoală, exersarea a ce s-a învăţat în cursul zilei, iar pre-zenţa unui părinte în acest exerciţiu e indispensabilă, pentru a-i aprecia progresul. Poţi să aplauzi reuşita lui, iar dacă greşeşte, corectează-l uşurel. Dacă nu ştie un cu-vânt, nu ezita să-i şopteşti soluţia. Astfel, îşi va căpăta repede siguranţa şi îşi va dez-volta gustul pentru a studia şi a-şi face temele. Dacă vrei să-l stimulezi mai mult, cere sfatul învăţătoarei, care va indica manualele şi cărţile adaptate vârstei lui. Iată mai jos câteva tehnici prin care îţi poţi motiva copilul să înveţe pentru şcoală, cu mai puţine ameninţări sau proteste din partea fiecăruia.

• Nu îl compara niciodată pe copilul tău cu altcineva (coleg de şcoală, vecin, fra-te, soră etc.). Fiecare copil e diferit şi special şi chiar dacă intenţia ta e bună şi în-cerci astfel să-l încurajezi să înveţe, nu vei face decât să îi creezi anumite frustrări.

• Spune-i poveşti care să-l motiveze. Explică-i de ce ar trebui să înveţe şi la ce o să-i folosească cunoştinţele dobândite. Oferă-i un motiv pentru care să înveţe.

• Nu negocia cu copilul tău şi în niciun caz nu îl „mi-tui”. Mulţi părinţi au obiceiul să ofere o răsplată copilului dacă învaţă, de tipul „vei primi o bicicletă dacă iei note mari”. Chiar dacă acest

lucru îl motivează să înveţe mai mult, nu este abordarea potrivită. El trebuie să înţe-leagă că învaţă pentru sine, nu pentru altcineva.

• Ai răbdare şi ţine minte că, în definitiv, este un copil şi va dura până când ideea de a învăţa sârguincios va prinde rădăcini. Adu-i amin-te constant de importanţa studiilor. Deşi nu îl poţi forţa să studieze, poţi să îl asişti în încercările lui.

• Trebuie să foloseşti în-totdeauna propoziţii afir-mative pentru a-l convinge pe copilul tău de importanţa

studiilor. Nu ţipa, nu ridica tonul şi nu îl critica atunci când ia o notă mică. Aceste lucruri îl vor face să aibă o aversiune spre învăţat.

• Învăţatul nu înseamnă doar „făcutul temelor”. Alocă timp şi pentru „studiu”.

• Încearcă să faci din studiu o rutină zilnică.

Atunci când există o rutină bine stabilită, copilul tău va protesta mai puţin când va veni ora de făcut teme. Roa-gă-l să înceapă să studieze în fiecare zi la aceeaşi oră. Lasă-l pe el să îşi aleagă ora, cu toate acestea, asigură-te că, orice oră şi-ar alege, o respectă în fiecare zi.

• Încurajează-l pe copi-lul tău să vorbească despre problemele pe care le are la şcoală. Vorbeşte cu copilul tău despre ce subiecte îi plac sau nu îi plac, care i se par grele. Lasă subiectul deschis şi vorbeşte cu el

despre aceste lucruri de câte ori poţi.

• Pentru a-l încuraja pe copilul tău, asigură-te că mediul în care învaţă este propice studiului. Alocă-i o cameră cu cât mai puţine lu-cruri care să îl distragă. Dacă nu dispui de spaţiu, încearcă măcar să-i păstrezi biroul

foarte orga-nizat, cu cât mai puţine obiecte pe el. Scaunul trebuie să aibă spătar pentru sus-ţinerea spa-telui.

• N u d e s c h i d e televizorul atunci când copilul tău încearcă să înveţe. Poţi s ta cu e l , dacă vrei, citind o car-te sau o re-vistă şi ur-mărindu-l c u c o a d ă ochiului.

• Evită să faci presi-une asupra copi lu lu i :

„Trebuie să fii primul, nota „nouă” nu e suficient de bună pentru tine”... Adesea, efectul nu e ambiţionarea lui, ci teama de eşec. Va fi atât de speriat să nu rateze, încât nu se va mai putea concentra la ce are de făcut, ci doar la consecinţele rată-rii sale. Iar probabilitatea de a rata e mai mare.

