Factorii Dezvoltarii Pers

7/23/2019 Factorii Dezvoltarii Pers

1/14

Facultatea de Stiinte Juridice, OradeaSpecializarea Drept

FACTORII DEZVOLTRII PERSONALITII

Profesor: Realizatori: Lauren iu Mndrea Ioana Mgurean

Ioana ndreea Pop

!


2/14


3/14

I. Ce este personalitatea?

Personalitatea reprezinta un set co2ple5 de calitati, opinii, ganduri, atitudini si idei pecare si le for2eaza si insuseste copilul si care6l diferentiaza de alti copii#

Personalitatea e un ter2en larg rspndit al crui sens este cunoscut li24a7ului co2un#

Ma7oritatea folose te cu(ntul pentru a se referi la un ansa24lu de caracteristici care definesc2odul 8n care o persoan (ede i ac ioneaz 8n lu2e 6 ce(a ase2ntor unor 824inri a proceselor de gndire i de co2porta2ent# 9n psiologie, el ar putea fi definit ca trsturile e2o ionale, cogniti(e i co2porta2entale unice fiecrui indi(id, 8n( ate i dez(oltate prin e5perien i relati( consistente de6a lungul ti2pului#

In ciuda faptului ca toate aceste teorii per2it o prezentare a2pla a ceea ce nu2i2 siste2ulde personalitate, raspunsul la intre4area funda2entala ;"e este personalitatea< ra2ane incontinuare o pro4le2a dificil de solutionat# =u e5ista, cel putin pana acu2, un raspuns li2pedela aceasta intre4are# Fiecare teorie poate fi partial corecta, sau pute2 spune ca toate sunt partialcorecte, ceea ce ne face sa crede2 ca raspunsul corect la intre4area a(ansata este in fapt unulcu2ulati(# cel raspuns ar reuni intr6o noua teorie aspectele cele 2ai (ia4ile ale teoriilor de7a

a(ansate#&inde2 de ase2enea sa crede2 ca personalitatea este unica# "onstata2 si2ilaritati intreoa2eni si cu toate acestea sesiza2 ca indi(izii poseda caracteristici speciale sau co24inatii decaracteristici care6i disting unii de ceilalti# "a atare in (irtutea e5perientelor cotidiene a(e2tendinta sa percepe2 personalitatea ca un cluster sta4il si unic de caracteristici care poate insasuferi 2odificari ca raspuns la diferite solicitari e5terne#

O teorie asupra personalitatii sugereaza 2odalitatile prin care o 2are (arietate de datepri(ind persoana pot fi puse alaturi si siste2atizate pentru a do4andi as tfel coerenta siinteligi4ilitate#

I2portanta studierii personalitatii rezida in principal din faptul ca atat progresele o2enirii,cat si regresele acesteia sunt deter2inate de oa2enii insasi# De ase2enea, i2portanta studierii

personal itat ii de(ine e(identa atunci cand pri(i2 o2ul ca fi inta sociala prin e5celenta, deoareceindiferent de profesia, locul de 2unca, organizarea fa2iliala, 2ediul si ni(elul de trai, o2ultraieste printre alti oa2eni# Prin ur2are intelegerea naturii personalitatii u2ane de(ine un factoresential atat in cunoasterea de sine, dar si in cunoasterea celorlalti#

Inca de la inceput ni se atrage atentia ca nu e5ista o definire unani2 acceptata aconceptului de personalitate, ci 2ai degra4a diferitele paradig2e teoretice au a(ansat propriileteorii si definitii ale personalitatii# Dintre aceste teorii, cele care s6au i2pus in psiologie suntteoriile psianalitica, 4ea(iorista, u2anista, cogniti(a, teoria trasaturilor si cea a in(atariisociale# Datorita lipsei unui consens, acest capitol introducti( se a5eaza pe corelarea acestordefinitii teoretice cu ceea ce se si2tul co2un designeaza prin ter2enul de personalitate# Lani(elul utilizarii cotidiene, personalitatea reprezinta acele caracteristici unice, care ne deose4escde ceilalti, fie ele e(idente in co2porta2ent sau nee5pri2ate co2porta2ental, care au o oarecaredura4ilitate in ti2p si cu a7utorul carora conduita persoanei de(ine relati( predicti4ila# Fiecareteoretician ofera o (ersiune unica, o perspecti(a personala asupra naturii personalitatii, carede(ine astfel definitia sa de lucru# Rezu2and o4iecti(ul acestui 2aterial il reprezi2ta intelegereadiferitelor (ersiuni ale conceptului de personalitate si e5a2inarea unor (ariate 2odalitati dedefinire a *u6lui#

