UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă

CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

DISCIPLINA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR APICOLE ŞI SERICICOLE

Farmacist: GABRIELA MONICA BIRTAŞ (GAGEA)

AMPRENTA PRODUŞILOR BIOACTIVI DIN MUGURII DE

PLOP, MESTEACĂN, SALCIE ŞI PIN, COMPARATIV CU

PROPOLISUL

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. Univ. dr. ing. Liviu Alexandru MĂRGHITAŞ

Cluj Napoca

2011

2

CUPRINS

Pag.

teză

Pag.

rezumat

INTRODUCERE 11

SCOP ŞI OBIECTIVE 12 6

PARTEA ÎNTÂI – STUDIU DE LITERATURĂ 14

CAPITOLUL 1. NO ŢIUNI GENERALE DESPRE

PROPOLIS 14

1.1. INTRODUCERE 14

1.2. PROPOLISUL – GENERALITĂŢI 15

1.3. TEORII PRIVIND ORIGINEA PROPOLISULUI 18

1.4. PROPRIETĂŢI FIZICE 20

1.5. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PROPOLISULUI 21

1.6. STANDARDIZAREA PROPOLISULUI 32

CAPITOLUL II. SURSE VEGETALE 35

2.1. PLOPUL NEGRU (POPULUS NIGRA) 35

2.2. MESTEACĂNUL ALB (BETULA PUBESCENS) 37

2.3. SALCIA ALBĂ (SALIX ALBA) 38

2.4. PINUL DE MUNTE (PINUS MONTANA) 40

CAPITOLUL III. EFECTE TERAPEUTICE ALE

PROPOLISULUI 42

3.1. ACTIUNEA ANTIMICROBIANA 43

3.2. ACŢIUNEA VULNERARĂ 46

3.3. ACTIUNEA ANTI-TUMORALA (ANTI-CANCER) 47

3.4. ACŢIUNEA ANTIALERGICĂ 49

3.5. ACTIUNEA ANTIVIRALĂ 50

3.6. ACŢIUNEA ANESTEZICĂ LOCALĂ ŞI GENERALĂ 50

3.7. ACTIUNEA DE TIP ASPIRINA 51

3.8. ACŢIUNEA PROPOLISULUI ASUPRA PANCREASULUI

ENDOCRIN 51

3

3.9. ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ 52

3.10. ACŢIUNE HEPATOPROTECTOARE 53

3.11. DOZE UZUALE ŞI TOLERANŢĂ 53

3.12. ALERGIA LA PROPOLIS 54

CAPITOLUL IV. INFLUEN ŢA FORMUL ĂRII ŞI

PREPARĂRII MEDICAMENTELOR ASUPRA

RĂSPUNSULUI TERAPEUTIC 55

4.1.ABSORBŢIA CUTANATĂ 56

4.1.1. Principiul activ 58

4.1.2. Excipientul 59

4.2. PREPARAREA UNGUENTELOR (CONFORM FR. ED X-A) 60

4.3.STABILITATEA CHIMICĂ 60

4.4.CONTROLUL CALITĂŢII UNGUENTELOR 61

4.5. EXEMPLE DE UNGUENTE 62

PARTEA A DOUA: CERCET ĂRI PROPRII 64

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA CERCETARILOR 64 7

5.1. DESCRIEREA PROBELOR ANALIZATE 64

5.2. EXTRACŢIA PRINCIPIILOR ACTIVE DIN PROPOLIS ŞI

DIN MUGURII VEGETALI 66

CAPITOLUL VI. METODE CROMATOGRAFICE ŞI

SPECTROFOTOMETRICE PENTRU IDENTIFICAREA

COMPUŞILOR FENOLICI DIN PROPOLIS ŞI

MUGURII VEGETALI 68 7

6.1. SEPARAREA COMPUŞILOR FENOLICI PRIN

CROMATOGRAFIA PE STRAT SUBŢIRE 68 7

6.1.1. Material şi metodă 68

6.1.2. Rezultate 70

6.1.3. Discuţii 71

6.2. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FLAVONE ŞI

FLAVONOLI PRIN METODA SPECTROFOTOMETRICĂ 72 8

4

6.2.1.Material şi metodă 73

6.2.2.Rezultate 75

6.2.3. Concluzii 82

6.3. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FENOLI TOTALI 83 9

6.3.1. Material şi metodă 83

6.3.2. Rezultate 85

6.3.3.Discuţii 86

CAPITOLUL VII. TESTAREA IN VITRO A EFECTULUI

