Faclia_23-07-2015

12
joi, 23 iulie 2015 • anul XXVI, nr. 7506 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146 în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307 ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp pagina 9 pagina 11 pagina 7 continuare în pagina a 12-a pagina 5 pagina 6 Primarul Emil Boc anunþã cã naºterile ºi cãsãtoriile sînt în creºtere în Cluj-Napoca Seplecan face demersuri pentru deblocarea situaþiei a douã spitale clujene Nu ºtiu, dar... RADU VIDA red cã v-aþi lãmurit singuri ºi v-am ajutat ºi noi sã „citiþi” corect un sondaj. Cît e marjã de eroare (cifra adevãratã, nu ce bãsmuiesc realizatorii), cît e... fabulã, cît adevãr º.a.m.d. Pot sã înþeleg cã unele rãspunsuri la chestionarele „ºtiinþific alcãtuite” sînt de- a dreptul surprinzãtoare, fie ºi pentru cã ori lumea minte discret, ori întrebarea este de aºa naturã încît nici Dracu’ ºi nici chiar Mãmicã-sa nu pot da un verdict. Una dintre aceste întrebãri-perlã, care revine obsedant în sondajele tuturor... sondorilor de opinie este: Credeþi cã România merge într-o direcþie bunã? Pãi, nici dacã eºti cel mai mare fan brînzã nu poþi sã ºtii de- adevãratelea, dacã e Toni sau sosia lui. E atîta confuzie în aceastã întrebare, încît, cred, numai sadismul unor sociologi pot sã repete la nesfîrºit ce ºi cum. Rãspunsurile nu pot fi decît douã: cã mergem într-o direcþie bunã sau una rea. Dar care sînt acelea? Despre ce se vorbeºte în propoziþie? ªi, în general, avem noi o þintã bine definitã, în aºa fel încît marea majoritate a populaþie ºi politicienii de orice orientare a curcubeului s-o cîrmeascã într-acolo? Nu cred. Sînt sigur cã ceea ce-i dezirabil la nivel naþional, nu corespunde, întotdeauna, cu dorinþele personale ale membrilor societãþii. Dupã cum nici interesele altora, de pe cordonul ombilical al globalizãrii, nu permit sã mergem într-o direcþie sau alta. Spuneam, însã, cã aceste lucruri sînt de înþeles. ªi, la un moment dat, devine chiar penibil cã se tot repetã. De parcã n-ar exista întrebãri adevãrate ºi rãspunsuri ce ar trebui date la diversele frãmîntãri ale societãþii! Dar, dacã aste întrebãri au o justificare, e de neînþeles cum mulþi, foarte mulþi dintre respondenþi completeazã rubrica „nu ºtiu”. Cu... „nu ºtiu!” Zilele trecute, bunãoarã, INSCOP a fãcut un sondaj. A pus întrebãri. ªi a dat C • Spitalul Clinic Judeþean ºi Spitalul Clinic de Copii - afectate de lipsa acutã a unor imobile adecvate • Urmare a memoriilor transmise de echipele manageriale ale Spitalul Clinic Judeþean ºi, respectiv, Spitalul Clinic de Copii, precum ºi a numeroaselor semnale negative primite, preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Mihai Seplecan, a dispus întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea identificãrii soluþiilor optime pentru realizarea unui Spital Pediatric Monobloc ºi a unui Spital Judeþean de Urgenþã care sã reuneascã toate secþiile celor douã spitale, rãspîndite în prezent pe teritoriul întregului municipiu ºi care sã fie capabile sã ofere servicii medicale integrate ºi prompte pacienþilor, anunþã administraþia judeþeanã printr-un comunicat de presã. „Cred, cu toatã convingerea, cã în ceea ce priveºte infrastructura sistemului de sãnãtate, clujenii meritã mult mai mult comparativ cu ce li s-a oferit pînã în prezent. În opinia mea, nu mai putem accepta ca viaþa ºi sãnãtatea clujenilor ºi a celorlalþi pacienþi care vin sã se trateze la Cluj sã fie puse în pericol de lipsa unei infrastructuri medicale adecvate. E evident cã aceste clãdiri construite, în bunã parte, în secolul XIX, nu mai au cum sã corespundã exigenþelor actuale ºi standardelor europene ale secolului XXI. În contextul în care Clujul reprezintã unul dintre primele judeþe ale þãrii din perspectiva dezvoltãrii ºi cel mai important centru economic, medical ºi educaþional din aceastã parte a României, consider cã e absolut inacceptabil sã nu avem spitale de A.S. continuare în pagina a 9-a Judeþul Cluj mai primeºte 24 de microbuze ºcolare Acþiuni ale poliþiºtilor clujeni pentru prevenirea furturilor din buzunare, genþi ºi poºete Program de recalificare profesionalã în IT cu angajarea a 50 de persoane Dublu vernisaj la Galeriile DIVERTA Tabãra de Artã Vãlenii ªomcutei • ediþia a VII-a, iulie, 2015 • Academice Paºi însemnaþi în realizarea primului transplant de mînã în România. Premiera la Cluj – Napoca ! Înainte de a intra în datele concrete ale simpozionului Urmãtorul pas în transplantul de organe în România: transplantul de mînã – miercuri, 22 iulie – se impun cîteva date istorice. Prima încercare de transplant de mînã a fost efectuatã în anul 1964, în Ecuador, experiment medical eºuat. Experiment care a deschis calea altor încercãri. ªi succesele nu au întîrziat sã aparã. Astfel, primul transplant unilateral de mînã reuºit a avut loc într-o clinicã din Lyon, Franþa, în 1998, de la acest prim succes fiind reuºite în întreaga lume, peste 100 de transplanturi unilaterale sau bilaterale de mînã. Cel mai recent este cel din India 2015, ianuarie 13, operaþie ce a durat peste 16 ore, performanþa aparþinînd unei echipe mixte de specialiºti la Amrita Institute of Medical Sciences, Kochi. Dacã mergem pe firul istoriei, în 1999 este consemnat la Jewish Hospital Lousiville, primul dublu transplant de mînã, în timp ce în Anglia prima reuºitã dateazã din 2013. Cum vorbim despre progrese ale ºtiinþei de la o zi la alta, era firesc ca sã fie fãcuþi ºi primii paºi în realizarea transplantului unilateral ºi bilateral în România, primii paºi fiind fãcuþi de Societatea Românã de Chirurgia Mîinii în colaborare cu multe alte instituþii de profil abilitate. România În ceea ce priveºte þara noastrã, se poate afirma cã în România existã deja o experienþã bogatã ºi solidã mai ales în ceea ce priveºte transplantul de organe solide (rinichi, ficat, cord). În Demostene ªOFRON continuare în pagina a 6-a Primul semestru al anului în curs indicã o creºtere a numãrului de naºteri ºi de cãsãtorii înregistrate în municipiul Cluj-Napoca. “Pe primul semestru al anului 2015 avem o creºtere atît a numãrului de naºteri, cît ºi a numãrului de cãsãtorii, comparabil cu primul semestru al anului 2014. Dacã în 2014 au fost 2.908 naºteri, în primele ºase luni din 2015 sînt 3.082 de naºteri. În privinþa cãsãtoriilor, inclusiv la înãlþime, dacã în 2014 au fost 881, în 2015, pînã la 1 iulie, au fost 1.100 de cãsãtorii”, a declarat, miercuri, într-o conferinþã de presã, primarul Emil Boc. Potrivit acestuia, creºterea celor doi indicatori aratã cã oraºul merge într-o direcþie bunã. Liviu Dragnea, ales preºedinte interimar al PSD Coordonatorul politic al PSD, Liviu Dragnea, a fost ales miercuri preºedinte interimar al partidului în ºedinþa Comitetului Executiv Naþional, cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul sãu, Rovana Plumb, a fost susþinutã de 18 colegi. Liviu Dragnea, ales miercuri preºedinte interimar al PSD, a declarat, dupã ºedinþa Comitetului Executiv Naþional, cã a primit votul de încredere al colegilor pentru a forma o echipã care sã pregãteascã un plan concret de acþiuni în teritoriu ºi în Parlament, un program politic pe termen lung care sã ajute la dezvoltarea României. “S-a finalizat votul în CExN, colegii mei mi-au acordat un vot de încredere pentru a putea forma o echipã bunã, o echipã unitã, o echipã largã, care sã pregãteascã, într-un termen foarte scurt, un plan concret de acþiuni atît în teritoriu, cît ºi în Parlament ºi, de asemenea, un program politic pe termen lung, care sã ajute la dezvoltarea României în continuare”, a spus Dragnea, dupã ºedinþa PSD. El a adãugat cã Rovana Plumb va face parte în continuare din echipa continuare în pagina a 12-a

description

Prima pagina

Transcript of Faclia_23-07-2015

  • joi, 23 iulie 2015 anul XXVI, nr. 7506 ISSN 1843-7311 www.ziarulfaclia.ro 12 pagini - 1,50 lei

    Redacia ziarului Fclia de Cluj str. Clinicilor nr. 33, (staiile Agronomia - str. Moilor)Mic i mare publicitate: ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminic orele 15-18

    Tel/fax: 0264-450.707 e-mail: [email protected], 0788-476.727 [email protected], 0788-307.324

    Cluj-Napoca

    Bd. 21 Decembrie 1989

    nr. 146

    n curte cu

    Impr. ARDEALUL

    Informaiila telefon

    0264-597.307

    NCHIRIEM

    spaiu pentru

    DEPOZITsau alte activiti

    economicesuprafaa 144 mp

    pagina 9

    pagina 11

    pagina 7

    continuare n pagina a 12-a

    pagina 5

    pagina 6

    Primarul Emil Boc anun c naterile i cstoriilesnt n cretere n Cluj-Napoca

    Seplecan face demersuri pentru deblocareasituaiei a dou spitale clujene

    Nu tiu, dar...

    RADU VIDA

    red c v-ai lmurit singuri i v-amajutat i noi s citii corect unsondaj. Ct e marj de eroare (cifra

    adevrat, nu ce bsmuiesc realizatorii),ct e... fabul, ct adevr .a.m.d. Pot sneleg c unele rspunsuri lachestionarele tiinific alctuite snt de-a dreptul surprinztoare, fie i pentru cori lumea minte discret, ori ntrebarea estede aa natur nct nici Dracu i nici chiarMmic-sa nu pot da un verdict. Una dintreaceste ntrebri-perl, care revineobsedant n sondajele tuturor... sondorilorde opinie este: Credei c Romnia mergentr-o direcie bun? Pi, nici dac eti celmai mare fan brnz nu poi s tii de-adevratelea, dac e Toni sau sosia lui. Eatta confuzie n aceast ntrebare, nct,cred, numai sadismul unor sociologi pots repete la nesfrit ce i cum.Rspunsurile nu pot fi dect dou: cmergem ntr-o direcie bun sau una rea.Dar care snt acelea? Despre ce se vorbeten propoziie? i, n general, avem noi oint bine definit, n aa fel nct mareamajoritate a populaie i politicienii deorice orientare a curcubeului s-o crmeascntr-acolo? Nu cred. Snt sigur c ceea ce-idezirabil la nivel naional, nu corespunde,ntotdeauna, cu dorinele personale alemembrilor societii. Dup cum niciinteresele altora, de pe cordonul ombilicalal globalizrii, nu permit s mergem ntr-odirecie sau alta.

    Spuneam, ns, c aceste lucruri snt deneles. i, la un moment dat, devine chiarpenibil c se tot repet. De parc n-arexista ntrebri adevrate i rspunsuri cear trebui date la diversele frmntri alesocietii! Dar, dac aste ntrebri au ojustificare, e de neneles cum muli, foartemuli dintre respondeni completeazrubrica nu tiu.