%


4/14

II. Tipuri de personalitate la copii

Pe 4aza i24inarii factorilor enu2erati 2ai sus si a ponderii 2ai crescute aunora dintre ei, iau nastere 2ai 2ulte tipuri de personalitate la copii# stfel, la(arsta prescolara, copilul are de7a for2ata o personalitate destul de sta4ila sifunctionala#

Principalele categorii de personalitate in care se incadreaza copiii la (arstaprescolara sunt:

copilul te2ator >ipersenisi4il?@

copilul sfidator >o4raznic?@

copilul neatent@

copilul apatic >(isator?@

copilul acti( >cu accente agresi(e?#

'


5/14

III. Factorii dezvoltarii personalitatii

!# *reditarea

# Mediul%# *ducatia

Descoperirea factorilor care influenteaza 2odul in care se for2eazapersonalitatea reprezinta inca telul actual al 2ultor cercetatori , iar dez4aterile din7urul lor nu au incetat inca#

"ercetatorii feno2enului educational conte2poran sunt ;preocupati, printrealtele, de ceea ce se poate nu2i ;pro4le2a deconte5tualizarii de(enirii si dez(oltariisu4iectului u2an


6/14

III. 1. Ereditatea

*reditatea este ansa24lul 2esa7elor de specifitate trans2ise de la antecesori la succesoridu4 for2a codului genetic# *ste 8nsu irea organis2elor(ii de a da na tere la ur2a i ase2ntori

sau capactitatea organis2elor de a trans2ite la ur2a i anu2ite caractere8n 2od fidel#*reditatea 8l asigur pe copil nu nu2ai cu instincte pur 4iologice# *l de la 4un 8nceput sepo2eneAte posesor al unei capaci t0i deose4ite de a6 i i2ita pe cei (rstnici, Ai anu2e: ac 0iunilelor, sunetele Ai altele# *l e 8nzestrat cu curiozitate, iar aceasta este de7a o calitate social# "opiluleste capa4il s se supere, s ai4 fric Ai 4ucurie@ z24etul lui este ce(a 8nnscut# Bi totuAi, 8n2o2entul naAterii copilul este doar candidat 8n a de(eni O2# *l nicidecu2 nu poate s de(in o28n izolare, el are ne(oie s se 8n(e0e s de(in personalitate#

*5ista o 2ulti2e de teorii care pledeaza pentru ideea ca ereditatea este unul dintreaspectele esentiale care contri4uie la dez(oltarea personalitatii u2ane#

Se considera ca anu2ite trasaturi de personalitate sunt trans2ise genetic prin inter2ediulunor procese de natura 4iologica in ti2pul sarcinii #

Prin ereditate se trans2it anu2ite aspect fizice cu2 ar fi: cunoarea ocilor, culoareaparului, predispozitie spre greutatea, inal ti2e si al tele #Din punct de (edere psiologice, se trans2it: ra4darea, socia4ilitatea, i2pulsi(itatea,

e2oti(itatea#&e2pera2entul tine de o anu2ita structura a siste2ului ner(os# re o co2ponent ereditara

i2portanta#ptitudinile au o co2ponent ereditara i2portanta, dar in acelasi ti2p necesita si un 2ediu

fa(ora4il si o educatie corespunzatoare#"aracterul se for2eaza prin interactiuni sociale, co2ponent ereditara fiind 2inora#*reditatea ofera anu2ite ;perioade sensi4ile< sau ;critice< in ti2pul carora este de dorit sa

se realizeze anu2ite acizitii# Daca acest lucru nu se inta2pla, realizarea respecti(e acizitii este

a2anita sau ciar anulata#Patri2oniul ereditar al fiecrui indi(id rezult din co24inarea unit0ilor genetice2aterne Ai paterne# Posi4ilit0ile de co24inare a celor dou categorii de unit0i geneticesunt practic infinite# &rans2iterea infor2a0iilor genetice se face prin inter2ediul cro2ozo2ilor,genelor Ai acizilor nucleici#Organis2ele se diferen0iaz 8ntre ele prin genotip Ai fenotip#Cenotipul este totalitatea infor2a0iei genetice aflat 8n stare latent, 8nainte de inter(en0iafactorilor e5terni# Fenotipul reprezint totalitatea caracteristicilor do4ndite ca rezultat alinterac0iunii genotipului cu 2ediul# *reditatea reprezint ansa24lul predispozi0iilor cu (aloarepoli(alent ce condi0 ioneaz for2ele de reac 0ie, nu caracterele indi(izi lor# Pr in ereditate setrans2it:

8nsuA ir i general u2ane >apartenen0a la specia u2an, confor2a0ia so2at ic,

structuraintern, t ipul de sis te2 ner(os, predispozi0 ii pentru 4oli, 8nsuAir i aleanalizatorilor etc#?@ 8nsuAiri particulare, ce se trans2it 8n interiorul unei linii de descenden0i >grupasanguin,

culoarea pielii, a ocilor, a prului, a2prente digitale, trsturi fizice particulare?@DeAicercetrile pri(ind ereditatea u2an au o istorie relati( scurt@

2oAtenirea ereditar apare ca un co2ple5 de predispozi0ii Ai poten0ialit0i, nu caotrans2itere la descenden0i a trsturilor ascenden0ilor@

+
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Caracter_(genetic%C4%83)&action=edit&redlink=1http://www.copilul.ro/sarcina/http://www.copilul.ro/sarcina/http://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Caracter_(genetic%C4%83)&action=edit&redlink=1http://www.copilul.ro/sarcina/


7/14

di(ersitatea psiologic u2an are cu siguran0 Ai o rdcin ereditar >constitu0ie, 4iotip,4aze co2porta2entale etc# ?, dar nu se reduce la aces tea@

ceea ce 0ine de ereditate se poate 2anifesta 8n di(erse etape de (rst sau poater2ne 8nstare de laten0 pe tot parcursul (ie0ii, 8n a4sen0a unui factor acti(ator@

ereditatea confer unicitatea 4iologic ca pre2is a unicit0ii psiologice@ pr in progra2ul proceselor de creA tere Ai 2aturizare, ereditatea creeaz pre2isele unor

2o2ente de opt i2 in ter(en0 ie din par tea 2ediului educat i(, 8n

perioadelesens i4ile# nt iciparea sau pierderea aces tor perioade se poate do(ediineficient >dee5e2plu acizi0ia li24a7ului, a 2ersului, a opera0iilor gndirii?@

aceeaAi t rstur psiic poate f i la persoane diferite rodul unor factori diferi0 i,launele persoane predo2innd eredi tatea, iar la al tele 2ediul sau educa0 ia f i inddecisi(e pentru for2area acelei trsturi#

estrea ereditar este o pre2is necesar, dar nu Ai suficient pentru dez(oltarea personalit0iiindi(idului# "aracterul poli(alent al eredit0ii se e5pri2 prin faptul c se pot for 2a tr s tur idiferi te ale indi(izi lor , pe un fond ereditar ase2ntor, datori t inter(en0iei factori lor de2ediu Ai educa0ie# stfel , ereditatea nu predeter2in 8n 2od fatal anu2ite 8nsuAir i alepersonal it0 ii u2ane# Rolul eredit0 ii 8n dez(oltarea indi(idului es te de pre2is natural# ceastpre2is, cu ac 0iune pro4a4il is t , poate ofer i indi(idului o Aans >un a(anta7? sau o neAans >o

tar?# Pri2a poate fi ulterior (alorificat sau nu, iar a doua, 8n func0ie de gra(itate, poate fico2pensat 8n di(erse grade#

& oa t e f e n o 2 e n e l e p s i i c e s u n t r e z u l t a t u l i n t e r f e r e n 0 e i f a c t o r i l o r e r e d i t a r i c uinfluen0ele de 2ediu, ponderea celor dou categorii de factori cunoscnd o dina2ic (aria4il dela un feno2en la altul Ai de la un 2o2ent la altul# Structura psiologic a personalit0ii esterezultatul transfor2rii structurii 4iologice su4 influen0a educa0iei, a (ie0ii sociale Ai culturale#

E


8/14

III. 2. Mediul

n alt factor i2portant in dez(oltarea personalitatii copilului il reprezinta influentaparintilor sau 2ediul de acasa#

Modul in care te co2porti cu 2icutul, felul in care il incura7ezi sa socializeze cu ceilalti,cultura la care este e5pus si care ii este inoculata de 2ic si 2ediul e2otional in care este crescutcontri4uie din plin la dez(oltarea lui e2otionala#