UNOR PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFER Ă 87 10

7.1. TESTAREA ACTIVITĂŢII ANTIBACTERIENE PRIN

METODA DIFUZIMETRICĂ 87 10

7.1.1. Material şi metodă 87

7.1.2. Rezultate şi discuţii 90

7.1.3. Concluzii 103

7.2.TESTAREA EFECTULUI ANTIBACTERIAN PRIN

DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI MINIME INHIBITOARE

(CMI) 105 15

7.2.1.Material şi metodă 105

7.2.2.Rezultate 106

7.2.3.Concluzii 126

7.2.4. Discuţii 133

CAPITOLUL VIII. TESTAREA IN VIVO A EFECTULUI

UNOR PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFER Ă

COMPARATIV CU PROPOLISUL 134 17

8.1.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN

TESTAREA EFECTULUI CICATRIZANT A UNOR PRODUSE

BIOACTIVE APICOLE ŞI VEGETALE, ÎN ARSURI INDUSE

EXPERIMENTAL LA ŞOARECE 134 17

8.1.1.Introducere 134

8.1.2.Material şi metode 135

5

8.1.3. Protocolul terapeutic 138

8.1.4. Rezultate 140

8.1.5.Discuţii 169

8.1.6.Concluzii 170

8.2. STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN

TESTAREA EFECTULUI ANTIMICROBIAN A UNOR

PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI VEGETALE ÎN

SUPRAINFECŢII INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECI CU

STAPHYLOCOCCUS AUREUS A.T.C.C. 6538P 170 19

8.2.1.Introducere 170

8.2.2.Material şi metodă 173

8.2.3.Rezultate 177

8.2.4.Discuţii 192

8.2.5. Concluzii 193

CAPITOLUL IX. CONCLUZII GENERALE 194 20

ELEMENTE DE ORIGINALITATE 196

RECOMANDĂRI ŞI PERSPECTIVE 196

LUCRĂRI PUBLICATE 197

BIBLIOGRAFIE 198 20

6

SCOP ŞI OBIECTIVE

Această teză de doctorat şi-a propus ca scop studiul unor surse vegetale utilizate

de albine pentru producţia de propolis (plop, pin, mesteacăn şi salcie) comparativ cu

propolisul, cu determinarea amprentei produşilor bioactivi din aceste produse naturale

asupra efectelor farmacologice manifestate de acestea. Acest lucru este important pentru

valorificarea acestor produse naturale în scopul obţinerii unor produse farmaceutice cu

aplicare în terapeutică pentru tratarea diferitelor afecţiuni.

În vederea realizării acestui scop s-au urmărit următoarele obiective:

1. Identificarea şi caracterizarea unor produşi bioactivi prezenţi în sursele

vegetale utilizate de albine pentru producţia de propolis, comparativ cu

propolisul;

2. Evidenţierea unor posibile corelaţii între compoziţia chimică a acestor produşi

şi acţiunea lor farmacologică (antibacteriană, cicatrizantă) ;

3. Elaborarea unor forme farmaceutice (unguente, geluri) cu aplicabilitate în

terapeutică, în tratarea unor afecţiuni cutanate.

S-au luat în studiu trei probe de propolis proveninddin zone diferite şi patru probe

de muguri vegetali: plop, pin, mesteacăn şi salcie.

Teza este structurată în următoarele părţi: introducere, scop şi obiective, studiu de

literatură, cercetări proprii, concluzii şi bibliografie.