• Laudă-l atunci când primeşte note bune şi în-curajează-l să studieze în continuare. Dar şi aici sunt limite - nu îl lăuda prea tare, pentru că s-ar putea să devi-nă arogant.

Şcoala, între obligaţie şi plăcereCopilul tău este implicat într-o relaţie pe termen lung

cu şcoala şi studiul, iar atâta timp cât el va învă-ţa, la fel vei face şi tu. Dacă părinţii vor privi toată această perioadă ca pe un proces pozitiv, copiii nu vor aborda şcoala ca pe o obligaţie, iar temele vor deveni un obicei plăcut. Dar cum să îţi motivezi copilul pentru a învăţa la şcoală? Mai ales că motivarea este foarte importantă pentru creşterea încrederii în sine, respectiv, pentru performanţe şcolare mai bune?

Viaţa noastră, mai ales cea cu-prinsă între 15 şi 30 de ani, e pli-

nă de obiceiuri proaste care, după o vreme, se vor resimţi în starea de sănătate. Dacă ne dorim să trăim mai mult, n-avem decât să renunţăm la ele...

Fumatul. Cei care au început să fumeze din facultate sau chiar mai de-vreme şi acum au 30-40 de ani trebuie să ştie că încă nu e târziu să renunţe la ţigări. Studiile arată că cei ce renunţă la fumat între 30-45 de ani simt bene-ficiile imediat: scade riscul de a suferi

atacuri de cord, de hipertensiune sau boli cardiace. Societatea Americană de Luptă Împotriva Cancerului a stabilit că la trei luni după ce renunţi la fumat funcţiile plămânilor şi circulaţia se îmbunătăţesc considerabil, iar după un an fără ţigări şansele de a te îmbolnăvi de inimă şi de a suferi boli coronariene scad cu 50 la sută.

Băutura. Dacă regreţi anii în care ai băut în exces, beţiile din vremea studenţiei sau dacă acum ţi se pare că bei prea mult, e momentul să te opreşti. Specialiştii recunosc că organismul afectat de alcool nu se mai poate reface

în totalitate, dar îţi poţi ajuta ficatul să se însănătoşească, ceea ce îţi va asi-gura o stare generală de sănătate mult mai bună. „Consumul de alcool duce la acoperirea ficatului cu un strat de grăsime obligându-l să muncească mai mult”, spune Carlos Tirado, şeful unui centru de dezalcoolizare din Dallas, iar cei care decid să renunţe la băutură trebuie să ştie că recuperarea funcţiilor ficatului este un proces îndelungat. „Îţi ajuţi ficatul printr-o dietă lipsită de gră-simi, bogată în fructe şi legume”, spune acelaşi Carlos Tirado, care ne asigură că în aceste condiţii ficatul se va reface aproape în totalitate.

De ce-i mai bine fără alcool şi tutun


life style

Industria modei a trăit mult timp în limitele de jos ale tiparelor - modelele perfecte erau cele slabe, cu „siluete-schelet”. Aceste tipare au fost acceptate drept perfecţiune până la primele decese cauzate de bulimie şi anorexie. Atunci, industria de modă şi cea de model-ling s-a oprit în a mai promova ideea de fi cât mai slabă. Standardele frumuseţii au revenit la normal, formele volup-toase revenind în actu-alitate, ca pe vremea lui Peter Rubens.

Pe copertăÎn ultimele luni, revistele

internaţionale de modă au renunţat să promoveze mo-dele slabe. Ba mai mult, a fost lansată ideea potrivit căreia orice trup e frumos, iar re-viste ca Elle, V, Glamour, Vogue au folosit în pictoriale modele cu forme. Editorii de modă au vrut să demonstre-ze că hainele de marcă stau bine şi pe o femeie ce poartă măsura 40 şi nu are un abdo-men tocmai plat.

Vis, iluzie şi... realitate

Modele cu forme vs. modele slabe

Totuşi, ulterior, redactorii au revenit la pozele cu mo-dele slabe şi picioare lungi. În ciuda gurilor rele, care susţin că acestea au fost doar strategii de marketing pentru creşterea vânzărilor, editoa-

rea legendarei reviste Vogue, Anna Wintour, a promis că va continua să promoveze modelele mai voluptoase. Ea speră ca astfel să descurajeze şi alte publicaţii în a folosi modele scheletice: „Vogue

întotdeauna a încurajat mo-delele cu un trup sănătos şi sper că succesul modelelor ce nu se încadrează în actu-alele norme de frumuseţe va inspira industria modei să îşi regândească preferinţele”.

