Fcr Ro Exsumm Ro

3
Impactul social al emigrării şi al migraţiei rural- urbane în Europa Centrală şi de Est Rezumat executiv România Aprilie 2012 Autori: Iris Alexe István Horváth Ruxandra Noica Marieta Radu Nici Comisia Europeană, nici o altă persoană care acţionează în numele Comisiei nu poate fi considerată răspunzătoare de modul în care pot fi utilizate informaţiile conţinute în prezenta publicaţie. Din partea Comisiei Europene DG pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

description

Sttinte politice

Transcript of Fcr Ro Exsumm Ro

  • Impactul social al emigrrii i al migraiei rural-urbane n Europa Central i de Est

    Rezumat executiv

    Romnia Aprilie 2012

    Autori: Iris Alexe Istvn Horvth Ruxandra Noica Marieta Radu

    Nici Comisia European, nici o alt persoan care acioneaz n numele Comisiei nu poate fi considerat rspunztoare de modul n care pot fi utilizate informaiile coninute n prezenta publicaie.

    Din partea Comisiei Europene

    DG pentru Ocuparea Forei de

    Munc, Afaceri Sociale i

    Incluziune

  • Impactul social al emigrrii i al migraiei rural-urbane n Europa Central i de Est VT/2010/001

    Raport final pe ar Romnia: Rezumat executiv 2

    La nceputul anului 2012, Romnia rmne ntr-o mare msur o ar de origine i de tranzit, caracterizat de o evoluie a fluxului migrator direcionat spre exterior (estimat la 3 milioane de persoane) ceea ce depete clar volumul imigranilor (100.000 de persoane). Dup cderea regimului comunist (n decembrie 1989), Romnia s-a angajat ntr-un proces de democratizare i de tranziie spre o economie de pia, asumndu-i o serie de reforme n toate domeniile sociale majore i n toate sectoarele economiei. n decursul ultimelor dou decenii formele temporare de migraie ale forei de munc (circular i sezonier) au aprut i s-au dezvoltat ntr-un ritm mult mai accelerat dect migraia permanent. Cu peste 15% din populaie n afara granielor, Romnia se afl printre rile cu cea mai ridicat proporie de emigrani din Uniunea European. Populaia emigrant a Romniei se mparte aproximativ n mod egal n brbai i femei, i este relativ tnr, peste 65% situndu-se ntre vrstele de 18 i 39 de ani. Italia (43%) i Spania (30%) constituie principalele ri de destinaie, avnd i cea mai mare concentraie de romni care lucreaz n strintate. n ceea ce privete migraia intern, ntre anii `70 i `90, direcia predominant a acesteia fusese cea dinspre zonele rurale spre cele urbane. ncepnd din 1992 numrul acelora care s-au mutat din zonele rurale (sate) n centre urbane (orae) a nceput s se diminueze, iar mobilitatea n direcia opus (din zone urbane spre cele rurale) a crescut, ceea ce s-a datorat n mare msur tranziiei economice i scderii posibilitilor de lucru n orae. Dup 1997 migraia din zona urban ctre cea rural a depit numrul celor care s-au mutat din sate n centrele urbane, ceea ce doar parial se datoreaz fenomenului de suburbanizare. Fenomenele de emigrare i migraia intern se contureaz n contextul preexistent al disparitilor accentuate de dezvoltare dintre diferitele regiuni din ar, precum i ntre urban i rural. Regiunile Romniei caracterizate de pierdere ridicat datorat migraiei interne sunt n acelai timp i regiuni de origine pentru fluxuri considerabile de migraie extern. Cele trei regiuni cu cea mai ridicat pierdere net de populaie datorat migraie sunt Nord-Estul, Sud-Estul i Sudul. Acestea sunt regiuni predominant rurale, caracterizate de rate ridicate de ocupare n sectorul agricol, rate relativ ridicate ale srciei (inclusiv al celor activi pe piaa forei muncii), regiuni asupra crora planeaz spectrul mbtrnirii rapide a populaiei, avnd general un nivel sczut de dezvoltare a infrastructurii i reuind s produc un PIB pe cap de locuitor ce se situeaz mult sub media (50-60%) naional. (E)migraia reprezint cauza major a mbtrnirii accelerate a populaiei i a depopulrii zonelor rurale, i tot emigrarea este generatoare a deficitului de capital uman calificat, n general a lipsei de for de munc ce ncepe s se reliefeze n anumite sectoare i regiuni specifice. n particular, exodul masiv al medicilor i asistentelor, respectiv al personalului didactic, a dus la deteriorarea calitii ngrijirii medicale i educaiei, ngreunnd, ndeobte n zonele rurale, accesul la aceste servicii. Mai mult, n contextul (e)migraiei la unele categorii sociale, cum ar fi femeile, copiii, i vrstnicii lsai n urm, apar noi tipare de vulnerabilitate. Spre exemplu, numrul impresionant de copii ai rmai n urm (cca. 350.000 de copii cu cel puin un printe angajat n strintate), majoritatea n grija bunicilor, reprezint un fenomen social mult mai pregnant n regiunile afectate de rate ridicate de emigrare (Nord-Est, Sud i Sud-Est). n acelai timp i persoanele n vrst rmase acas sunt profund afectate de emigrarea copiilor lor. Cu toate c sunt frecvent beneficiari unor remiteri, ei se confrunt cu membrilor de familie care n mod tradiional aveau sarcina ngrijirii lor. Pe de alt parte, serviciile de ngrijire pe termen lung rmn n continuare precare, persistnd mari dispariti regionale n ceea ce privete asigurarea serviciilor sociale bazate pe comunitate. Recent, emigrarea romilor din Romnia a atins o vizibilitate internaional crescut i a generat dezbateri publice i politice intense. Chiar i n contextul n care migraia internaional a romilor a avut unele efecte pozitive, situaia general social i ocupaional a comunitilor de romi continu s fie precar, persistena marginalitii lor socio-economice fiind foarte probabil. Alturi de consecinele negative, Romnia beneficiaz i de un volum considerabil de remiteri. Pe baza unor anchete reprezentative la nivel naional estimeaz sa estimat c n jur de 60% dintre romnii emigrai trimit n mod regulat bani familiilor/rudelor rmase acas.