Partea 1, cuprinde patru capitole în care sunt cuprinse date din literatura de

specialitate privind propolisul şi unele surse vegetale folosite de albine pentru producţia

de propolis (muguri de plop, pin, mesteacăn şi salcie), efecte terapeutice manifestate de

acestea, precum şi o scurtă prezentare a unor forme farmaceutice (unguente şi geluri), cu

tratarea unor noţiuni privind formularea lor.

Partea a doua (cercetări proprii) cuprinde tot 4 capitole care cuprind: descrierea

probelor analizate; metodele de analiză de laborator (dozări cromatografice şi

spectofotometrice) utilizate pentru identificarea produşilor bioactivi prezenţi în

compoziţia probelor analizate; testarea in vitro prin 2 metode a efectului antibacterian

manifestat de probele analizate;testarea in vivo a unor forme farmaceutice produse din

probele luate în lucru (unguente şi geluri) cu testarea efectului cicatrizant şi antibacterian;

7

rezultatele proprii care au fost obţinute în urma testărilor şi discuţiile pe marginea acestor

rezultate.

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA CERCETĂRILOR

Au fost analizate 3 probe de propolis provenind de la apicultori ce practică atât

stupăritul pastoral (o probă provenind din Aşchileu Mic, jud. Cluj) cât şi stupăritul

staţionar (o probă de propolis provenind din Uriu, jud. Cluj, şi o probă provenind din

Iara, jud. Cluj). În paralel s-au luat pentru analiză 4 probe de muguri de origine vegetală:

muguri de plop, muguri de pin, muguri de mesteacăn şi muguri de salcie.

Din probele de propolis şi mugurii de plante luaţi în lucru am preparat soluţii

extractive cu alcool etilic concentrat 95%, prin tehnica macerării la rece, având

concentraţia drog-alcool 10:100.

Extractele astfel preparate au fost analizate în continuare în vederea determinării

amprentei produşilor bioactive din propolis şi mugurii vegetali, precum şi pentru

determinarea unor acţiuni terapeutice in vitro şi in vivo.

REZULTATE EXPERIMENTALE

CAPITOLUL VI. METODE CROMATOGRAFICE ŞI

SPECTROFOTOMETRICE PENTRU IDENTIFICAREA COMPU ŞILOR

FENOLICI DIN PROPOLIS ŞI MUGURII VEGETALI

6.1. SEPARAREA COMPUŞILOR FENOLICI PRIN CROMATOGRAFIA PE STRAT

SUBŢIRE

Toate probele de propolis au prezentat un profil asemănător prin cromatografia pe strat

subţire. Mugurii de plop au un profil asemănător cu cel al probelor de propolis. Ceilalţi

muguri au un profil diferit dar se observă prezenţa claselor flavonoidice şi a acizilor

fenolici dar în proporţii diferite. Valorile Rf care s-au obţinut sunt cuprinse în tabelul

următor (Tabel 1). Rezultatele obţinute corespund cu cele din literatura de specialitate

(Tămaş şi col., 1983)

8

Tabel 1

Caracteristicile cromatografice ale markerilor din propolis şi din mugurii vegetali

Compus

Rf

Culoare (366 nm)

Culoare după aplicare reactiv

NEU

Prezenţa sa în probele studiate

Chrisină 0,8 Maro închis Galben Prezentă în toate probele

Galangină 0,87 Galben închis Galben portocaliu Prezentă în toate probele

Pinocembrină 0,64 Galben Portocaliu Prezentă în toate probele

Acid cafeic 0,5 Albastru Gri Lipseşte la mesteacăn şi salcie

Acid cinamic 0,6 Albastru Gri închis Lipseşte la pin şi salcie

Acid ferulic 0,7 Albastru închis Gri Lipseşte la salcie

6.2. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE FLAVONE ŞI FLAVONOLI PRIN

METODA SPECTROFOTOMETRICĂ

Rezultatele obţinute prin metoda spectrofotometrică, folosind ca reactiv ZrOCl2 iar ca