"opilul incepe sa inteleaga pri2a oara ce si2te si sa recunoasca e2otiile cu care seconfrunta prin inter2ediul si cu a7utorul 2a2ei# In(ata despre iu4ire, spri7in, intelegere, e2patie,generozitate de la parinti#

Pe 2asura ce creste, copilul dez(olta si alte e2otii, unele negati(e, altele poziti(e# *le5peri2enteaza si stari si senti2ente de frica, an5ietate, gelozie, furie si ti2iditate#

Depinde foarte 2ult de 2odul in care parinti i reusesc sa i l incura7eze pe copil sai2ple2enteze in personalitatea lui doar e2otiile poziti(e si sa le lase deoparte pe cele negati(e#"opilul are ne(oie de a24ii parinti pentru a6si for2a in 2od ar2onios personalitatea#

4senta unuia dintre parinti isi pune a2prenta asupra dez(oltarii e2otionale a copilului, i2plicita personalitatii acestuia#

Factorii sociali i2plica si grupurile de oa2eni cu care copilul intra in contact >prieteni,colegi, rude, cunostinte?, dar si (alorile religioase si spirituale, care sunt 2ostenite prininter2ediul fa2iliei#

Mediul reprezint ansa24lul condi0iilor fizice >naturale Ai artificiale? Ai socio6u2anecei nt er (i n 8 n d ez (o lt ar ea p er so na li t 0i i u nu i i nd i( id , t ot al it at ea e le 2e nt el or c uca re indi(idul interac0ioneaz, direct sau indirect, pe parcursul e5isten0ei sale#

"ondi0iile fizice naturale sunt cele geografice: cli2, sol, (egeta0ie, faun, relief,caredeter2in 2odul de (ia0 Ai confortul 2aterial al indi(izilor, influen0nd sntatea,ali2enta0ia,rit2ul creAterii Ai al 2aturizrii fizice#

"ondi0iile de 2ediu artificiale sunt cele oferite de do2eniul econo2ic>institu0ii ,ad2inistra0ie, 2i7loace de 2unc, de transport, de co2unicare?, de do2eniulpoli tic>conducerea co2unit0i lor u2ane? Ai de do2eniul cultural >ins ti tu0i i de 8n(02nt ,decultur Atiin0ific, tenic, artistic, institu0ii religioase?#

"ondi0iile socio6u2ane se refer la ansa24lul, structura Ai calitatea rela0iilor interu2aneconstitui te la ni(elul grupuri lor# Mediul social 8Ai e5ercit ac0 iunea pe dou planurifunda2entale: asigur pstrarea tuturor acizi0iilor istoriei u2ane, oferindastfel posi4ilitatea fiecrei genera0ii de a prelua e5perien0a u2an 8n for2a ei ulti2, concentratAi perfec0ionat, scutind6o de repetri Ai reluri succesi(e ale unor tipuri deacti(it0i@ acesteproduse ale culturii concentreaz 8n ele Ai capaci t0i le psiice care le6augenerat , faci li tnd as tfeltrans2iterea lor de la o genera0ie la alta# Dac 8n lu2ea ani2alnoile acizi0ii se fi5eaz 8ntiparul ereditar, 8n cazul o2ului ele se fi5eaz 8n rezultatele2uncii sale, iar trans2iterea serealizeaz prin inter2ediul 2ediului social#

"aracteristic pentru specia u2an este deci faptul c acizi0iile sale se fi5eaz nunu2ai 8n2odificri organice, ci Ai 8n feno2ene de cultur# Mediul social este cel care pstreaz acestefeno2ene Ai reprezint o poten0ialitate (irtual pentru dez(oltarea tinereigenera0ii# De aceea o8n0elegere adec(at a rolului 2ediului rezult nu2ai din raportareala cellalt factor, ereditatea#

-


9/14


10/14

III. 3. Educatia

Educaiapoate fi definit ca acti(itate specializat, specific u2an, care 2i7loceAte Ai

d i( er si fi c r ap or tu l d in tr e o 2 A i 2 ed iu l s u , f a( or iz n d d ez (o lt ar ea o 2u lu ipr in inter2ediul societ0 ii Ai a societ0 ii prin inter2ediul o2ului# Din aceast perspect i(,educa0ia este liantul dintre poten0ialitatea de dez(oltare >ereditar? a indi(idului Ai ofertadeoportunit0i oferite de 2ediu# *(ident dependent de ceilal0i factori Ai fr a a(ea puterineli2itate >pentru c nu poate co2pensa o ereditate profund defa(ora4il Ai nici nu poatesci24a condi0iile unui2ediu total dizar2onic?, educa0ia ac0ioneaz progra2at, conAtient,organizat 8n sensuldez(oltrii indi(idului#