Pe podiumPentru prima dată în in-

dustria modei, în ediţia de anul acesta a Săptămânii Modei de la New York a fost prezentată o linie ves-timentară pentru femeile a căror greutate nu se înscrie în tipare. În plus, mai multe case de modă au început să creeze haine şi pentru femei-le voluptoase. Marc Jacobs şi

Prada au anunţat că vor in-clude în colecţiile lor pentru toamna 2010 şi măsuri mai mari de 38-40. Designerul Jean Paul Gaultier a ales un model cu forme, pe Crystal Renn, ca imagine a noii campanii publicitare pentru toamnă/iarnă 2010-2011. Renn e cel mai cunoscut mo-del cu forme şi a colaborat cu mai multe case de modă importante, cum ar fi Dolce & Gabbanna sau Chanel.

„Industria modei începe să se adreseze din nou fe-meilor reale. Acest accent pe forme marchează trecerea către reprezentări ale femei-lor şi nu ale fetelor, ca până acum”, a spus designerul

Michael Kors, justificând noile standarde ale frumu-seţii. Cu toate acestea, nu toată lumea preferă modelele cu forme. Astfel, designerul Karl Lagerfeld a declarat, răspicat, că: „nimeni nu vrea să vadă femei cu forme pe podium”. Deoarece, potrivit lui Lagerfeld, lumea modei înseamnă „vis şi iluzie”. El a clasificat decizia reprezen-tanţilor revistelor de modă drept „absurdă”, susţinând că cei care îl critică pentru că foloseşte manechine slabe nu sunt altceva decât nişte „mumii geloase”.

Silvia Ursu

Sezonul modei începe la New YorkDacă e să desprindem un mesaj la finalul Săptămânii Modei de la New York, acela ar fi: fiţi ponderate!

Pentru că, în primăvara şi în vara ce urmează, accentul se pune pe lejeritate şi naturaleţe. Se pune în evidenţă silueta înaltă şi lejeră, uneori aparent neglijentă, se poartă şifonul, tulul şi mătasea...

Despre New York Fashion Week critica de modă afirmă că nu se ridică şi nu va reuşi să se ridice la pretenţiile Parisului şi nici chiar ale Londrei. Totuşi, este evenimentul ce deschide şirul avanpremierelor sezonului următor în designul vestimentar. Şi, chiar dacă are o tradiţie relativ recentă comparativ cu manifes-tările europene de gen, NY FW reuneşte nume consacrate, dar şi aspiranţi care luptă să fie remar-caţi şi incluşi în festivalurile din Europa.

Astfel, şi la ediţia de anul aces-ta au fost prezenţi Calvin Klein, Ralph Lauren, Marc Jacobs, branduri americane puternice deja devorate de iubitorii de modă, dar şi mai puţin vocalii pentru piaţa europeană Isaac Mi-zrahi - prezentator TV American - sau designerul şi muzicianul Adam Lambert. Cuvintele-cheie au fost „lejer”, „şic” şi „fluid”. Iar după defilarea Calvin Klein, critica de modă a adăugat, fără ezitare, „sexy” şi „strălucitor”. Pentru prezen-tare, Casa Calvin Klein a ales rochia mulată pe corp, accesorizată cu eşarfe purtate precum cravata, dar şi rochia de mătase cu decupaj în formă de V, permisă spre a fi purtată numai de că-

tre acelea care au un corp perfect.Legătura de suflet dintre Ralph

Lauren şi Vestul Sălbatic continuă. Pentru sezonul primăvară-vară 2011, designerul propune preţioasa piele de căprioară, sclipirile argintii şi materiale diafane, adaptabile oricărei ocazii. Lau-ren a rămas fidel detaliilor tradiţionale,

precum ciucurii din piele sau cataramele supradimensionate ale curelelor, şi a adăugat creaţiilor prospeţime şi feminitate, mai ales cu ajutorul pieselor din dantelă. Creaţia de rezistenţă a colecţiei sale a fost bluza brodată, cu guler înalt, purtată cu o jachetă albă, din piele şi pantaloni din stofă albă cu margini croşetate.