    Cu... nu tiu!Zilele trecute, bunoar, INSCOP a fcut

    un sondaj. A pus ntrebri. i a dat

    C

    Spitalul ClinicJudeean i Spitalul

    Clinic de Copii -afectate de lipsa acut aunor imobile adecvate

    Urmare a memoriilor transmise deechipele manageriale ale SpitalulClinic Judeean i, respectiv, SpitalulClinic de Copii, precum i anumeroaselor semnale negativeprimite, preedintele ConsiliuluiJudeean Cluj, Mihai Seplecan, adispus ntreprinderea tuturordemersurilor necesare n vedereaidentificrii soluiilor optime pentru

    realizarea unui Spital PediatricMonobloc i a unui Spital Judeeande Urgen care s reuneasc toateseciile celor dou spitale, rspnditen prezent pe teritoriul ntreguluimunicipiu i care s fie capabile sofere servicii medicale integrate iprompte pacienilor, anunadministraia judeean printr-uncomunicat de pres. Cred, cu toatconvingerea, c n ceea ce priveteinfrastructura sistemului desntate, clujenii merit mult maimult comparativ cu ce li s-a oferitpn n prezent. n opinia mea, numai putem accepta ca viaa isntatea clujenilor i a celorlali

    pacieni care vin s se trateze la Clujs fie puse n pericol de lipsa uneiinfrastructuri medicale adecvate. Eevident c aceste cldiri construite,n bun parte, n secolul XIX, nu maiau cum s corespund exigeneloractuale i standardelor europene alesecolului XXI. n contextul n careClujul reprezint unul dintre primelejudee ale rii din perspectivadezvoltrii i cel mai importantcentru economic, medical ieducaional din aceast parte aRomniei, consider c e absolutinacceptabil s nu avem spitale de

    A.S.continuare n pagina a 9-a

    Judeul Clujmai primete 24de microbuzecolare

    Aciuni alepoliitilor clujenipentru prevenireafurturilor dinbuzunare, geni ipoete

    Program derecalificareprofesional n ITcu angajarea a 50de persoane

    Dublu vernisajla GaleriileDIVERTA

    Tabra de ArtVlenii omcutei ediia a VII-a, iulie,2015

    Academice

    Pai nsemnai n realizarea primului transplant de mnn Romnia. Premiera la Cluj Napoca !

    nainte de a intra n datele concreteale simpozionului Urmtorul pas ntransplantul de organe n Romnia:transplantul de mn miercuri, 22iulie se impun cteva date istorice.

    Prima ncercare de transplant de mna fost efectuat n anul 1964, n Ecuador,experiment medical euat. Experimentcare a deschis calea altor ncercri. isuccesele nu au ntrziat s apar. Astfel,primul transplant unilateral de mnreuit a avut loc ntr-o clinic din Lyon,Frana, n 1998, de la acest prim succesfiind reuite n ntreaga lume, peste 100de transplanturi unilaterale sau

    bilaterale de mn. Cel mai recent estecel din India 2015, ianuarie 13, operaiece a durat peste 16 ore, performanaaparinnd unei echipe mixte despecialiti la Amrita Institute of MedicalSciences, Kochi.

    Dac mergem pe firul istoriei, n 1999este consemnat la Jewish HospitalLousiville, primul dublu transplant demn, n timp ce n Anglia prima reuitdateaz din 2013.

    Cum vorbim despre progrese aletiinei de la o zi la alta, era firesc ca sfie fcui i primii pai n realizareatransplantului unilateral i bilateral n

    Romnia, primii pai fiind fcui deSocietatea Romn de Chirurgia Miniin colaborare cu multe alte instituii deprofil abilitate.

    Romnian ceea ce privete ara noastr, se

    poate afirma c n Romnia exist dejao experien bogat i solid mai alesn ceea ce privete transplantul deorgane solide (rinichi, ficat, cord). n

    Demostene OFRONcontinuare n pagina a 6-a

    Primul semestru al anului n curs indic o cretere a numruluide nateri i de cstorii nregistrate n municipiul Cluj-Napoca.

    Pe primul semestru al anului 2015 avem o cretere att anumrului de nateri, ct i a numrului de cstorii, comparabilcu primul semestru al anului 2014. Dac n 2014 au fost 2.908nateri, n primele ase luni din 2015 snt 3.082 de nateri. nprivina cstoriilor, inclusiv la nlime, dac n 2014 au fost881, n 2015, pn la 1 iulie, au fost 1.100 de cstorii, a declarat,miercuri, ntr-o conferin de pres, primarul Emil Boc.

    Potrivit acestuia, creterea celor doi indicatori arat c oraulmerge ntr-o direcie bun.

    Liviu Dragnea, ales preedinteinterimar al PSD

    Coordonatorulpolitic al PSD, LiviuDragnea, a fost alesmiercuri preedinte

    interimar al partidului nedina Comitetului

    Executiv Naional, cu 65 devoturi, n timp ce

    contracandidatul su,Rovana Plumb, a fost

    susinut de 18 colegi.

    Liviu Dragnea, ales miercuripreedinte interimar al PSD, adeclarat, dup edina ComitetuluiExecutiv Naional, c a primit votulde ncredere al colegilor pentru aforma o echip care s pregteascun plan concret de aciuni nteritoriu i n Parlament, un programpolitic pe termen lung care s ajutela dezvoltarea Romniei.

    S-a finalizat votul n CExN, colegiimei mi-au acordat un vot dencredere pentru a putea forma o

    echip bun, o echip unit, o echiplarg, care s pregteasc, ntr-untermen foarte scurt, un plan concretde aciuni att n teritoriu, ct i nParlament i, de asemenea, unprogram politic pe termen lung, care

    s ajute la dezvoltarea Romniei ncontinuare, a spus Dragnea, dupedina PSD.

    El a adugat c Rovana Plumb vaface parte n continuare din echipa

    continuare n pagina a 12-a

  • lumea; 17:00 tirile Pro TV; 17:30 LaMru; 19:00 tirile Pro TV *Sport*Vremea; 20:30 Las fierbini (s); 21:30Riddick (sua, 2013, SF ac.); 0:00 tirile ProTV; 0:30 Jane i Maura: Detectivi n Boston(s); 1:30 n mintea criminalului (s); 2:15 Lasfierbini (r); 3:00 tirile Pro TV (r); 3:45Vorbete lumea (r).

    6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping; 7:15Nuni de poveste (r); 9:00 Click! Poft bun!(r); 9:30 Teleshopping; 10:00 Mama meagtete mai bine (r); 11:00 Teleshopping;11:30 Codul magicienilor (r); 12:30 Click!(r); 13:20 Teleshopping; 13:50 Flavours, 3buctari; 14:30 Teleshopping; 15:00Cireaa de pe tort (r); 16:00 Trsniii (r);16:30 Focus; 17:00 Mama mea gtete maibine (s); 18:00 Focus; 19:30 Cireaa de petort (s); 20:30 Jocurile puterii (sua, 2013,aciune); 22:30 Trsniii (s); 23:00 Focus dininima Romniei (s); 23:30 Click! (s); 0:00Mama mea gtete mai bine (r); 1:00Jocurile puterii (r); 3:00 Trsniii (r); 3:30Cireaa de pe tort (r).

    07.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare; 7.45Jurnal regional (r); 08.00 Bun dimineaa,Transilvania! - direct; 09.00 Observatortransilvan (maghiara) (r); 10.00 Bundimineaa, Transilvania! (r); 11.00Telejurnal TVR 1 (r); 11.50 Regi i pioni (r);12.00 Transilvania la zi (r); 13.00 Cap deafi - preluare TVR 3; 14.00 Tableta desntate (r); 15.00 Film serial: Toata pnzelesus (r); 16.00 Observator transilvan(maghiara) direct; 17.00 Transilvania lazi - direct; 18.00 Telejurnal TVR 2 - preluare;18.20 Jurnal Regional; 18.30 tvrcluj.ro(arhiva TVR Cluj); 19.00 Lumea credinei(r); 20.00 Preluare TVR 3.

    T E L E S P E C T A T O R

    - joi, 23 iulie 2015 -

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Telejurnal Matinal Sport Meteo; 7:57Lumea i noi - Jurnalist de rzboi n lumeaarab - Ana Maria Luca, Liban; Emisiunedespre comunitile de romni; 8:30Zestrea romnilor; 9:00 Connor subacoperire (s); 10:00 Dincolo de hart; 10:30Discover Romnia - Eugen Ionescu; 10:40Istorii de buzunar (r); 10:50 Teleshopping;11:30 Fr compromisuri (r); 12:25Vorbete corect!; 12:30 Lumea i noi (r) -Jurnalist de rzboi n lumea arab - AnaMaria Luca, Liban; Emisiune desprecomunitile de romni; 13:00 De joi pnjoi; 14:00 Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 Akzente; 16:55Vorbete corect! (r); 17:00 Coolmeadistraciei; 18:00 Lozul cel mare *TragerileJoker, Loto 5 /40, Loto 6/49 i Noroc; 18:30Istorii de buzunar (r); 18:40 Frcompromisuri (s); 19:35 Vorbete corect!(r); 19:45 Sport; 19:59 Telejurnal MeteoOmologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40,Loto 6/49; i Noroc; 21:00 Dr. House (s);21:55 Istorii de buzunar; 22:10 Regiiringului (sua, 1996, f.portr.); 23:40 Coolmeadistraciei (r); 0:40 Dincolo de hart (r); 1:10Zestrea romnilor (r); 1:40 DiscoverRomnia (r) - Eugen Ionescu; 1:50 Vorbetecorect! (r); 2:00 Connor sub acoperire (r);2:50 Sport (r); 3:05 Telejurnal (r) Meteo*Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40,Loto; 6/49 i Noroc; 3:55 Istorii de buzunar.

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Teleshopping; 8:00 Ferma (r) Nu mai aveiloc la ora? ncercai la ar!; 9:00Documentar 360 - GEO (s) - Descurcreii:n Cuba se gsesc de toate; 10:10 Ieri- Azi-Mine; 11:00 Dup 25 de ani. Dreptul lamemorie.; 11:10 Natur i sntate (r);11:45 Teleshopping; 12:00 Transformarea;13:00 Angela Gheorghiu. O artist la zenit;14:00 Arta fericirii (r); 14:30 Culturaminoritilor - Maghiara de pe doi; 15:00

    Telejurnal *Sport*Meteo Translatormimico-gestual Laura Ioana; 16:00 5minute de istorie; 16:10 Fraii Marx, agenisecrei (sua, 1932, com. rom., a-n); 17:40 5minute de istorie; 17:50 Cartea cea detoate zilele; 18:00 Telejurnal * tiri * Sport* Meteo; 18:30 Arta fericirii; 19:00Documentar 360 - GEO (r) - Descurcreii:n Cuba se gsesc de; toate; 20:10 Eu iMarilyn (it., 2009, com.); 21:40 Cartea ceade toate zilele; 22:00 Ora de tiri *tiri*Sport *Meteo; 23:10 La birou (s); 0:00Motomagia; 0:30 Misterele istoriei (r); 1:00Angela Gheorghiu. O artist la zenit (r);2:00 Mituri muzicale romneti (r); 2:50Cartea cea de toate zilele; 3:00 Capcompas (r); 3:30 Ieri- Azi-Mine (r).

    6:00 Observator; 10:50 n gura presei;10:55 Teleshopping; 11:15 Mireas pentrufiul meu; 13:00 Observator; 14:00 Mireaspentru fiul meu; 16:00 Observator; 17:00Acces direct; 19:00 Observator; 20:00Observator special; 20:30 Splash! Vedetela ap; 23:00 Un show pctos; 1:00 Greta(sua, 2009, dr. romantic.); 3:00 Observator(r); 3:45 Acces direct (r).

    06:50-08:00: Fresh Matinal- emisiunematinal cu muzic, joc i voie bun,informaii utile pentru clujeni i invitat peteme de actualitate, n cadrul creia puteiurmri la 06.50 i la 07.20 Meteo; 07.12Fresh Money; 07.25 Horoscopul Zilei;10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00:Observator de Cluj i Regional.