  • Impactul social al emigrrii i al migraiei rural-urbane n Europa Central i de Est VT/2010/001

    Raport final pe ar Romnia: Rezumat executiv 3

    Ponderea din PIB a remiterilor oscileaz ntre 2,3% n 2001 i 4,5% n 2009, fiind surse major de investiie n economie (aproape dublul investiiilor strine directe). Pentru familiile celor care plecai remiterile reprezint o surs major de venit. Fondurile sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, creterea nivelului de trai (construirea i renovarea caselor, achiziionarea de echipamente de uz casnic i bunuri de folosin ndelungat), sau chiar mbuntirea accesului la servicii (incluznd ngrijirea medical i educaia), i (aproape o treime din totalul remiterilor) pentru economii sau investii. Un alt efect pozitiv al emigrrii const n capitalul social i uman acumulat n cursul migraiei, i readus n comunitate de ctre (re)migranii romni: aptitudini, cunotine, spirit antreprenorial i inovator, atitudini, conexiuni cu diferite culturi. Dei activitatea antreprenorial a celor ntori acas nu se manifest chiar aa de des precum muli ar crede, aceasta totui poate contribui la dezvoltarea localitilor de batin prin pornirea unor afaceri mici, i crearea de locuri de munc la nivel local. Economiile emigranilor romni sunt estimate undeva la 11.981 milioane de euro anual, reprezint o resurs potenial important ce ar putea contribui la dinamizarea dezvoltrii economice i sociale a Romniei pe termen lung. Unele proiecte (bilaterale) se folosesc deja de acest potenial, ncercnd s direcioneze remiterile migranilor (i economiile celor care revin) n proiecte de dezvoltare (rural). n perspectiv, ntrirea contactelor cu diaspora i atragerea economiilor acestora n investiii n ar, sporirea ncrederii emigranilor n mediul de afaceri romnesc, reprezint o prioritate i provocare imens pentru statul romn. Romnia se folosete de instrumentele legate de politicile deja existente, ns politici specifice, menite s utilizeze impactul (e)migrrii vor trebui elaborate dup cum urmeaz: n primul rnd autoritile romneti ar trebui s elaboreze o Strategie de Emigrare

    Naional pe termen scurt, cu planuri anuale de aciune. Acest document strategic ar trebui s conin un set clar de prioriti, i s stabileasc un mecanism instituional coordonat (sau s creeze o agenie/ instituie cu rol coordonator) menit s gestioneze diferitele fluxuri de emigrare. Acest organism de coordonare ar trebui s rspund de implicarea diasporei romneti, inclusiv de informarea emigranilor despre diferitele posibiliti de investiii, despre tendinele de pe piaa forei de munc, i despre alte evoluii importante. Acesta ar trebui corelat cu crearea unui observator social al emigrrii, avnd ca scop adunarea de date pentru a asigura un sistem de baze de date cu date exacte despre emigrare, studii i cercetri sistematice, prognoze, recomandri de politici documentate, studii de impact i de evaluare.

    Guvernul romn, pentru a reduce riscurile polarizrii sociale i ale srciei, ar trebui s promoveze o viziune care la nivelul politicilor publice (i n toate domeniile relevante) integreaz migraia i dezvoltarea. Obiectivul major ar fi s se gseasc, att la nivel naional ct i local, echilibrul corect ntre ctigurile economice i costurile sociale ale emigraiei. n acest sens, autoritile romne ar trebui s manifeste o abordare sinergic fa de regiunile cele mai afectate de migraie, i s integreze problema migraiei ca pe o politic orizontal n politicile lor (dezvoltarea rural i regional, ocupaia, educaia, incluziunea social). Un accent important ar trebui s primeasc utilizarea consecinelor pozitive ale migraiei, incluznd remiterile i celelalte fluxuri financiare generate de emigrare (economii, active, investiii), pentru a fi investite n infrastructura zonelor cu o pierdere mare migraional, prin care nu se vor dezvolta numai metodele de cultivare ale pmntului, agroturismul i celelalte sectoare, ci i educaia, serviciile sociale i de sntate vor deveni mai accesibile celor lsai n urm.

    n contextul crizei economice i emigrrii masive, Romnia ar trebui s investeasc mai mult efort n creterea portabilitii drepturilor (beneficii sociale), recunoaterea diplomelor i a calificrilor, i n acelai timp s mbunteasc calitatea serviciilor publice din ar. Romnia ar trebui s aloce suficiente fonduri pentru implementarea unui set cuprinztor de msuri de integrare a celor ntori n ar, incluznd integrarea n piaa forei de munc prin capacitatea sporit de a absoarbe fonduri europene, proiecte viabile menite s satisfac nevoile migranilor (poteniali/ cureni/ revenii), i care au personal calificat n domeniile migrrii i al coordonrii proiectelor.