Si educatia isi pune a2prenta in conturarea personalitatii copilului, insa intr6o 2asura 2ai2ica decat celelalte# *ducatia este esentiala in special in 2odelarea co2porta2entului copilului#

Inscrierea la gradinita si apoi la scoala, il supune pe copil unui nou 2ediu, din care are2ulte de in(atat si asi2ilat#

Scoala nu insea2na doar asi2ilare de infor2atii, ci si socializare, co2unicare, reguli, iar2odul in care este tratat un copil in scoala de catre profesori si colegi are un i2pact puternicasupra dez(oltarii personalitatii#

*duca0ia reprezint un feno2en co2ple5 de for2are Ai dez(oltare continu a personalit0iiindi(idului 8n concordan0 cu cerin0ele societ0ii respecti(e# c0iuneaeduca0ional este orientatspre toate co2ponentele personalit0ii indi(idului: intelectual, 2oral, estetic, fizic,tenologic, profesional etc# O dat cu e(olu0ia societ0ii apar noi do2enii de acti(itate iar dinperspect i( educa0 ional se aA teapt rspunsuri pert inente pentru 8nt2pinarea aces tora#stfel, au aprut noi di2ensiuni ale educa0iei religioas, ecologic, de2ografic, se5ual etc#

Di2ensiunile educa0iei%#!# *duca0ia intelectual

%## *duca0ia 2oral%#%# *duca0ia estetic%#'# *duca0ia fizic%#)# *duca0ia tenologic%#+# *duca0ia profesional%#E# Puterea educa0iei9 nc re de re a 8 n A an se A i 8 n r ez ul ta te le e du ca 0i e i s e e 5p ri 2 p ri n o pt i2 is 2u l

sauscepticis2ul pedagogic, acestea 2anifestndu6se la ni(el de concep0ie, de atitudine, destarede spirit# De6a lungul ti2pului, di(erAi teoreticieni Ai practicieni ai educa0iei s6au situat pepozi 0i ile opti2is2ului sau ale scepticis2ului pedagogic, 8n func0ie de conte5tual social is toric 8ncare au trit Ai 8n func0ie de ne(oia de a sti2ula dez(oltarea siste2ului educati( 8n at2osfera

spiritual a epocii respecti(e# dep0i ai optimismului pedagogic, deci 8ncreztori 8n putereaneli2itat e educa0iei, au fost: 2aniAtiiRenaAterii: /ittorino da Feltre, F rancois Ra4elais, Micel de Montaigne,*ras2us

din Rotterda2, potri(it crora idealul educa0iei era Huo2o uni(ersale


11/14


12/14

I!. "elaia ereditate # mediu # educaie

Sintetiznd ac0iunea factorilor dez(oltrii personalit0ii, pute2afir2a c eredi6atea reprezint condi0ia 4iologic pri2ar datorit predispozi0iilor cu (aloare

poli(alent,2ediul reprezint ansa24lul condi0ii lor fizice Ai sociou2ane care fa(orizeaz saudefa(orizeaz e(olu0ia personalit0ii, iar educa0ia este ac0iunea conAtient desti2ulare Ai diri7are a procesului de for2are a personalit0ii#

Se consider c 8n cadrul acestor factori educa0ia de0ine rolul conductor,datoritspecificului ac0iunii sale ce se 2anifest nu nu2ai direct, ci Ai indirect, prininter2ediulcelorlal0i factori#*duca0ia are rolul conductor 8ntruct: acti(eaz Aidiri7eaz poten0ialul genetic,atenueaz sau esto2peaz efectele lui negati(e@ creeazAi (alorific un 2ediu propice pentru educa0ie Ai autoeduca0ie, contracarndinfluen0ele negati(e pe care le e5ercit uneori 2ediul#

!