    7:00 tirile Pro TV *Ce se ntmpl,doctore?; 10:30 La Mru (r); 12:00Trandafirul negru (r); 13:00 tirile Pro TV;14:00 Inim de frate (r); 15:00 Vorbete

    agenda2www.ziarulfaclia.ro

    Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

    Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIAAPOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

    Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

    50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia INTERPHARM, str.Primverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; FarmaciaCLEMATISFARM, Piaa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-a M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-a A.Iancu (col cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

    FARMACII

    joi, 23 iulie 2015

    TELEFOANE

    URGENE: 112

    PREFECTURA: 0264-50-33-00

    CONSILIUL JUDEEAN: 0372-64-00-00

    Telefonul ceteanului: 0800-80-03-30

    gratuit pentru orice reea

    Informaii de interes public:

    [email protected]

    PRIMRIA CLUJ-NAPOCA:

    POLIIA COMUNITAR: 0264-59-60-30

    PRIMRIA DEJ: 0264-21-17-90

    PRIMRIA TURDA: 0264-31-31-60

    PRIMRIA CMPIA TURZII: 0264-36-80-01

    PRIMRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

    PRIMRIA GHERLA: 0264-24-19-26

    POLIIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

    SERVICIUL RIDICRI AUTO:

    0264-44-45-71; 0264-44-45-72

    POLIIA TRANSPORT FEROVIAR

    CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

    POLIIA DEJ: 0264-21-21-21

    POLIIA TURDA: 0264-31-33-80

    POLIIA CMPIA TURZII: 0264-36-82-22

    POLIIA HUEDIN: 0264-35-15-38

    POLIIA GHERLA: 0264-24-14-14

    POMPIERII (Inspectoratul Judeean pentru

    Situaii de Urgen Cluj) :

    0264-59-50-29;0264-59-12-55

    DIRECIA REGIONAL A FINANELOR

    PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

    AGENIA JUDEEAN PENTRU PRESTAII

    SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

    OFICIUL PT. PROTECIA

    CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

    INFORMAII: 118-932

    DERANJAMENTE: 1921

    ORA EXACT: 1958

    R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

    tel. verde: 0800-82-37-91

    Compania de Ap Some: 0264-59-63-02

    R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

    R.A.D.P. 0264-55-26-66

    C.T.P. 0264-43-08-74

    BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

    dispecerat: 0264-59-84-77

    ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

    SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

    E-ON GAZ DISTRIBUIE:

    0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgen

    JANDARMI: 0264-43-13-01

    GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

    AGENIA CFR: 0264-43-20-01

    AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

    DIRECIA GENERAL DE ASISTEN

    SOCIAL I PROTECIA COPILULUI CLUJ

    0264-42-01-46

    AG. JUD. DE OCUPARE A FOREI DE

    MUNC CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

    CASA JUDEEAN DE PENSII CLUJ:

    0264-43-10-10

    INSP. TER. DE MUNC: 0264-59-84-07;

    0264-59-84-74; 0264-59-86-48

    SESIZRI MUNC LA NEGRU:0800-86-86-22

    DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

    CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE I

    CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEULUI CLUJ

    0264-43-28-99; 0800-87-00-700

    BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

    ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

    Acupunctur, Alergologie, Boli infecioase, Cardiologie, Cardiologie pediatric, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmetic, Diabet-Nutriie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie general i special,

    EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicin Intern,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatric, Obstetric-Ginecologie,

    Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medical,Reumatologie, Investigarea tulburrilor de somn, Urologie

    Doamnelor i Domnilor,Policlinica i Centrul de Recuperare i Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

    v ofer o larg gam de servicii performante n majoritatea specialitilor medicale.Consultaiile snt asigurate de specialiti renumii, foarte muli fiind cadre didactice la Universitatea de

    Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu. Investigaiile se efectueaz cu aparatur modern de ultim generaie.n situaii speciale apelm la colaborri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa i SUA.

    Departamentul de Medicina Muncii completeaz n mod strlucit capacitatea Centrului.

    Filozofia noastr:ZI DE ZI, CU EXCELEN

    Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

    Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

    e-mail: [email protected]

    Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

    Profesor Dr. N. HncuPreedinte

    Policlinica Regina Maria Cluj

    Dr. Wargha EnayatiPreedinte

    Grupul Regina Maria

    Redacia nu i asum responsabilitatea

    pentru schimbrile intervenite n

    programele posturilor de televiziune.

    CABINET

    STOMATOLOGIC

    CENTRUL

    MEDICO-CHIRURGICAL

    UNIVERSITAR

    INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

    Program: zilnic 7-21Medic gard: 21-7

    Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

    Str. Moilor nr. 87Tel: 0364139925

    INTERNE - CARDIOLOGIE GASTRO-ENTEROLOGIE PNEUMOLOGIE

    MEDICINA MUNCII ENDOCRINOLOGIE

    DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

    DERMATOLOGIC NEUROLOGIE

    PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE

    REUMATOLOGIE ALERGOLOGIE

    CHIRURGIE GENERAL +

    GINECOLOGIC + UROLOGIC +

    PLASTIC CHIRURGIE CERVICO-

    FACIAL + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

    ORTOPEDICA + O.R.L. OFTALMOLOGIE

    GINECOLOGIE PEDIATRIE + GASTRO-

    ENTEROLOGIE UROLOGIE

    EKG, EKG de efort EEG EMG ECODOPPLER ECOGRAFIE de sn,

    abdominal, cardiac, endovaginal,osteoarticuar, tiroidian ENDOSCOPIE

    digestiv, abdominal HISTEROSALPINGOGRAFIE

    CISTOSCOPIE VIDEOCOLONOSCOPIE MAMOGRAFIE VIDEOGASTROSCOPIE

    TOMOGRAFIE RADIOLOGIE

    OSTEODENSITOMETRIE

    LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

    - hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

    imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreievaginal i uretral; - teste de toxoplasmoz

    i clamidia;

    TOMOGRAFIE COMPUTERIZATCU APARAT SIEMENS 2010

    GRATUITExaminri de LABORATOR i

    RADIOLOGIE, decontate de Casa deAsigurri de Sntate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

    RMN(General Electric,generaia 2014)

    Joi, 23 iulie 2015tiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00tiri Radio Romnia (retransmisie): 02:00, 04:00,

    06:00, 10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de diminea cu Daniel

    Dene i Rare Svan10:00-14:00 nFIRipeala cu Florin Grosu18:00-19:00 DediFIRcaii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Some n sus i-n jos cu Ciprian

    Muncelean

    Ascult-ne i citete-ne online: www.radiofir.roUrmrete i pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

    Joi, 23 iulie 20156,00 Bun dimineaa. Prezint: Andrei Maxim; 8,00

    Emisiunea n limba maghiar; 10,00 De zece ori Romnia.Emisiune multiplex realizat de Reeaua StudiourilorRegionale Radio Romnia; 11,00 Buletin de tiri; 11,05Pulsul zilei Prezint: Adela Groza; 12,00 Jurnal transilvan;12,15 Pulsul zilei. Prezint: Adela Groza; 14,00 Emisiunepreluat de la Radio Romnia - Redacia minoriti; 16,00Emisiunea n l. maghiar; 18,00 Jurnal transilvan; 18,10Sens unic. Prezint: Cristian Zoica; 19,00 Buletin de tiri;19,05 Sens unic. Prezint: Cristian Zoica; 21,05 Din grdinacu flori multe - emisiune de folclor realizat de DanielaChibora; 22,00 nchiderea programului pe 909, 1404 i1593Khz.

    PROGRAMULPROGRAMUL

    CINEMA "FLORIN PIERSIC"

    17 - 23 IULIE 2015

    MINIONII 3Dzilnic: 14.00 - pre 15 lei;

    MAGIC MIKE XXL - SUAzilnic: 17.00 - pre 10 lei

    OMUL -FURNICA 3D - SUAvineri, duminic - joi: 20.00; 23.00 - pre 15 lei

    * redus la toate spectacolele cu cardul de

    student 3D - 10 lei exceptnd v, s, d.

  • AFP

    Economistul i comentatorulamerican Paul Krugman, laureat alPremiului Nobel, unul dintre cei maivehemeni critici ai msurilor deausteritate impuse Atenei, a admis,ntr-un interviu, c este posibil s fisupraestimat competenaguvernului grec.

    Este posibil s fi supraestimatcompetena guvernului grec. Nicimcar nu m-am gndit c ar putea s

    Reuters

    Dup 54 de ani de nghediplomatic, SUA i Cuba i-auredeschis oficial ambasadelela Havana i Washington, onou etap concret nprocesul de apropiere istoricangajat la sfritul anuluitrecut de preedinii BarackObama i Raul Castro.

    Cldirile care gzduiescserviciile diplomatice dinfiecare capital i-au reluatautomat statutul deambasade la miezul nopii,urmare a unui acord anunatla 1 iulie.

    La Washington, urmeaz saib loc o ceremonie ncldirea veche de aproape100 de ani a misiunii

    joi, 23 iulie 2015

    roza vnturilorZiarul nostru folosete tiri i articole

    furnizate de agenia de pres AGERPRES

    3www.ziarulfaclia.ro

    SUA i Cuba i redeschid oficial ambasadele Germania:Angela Merkel iapr atitudineaavut n faatinerei refugiate nlacrimiAFP

    Cancelarul german, AngelaMerkel, a aprat atitudinea sa nfaa tinerei refugiatepalestiniene, privat de dreptulde azil, care a izbucnit n lacrimin cursul unei dezbateritelevizate, dnd natere lanumeroase reacii pe reelesociale.

    Consider c atitudinea a fostcorect, a declarat AngelaMerkel ntr-un interviu acordatpostului naional de televiziuneARD, adugnd c a fost sincercu tnara fat.

    Scena petrecut miercuri searla Rostock a provocat o avalande comentarii despre atitudineacancelarului.

    Adolescenta n vrst de 14 ani,al crei prenume este Reem, aexplicat, ntr-o germanimpecabil, c trece printr-unmoment greu dup ce membriifamiliei sale au aflat c cerereade azil le-a fost respins i vor fiexpulzai din Germania n Liban,de unde s-au refugiat cu patru anin urm.

    Politica este uneori dur, i-arspuns Angela Merkel. Tu tii cn taberele de refugiaipalestinieni din Liban snt mii imii de oameni (...) Iar dac noispunem acum: (...), nu vom reuis facem fa, sntem n faa uneidileme, a continuat efaexecutivului german, care i-antrerupt discursul cnd aobservat c tnra a nceput splng. Apoi, Angela Merkel s-adus lng fat i a ncercat s oconsoleze cu o mngiere peumr.

    O parte a mass-media i uniiinternaui au criticat lipsa desensibilitate a cancelaruluigerman, n timp ce alii au salutatsinceritatea acesteia.

    Un lider, atunci cnd ntlnetepersoane a cror situaiepersonal nu o cunoate, nupoate s le spun c, deoarecete-ai ntlnit cu cancelarul,problema ta se va rezolva mairepede dect pentru muli, mulialii. Suntem ntr-un stat dedrept, s-a aprat Angela Merkel.

    Dar peste toate, simi nevoias consolezi o tnr. ns nu pots i schimb situaia juridic, aadugat ea.

    Tnra a recunoscut n ediiade duminic a jurnalului Bild ca apreciat sinceritateacancelarului.

    Mai muli oficiali au inut satrag atenia c este puinprobabil c Reem i familia eivor ajunge s prseascGermania.

    Ministrul integrrii, social-democrata Aydan zoguz, asubliniat c am schimbat legeatocmai pentru cazuri ca al luiReem, pentru ca tineri bineintegrai s aib perspective lanoi, beneficiind de un noupermis de edere prevzut de olege privind imigraia care vaintra n vigoare n august.

    Krugman recunoate c este posibil s fisupraestimat competena guvernului grec

    Punct de control al extremitilor de dreaptaucraineni, nfiinat la grania cu TransnistriaUkrinform

    Activiti ai organizaieiradicale ucrainene PraviSector (Sectorul de dreapta)au instalat un punct decontrol n regiunea Odesapentru a controla grania cuTransnistria i pentru acombate contrabanda, aanunat duminic filiala dinOdesa a formaiunii pepagina sa de Facebook.

    Activiti ai Sectorului dedreapta din Balta au instalatun punct de control napropierea satului Timkovoregiunea Odesa. Scopulinstalrii acestui punct -controlul la frontiera cuTransnistria i combatereacontrabandei, afirm grupulparamilitar, care estesuspectat el nsui decontraband i face acum otentativ de a se substituiautoritilor vamale locale.

    Potrivit anunului,funcionarii vamali ipoliitii de frontier ar fiexprimat o atitudine pozitivfa de aceast iniiativ idorina de a coopera.

    Extremitii afirm c nuintenioneaz s opreascmainile, ci vor supraveghea

    i vor exercita un controlpublic asupra activitilorvamale.