şi substanţe de referinţă crizina, pinocembrina şi galangina, pentru extractele de propolis

şi extractul de muguri de plop luate în lucru, sunt cuprinse în tabelul următor (Tabel 2)

Tabel 2

Conţinutul în flavonoide a extractelor de propolis şi muguri de plop în prezenţa ZrOCl2

Proba

Concentraţia

% Crisină

(288 nm)

% Pinocembrină

(322 nm)

% Galangină

(268 nm)

PA

PI

PU

Plop

19,5 ± 0.78

15,5 ± 0,42

16,4 ± 0,71

22,4 ± 0,94

25,60 ± 3,39

22,10 ± 4,10

28,60 ± 3,54

6,72 ± 1,02

43,0 ± 1,27

25,0 ± 1,44

35,8 ± 1,02

30,0 ± 0,19

9

Rezultatele obţinute exprimate în crisină, după reacţia cu oxiclorura de zirconium

sunt similare cu cele din literatură.

Conţinutul total de flavonoide în cazul celorlalţi muguri (de pin, mesteacăn şi

salcie) s-a calculat prin aceeaşi metodă spectrofotometrică, cu ZrOCl2, folosind ca şi

substanţă de referinţă crizina. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor

(Tabel 3).

Tabel 3

Conţinutul în flavonoide a extractelor de propolis şi muguri vegetali în prezenţa

ZrOCl2

Proba Concentraţia % în crisină 288 nm

PA 24,17 ± 0.71

PI 24,33 ± 1,41

PU 24,17 ± 0,24

Plop 17,00 ± 0,47

Pin 8,67± 2,83

Mesteacăn 11,33± 0,47

Salcie 8,00± 0,46

Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu cele publicate de către alţi autori (Tămaş şi

col., 1984).

6.3.Determinarea concentraţiei de fenoli totali

Detrminarea concentraţiei de fenoli totali s-a făcut prin metoda spectrofotometrică,

folosind reactivul Folin-Ciocâlteu, iar ca şi substanţe etalon:galangina şi pinocembrina.

Rezultatele obţinute au fost introduse în tabelul următor (tabelul 4)

10

Tabel 4

Conţinutul în fenoli totali a probelor de propolis şi de muguri vegetali

Proba Concentraţia

PA 43,58± 0,82

PI 50,83± 2,59

PU 40,42± 2,24

Plop 21,08± 3,65

Pin 34,92± 0,35

Mesteacăn 37,25± 1,30

Salcie 9,58± 0,12

Alte studii au fost făcute asupra propolisului românesc (Popescu şi col., 1985),

asupra propolisului brazilian (Woisky şi col. 1998), şi asupra propolisului European

(Bankova şi col., 2002, Popova şi col., 2005, Kosalec şi col., 2005, Biscaia şi col.,

2009).Metodele spectrofotometrice sunt utile în analizele de rutină datorită acurateţei şi

repetabilităţii bune (Silva şi col., 2006).

CAPITOLUL VII. TESTAREA IN VITRO A EFECTULUI UNOR PRINCIPII

ACTIVE DIN FLORA MELIFERĂ

7.1. Testarea activităţii antibacteriene prin metoda difuzimetrică

Cele 7 extracte au fost înglobate în geluri cu concentraţiile următoare: 5%, 10%, 20%

şi 30%, şi analizate pe 8 tulpini bacteriene Gram (+) şi Gram (-) de referinţă

internaţională. Rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare (Tabel 6, 7, 8, 9).

11

Tabel 5

Rezultatele activităţii antibacteriene şi antimicotice ale gelurilor de propolis şi muguri

vegetali (în mm) cu conc. 5% asupra tulpinilor microbiene luate în lucru

Rezultatele activităţii antibacteriene a gelurilor cu tincturi de propolis şi muguri

vegetali în concentraţie de 10% au fost sintetizate în tabelul următor (tabel 6)

Tulpina de

referin ţă / probă

5%

Enroxil

PU

PA

PI

Pin

Mesteacăn

Plop

Salcie

Staphylococcus

aureus

26 5 6 6 0 6 6 6

Bacillus cereus 35 6 6 5 5 5 6 5

Rodococcus

equi

40 10 12 12 10

5 5 10

Escherichia coli 35 0 0 0 0 0 0 0

Salmonela

enteritidis

30 0 0 0 0 0 0 0

Pseudomonas

aeruginosa

25 0 0 0 0 0 0 0

Streptococcus

Spp.