13/14

!.Concluzii

Dez(oltarea personalitatii copilului apare, 8n concluzie, ca o succesiune a trei 2ari construc0ii, fiecare

dintre ele continund6o pe cea precedent, 2ai 8nti reconstruid6o pe un nou plan, pentru a o depAi apoi 8ntr6o2sur din ce 8n ce 2ai 2are# ceast afir2a0ie este ade(rat ciar pentru pri2a faz, deoarece construireasce2elor sensori62otorii continu Ai depAeAte construc0ia structurilor organice realizate 8n cursule24riogenezei# poi, construirea rela0iilor se2iotice, a gndirii Ai a cone5iunilor interindi(idualeinteriorizeaz aceste sce2e de ac0iune reconstruindu6le pe planul nou al reprezentrii Ai le depAeAte pn laconstruirea ansa24lului opera0iilor concrete Ai a structurilor de cooperare# 9n sfrAit, 8ncepnd cu ni(elul de !!1 ! ani, gndirea for2al 8n curs de a se naAte, restructureaz opera0iile concrete, su4ordonndu6lestructurilor noi, a cror dez(oltare (a continua 8n ti2pul adolescen0ei Ai a 8ntregii (ie0i ulterioare >o dat cu2ulte alte transfor2ri?#

ceast integrare de structuri succesi(e, dintre care fiecare conduce la construirea ur2toarei, per2ites se 82part dez(oltarea 8n 2ari perioade sau stadii Ai 8n su4perioade sau su4stadii, care respect ur2toarele

criterii: !? ordinea succesiunilor este constant, cu toate c (rstele 2edii care le caracterizeaz pot (aria de laun indi(id la altul, potri(it gradului su de inteligen0, sau de la un 2ediu social la altul# Dez(oltarea stadiilorpoate da deci loc la accelerri sau la 8ntrzieri, dar ordinea de succesiune r2ne constant, 8n do2eniile>opera0iile etc#? 8n care se poate (or4i despre ase2enea stadii@ ? fiecare stadiu este caracterizat printr6ostructur de ansa24lu, 8n func0ie de care pot fi e5plicate principalele reac0ii particulare# =u pute2 deci s ne2ul0u2i2 cu o referire la acestea sau s ne li2it2 s face2 apel la predo2inarea cutrui sau cutrui caracter>ca 8n cazul stadiilor lui Freud sau allon?@ %? aceste structuri de ansa24lu sunt integrati(e Ai nu sesu4stituie unele celorlalte: fiecare rezult din cea precedent, integrnd6o ca structur su4ordonat AipregteAte pe ur2toarea, integrndu6se 8n ea 2ai de(re2e sau 2ai trziu#

Marea pro4le2 pe care o ridic e5isten0a unei ase2enea dez(oltri Ai direc0ia integrati( care poate firecunoscut 8n ea a posteriori, const 8n a 8n0elege 2ecanis2ul acestei dez(oltri# ceast pro4le2 este o

continuare aceleia pe care Ai6o pun e24riologii atunci cnd se 8ntrea4 8n ce 2sur organizarea ontogeneticrezult dintr6o prefor2are sau dintr6o epigenez Ai care sunt procesele de ordin cauzal ale acesteidez(oltri# Se poate spune c ne afl2 deoca2dat 8n faza solu0iilor pro(izorii Ai c teoriile e5plicati(e ale(iitorului nu (or fi satisfctoare dect dac (or reuAi s integreze 8ntr6o totalitate ar2onioas interpretrilee24riogenezei, ale creAterii organice Ai ale dez(oltrii 2intale#

&inde2 de ase2enea sa crede2 ca personalitatea este unica# "onstata2 si2ilaritati intreoa2eni si cu toate acestea sesiza2 ca indi(izii poseda caracteristici speciale sau co24inatii decaracteristici care6i disting unii de ceilalti# "a atare in (irtutea e5perientelor cotidiene a(e2tendinta sa percepe2 personalitatea ca un cluster sta4il si unic de caracteristici care poate insasuferi 2odificari ca raspuns la diferite solicitari e5terne#

!%


14/14

!I.$i%liogra&ie

!# Du2itru, I#, ngureanu, "#, Pedagogie i elemente de psihologia educaiei ,Cartea Universitar, 3ucureAti, ..)

# Durei2, *# , Educaie i sociologie , *#D#P#, 3ucureAti, !GG)%# =egre0, I#, Educabilitatea. Factorii dezvoltrii personalitii , 8n Manual de

pedagogie>coord# I# Jiraga, *# Istrate?'# =icola, I# Pedagogie, *#D#P#, 3ucureAti , !GG)# "ergit, I#, /lsceanu, I, Curs de pedagogie, ni(ersitatea 3ucureAti, !G--+# Surdu, *#, Prelegeri de pedagogie general. viziune sociopedagogic ,

*#D#P#, 3ucureAt i, !GG)

!'

Factorii Dezvoltarii Pers

Documents

Transcript of Factorii Dezvoltarii Pers