    Liderul Sectorului dedreapta, Dmitri Iaro, sepronunase anterior pentruncadrarea gruprii saleparamilitare n forelearmate ucrainene, nschimbul amnistierii tuturormembrilor formaiunii careau participat la recentulincident armat dinTranscarpatia, scrieObozrevatel.

    Militanii grupuluiparamilitar de extremadreapt Sectorului dedreapta au fost implicai ntr-un scandal legat decontrabanda nTranscarpatia, care adegenerat ntr-un conflictarmat ntre activiti aimicrii, miliia personal aunui deputat local i forelepoliiei locale din Mukacevo.n urma incidentului, treipersoane au fost ucise, iaralte 14 rnite. Autoritile dela Kiev au trimis trupespeciale i Garda Naionalpentru a-i captura pemembrii organizaiei care s-au refugiat n pdurile dinregiune, nclcnd interdicia

    de a aduce arme grele dinzona de conflict din estulUcrainei.

    Armata ucrainean alansat o nou operaiunepentru reinerea militanilornarmai ai micrii, carerefuzaser s predea armele.Potrivit publicaiei localeZakarpatie online, militariiau nconjurat munteleIavirnik, unde se ascundciva radicali. ntrelocalitile Veliki Berezni iZabrodi au fost postateblindate , iar zona estesurvolat periodic deelicoptere.

    Potrivit Serviciului deSecuritate al Ucrainei (SBU),n Transcarpatia nu existniciun fel de ameninareterorist i de aceea nu estenecesar efectuarea uneioperaiuni antiteroriste nregiune, a subliniat duminicpurttoarea de cuvnt a SBUntr-o declaraie pentruteleviziunea local. Dinpcate, unele mass-media aucam exagerat n legtur cuinformaia oferit de efulCentrului nostru decombatere a terorismului, aspus ea.

    Purttoarea de cuvnt a

    inut s menioneze c SBUa pregtit o operaiuneantiterorist pentru oriceeventualitate, dar nu arinteniona s lanseze o astfelde aciune n Transcarpatia.Continu msurileoperative ncepute n 11iulie de cutare a oamenilornarmai dislocai n pduri,a precizat ea, lansnd un apelSectorului de dreapta sdepun armele i scolaboreze cu ancheta.

    Conform presei ucrainene,forele de ordine locale aucapturat la 18 iulie un lot deigri de contraband nvaloare de 1,5 milioane deeuro n localitatea Makarevo,districtul Mukacevo.

    Evenimentele au locdeparte de rzboiul dinDonbas, dar ntr-o zonstrategic. Mukacevo, cu85.000 de locuitori i undelocuiete o importantcomunitate de romni imaghiar, este situat la odistan de aproximativ 40km de graniele cu patru ri:Polonia, Ungaria, Slovacia iRomnia. Aceast poziie afavorizat ntotdeauna traficultransfrontalier i o mafie aCarpailor care controla strict

    aceast contraband.n mod tradiional,

    regiunea era controlat dePartidul Regiunilor, alfostului preedinte demisViktor Ianukovici, iar acestadin urm a jucat carteaparticularismului maghiarpentru a-i asigura o clientelpolitic local fidel n vestulrii, care i era ostil.Continuatorii acestui sistemsnt doi foti membri aiPartidului Regiunilor, ViktorBaloha i Mihailo Lanio,despre care autoritile tiuc i mpart veniturile dintrafic, ntreinnd formaiunide oameni narmai.

    O nenelegere ntre acoliiilui Mihailo Lanio i Sectorulde dreapta a degenerat nconflict. Fostul jurnalistMustafa Naiem, n prezentdeputat al Blocului PetroPoroenko, consider cafacerile cu igri decontraband snt motivulunic al acestei striconflictuale. Noua aciune aSectorului de dreapt nureprezint un factorstabilizator al situaieitensionate la frontiera cuTransnistria, consider uniiobservatori.

    adopte o poziie fr a avea un plande urgen pentru situaia n carenu ar obine ajutorul financiar pecare l solicit, a declarat Krugmanla postul CNN. Or, ei au crezut cpot s cear pur i simplu cele maibune condiii fr a avea un plan deurgen, a adugat influentulcomentator american. n opinia sa,situaia este fr speran n toatecazurile, Krugman explicnd cnoile condiii snt nc i mai rele,dar condiiile care li se propuneau

    nainte nu ar fi funcionat nici ele.ntrebat cu privire la posibila

    ieire a Greciei din zona euro,Krugman a estimat c aceasta nu esteexclus: Fie, n cele din urm, eiobin acest tip de restructuraremasiv a datoriei pe care nu l obin(deocamdat), fie vor trebui s iasdin uniunea monetar.

    Laureatul Premiului Nobel pentrueconomie a dat ns asigurri crepercusiunile nu ar fi la fel de graveca ale falimentului bncii de

    investiii Lehman Brothers, care adeclanat criza financiar mondial.Nu este lipsit de importan, dar nu,nu vorbim de un nou 2008, aapreciat el.

    n schimb, vor exista implicaiienorme pentru viitorul proiectuluieuropean, consider Krugman,potrivit cruia dac Grecia iese dinzona euro i ncepe s-i revin, ceeace se va ntmpla probabil, aceastaar fi o ncurajare de a contesta europentru alte micri politice.

    cubaneze, n prezena efuluidiplomaiei cubaneze, BrunoRodriguez - prima vizit aunui ministru de externe dela Havana dup Revoluia din1959.

    O important delegaiecubanez este ateptatprintre cei 500 de invitai,printre care interpretulemblematic al regimului,Silvio Rodriguez, precum iadjunctul secretarului de statamerican nsrcinat cuAmerica Latin, RobertaJacobson, i eful seciunii deinterese a SUA la Havana,Jeffrey DeLaurentis. Cuaceast ocazie va fi nlatdrapelul cubanez.

    Bruno Rodriguez se vadeplasa apoi la

    Departamentul de Stat pentrua se ntlni cu omologul suamerican, John Kerry, alturide care va participa la oconferin de pres n cursuldup-amiezii. Kerry iRodriguez s-a ntlnit naprilie la SummitulAmericilor din Panama, undeObama i Castro au avut deasemenea convorbiri.

    Drapelul cubanez va fiinstalat de asemenea nsalonul de primire alDepartamentului de Stat,printre cele ale rilor cu careSUA au relaii diplomatice.

    La Havana, nu esteprevzut nicio ceremoniedei ambasada se deschideoficial. Diplomaii ateaptns venirea lui John Kerry n

    aceast var, la o dat ceurmeaz a fi anunat, pentrua asista la ridicarea drapeluluiamerican, a explicat o sursdiplomatic american.Ultima vizit a unui secretarde stat american n Cubadateaz din 1945.

    Din prima clip toiangajaii seciunii deinterese vor fi reacreditai caangajai ai ambasadeiamericane, iar eful misiunii- ca nsrcinat cu afaceri.Acest lucru nseamn cntregul personal va fireintrodus n corpuldiplomatic de la Havana, aexplicat sursa citat.Seciunea de intereseamerican, supranumitSina, are 360 de angajai,

    n majoritate cubanezi.R e d e s c h i d e r e a

    ambasadelor iniiaz un noucapitol al angajamentuluicelor dou ri, facilitndcontactele guvernamentale,restrnse puternic de cndSUA au rupt relaiilediplomatice n 1961.

    Normalizarea relaiilor afost ncetinit de uneledispute, inclusiv cea privinddrepturile omului, precum ide dorina regimului de laHavana de a avea un controlstrict asupra societii ieconomiei.

    Embargoul economicmpotriva Cubei va rmnetotui n vigoare, Congresulfiind singurul care poatedecide ridicarea acestuia.

  • joi, 23 iulie 2015

    politic4www.ziarulfaclia.ro

    Deputatul PSD,Cornel Itu, face apella Unitate i forpentru o Romnieputernic

    Deputatul social-democrat Cornel Ituface un apel la colegii si pentru unitateapartidului, artnd c doar n acest fel PSDva putea guverna n favoarea romnilor.Ultimii ani, cei ai guvernrii Ponta, au adusrelansarea economic a Romniei, precumi numeroase reparaii de ordin socialpentru diferite categorii de ceteni.Aceast cretere a fost rezultatul unuiprogram coerent de guvernare, axat penevoile reale ale romnilor i pe adaptareapoliticilor economice i sociale lastandardele Uniunii Europene. Iar aceastcoeren a fost posibil datorit unitii dininteriorul PSD, partidul care a rmas spun n aplicare programul cu care USL actigat alegerile n anul 2012, onorndu-iastfel promisiunea fcut n faamilioanelor de romni. Aceast unitatetrebuie pstrat, dincolo de firescul uneicompetiii politice n interiorul partidului,subliniaz Itu. Totodat, acesta considerc indiferent cine se afl n frunteapartidului, unitatea este cea mai important ea genernd for -, mai ales acum, n anpreelectoral. n final, trebuie s fimcontieni c avem aceeai misiune,indiferent de cine ocup locul liderului,indiferent de simpatiile personale alefiecruia dintre noi. Unitatea aduce for,e un lucru dovedit n decursul istoriei, frputin de tgad. Cred c trebuie s avemn vedere acest adevr pentru a duce la bunsfrit proiectul unei Romnii puternice, aacum l-am conturat n urm cu aproapepatru ani. Pentru a realiza proiecteimportante este nevoie de continuitate, iarn anul 2016, un an electoral, PSD poate svin n faa romnilor cu realizri concrete,cu seriozitate, cu atitudinea unui partid carea pus cu adevrat pre pe oameni, nu pevorbe, conchide deputatul clujean.

    Adriana STUPAR

    INSCOP: PNL ar obine 44,5% din voturi dac duminicaviitoare ar fi alegeri parlamentare; PSD-UNPR - 37,1%

    Ponta: Att timp ct o s fac politic, o s o fac doarn PSD i sprijin conducerea acestui partid

    Ponta insist pentru readoptarea Codului fiscal pn la 1 septembrie

    Cazanciuc spunec demisioneaz dacacest gest ar ajutala nfptuirea justiiein cazul de la Vaslui

    Ministrul Justiiei, Robert Cazanciuc,a declarat miercuri, la PalatulParlamentului, c i va da demisia cusiguran dac acest gest va ajuta lanfptuirea justiiei, dup ce premierulVictor Ponta i-a transmis c ar trebui sdemisioneze n cazul n care CSM nu valua nicio decizie fa de dosarul violuluide la Vaslui. El a adugat c, dincolo dedeclaraiile publice, snt proceduri ncurs de derulare i a menionat ctrebuie s se atepte finalizareaprocedurilor iniiate de InspeciaJudiciar i numai dup aceea s sediscute dac acest caz particular esteo greeal sau nu. Am vzut o tire cm-a certat premierul pentru un cazanume, m-a dojenit premierul pentrulucruri care apar n spaiul public.Dincolo de declaraiile publice sntproceduri n curs de derulare i cred ctrebuie s ateptm procedurile pentrua fi finalizate de ctre Inspecie i peurm s putem discuta dac acest cazparticular este o greeal pe undeva saunu, a afirmat Cazanciuc. Ct privetedeclaraia premierului potrivit creiasesizarea la Inspecia Judiciar nu maieste relevant, ministrul Justiiei a spusc CSM a sesizat Inspecia nc de lunatrecut, menionnd c n scurt timpaceasta o s dea o soluie.

    ntrebat de ce dureaz att de multancheta, el a spus c n mod normalsoluionarea unui asemenea cazdureaz n jur de 30-40 de zile, iarInspecia Judiciar va urgentasoluionarea acestei solicitri venite dela CSM. CSM a sesizat la finalul luniiiunie, sntem n termen, cred c n ctevazile o s putem avea un rezultatpreliminar de la Inspecie. Eu cred cInspecia va urgenta soluionareaacestei solicitri venite de la CSM, asusinut Cazanciuc.

    Gorghiu: PNL i dorete s vin la guvernare, dar numai pe o cale constituional

    PNL ar obine peste 44% din voturileromnilor, dac duminica viitoare ar fiorganizate alegeri parlamentare, relev unsondaj INSCOP transmis miercuri AGERPRES.