„Isaac Mizrahi nu se încur-că cu detaliile”, au apreciat, pe bună dreptate, criticii de modă, remarcând ideea creatorului de a renunţa la a croi sau a coase tivuri, buzunare ori nasturi, pe care le-a obţinut cu ajutorul tehnologiei. Colecţia sa, „IM Xerox”, a constat din imprimeuri digitale aplicate direct pe materiale - astfel, buzu-narele, nasturii şi corsajul nu au lipsit, doar că acestea erau „false”, digitalizate. Printre show-urile remarcate anul acesta de critica de specialitate în cadrul Săptă-mânii Modei de la New York se află şi cele ale designerilor Donna

Karan şi Jason Wu - al cărui nume va rămâne mereu legat de cel al Primei Doamne a Americii, Michelle Obama, căreia i-a creat rochia albă cu un singur umăr, pe care aceasta a purtat-o la balul inaugural.

(După www.evz.ro)

90 de ani de „Vogue”, în peste 620 de pagini

Cu un număr special de peste 620 de pagini şi cântărind nu mai puţin de 2,2 kilograme, ediţia franceză a prestigioasei reviste „Vogue” va sărbători, pe 27 septembrie, 90 de ani de când se află pe piaţă. Fondată în Franţa în 1920, „Vogue” a devenit rapid un etalon pentru presa de modă din întreaga lume. Ediţia aniversară va număra 624 de pagini, între care 272 de publicitate şi 104 de „felicitări şi mesaje personalizate din partea celor mai faimoşi designeri ai lumii şi a celor mai renumite branduri”. Printre materialele speciale anunţate se numără o declaraţie a lui Richard Burton pentru Liz Taylor, un material cu Romy Schneider, un interviu realizat de scriitoa-rea Françoise Sagan cu actriţa Jeanne Moreau. Ediţia cuprinde şi un portofoliu de 100 de pagini cu 90 de fotografii în format mare, considerate „îndrăzneţe” şi care au fost publicate în „Vogue”-ul francez de-a lungul timpului.

Isaac Mizrahi - buzunare, nasturi şi corsaje... digitalizate

VINERI, 23 MAI 200720 TIMPUL sгnгTгюIIwww.timpul.md

cmyk

tENDINTEPantofi ciudaţi pentru femei... curajoase

Într-o zi, designerul israelian Kobi Levi şi-a propus să realizeze o colecţie de pantofi mai puţin tradiţională. Şi a făcut-o! În for-mă de căţeluşi, banane, praştii sau valize, papucii reprezintă un motiv de mândrie pentru designerul care a dorit să creeze ceva diferit decât face restul lumii. Rămâ-ne de văzut cine sunt curajoasele dispuse să poarte aceşti - cei mai ciudaţi, probabil - pantofi din lume. Poate că doar excentrica şi epatatoarea Lady Gaga...Despre Kobi Levi se zice că a combinat lucruri

incompatibile. În replică, Kobi Levi spune că, deşi creaţiile lui sunt „sculpturale”, oricare dintre ele poate fi încălţată şi purtată. E adevărat că, de-ocamdată, nu s-a găsit nicio curajoasă care s-o facă... Întrebat despre procesul de creaţie, Kobi Levi - care în 2001 a absolvit Bezalel Academy of Art & Aesign din Ierusalim - menţionează că toţi pantofii sunt meşteriţi, în atelierul său, din piele şi alte materiale de calitate. „Iniţial, îmi apare în minte imaginea, apoi vine şi dorinţa de a o materializa. Astfel apare „hibridul”. Recu-nosc că, de regulă, ideile mele depăşesc „lumea încălţămintei”, motiv din care pantofii suportă o metamorfoză esenţială. Rezultatul e haios şi unic. Când elaborez un model nou de pantofi, mă gândesc la el ca la o sculptură ce poate fi purtată, ca la un obiect de artă cu care poţi să trăieşti... Noi şi corpul nostru putem influenţa felul în care arată pantofii, precum şi pantofii ne pot influenţa modul de viaţă. De fapt, pantofii pot trăi de sine stătător, indiferent dacă sunt sau nu purtaţi, spre deosebire de haine, care există doar fiind îmbră-cate”, afirmă designerul.