35 0 0 0 0 0 0 0

Candida albicans 40 5 6 6 5 6 6 5

12

Tabel 6

Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 10% asupra

tulpinilor bacteriene luate în studiu

Tulpina de

referin ţă /

probă 10%

Enroxil

PU

PA

PI

Pin

Mest.

Plop

Salcie

Staphylococcus

aureus

26 10 11 11 5 11 11 6

Bacillus cereus

35 12 12 11 8 10 10 6

Rodococcus

equi

40 18 20 20 15 15 20 15

Escherichia

coli

35 0 0 0 0 0 0 0

Salmonela

enteritidis

30 0 0 0 0 0 0 0

Pseudomonas

aeruginosa

25 0 0 0 0 0 0 0

Streptococcus

spp.

35 0 0 0 0 0 0 0

Candida

albicans

40 15 16 16 10 10 12

10

Rezultatele obţinute în urma testării gelurilor cu concentratia de 20% sunt prezentate în

tabelul 7.

13

Tabel 7

Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 20% asupra

unor tulpinilor bacteriene luate în studiu

Tulpina de

referin ţă /

probă 20%

Enroxil

PU

PA

PI

Pin

Mesteacăn

Plop

Salcie

Staphylococcus

aureus 26 13 13 15 11 11 12 6

Bacillus cereus 30 15 15 15 11 11 13 6

Rodococcus

equi 40 20 28 27 18 16 23 15

Escherichia

coli 35 0 0 0 0 0 0 0

Salmonela

enteretidis 30 0 0 0 0 0 0 0

Pseudomonas

aeruginosa 25 0 0 0 0 0 0 0

Streptococcus

Spp. 35 0 0 0 0 0 0 0

Candida

albicans 40 20 20 23 14 13 16 12

În continuare s-a urmărit intensitatea activităţii antibacteriene şi antimicotice a

gelurilor cu concentraţia de 30%. Rezultatele obţinute în urma testării sunt prezentate în

tabelul 8.

14

Tabel 8

Efectul probelor de propolis şi de muguri vegetali (în mm) la concentraţia de 30% asupra

tulpinilor bacteriene luate în studiu

Tulpina de

referin ţă /

probă 30%

Enroxil

PU

PA

PI

Pin

Mesteacăn

Plop

Salcie

Staphylococcus

aureus 26 13 15 18 11 12 14 8

Bacillus cereus 35 13 15 13 11 11 13 7

Rodococcus

equi 40 20 28 27 18 18 23 16

Escherichia

coli 35 0 0 0 0 0 0 0

Salmonela

enteritidis 30 0 0 0 0 0 0 0

Pseudomonas

aeruginosa 25 0 0 0 0 0 0 0

Streptococcus

Spp. 35 0 0 0 0 0 0 0

Candida

albicans 40 23 24 23 15 15 18 12

Rezultatele obţinute în cadrul acestor studii cu gelurile având în compoziţie

extracte de propolis sunt în concordanţa cu cele comunicate de alţi autori care evidenţiază

spectrul antibacterian foarte larg al propolisului, manifestat în principal asupra bacteriilor

Gram(+) (Dandiya şi col. 1991; Donadieu şi col., 1993; Castaldo şi col. 2002, Bastos şi

col., 2008, Kalogeropoulus şi col., 2009, Aguero şi col., 2011).