    Potrivit cercetrii, n topul opiunilor de votale romnilor conduce PNL, cu 44,5%, urmat deAliana PSD-UNPR cu 37,1%. n Parlament ar maiintra i UDMR, cu 5,1% din voturi.

    Romnii nu au o opiune clar cnd vine vorbade disponibilitatea de a acorda votul unui partidnou nfiinat.

    Dac duminica viitoare s-ar organiza alegeriparlamentare, noul PNL (PNL+PDL) ar obine44,5% (44,7% n aprilie), n timp ce Aliana PSD-UNPR ar nregistra 37,1% din sufragii (39,1% lamsurtoarea din luna aprilie, cnd a fost testatintenia de vot pentru Aliana PSD - UNPR i PC,partid aliat ntre timp cu PLR n cadrul ALDE),

    iar UDMR 5,1% dintre opiunile exprimate (5,2%n aprilie).

    Pe locurile urmtoare n opiunile de vot aleromnilor se claseaz ALDE, care ar obine 3%din voturi (fa de 2,2% n aprilie cnd a fostmsurat intenia de vot pentru PLR, aliat ntretimp cu PC i formnd ALDE), PMP cu 2,4% (fade 2,8% n aprilie), M10 (partidul condus deMonica Macovei), msurat n premier n cadrulBarometrului INSCOP - Adevrul, cu 2,3%, PRMcu 2,1% (fa de 2% n aprilie) i PNCD cu 1,2%(fa de 1% n aprilie).

    Totodat, 2,3% dintre respondeni i-auexprimat opiunea pentru alte partide (fa de2% n aprilie). 25,5% dintre respondeni nu s-au hotrt, 9,7% declar c nu merg la vot, ntimp ce 4,9% nu tiu sau nu rspund.

    n ceea ce privete votul pentru un partid nou

    nfiinat, 39,5% dintre respondeni declar cnu ar acorda votul lor la viitoarele alegeri unuipartid nou nfiinat (fa de 35,8% n aprilie),29,6% ar pune tampila de vot pe o asemeneaformaiune (fa de 29,8% n aprilie), iar 25,4%nu snt hotri (fa de 23,6% n aprilie). Nutiu sau nu rspund - 5,5% (fa de 10,8% naprilie).

    Sondajul a fost realizat de INSCOP Researchla comanda Adevrul n perioada 9 - 14 iulie2015. Volumul eantionului a fost de 1.075persoane i este reprezentativ pentru populaiaRomniei de 18 ani i peste 18 ani. Eroareamaxim admis a datelor este de plus)minus3%, la un grad de ncredere de 95%. Metodafolosit a fost cea a sondajului de opinie pe bazaunui chestionar aplicat de operatorii de interviula domiciliul respondenilor.

    Premierul Victor Ponta a reiterat miercuri, nedina de guvern, c dorete ca pn la data de1 septembrie Codul fiscal s fie readoptat prinsesiune extraordinar a Parlamentului.

    M bucur c s-a promulgat Codul deprocedur fiscal, m bucur c s-a promulgatLegea amnistiei fiscale, snt lucruri care fac partedintr-o coeren economic de care Guvernulrspunde. i de aceea sntem pe primul loc nEuropa la cretere economic i o s fim i maideparte... Am discutat cu liderii Coaliiei, pnla 1 septembrie, prin sesiune extraordinar aParlamentului, vreau s readoptm Codul fiscal,pentru c este un cod discutat cu mediul de

    afaceri, este un cod aprobat de ambele camereale Parlamentului, n unanimitate, chiar dacacum unii uit ce-au votat acum trei sptmni.Nu tiu dac erau n deplintatea facultilorelectorale, era s zic, atunci cnd au votat toi iau zis c e un cod liberal, foarte bun i dup aiai-a ntors cu cheia - nu e bun. Ba e un cod foartebun, a declarat Ponta.

    Potrivit acestuia, noul Cod fiscal va ajuta lacrearea de locuri de munc pentru tineri, sprijininddezvoltarea economiei romneti.

    Nu e cod nici liberal, nici social-democrat, e alRomniei i ne ajut s crem locuri de muncpentru tineri, ne ajut s dezvoltm economia

    romneasc, ne ajut s avem bani la fondul depensii, ne ajut s avem bani pentru toate celelaltelucruri. i la 1 septembrie trebuie s-l avem nvigoare, pentru c e un lucru bun pentru Romnia,nu pentru Guvernul actual. Dac acest Guvern afcut un lucru bun n ultimii trei ani i jumtate, afcut c dintr-o prpastie economic i social treiani de zile nimeni n-a pierdut nici mcar un leu,toat lumea a adugat ceva, a adugat prim-ministrul.

    Ponta i-a rugat pe minitri s se ocupe delucrurile care in de ministere n sine, n vedereasprijinirii procesului de readoptare a Codului fiscal.

    Vreau s v rog pe toi minitrii s insistai

    pe lucrurile care privesc ministeruldumneavoastr. Ministerul de Finane i-a fcuttreaba, a pus la dispoziie datele, va pune ncontinuare. Eu tiu o singur lege adoptat anulacesta fr niciun fel de impact bugetar, frniciun calcul i care a i fost promulgat imediatde preedinte: Legea dublrii alocaiilor. Foartebine, dei aia nu se fcea aa, n sensul c - dacchiar avem grij de Romnia - nu dublmalocaii fr s facem un calcul. Acum l-apromulgat preedintele, la rectificare avembanii pentru a acoperi dublarea alocaiilor itoate celelalte lucruri care au fost adoptate dectre Parlament, a spus eful Guvernului.

    Copreedintele PNL Alina Gorghiua declarat, c liberalii i doresc ncontinuare s vin la guvernare, darnumai pe o cale constituional,printr-o moiune de cenzur.

    Ea a fost ntrebat dac planulliberalilor de a veni la guvernare nuva fi dat peste cap de o repliere aPSD, care ar putea veni nurmtoarea perioad cu o noupropunere de premier din parteaactualei coaliii de guvernare,propunere ce ar trebui acceptat depreedinte.

    Singurul lucru pe care pot s vi-lgarantez este c Preedinia,niciodat, nu va nclca Constituia,aa cum a fcut-o Traian Bsescu.Dac exist o majoritate s-i

    desemneze un candidat, evident, amconvingere c Constituia va fi n spiriti n liter respectat. Am vzut, ns,alt plan din partea lui Victor Ponta,care ncerca cumva s-i asiguresuccesorul la Palatul Victoria. ineiminte, era o propunere fcutpreedintelui Klaus Iohannis: a pleca,mi-a da demisia, cu o condiie, deparc era la pia. V dai seama ce sentmpl n capul lui Victor Ponta desimea nevoia s-l provoace pepreedintele Iohannis la un pact decoabitare, aa cum era dnsul obinuitcu Bsescu pe vremuri. n fine, trecndde tulburarea din acel moment apremierului, vreau s v spun c noi,i niciodat n-a spus PNL altceva, vomncerca nlocuirea acestui guvern cu un

    guvern liberal aa cum scrie laConstituie, n Parlament, printr-omoiune de cenzur, a artatcopreedintele PNL.

    Gorghiu a spus c un astfel dedemers este firesc i c orice partid sepregtete pentru exercitarea actuluiguvernamental dintotdeauna.

    Suntem foarte pregtii, avem unprogram de guvernare discutat,paradiscutat, n interior, cu mediul deafaceri, cu societatea civil, a afirmatcopreedintele PNL.

    Fiind ntrebat dac liberalii ar venila guvernare cu noul Cod fiscal aflatacum n discuie, Gorghiu a precizat:Cu msuri de relaxare fiscal i cu altemulte msuri de pregtire (aimplementrii unui Cod fiscal - n.r.).

    Din pcate, n acest moment nuavem acea majoritate parlamentarcare s-a regsit punctual n dousituaii pe care le tii, StrategiaNaional pentru Aprare inumirea directorului la SIE. A fosto majoritate conjunctural, sper srealizm o majoritate care s nu fiede context, s nu fie doar pe unproiect, ci s fie o majoritate cares se reuneasc n jurul uneimoiuni de cenzur care s susinun program de guvernare alliberalilor. De ce nu?! Am tot auzitacuzaii c-mi doresc s ajungem laguvernare. Ar trebui s m acuzelumea dac nu a vrea s ajungemla guvernare, a mai spuscopreedintele PNL.

    Premierul Victor Ponta adeclarat, miercuri, n debutuledinei Comitetului ExecutivNaional (CExN) al PSD, c vaface politic numai n PSD i cva sprijini conducereapartidului, indiferent dac liderinterimar va fi desemnat LiviuDragnea sau Rovana Plumb.

    V asigur c, att timp ct os fac politic, o s o fac doarn PSD i c, att timp ct voi fimembru al PSD, o s sprijinconducerea acestui partid. Mntreba lumea dac sprijin peRovana, pe Liviu, dac plec. Pi,ei m-au sprijinit pe mine ct amfost preedinte al PSD i acelailucru voi face i eu fa de toicei prezeni i fa de cei carevei lua deciziile n continuarepolitic, a afirmat Ponta.

    Acesta a inut s adaugefaptul c a fost cea mai mareonoare pentru el s deinfuncia de lider al PSD,

    adugnd c a nvat dinexperiena preedintelui deonoare al PSD, Ion Iliescu, c celmai tare eti iubit n ziua n careeti ales i n ziua n care pleci dinfuncie. n perioada dintre celedou momente nu e la fel desimplu. Victor Ponta le-a solicitatsocial-democrailor sprijinul,afirmnd c eforturile sale, pe viitor,se vor concentra n proporie de99% pe guvernarea rii, astfel nctrezultatele msurilor GuvernuluiPonta s serveasc PSD n viitoarelealegeri.

    Vreau s v rog un singur lucru:s m sprijinii n continuare. Acum,99% din eforturile mele (...) mergspre guvernare, ns n final dvs.,politic, la anul, vei avea btliile lalocale i parlamentare i eu vreaus ne foloseasc rezultateleguvernrii i s zicem c nc o datPSD a luat ara din prpastie i adus-o ntr-un loc bun, a mai afirmatPonta. Nu n ultimul rnd, Victor

    Ponta le-a mulumit social-democrailor pentru sprijinul pecare i l-au oferit ct a fostpreedinte al PSD i le-a spusacestora c nu au cu ce s seruineze de guvernarea PSD.

    De la un partid nfrnt, nOpoziie i dezbinat, astzisntem cel mai importantpartid de la guvernare i eu sntconvins c o s fim un partid lafel de unit i dup CExN de azi.Sunt absolut convins cmpreun am fcut lucruriextraordinare i c totmpreun o s facem i altelucruri importante. Vreau sducem la bun sfrit oguvernare de care dvs., ca iconducerea partidului, nu aveide ce s v ruinai,dimpotriv. Guvernareapedelist a luat de la oameni,noi am dat oamenilor. Oricealtceva e poveste, a conchisacesta.

  • joi, 23 iulie 2015

    economia 5www.ziarulfaclia.ro

    EURO 4,4172 lei

    DOLAR 4,0399 lei

    LIRA STERLIN 6,3103 lei

    FRANC ELVEIAN 4,2121 lei

    LEU MOLDOVENESC 0,2141 lei

    100 FORINI 1,4341 lei

    1 gram aur 142,3667 lei

    Substanele chimice periculoase din judeul Cluj, monitorizateprintr-un nou proiect al Ageniei pentru Protecia Mediului Cluj

    Agenia pentru Protecia Mediului Cluj a lansat, n data de 19.06.2015, n cadrul unei conferineorganizate la Grand Hotel Italia din Cluj Napoca, proiectul Realizarea unui sistem integrat

    de culegere i transmitere a datelor provenite din monitorizarea substanelorchimice periculoase n judeul Cluj.

    Proiectul urmrete proteciamediului prin mbuntireamonitorizrii substanelor chimicepericuloase, tem susinut prin maimulte prezentri fcute de Promotorulde Proiect, Agenia pentru ProteciaMediului Cluj, de partenerii romniprecum i de partenerul norvegian,

    prezeni la eveniment.Acest proiect a fost aprobat pe

    Programul RO04 - Reducereasubstanelor periculoase din cadrulMecanismului Financiar SEE 2009 2014, urmnd s fie implementat nperioada mai 2015 aprilie 2016. nacest program au fost semnate, n

    total, apte contracte de finanare, cuo valoare de 7.016.143 de euro, deMinisterul Mediului, Apelor iPdurilor.

