Factori care influenteaza receptia mesajului verbalTrebuie avut in vedere ca odata ce copilul folosete un anumit tip de proteza auditiva si aceasta este mentinuta in stare de functionare la prametrii optimi, nu inseamna ce i se confera de la sine accesul la invatarea limbajului verbal. Exista cativa factori obiectivi si subiectivi de care trebuie sa se tina seama . In primul rand de locul unde este asezat copilul in clasa are importanta la receptionarea mesajului verbal. In afara de faptul de distanta fata de vorbitor trebuie sa fie optima, copilul are nevoie sa vada fata celui care vorbeste, profesor sau colegi; labiolectura si mijloacele extralingvistice pe care cel ce vorbeste le foloseste ii arata copilului indici suplimentari pretiosi , pe langa cei oferiti auditiv cu ajutorul protezei.Stilul de predare al profesorului, ritmul de vorbire,eliptic sau desonorizat influenteaza , de asemenea, receptia , decodificarea verbala si chiar insusirea unui limbaj verbal normal.In literatura de specialitate din ultimul deceniu se pune un accent deosebit pe modelul verbal oferit copilului inca de la o varsta frageda, model ce s-a dovedit a influenta in mod deosebit achizitionarea limbajului verbal natural, bineinteles in conditiile unei bune protezari.Conditiile in care se desfasoara receptionarea mesajului sonor au o importanta primordiala in decodificarea si interpretarea acestuia.Cand in centrul atentiei se afla copilul deficient de auz, care fie ca urmeaza o scoala speciala, fie ca este integrat spontan in scoala pt copii auzitorii, trebuie sa se ia in consideratie cativa factori obiectivi spre a veni in sprijinul purtatorului de proteza auditiva cum sunt : influenta zgomotului, a distantei fata de microfon si a reverberatiilor.Raportul dintre semnalul sonor si zgomot trebuie sa aiba o valoare pozitiva pt ca receptia mesajului verbal sa fie posibila.Tuker si Nolan rata ca in cazul unei persoane cu auz normal , pt a putea discrimina vorbirea corect, raportul sunet/ zgomot trebuie sa fie +10, +23 dB.Specialisti au constatat ca pt o persoana ce foloseste proteze auditive, raportul sunet/zgomot trebuie sa fie mai mare, aprox 30 dB. Cercetarile au scos la iveala ca intr-o clasa disciplinata dintr-o scoala normala , zgomotul de fond este de +60 dB. In acest caz profesorul trebuie sa ridice vocea la 90 dB pt a putea fi auzit de purtatorul unei proteze auditive conventionale ,ori acest lucru este imposibil de realizat pt majoritatea cadrelor didactice. In general, profesorul este de cele mai multe ori plasat prea departe de copii, pt ca un semnal sonor suficient de intrens sa ajunga si sa fie receptat corect de elevii , deficientii purtatori de proteze. In acest caz trebuie actionat pt scurtarea distantei de microfon si pt inlaturarea zgomotului.Acest deziderat se obtine prin folosirea sistemelor de transmisie radio si infrarosii, precum si incercarea de plasare a copilului in apropierea catedrei. Uneori insa in clasele din scolile generale s-au gasit niveluri ale zgomotului de fond de 80-90 dB, ceea ce face ineficienta chiar folosirea protezelor radio.Reverberatiile formate de sunetele reflectate de pereti sau de suprafete tari deruteaza si ele ascultatorul. Acestea au o ruta mai lunga decat undele sonore emise intai si ajung la ureche dupa sunetul initial, interferandu-se cu el. O persoana care vorbeste intr-o sala mare sau intr-un hol reverberant este greu de inteles.Timpul de la emiterea unui sunet pana la oprirea reflectarii lui se numeste timp de reverberatie. Timpul optim de reverberatie este de 0.5 secunde. In clasele din scoala s-a gasit un timp de reverberatie de 1,2 secunde.Pt a obtine un timp apropiat de cel optim esre necesara tratarea acustica a incaperilor folosind materiale fonoabsorbante.