„Interzis” pentru tocurile înalte

Sindicatele din Marea Britanie cer ca femeile să poarte la locul de muncă încălţă-minte comodă, pentru a evita problemele de sănătate provocate de pantofii cu toc înalt. Liderii de sindicat susţin că - spre deosebire de bărbaţi, care au libertatea de a se încălţa comod - multe femei, la serviciu, sunt obligate să poarte pantofi cu toc înalt. Aşa cum medicii afirmă că presiunea pusă pe talpa unei femei este de şapte ori mai mare atunci cânt poartă tocuri înalte, pot apărea probleme de sănătate pe termen scurt, iar în timp cel mai mult pot suferi genunchii. Din cauza problemelor de sănătate ale picioarelor, în Marea Britanie, anual, se oferă două milioane de zile de concediu.

Înfofolire

Dacă nu eşti adepta mi-nimalismului, sezonul rece îţi oferă posibilitatea alegerii - suprapunerile. Designerii au mers pe ideea unui mix de texturi şi volume. Astfel, caşmirul, denimul, tricotajul pot fi purtate în aceeaşi ţinută. Creatori ca Jean Paul Gaultier, Rodarte sau Missoni au readus în atenţia noastră puloverele tricotate, vestele îmblănite, fu-larele lungi şi glugile protectoa-re. Cert este că în această iarnă nu avem de ce să ne plângem de vremea geroasă!

Toamna-iarna 2010-2011

Ce purtăm în sezonul rece?Scriam în editorialul din

ediţia trecută a Femeii că moda în acest sezon este pentru gus-turile fiecăruia. Ce m-a încân-tat cel mai mult e că designerii nu ne vor mai condamna să îngheţăm la minus 20 de grade. Una dintre tendinţele mele pre-

ferate în sezonul toamnă/iarnă 2010-2011 este posibilitatea de a ne îmbrăca cât mai gros. Tri-cotajul, fularele şi căciulile au primit undă verde de la casele de modă. Avem libertatea în a mixa ţesăturile pentru a ne fi cât mai cald şi bine.

În ediţia de azi terminăm cu tendinţele generale, pentru ca din numărul viitor să îţi pre-zentăm culoarea, materialul şi haina vedete ale acestui sezon, dar şi ce genţi sau pantofi ne propun creatorii de modă.

Când vei porni spre magazi-

ne pentru a-ţi reînnoi gardero-ba de toamnă, nu uita că rolul modei este de a propune, de a sugera idei. La fel ca şi anotim-purile, tendinţele trec, rămâne doar personalitatea şi creativi-tatea fiecăreia dintre noi.

Silvia Ursu

În culori... puternice

Cum să porţi culoarea în această toamnă? Din cap până în picioare. Poţi combina o bluză roz cu pantaloni roşii din piele sau un pulover şi fustă portocalii care să se asorteze cu rujul şi ciorapii. Pentru o apariţie de neuitat, inspiră-te de la Oscar de la Renta, care a combinat costumul albastru de tweed cu ciorapii având acelaşi imprimeu. Dacă vei adopta această tendinţă, la sigur vei ieşi din anonimat.

Economia de aur

Am mai zis-o, acest sezon este potrivit pentru oricine - adepţi ai simplismului sau ai luxului. Pentru aceştia din urmă, Balmain, Alexander McQueen, MaxMara, Jason Wu, Peter Som au creat ţinute aurii. Poţi alege costume şi rochii mini din materiale aurii sau ţinute cu detalii din aur. În acest sezon auriul este noul negru.

Mai puţin înseamnă mai mult

Simplitatea a făcut furori pe podiumurile din acest sezon. Linii curate, siluete perfecte, lipsa accesoriilor - acestea reprezintă marca tendinţei minimaliste. Ţine cont că astfel de ţinute trebuie cusute perfect şi să fie din ţesături de calitate. Totodată, lasă acasă accesoriile. Poţi fi şic şi modernă fără a alege opulenţa.

Femeia. Timpul - Editie Speciala Nr.2

Documents

Transcript of Femeia. Timpul - Editie Speciala Nr.2