    La Conferinta de lansare a proiectuluiau participat aproximativ 80 depersoane, printre acestea numrndu-se reprezentani ai organizaiilorpartenere n proiect: Stieltefsen SINTEF-Norvegia, Universitatea Tehnic Cluj-Napoca i SC Control Data Systems SRLCluj- Napoca, reprezentani aiprimriilor implicate n proiect, aiComisariatului Regional Cluj - GardaNaional de Mediu, ai altor ageniipentru protectia mediului din regiune,a departamentelor de mediu din cadruluniversitilor din Cluj-Napoca, mass-media.

    Scopul final al acestui proiect vizeazprevenirea bolilor i a efectelorsubstanelor chimice i deeurilorpericuloase asupra sntii umane imediului. Astfel, pe parcursul derulriiacestui proiect vor fi fcute studii deidentificare a surselor de poluare, anivelului de contaminare cu substanechimice periculoase, vor fiachiziionate echipamente specifice demonitorizare i se va proiecta i realizaun sistem integrat de culegere itransmitere a datelor provenite dinmonitorizarea substanelor chimicepericuloase n judeul Cluj.

    Proiectul se adreseaz populaiei dinzonele de interes, respectiv tuturorcategoriilor de vrst din cele cincilocaliti vizate n proiect: Cluj-Napoca,Dej, Gherla, Turda i Huedin.

    Valoarea total eligibil a proiectuluieste de 1.491.473,09 EUR din care:1.267.752,13 EUR (85%) reprezintGrantul Mecanismului Financiar SEE2009 - 2014, 223.720,96 EUR (15%)este contribuia Ministerului Mediului,Apelor i Pdurilor, iar 9.002,83 EURreprezint contribuia privat a

    partenerului SC Control Data SystemsSRL Cluj-Napoca.

    APM Cluj este o instituie publicguvernamental sub jurisdiciaMinisterului Mediului Apelor iPdurilor, un serviciu publicdeconcentrat, finanat de la bugetul destat, care promoveaz dezvoltareadurabil prin prisma unui mediu curat.

    APM Cluj are n prezent n derulare,din fonduri nerambursabile, treiproiecte: Managementul durabil alsitului Natura 2000 ROSCI0238Suatu Cojocna Crairt(1.322.898,40 lei), la care estebeneficiar precum i alte dou n careeste implicat ca i partener:Elaborarea planului demanagement integrat pentru situl deimportan comunitar ROSCI0295- Dealurile Clujului Est (1.479.054,93lei), unde beneficiar este SocietateaLepidopterologic Romn,PACINFO - Rolul social i de mediual agriculturii n regiunile montanedefavorizate (895.185,79 lei), undebeneficiarul este Agenia de ProteciaMediului Harghita.

    Raportrile contabile la 30 iunieDirecia General Regional a Finanelor Publice Cluj-Napoca a anunat c, n Monitorul

    Oficial al Romniei nr. 509 din 09.07.2015, a fost publicat O.M.F.P. nr. 773/2015 pentruaprobarea Sistemului de raportare contabil la 30 iunie 2015 a operatorilor economici

    i pentru modificarea unor reglementri contabile.

    Sistemul de raportare contabil la 30 iunie 2015se aplic: persoanelor crora le snt incidenteReglementrile contabile privind situaiilefinanciare anuale individuale i situaiile financiareanuale consolidate, aprobate prin O.M.F.P. nr.1.802)2014, i care, n exerciiul financiarprecedent, au nregistrat o cifr de afaceri maimare de 220.000 lei societilor crora le sntincidente Reglementrile contabile conforme cuStandardele internaionale de raportarefinanciar, aplicabile societilor comerciale alecror valori mobiliare snt admise la tranzacionarepe o pia reglementat, aprobate prin O.M.F.P.nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrileulterioare, i care, n exerciiul financiar precedent,au nregistrat o cifr de afaceri mai mare de220.000 lei operatorilor economici al cror

    exerciiu financiar este diferit de anul calendaristic subunitilor deschise n Romnia de societirezidente n state aparinnd Spaiului EconomicEuropean, indiferent de exerciiul financiar ales,care verific ncadrarea n plafonul cifrei de afaceripe baza indicatorilor determinai conformraportrii contabile anuale la 31 decembrie 2014.

    Din punct de vedere contabil, sediilepermanente din Romnia care aparin unorpersoane juridice cu sediul n strintate reprezintsubuniti fr personalitate juridic ce aparinacestor persoane juridice. n situaia n carepersoana juridic cu sediul n strintate idesfoar activitatea n Romnia prin mai multesedii permanente, raportrile contabile cerute deLegea nr. 82/1991, republicat, cu modificrile icompletrile ulterioare, se ntocmesc de sediul

    permanent desemnat s ndeplineasc obligaiilefiscale, acestea reflectnd activitatea tuturorsediilor permanente. n acest scop, sediulpermanent desemnat procedeaz la nsumareainformaiilor corespunztoare activitiidesfurate de fiecare sediu permanent.

    Raportrile contabile la 30 iunie 2015 se depun,pn cel trziu la data de 17 august 2015, la organulfiscal teritorial sau se transmit prin pot prinscrisoare cu valoare declarat, n format hrtie in format electronic sau numai n formelectronic, pe portalul www.e-guvernare.ro, avndataat o semntur electronic extins. Formatulelectronic al raportrilor contabile depuse peinternet sau la unitile teritoriale ale MinisteruluiFinanelor Publice const ntr-un fiier PDF, la careeste ataat un fiier xml. Formatul electronic alraportrilor contabile la 30 iunie 2015, coninndformularistica necesar i programul de verificarecu documentaia de utilizare aferent, se obineprin folosirea programului de asisten elaboratde Ministerul Finanelor Publice, care este pus ladispoziia entitilor gratuit de unitile teritorialeale Ministerului Finanelor Publice sau poate fidescrcat de pe portalul Ministerului Finanelor

    Publice, de la adresa www.mfinante.ro.Raportrile contabile la 30 iunie 2015 se

    semneaz de persoana care a ntocmit raportrilecontabile (directorul economic, contabilul - ef orialt persoan mputernicit s ndeplineascaceast funcie, potrivit Legii nr. 82/1991,republicat, cu modificrile i completrileulterioare sau de persoane fizice sau juridice,autorizate potrivit legii, membre ale CorpuluiExperilor Contabili i Contabililor Autorizai dinRomnia) precum i de administratorul saupersoana care are obligaia gestionrii entitii.

    Entitile care nu au desfurat activitate de ladata nfiinrii pn la 30 iunie 2015, cele care ntot semestrul I al anului 2015 s-au aflat ninactivitate temporar, cele nfiinate n cursulanului 2015, precum i persoanele juridice care seafl n curs de lichidare, potrivit legii, nu ntocmescraportri contabile la 30 iunie 2015.

    Nedepunerea raportrilor contabile la 30 iunie2015 n condiiile prevzute de ordin sesancioneaz conform prevederilor art. 42 dinLegea nr. 82/1991, republicat, cu modificrile icompletrile ulterioare, respectiv cu amend de la2.000 lei la 5.000 lei.

    nc 41 de firmecu participare strin

    n luna mai a acestui an, n judeul Cluj aufost nmatriculate 41 societi comerciale cuparticipare strin la capitalul social. Conformdatelor furnizate de Direcia Regional deStatistic Cluj, valoarea capitalului subscris areprezentat 55.062,8 euro.

    n Cluj, salariul mediu netdepete cu puin

    media naionalConform Direciei Regionale de Statistic

    Cluj, ctigul salarial mediu nominal brutrealizat n luna mai a fost de 2.648 lei i celnet de 1.916 lei, cu 8,2% mai mare fa de celnregistrat n aceeai lun din 2014. Deremarcat c salariul mediu din Cluj era doarcu puin este media naional de 1.829 lei. Lanceputul lunii iunie, efectivul salariailor dinjudeul Cluj a fost de 208.933 persoane, cu2170 persoane mai mult dect n aceeai luna anului anterior.

    Program de recalificare profesional n ITcu angajarea a 50 de persoane

    Programul de recalificare vancepe la sfritul lunii august, i seva ntinde pe durata a patru sau optsptmni, n funcie de limbajul deprogramare ales n momentulrecrutrii: C++, Java, Mainframe iSAP ABAP. Programul presupune opregtire de opt ore pe zi, carecombin noiunile teoretice iexerciii practice i vizeaz recrutareaa 50 de persoane care vor fi angajatela finalul cursurilor, n msura n carefinalizeaz toate etapeleprogramului. Dac ediia pilot aprogramului va fi un succes,reprezentanii companiei iau nconsiderare posibilitatea extinderii irelurii acestuia.

    nscrierile n program se realizeazprin trimiterea unui CV prinintermediul site-uluiaccenture.ro)reskill, pn la datalimit de 31 iulie. Pentru nscrierean program, pot aplica toi ceiinteresai s-i dezvolte o carier nIT, fiind necesare un minim de

    cunotine n domeniul programriii limba englez la un nivel avansat.Pentru anumite roluri, cunoaterealimbii germane reprezint unavantaj, ns nu este o cerinobligatorie. Selecia cursanilor se varealiza pe baza unui set de teste princare se verific nivelul abilitilormenionate n CV (cunotine delimb i de programare).

    Cunotinele i abilitile necesarepentru diversele roluri din industriaIT variaz, ceea ce permite ca n unelecazuri profesionitii din alte domeniis se poat reprofila cu succes. Laaceast variabil ne-am gndit atuncicnd am iniiat acest program derecalificare profesional, a declaratJnos gly (foto), directorulAccenture Industrial SoftwareSolutions din Cluj-Napoca.

    n Cluj-Napoca, Accenture esteimplicat n numeroase proiecte,unul dintre cele mai importante fiindacela prin care pune bazele unuicentru de excelen la nivel

    internaional pentru furnizarea desoluii de tipul Industrial Internet ofThings i Industrial Automation. ncadrul centrului din Cluj-Napoca,Accenture va organiza traininguri ievenimente de interes pentru

    Accenture (www.accenture.com) este o companiemultinaional de consultan n management, soluiitehnologice i servicii de externalizare a proceselor de afaceri,avnd peste 336.000 de angajai care deservesc clieni din 120de ri. Compania a realizat venituri nete de 30 miliarde dolarin anul fiscal anterior. Avnd peste 1.800 angajai n Romnia,Accenture livreaz servicii din Bucureti, Timioara,Cluj-Napoca i Trgu-Mure.

    Compania de consultan n management, servicii tehnologice i outsourcing Accenture alansat un program de recrutare la Cluj-Napoca, prin care ofer cursuri gratuite derecalificare n domeniul IT i vizeaz angajarea a 50 de persoane

    comunitatea local de IT, ndesfurarea acestui proiectcolabornd cu universiti icomuniti profesionale de IT, pentrua dezvolta proiecte n cele doudomenii. V.D.

  • joi, 23 iulie 2015

    art-cultur6www.ziarulfaclia.ro

    Dublu vernisajla Galeriile DIVERTA

    Invitaie la concert

    De la moderni ... la clasiciAcademia de Muzic Gheorghe Dima v invit la

    concertul susinut de Ansamblul AdHoc, sub conducereamuzical a lui Peter Rosenberg, prim concert-maestru alOrchestrei Simfonice din Bamberg, Germania. Evenimentulva avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, vineri,24 iulie, ora 18.

    Desfurndu-se sub genericul De la moderni ... laclasici, concertul propune n program lucrri care strbatstilistic repertoriul ntr-o cronologie invers, de la secolulXX la secolul XVIII. Astfel, vom avea prilejul s audiemSix moments musicaux op. 44 pentru cvartet de coardede Gyrgy Kurtg, Rckert-Lieder de Gustav Mahler versiune pentru sopran i cvartet de Adrian Pop(interpreteaz Mihaela Maxim) i Septet n Mi bemolmajor op 20 de Ludwig van Beethoven. Programul va fiprezentat de Prof. univ. dr. Adrian Pop. Intrarea esteliber.