15

7.2.Testarea efectului antibacterian prin determinarea concentraţiei minime

inhibitoare (CMI)

În urma testării efectului antibacterian prin determinarea CMI prin metoda diluţiilor

pe tulpini Gram (+) şi Gram(-), de referinţă internaţională au evidenţiat că toate extractele

luate în lucru au manifestat efect antibacterian asupra tulpinilor bacteriene Gram (+) şi a

levurii Candida albicans. În ceea ce priveşte bacteriile Gram (-) rezulatele obţinute au

fost foarte slabe. Rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare (Tabel 9, 10, 11

şi 12 ). Tabel 9

Rezultatele CMI pentru probele de propolis şi de muguri vegetali asupra bacteriei

Staphylococcus aureus

Proba CMI %

Pu 0,0312

Pa 0,0156

Pi 0,0156

Pin 0,125

Mesteacăn 0,125

Plop 0,0625

Salcie 0,0625

Tabel 10

Rezultatele CMI pentru extractele studiate asupra bacteriei Bacillus cereus

Proba CMI %

Pu 0,00195

Pa 0,00195

Pi 0,000975

Pin 0,0312

Mesteacăn 0,0078

Plop 0,0078

Salcie 0,125

16

În cazul bacteriilor Gram (-) rezultatele obţinute sunt cuprinse în tabelele următoare:

Tabel 11

Rezultatele CMI pentru extractele studiate în cazul bacteriei Escherichia coli.

Proba CMI %

Pu 0,125

Pa 0,125

Pi 0,125

Pin 0,25

Mesteacăn 0,25

Plop 0,25

Salcie 0,5

Tabel 12

Rezultatele CMI pentru extractele studiate pentru bacteria Salmonella enteritidis

Proba CMI %

Pu 0,125

Pa 0,125

Pi 0,125

Pin 0,25

Mesteacăn 0,25

Plop 0,25

Salcie 0,25

Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu alte rezultate prezentate în literatura de

specialitate. Popova şi col., 2005, au testat activitatea antibacteriană a propolisului

provenit din diferite regiuni ale Turciei, pe Staphylococcus aureus şi Escherichia coli.

Toate probele testate au prezentat efecte antibacteriene la concentraţii mici asupra

bacteriei Staphylococcus aureus şi efect slab, la concentraţii crescute asupra bacteriei

Escherichia coli.

17

CAPITOLUL VIII. TESTAREA IN VIVO A EFECTULUI UNOR

PRINCIPII ACTIVE DIN FLORA MELIFERĂ COMPARATIV CU

PROPOLISUL

8.1.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN TESTAREA

EFECTULUI CICATRIZANT A UNOR PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI

VEGETALE, ÎN ARSURI INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECE

În urma testării a 7 geluri de concentraţie 10%, din cele 7 probe de propolis şi de

muguri vegetali luaţi în lucru, pe 40 de şoareci, grupaţi în 8 loturi a câte 5, cărora li s-au

produs arsuri experimentale în zona dorso-lombară, s-au obţinut următoarele rezultate

grupate în tabelele următoare (tabel 13, 14, 15 şi 16).

