7/23/2019 farfiria

1/2

Aci sosi pe vremuri

Tradiionalismul este o orientare estetic din perioada interbelic ce aevoluat n paralel cu modernismul (teoretizat de Eugen Lovinescu) i a fostteoretizat deNichifor Crainic. e caracterizeaz prin ataament fa! de valorile

trecutului" prinre descoperirea spa!iului rural i a tradi!iilor.Aci sosi pevremuri de #on $illat este o poezie de factur tradi!ionalist" inclus n ciclulTrecutul viu, care face parte mpreun cu ciclul Florica, din volumulPeArge n sus, aprut n %&'. Tema poeziei priveste mai multe aspecte, universul rural specific traditionalismului,asociindu-i-se doua teme de larga circulatie iubirea si timpul. Universul rural este ales dreptcadru al concretizarii iubirii care este traita in doua planuri temporare, trecutul iubirii bunicilorsi prezentul iubirii nepotului . Universul rural este particularizat prin cateva motive specifice:

casa, hornul, trecerea timpului, uitarea, satul. Doua motive romantice de larga circulatie ,(noaptea si luna) sunt revalorizate in maniera traditionalista ca si motivul plopilor asupra

caruia Ion illat are o viziune diferita de cea romantica : romanticii considera natura eternaopunandu-se fiintei umane efemere, in timp ce la Ion illat natura insasi este afecatata de

trecerea timpului !In drumul lor spre zare imbatranira plopii!.

Incadrandu-se in traditionalism, poezia lui Ion illat propune in mod evident o viziune

traditionalista . Universul rural este privit cu nostalgie , ne fiind perceput ca un spatiu intim de

traire in prezent, ci ca spatiu al recuperarii traditiei. " iubi in viziunea lui illat inseamna a

retrai ceea ce sa trait de#a, ambele iubiri fiind reflectari ale iubirilor din carti.

Titlul, alcatuit sub forma unui enunt contine un adverb de loc ce sugereaza apropierea

!aci!, un verb la perfect simplu !sosi! care trimite la trecutul indepartat si care face aluzie la

relatia trecut-prezent in asociere cu adverbul !aci! so locutiunea adverbiala !pe vremuri!. In

aceste conditii ,titlul anticipeaza tema ciclicitatii timpului, cultivata in te$tul poetic alaturi de

iubire si universul rural.rima secventa atrage atentia prin natura descriptiva, motivul poetic central fiind !casa

amintirii!, simbol al casei traditionale, cu obloane, pritvor,poarta cu zavor. %enzatia de

nemiscare este aici sugerata si prin simbolistica panzei de paian#en, respectiv imbatranirea

plopilor.

In cea de a doua secventa poetica, impresia creata este cea a derularii unor cadre

cinematografice ,spatiul prinde viata prin prezenta cuplului de indragostiti. Iubita de atunci a

bunicului este individualizata printr-o metafora (!ochii de peruzea!) care poate fi interpretata

prin aluzia la ochii ca lumina a sufletului, respectiv valoarea de talisman ,iubirea fiind

considerata protectoare.

In cea de a treia secventa poetica, meditatiaasupra trecerii timpului este esvidentiata

prin e$clamatia retorica !ce straniu lucru: vremea&! prin care sunt puse in paralel portretele

(simbol al trecutului) si fetele( prezent).

Ultima secventa poetica incepe cu o comparatie (! 'a ieri sosi bunica...si vii acuma tu!)

prin care se evidentiaza opozitia dintre planul poetic al trecutului si cel al prezentului , opozitia

fiind pusa insa in umbra de seria identitatilor dintre cele doua povesti de iubire. aceasta este

de asemenea individualizata prin metafora (!ochii de ametist!)accentuand ideea ca iubirea are

rol protector purificator.

7/23/2019 farfiria

2/2

Te$tul este alcatuit din distihuri si un monostih, grupate in trei parti, respectiv in patrusecvente poetice.

rima parte cuprinde doua secvente poetice, prima secventa (distihurile *+) conturand

cadrul povestii de dragoste, iar cea de a doua (distihurile *) ilustrand povestea de iubire a

bunicilor.

'ea de-a doua parte, respectiv a treia secventa poetica cuprinde distihurile -, avand

rol de legatura intre planul poetic al treutului si cel al prezentului.%ecventa este o meditatie

asupra trecerii timpului care lasa urme asupra trupului perisabil si confera perenitate amintirii

!'aci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita...! .

'ea de-a treia parte , corespunzatoare celei de-a secvente, cuprinde distihurile +*,

si monostihul final, reprezentand o reflectare in oglinda a scenariului povestii de iubire in

prezent.

rima si cea de a treia parte contin versul !de nunta sau de moarte, in turnul vechi din

sat! ceea ce confera poeziei structurare simetrica. oezia se incadreaza atat in lirismul subiectiv cat si cel obiectiv, primul tip fiind evidentiat

de marcile le$ico-gramaticale specifice eului liric: pronume la persoana I si a II- a (!m! , !ti! ,

!te!, !tu! ), verbe la persoana I si a II-a (!am soptiti!, !am spus!, !sedea!), adverb care arata

apropierea in timp si spatiu ( !acum!, !azi!, !aci!), ad#ectiv pronominal posesiv (!ta! - din

structura !si-n fata ta!, !tau!- din structura !trupul tau!)

/irismul obiectiv este evidentiat prin scenariul epic al celor doua povesti de iubire si de

meditatia cu caracter general uman asupra trecerii timpului.