    Cristina PASCU

    Var bogat pentru dansatorii armeni Vizit cu ghidajgratuit n expoziiaComori de artdin coleciaIon Chiricu

    O vizit cu ghidaj gratuit n expoziiaComori de art din colecia IonChiricu, deschis la Muzeul Coleciilor deArt pn pe data de 9 septembrie, va fiorganizat la 1 august.

    Potrivit unui comunicat al MNARtransmis miercuri AGERPRES, prezentareava fi susinut de Elena Ciocoiu, specialistn istoria artei.

    Expoziia Comori de art dincolecia Ion Chiricu cuprinde o seleciede aizeci i cinci de obiecte de art(picturi, lucrri de grafic, sculpturi, piesede mobilier i textile) din coleciarenumitului medic oncolog Ion Chiricu.Unul dintre cei mai pasionai iubitori deart ai secolului al XX-lea, Ion Chiricu aachiziionat de-a lungul vieii obiecte deart tradiional, de art decorativeuropean i lucrri de art romneascmodern semnate de autori precum:Theodor Pallady, Gheorghe Petracu,Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ion uculescu,Alexandru Ciucurencu, Francisc iratoetc, se arat n comunicatul citat.

    Colecia Ion Chiricu include, deasemenea, un bust n bronz alcolecionarului realizat de sculptorul IonIrimescu i un portret al acestuia deCorneliu Baba, potrivit sursei citate.

    Este vorba despre Expoziia de icoane i art sacr expoziie colectiv a membrilor Asociaiei Artitilor PlasticiCluj, astzi, 23 iulie 2015, ora 18; invitai prof. IuliaChende i antropologul Hanna Bota; amfitrioni MarianaEnache, manager cultural, i Octavian Popescu, preedinteleA.A.P. Cluj.

    La aceeai or, cu aceiai amfitrioni i n acelai loc vernisajul personalei de pictur Din suflet pentru voisemnat de Geta Maria Petrovan. Autoarea s-a remarcat,potrivit organizatorilor, prin lucrri moderne, pline deprospeime. Artista abordeaz o cromatic luminoas, maiclar dect cea practicat de impresioniti, reuind s dezlegemisterul unor combinaii de tonuri simfonizate pe gamenesfrite.

    n concluzie, o manifestare expoziional de nota 10.

    Emisiunea de mrci potale Cai n pictur - de vineri, n magazinele RomfilateliaEmisiunea de mrci potale

    Cai n pictur, n care sntprezentate operele a cinci maripictori romni - IoanAndreescu, NicolaeGrigorescu, RudolfSchweitzer-Cumpna, NutziAcontz i tefan Luchian - vaputea fi achiziionat dinmagazinele Romfilatelia ncepndde vineri, informeaz uncomunicat transmis AGERPRES.

    Dou dintre lucrrile

    pictorului i pedagoguluiromn Ioan Andreescu sntreprezentate n emisiunea demrci potale: La arat(detaliu ilustrat pe timbrul cuvaloarea nominal de 3,60 lei)i Drumul mare (detaliureprodus pe maneta minicoliide 4 timbre). Cele dou lucrrisnt influenate de picturrealist a lui Gustave Courbet,remarcndu-se printr-operspectiv panoramant,

    printr-o cromatic bazat pecontrastul cald - rece, dar iprintr-o compoziie n carespaiul este suveran, se aratn comunicatul de pres.

    Realizate n perioadaRzboiului de Independen,lucrrile lui Grigorescu Ofierde vntori clare (detaliureprodus pe timbrul cuvaloarea nominal de 8,10 lei)i Spionul (detaliu reproduspe maneta minicolii de 4

    timbre) poart amprentapicturii lui Theodor Gericault.

    Lucrarea de pictur rancu crua (detaliu ilustrat petimbrul cu valoarea nominalde 9,10 lei) aparine pictoruluii graficianului romn deorigine german RudolfSchweitzer-Cumpna. Lucrareaeste pictat ntr-o gam deculori calde, bazat pecontrastul cald-rece, iamintete prin tu i prin

    exuberana cromatic deexperiena impresionist.

    Pictoria romnc de originearmean Nutzi Acontz arealizat multe peisajedobrogene de un rafinamentcromatic acoperind un registrularg, care o distinge i oindividualizeaz. Lucrarea depictur Potcovitul cailor(detaliu ilustrat pe manetaminicolii de 4 timbre) esterealizat n plein-air, ntr-o

    palet coloristic rece,remarcndu-se prospeimea ispontaneitatea detaliilor,precizeaz comunicatul.

    Mai puin cunoscut publiculuiamator de art, lucrareaAmazoan a lui tefan Luchian(detaliu ilustrat pe plicul primazi al emisiunii) se remarc prinacordurile diafane de culoare,prin simbioza dintre cal iclrea, dar i prinspontaneitatea notaiei.

    Membrii formaiei de dansuri acomunitii armeneti din Gherla,Hayakaghak, nu au vacan. Cu toatec tinerii grupului snt elevi sau studeni,ei au o perioad deosebit de activ i naceast var, aa cum, de altfel, s-antmplat i anul trecut. Numai n lunaaugust, reprezentanii artei i culturiiarmene din oraul de pe Some trebuies onoreze trei mari manifestri artisticeorganizate n ar. Este vorba despre ceade a treia ediie a aciunii StradaArmeneasc de la Bucureti, dinperioada 7-9 august, dup care vor urmatradiionalele festivaluri interetnice dela Sighioara i Media, dar ntre timpdansatorii gherleni vor ajunge i laDumbrveni, unde i n 2014 au evoluat

    cu mare succes n cadrul unui festivaldesfurat n curtea interioar arestaurantului Baum.Cei 10 tineri sepregtsc deja pentru acest veritabilturneu, n cadrul cruia vor susine unprogram de dansuri tradiionale dinvechiul Armenopolis. FormaiaHayakaghak este condus de EsztegrErika i are deja o vechime de... patruani. n aceast var, grupul a fost lrgitcu cteva talente locale, care s-au integratrapid n formaie.

    n aceast toamn, armenii gherlenisnt invitai i n Ungaria, unde au maiavut evoluii reuite n ultimii ani. Deast dat vor susine un spectacol ncartierul budapestan Pesterzsbet.

    SZ.Cs.

    Academice

    Pai nsemnai n realizarea primului transplant de mnn Romnia. Premiera la ClujNapoca!urmare din pagina 1

    ceea ce privete transplantul de mn avemde a face cu transplantul de aloesuturicompozite, riscurile fiind mult mai mari.

    Discuiile purtate miercuri, 22 iulie, aupunctat reperele importante ale pailor cese fac pentru demararea procedurilor deacreditare i realizare a transplantului demn. V supun ateniei cele mai pertinenteluri de cuvnt

    Avem la Cluj Napocaspecialiti care pot realiza cusucces transplantul de mn

    Prof. dr. Alexandru Georgescu : Esteprimul simpozion organizat n Romnia cuaceast provocatoare tem i m bucursincer c el are loc aici, la Cluj Napoca. Orarenumit pentru transplantul renal. Se punentrebarea legitim de unde ne-a venitaceast idee n ntreaga lume s-au efectuatpn n prezent, peste 100 de transplanturide mn, unilaterale sau bilaterale, numrulpacienilor fiind de peste 70. in s subliniezun lucru, numrul rilor n care seefectueaz asemenea transplanturi de mnnu este mare, cum s-ar crede la prima vedere.Am decis s ne alturm rilor n care acesttip de transplant se efectueaz, demarnd

    astfel procedurile de acreditare i nRomnia, un proces nceput deja, care ne valua ceva timp, nu mult ns. Dac avemsucces i snt convins c vom avea succes,urmtoarea etap este cea a transplantuluifacial ! Cred n reuita noastr, avemspecialiti din mai multe discipline gata saccepte aceast provocare. Cnd spunspecialiti m gndesc la echipe multi iinterdisciplinare, n unele cazuri, veivedea,participnd i peste 50 de specialiti,urologi, ATI iti, radiologi, psihiatri,psihologi, cardiologi, Romnia arepersonaliti de marc n acest domeniu cumsnt dr. Dan Luscalov, dr. Drago Zamfirescu,implicai de ani n activitatea de transplant.Personal, am coordonat cteva lucrri dedoctorat n acest domeniu al transplantuluide mn, constat cu bucurie c avem acelknow how, avem infrastructura necesar,avem specialiti. Sper ca n curnd s vchemm i la aceast premier medical,dup cum sper c ea va fi efectuat la Cluj Napoca. i avem la Cluj specialiti care potrealiza cu succes transplantul de mn.Singura problem mare este cea legat definanare. Nu tim nc dac statul romn vasuporta sau nu cheltuielile, cum o va face, nce cuantum. n transplantul renal statulacord sprijin. Dac e s vorbim tehnic,transplantul de mn este un transplanttisular, care este cuprins n Programul

    Naional de Transplant. Costurile se ridic,n lume m refer, la sume cuprinse ntre 500.000 1 milion de dolari, sum n carepacientul este monitorizat toat viaa, de laoperaie ncepnd. Transplantul de mn estemult mai complicat, avem de pus la loc maimulte organe anatomice, zeci de elementecare snt tiate n cursul efecturiitransplantului propriu zis.

    Trebuie s punem la punctCodul de Donare

    Dr. Dan LUSCALOV : Ne-am orientatspre o form nou d e transplant de mn,pentru care avem i specialiti, mai ales cactul n sine cere dou echipe, una pentrudonator, alta pentru receptor. Noi trebuie spunem la punct Codul de Donare, pentru aobine acordul de donare de mn din parteaaparintorului mai ales. Snt problemelegate de etica transplantului de mn. Amavut discuii cu apte culte din Romnia, cincidndu-i acordul. Apoi, intr n discuiecriteriile de acreditare. Transplantul de mnmbuntete viaa pacientului, nu osalveaz cum este n cazul altor transplanturide organe. mbuntim lucrurile de la o zila alta i prezentul simpozion a pus ndiscuie noutile legate de realizarea unuiProgram de Transplant viabil, importanadialogului cu familia donatorului, ...

  • joi, 23 iulie 2015

    art-cultur 7www.ziarulfaclia.ro

    Tabra de Art Vlenii omcutei ediia a VII-a, iulie, 2015

    Exerciii despreART, CREAIE,LIBERTATE

    Despre acestea i nc multealtele am putea vorbi,rememornd ntmplrileartistice petrecute pe parcursula 12 zile de tabr de art, ncare 20 de copii (cifr record!)din Canada, Danemarca,Statele Unite ale Americii, dinBaia Mare i din localitateagazd, Vlenii omcutei (jud.Maramure), au parcursexerciii despre art, creaie,libertate, acumulndcunotine, dezvoltndu-icreativitatea, percepia,imaginaia i intuiia,acumulnd valori pentru ca,ulterior, s poat produce einii valori pentru inim isuflet. Un ntreg proces pus noper graie organizatorilor Fundaia Cultural CARPATICAi Revista de Cultur UrbanORAUL din Cluj-Napoca,preedinte i director generalarh. Ionel Vitoc; director detabr dr. Cristina Vitoc nparteneriat cu ConsiliulJudeean Maramure i

    Primria oraului omcutaMare, a generat cea maireuit, cea mai complex icea mai interesant tabr, dincte au avut loc pn acum,superlative care reprezint,fr ndoial, o mareprovocare pentru organizatori,dar i un exemplu elocventpentru ceea ce poate ficonstruit cu perseveren,talent i pasiune, pentru a facedin ART un mijloc decomunicare.