Tabel 14

Aprecierea scorului lezionar la 5 zile de la producerea arsurilor

Tip de

leziune/Loturi

Lot 1

Lot 2

Lot 3

Lot 4

Lot 5

Lot 6

Lot 7

Lot 8

Dimensiunea

plăgii

2 1,8 2 2,2 2 2,4 2 2,6

Eritem 0,8 1 1 1 1 1 1,2 2

Secreţii

purulente

0 0 0 0 0 0 0 0

Ulceraţii 0.8 0,4 0,4 0,6 1 0,8 1,2 2

Indurarea

pielii

0,6 0,4 0,6 0,6 0,4 0,4 0,6 0

Edem 0 0 0 0 0,4 0 0,6 1,2

Scor total pe

loturi

0,7 0,6 0,66 0,73 0,8 0,76 0,93 1,3

18

Tabel 15

Aprecierea scorului lezionar la 7 zile de la producerea arsurilor

Tip de

leziune/Loturi

Lot 1

Lot 2

Lot 3

Lot 4

Lot 5

Lot 6

Lot 7

Lot 8

Dimensiunea

plăgii

1,6 1,4 1,6 1,6 1,4 1,8 1,8 2,4

Eritem 0,6 1 1 1 1 0,6 1 1,8

Secreţii

purulente

0 0 0 0 0 0 0 0

Ulceraţii 0,6 0,4 0,4 0,4 0,8 0,6 0,6 1

Indurarea

pielii

1 1 1 1 1 1 1 0,4

Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,6

Scor total pe

loturi

0,63 0,63 0,66 0,66 0,7 0,66 0,73 1.03

Tabel 16

Aprecierea scorului lezional la 12 zile de la producerea arsurilor

Tip de

leziune/Loturi

Lot 1

Lot 2

Lot 3

Lot 4

Lot 5

Lot 6

Lot 7

Lot 8

Dimensiunea

plăgii

0,8 0,8 1 0,8 1 1 1,2 1,6

Eritem 0,4 0,6 0,6 0,6 0,6 0,4 0,6 1,4

Secreţii

purulente

0 0 0 0 0 0 0 0

Ulceraţii 0,2 0,2 0,2 0,4 0,4 0,2 0,4 0,8

Indurarea

pielii

0 0 0 0,2 0,2 0 0.2 0,6

Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,6

Scor total pe

loturi

0,23 0,26 0,26 0,33 0,36 0,26 0,4 0,83

19

Tabel 17

Aprecierea scorului lezionar pentru la 17 zile de la producerea arsurilor

Tip de

leziune/Loturi

Lot 1

Lot 2

Lot 3

Lot 4

Lot 5

Lot 6

Lot 7

Lot 8

Dimensiunea

plăgii

0 0 0 0 0 0 0 0,8

Eritem 0 0 0 0 0 0 0 0,6

Secreţii

purulente

0 0 0 0 0 0 0 0

Ulceraţii 0 0 0 0 0 0 0 0,4

Indurarea

pielii

0 0 0 0 0 0 0 0,2

Edem 0 0 0 0 0 0 0 0,2

Scor total pe

loturi

0 0 0 0 0 0 0 0,36

8.2.STUDIUL ANATOMO-CLINIC ŞI HISTOPATOLOGIC ÎN TESTAREA

EFECTULUI ANTIMICROBIAN A UNOR PRODUSE BIOACTIVE APICOLE ŞI

VEGETALE ÎN SUPRAINFECŢII INDUSE EXPERIMENTAL LA ŞOARECI CU

STAPHYLOCOCCUS AUREUS A.T.C.C. 6538P

Studiul de faţă a cuprins testarea efectelor cicatrizante şi antibacteriene ale unor

produse bioactive apicole (propolis, provenit din trei surse) şi vegetale (muguri de plop,

pin, mesteacăn şi salcie), aplicate sub forma farmaceutică de geluri având concentraţia de

10%, asupra infecţiilor provocate la şoareci cu Staphylococcus aureus.

Toate gelurile testate de noi au prezentat efect cicatrizant şi antibacterian, aceste

efecte fiind mai pronunţate în cazul celor trei geluri de propolis şi a gelului cu muguri de

plop, acestea scurtând timpul de vindecare cu 5 zile comparativ cu lotul martor şi cu 2

zile faţă de loturile 5 şi 6 ( tratate cu geluri de muguri de pin şi de mesteacăn) şi cu 3 zile

comparativ cu lotul 7 (tratat cu gel de salcie).

20

Rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu alte rezultate citate în literatură şi sunt

datorate compoziţiei complexe ale acestuia care excelează în flavonoide şi acizi fenolici,

cu un important rol cicatrizant şi antibacterian.

CAPITOLUL IX. CONCLUZII GENERALE

În urma testării unor surse vegetale utilizate de albine pentru producţia de propolis

(muguri de plop, pin, mesteacăn şi salcie) comparativ cu 3 probe de propolis putem

concluziona următoarele aspecte:

În urma efectuării analizelor cromatografice şi spectrofotometrice se remarcă în

ceea ce priveşte compoziţia probelor de propolis un profil asemănător caracterizat de

prezenţa flavonoidelor, a acizilor fenolici şi a esterilor lor.

Probele de muguri vegetali se remarcă şi ele printr-un profil variat, totuşi se

observă prezenţa claselor flavonoidice şi a acizilor fenolici în fiecare extract dar în

proporţii diferite.

În urma testării in vivo şi in vitro toate probele de propolis şi de muguri vegetali

au prezentat efect antibacterian şi cicatrizant.

Bibliografie selectivă

1. Aguero, M.B., L.Svetaz, M.Sanchez, L.Luna, B.Lima, M.L.Lopez,

S.Zacchino, J.Palermo, D.Wunderlin, G.Feresin, T.A.Egly, 2011, Argentinian

Andean propolis associated with the medicinal plant Larrea nitida, Cav.

(Zygophyllaceae). HPLC-MS and GC-MS characterization and antifungal activity,

Food and Chemical Toxicology, XXX, XXX-XXX.

2. Bankova, Vassya, Millena Popova, S.Bogdanov, A.G.Sabatini , 2002, Chemical

Composition of European Propolis: Expected and Unexpected Results. Z.

Naturforsch. 57c: 530-533.

3. Bastos, E., A.F.Margarita, M.J.Simone, D.Macedo, A.Soares, E.Espencer,

M.Spivak, 2008, In vitro study of the antimicrobial activity of Brazilian propolis

against Paenibacillus larvae, Journal of Intervertebrate Pathology, 97, 273-281.

21

4. Biscaia, D., S.R.Ferreira, 2009, Propolis extracts obteined by low pressure

methods and supercritical fluid extraction, The Journal of Supercritical Fluids, 51,

17-23.

5. Castaldo, S. and F.Capasso, 2002, Propolis, an old remedy usead in modern

medicine, Filoterapia 73, Suppl.1 S1-S6.

6. Dandiya P.C., J.W.Dobrowolski, S.A.H.Naqui, K.Sharm, A.S.Shaukat,

S.B.Vohora, Antibacterial, antifungal, antiamoebic, antiinflamatory and

antipyretic studies on propolis bee products, Journal og Ethnopharmacology 35,

Elsevier Scientific Publishers, Ireland, 1991

7. Donadieu, Y., La propolis thérapeutique naturelle, 4º Edition, Paris, Maloine

edit., 1993, 61p

8. Kalogeropoulos, N., S.J.Konteles, E.Troullidou, I.Mourtizinos,

V.T.Karathanos, 2009, Chemical composition, antioxidant activity and

antimicrobial properties of propolis extracts from Greece and Cyprus, Food

Chemistry, 116, 452-461.

9. Kosalek, I., S.Pepeljnjak, M.Bakmaz, S.V.Knezevic, 2005, Flavonoid analysis

and antimicrobial activity of commercially available propolis products, Acta

Pharmaceutica, 53, 275-285.

10. Popescu, H., Rodica Giurgea, C.Polinicencu, 1985, Extractul de propolis

standardizat şi medicamentele Candiflor, Ed. St. şi Enciclopedică, Bucureşti

11. Popova, Millena, S.Silici, O.Kaftanoglu, Vassya Bankova, 2005, Antibacterial

activity of Turkish propolis and its qualitative and quantitative chemical

composition, Phytomedicine, 12, 221-228.

12. Silva, J.F.M., M.C.Souza, S.R.Matta, M.R.Andrade, F.V.N.Vidal, 2006,

Correlation analysis between phenolic levels of Brazilian propolis extracts and

their antimicrobial and antioxidant activities, Food Chemistry, 99, 431-435.

13. Tămaş, M.şi I.Marinescu, 1983, Asupra conţinutului de flavone din mugurii

de plop, Studii si cercetări de biochimie, 26 (2), 182-185.

14. Woiski, R.G., A.Salatino, 1998, Analysis of propolis: some parameters and

procedures for chemical quality control, Journal of Apicultural Resarch 37(2),

99-105.