    Program intensiv,educaional-formativi de relaxare

    Culori, motive, forme, triri,sentimente. Sub ndrumareaunei echipe tinere i entuziastede profesori, venii n tabr pebaz de voluntariat, copiii au

    avut zilnic ore de desen, grafici pictur (acuarel i acrilice),colaj i design, lucru n porelan(premier absolut!), la finalrezultnd lucrri de marerafinament i frumusee. Dup-amiezele au fost consacrate, nmare parte, muzicii cntului iiniierii n arta ctorvainstrumente (chitar, pian,instrumente Orff i de percuie,

    blockflte), unele achiziionatei aduse n tabr deorganizatori, altele de ctreprofesori, nu n ultimul rndchiar dansului popular. Ceea ces-a realizat n doar 12 zile a fostuimitor: copii care, anterior, nu

    cntaser cu vocea sau la vreuninstrument, s-au antrenat ntr-aa msur nct au dorit, cutoii, s evolueze n spectacolulfinal; sau care nu fcuser dinpictur o pasiune, i-audemonstrat abilitile n adesena i combina admirabilculorile; sau care n-au atinsvreodat pasta de caolin, aureuit s-i dea via, imprimndpe aceasta plante culese de ei

    din flora spontan i ale crorcontururi s-au transformat, pringlazurare i ardere la 1200grade, n elegante stampe/tablouri rafinate amprente

    vegetale pe amot , demne deorice interior modern; sau nclopoei din porelan, mai miciori mai mari, n felurite nuanei culori timbrale, care-i vorgsi locul n prul uria dingrdina familiei Vitoc, de fapt,miraculoasa grdin a taberei.

    Profesionitirecunoscui ndomeniile lor deactivitate, profesorii

    Jocuri de vacan la modulserios. Cum toate cele de mai susau fost gndite ca jocuri devacan, predate i nsuite, ns,n cel mai serios mod posibil,trebuie s-i amintim aici pe aceiprofesori inimoi, care au scrisautografe pe inimioarele copiilordin tabra de la Vleniiomcutei: Prof.dr. ConstantinRp, renumitul compozitor idirijor clujean (care s-a ocupat nspecial de pregtirea muzical aCorului brbtesc din Vleniiomcutei), i, desigur, arh. IonelVitoc (transformat n profesorad-hoc de cunotine generale deistorie i geografie a locurilor imprejurimilor); percuionistul ipedagogul Mircea Ardeleanu,originar din Cluj unul dintrecei mai reputai percuioniti ailumii, dedicat promovrii

    creaiei contemporane pentru icu percuie!; profesoarele demuzic (instrumente i canto)Marina Simionescu i OanaBlan; profesorii de arte plastice

    Mircea Ardelean, Ileana Horoba,Ionu Horoba i Alina Bodrea.

    Plcinta crea ntopul preferinelor

    Nici nu putea fi altfel, mai alesatunci cnd copiii au deprinssecretele pregtirii delicioaselorplcinte, care au crescut i s-aucopt sub ochii lor, i pe care,apoi, le-au devorat cu plcerei ncntare, cci erau ieite dinminile lor. S nu uitm c,pentru acest moment special,copii s-au costumat adecvat (cumse poate vedea i n fotografie),adoptnd echipamentul de lucrucreat de directorul taberei, dnadr. Cristina Vitoc.

    ExcursiaLa ediia din acest an,

    excursia a avut ca destinaiemunicipiul Satu Mare i o zi dedistracie total la parculacvatic Aquastar din ora.

    nainte de epilogAtmosfera general a fost

    aceea a unui timp fabulos, tritla intensitate maxim de copii ide profesorii lor, un timp n careexperienele estetice s-au lsatmprtite cu generozitate, tactpedagogic i, mai ales, cudragoste.

    Ultima fil a jurnalului scris itrit din plin, timp de 12 zile, laVlenii omcutei, a constituit-ospectacolul, n care toiparticipanii la tabr au fostangrenai, toi i-au revelattalentele ascunse despre carenici chiar ei nu i-ar fi imaginatc le posed , ncntnd foartenumeroasa i aleasa asistencare a umplut sala frumosuluiCmin cultural, acum cu fa deadevrat centru al artelor,creaiei i al libertii deexprimare pentru toi cei care auceva de spus n domeniul acestorforme de manifestare aspiritului. Spectacol a fost iexpoziia, pe ale crei simeze aufost expuse lucrrile de artplastic realizate n tabr,strnind, cum era i firesc,admiraia unanim.

    Dar, despre MARELESPECTACOL care a ncununattabra n ediia noastr demine.

    Michaela BOCU

    [email protected]

  • joi, 23 iulie 2015publicitate8www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577

    DIVERSE

    Bodor Martin n calitate detitular anun publicul interesatasupra declanrii etapei dencadrare, conform HG 1076/2004, n vederea obineriiavizului de mediu pentru PUZconstruire centru multifuncionalAuto, Gherla, str. Liviu Rebreanu,nr. 81, jud. Cluj. Prima versiune aplanului poate fi consultat lasediul SC Arhidom SRL, Cluj-Napoca, str. 13 Septembrie nr. 5/1, jud. Cluj n zilele de luni-vineri,ntre orele 9.00-14.00, din data de20.07.2015. Publicul interesatpoate transmite, n scriscomentarii i sugestii pn la datade 7.08.2015, la APM Cluj, CaleaDorobanilor nr. 99, bl. 9B, cod400609, tel: 0264-410722, fax:0264-410716, e-mail:reglementri@apmcj. anpm. ro.(15071704) Comuna Dbca, n calitatede titular, anun publiculinteresat asupra lurii de ctreAPM Cluj a deciziei de a nu solicitaevaluarea impactului asupramediului pentru proiectul Extindere reea de canalizaremenajer localitatea Luna deJos, Comuna Dbca, jud.Cluj, propus a fi amplasat nlocalitatea Luna de Jos, ComunaDbca jud. Cluj. Proiectul decizieide ncadrare i motivele care ofundamenteaz pot fi consultatela sediul APM Cluj, CaleaDorobanilor nr. 99 n zilele deluni, ntre orele 9.00-16.30, mari-joi, ntre orele 9.00-14.00 i vinerintre orele 9.00-12.00, precum ila urmtoarea adres de internethttp://arpmcj.anpm.ro. Publiculinteresat poate naintacomentarii)observaii la proiectuldeciziei de ncadrare n termen de5 zile de la data publicriiprezentului anun. (34584)

    PIERDERI

    Pierdut legitimaie transporteliberat de UMF Iuliu Haieganu- Medicin General, pe numeleObreja Eliza. Se declar nul.(15072202) PENSION DOLLY SERVICESRL, cu J12/1973/1993, CUI10907784, declar pierdutcertificat de nregistrare. Sedeclar nul. (15072204) AGROMEC DUMBRAVA SRL,cu J12/425/1999, CUI 11629155,pierdut certificat constatator nr.50298/23.12.2004. Se declarnul. (15072205) Albu tefan pierdut carnet destudent eliberat de Facultatea detiine Economice, DimitrieCantemir. Se declar nul.(35072308) Iuho Alexandru PFA, CUI28745200, F12/1423/2011pierdut certificat constatator. Sedeclar nul. (35072303) MALINACOMP S. R. L. anunpierderea certificatuluiconstatator nr. 48607 din07.08.2013 activiti autorizate lasediul din Cluj-Napoca, str. AdrianMarino nr. 15. l declar nul.(75072201)

    SC ROSAL GRUP SA BUCURESTI, SUCURSALA

    CLUJ NAPOCA, avnd ca domeniu

    de activitate salubritate i activiti similare

    anun selecie de personal pentru:

    1. CONDUCTORI AUTO

    CONDIII PENTRU OCUPAREA POSTURILOR:

    - PERMIS DE CONDUCERE CATEGORIILE C, E- ATESTAT TRANSPORT MARF CU MASA > DE 3.5 TONE- VECHIME N DOMENIU MINIM 2 ANI

    2. MECANICI AUTOCONDIII PENTRU OCUPAREA POSTULUI:

    - PERMIS DE CONDUCERE CATEGORIA B- EXPERIEN N NTREINEREA I REPARAREA UTILAJELORCU MASA > 3.5 TONE MINIM 1 AN- STUDII TEHNICE MEDII SAU COAL PROFESIONAL DEPROFIL

    Cererile se pot depune la adresa:CLUJ NAPOCA, STR. Calea Baciului, nr. 81-83, ntre orele9 .00 16.00

    Telefon: 0264 / 375101 interior 117email: [email protected]

    (34947)

    SC TERMINUS

    PROD SRL

    angajeaz

    TMPLAR MOBILIER

    VOPSITOR MOBILIER

    Rel la tel.

    [email protected]

    (34575)

    (CP200)

    DECESE COMEMORRI

    ANUNPrimaria Comunei Cojocna, judeul Cluj,organizeaz n data de 26.08.2015 proba scris,respectiv 27.08.2015 proba de interviu, concurs

    n vederea ocuprii funciilor contractuale de

    agent de turismi ghid turistic

    pentru Centrul de informare turisticdin comuna Cojocna.

    Condiiile de participare i bibliografia este afiat lasediul Primriei Cojocna sau la nr. tel: 0264-1234075.

    (33837)

    O inim bun a ncetat s mai bat,un suflet generos s-a ridicat la cer,

    iubita noastr mam, soacr, bunici strbunic,

    ALA MARIASlujba de nmormntare are loc azi,

    23.07.2015, ora 13.00 n satul Jucu de Sus.Dumnezeu s o odihneasc n pace.

    Cu mare durere n suflet ne lum rmas bun:

    fiica Florica, ginerele Vasile nepoii Rzvan

    i Roxana cu familiile. (15072201)

    SUBREDACIA TURDA Piaa Republicii nr. 30

    SUBREDACIA DEJ str. 1 Mai nr. 2

    orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    orar: L-V 10-14; tel./fax: 0264-314.323 tel. 0737-023.577

    V putei adresa la:

    S.C. APEX S.R.L. -

    str. Horea nr. 42,

    tel. 0264-596.213

    Factorul potal

    i Oficiul Potal

    de care aparinei

    Serviciul Difuzare

    Faclia:

    str. Clinicilor nr. 33.

    Anunm cu adncdurere n suflet trecerean nefiin a iubiteinoastre mame, bunici istrabunici, ELENA CREU.Slujba de nmormntareva avea loc vineri24.07.2015, la ora 12 laCimitirul Cordo.Plecarea se face de la casafamiliei din stradaMorarilor nr. 6. FiiceleLucia i Reli cu familiile.(34585)

    Cu durere n suflet nedesprim de soul i tatlnostru drag, col. RADUGHEORGHE, care a ncetatdin via la vrsta de 84ani, dup o lung i greasuferin. nmormntareava avea loc vineri, 24 iulie2015, ora 11.00 nCimitirul militar dincartierul Gheorgheni.Odihneasc-se n pace. Unultim omagiu i aducemnoi, soia Cornelia, copiiiDaniel cu soia Luci,Dnu, nepoii Flaviu iBogdan. (35072307)

    Pe 20 iulie 2015 s-astins din via, arhitectDOMNICA LITVIN. Ne vomlua rmas bun de la ceacare a fost soie, mam,bunic i strbuniciubitoare, smbt 25iulie 2015, ora 11.00 nCimitirul Central.Familia. (35072302)

    Cu adnc durere nsuflet anunm trecereala cele venice a soiei imamei noastre dragi,MARIA MUNTEAN. Slujbade nmormntare va avealoc n comuna Feleac nr.600, azi, 23.07.2015, ora14.00. Soul Gavril, fiiceleNastasia i Maria, fiiVasile i Romeo.(35072306)

    Sntem alturi decolega noastr, ing.Crean Nastasia, n acesteclipe grele pricinuite depierderea mamei saledragi. Dumnezeu s oodihneasc n pace.Colectivul ConduceriiCarbochim SA(35072304)

    Un dureros adio ladesprirea de ilustrulmeu profesor, devenitbun coleg, sftuitor iprieten, prof. univ. dr.ION RADU. Dumnezeu s-lodihneasc dup lungul iexemplarul drum al vieii.Prof. univ. dr. MironIonescu. (75072202)

    Sntem alturi deFlorica Murean n acesteclipe grele pricinuite depierderea mamei iubite.Sincere condoleanentregii familii. FamiliaPopa. (35072301)

    Sincere condoleanei adnc compasiuneprietenei noastre,Nastasia Crean, latrecerea n nefiin amamei sale. Dumnezeu so odihneasc n pace.Familia Giurgiu i ViorelPopoviciu. (35072305)

    Sntem alturi decolega i prietena noastr,prof. Monica Onojescu, latrecerea n eternitate aiubitei sale mame,EUGENIA FIZEANU.Sincere condoleanentregii familii. Doina,Dorina, Lenu, Mimi,Vichi. (15072207)

    Cu durere n suflet nelum rmas bun de ladraga noastr, EUGENIAFIZEANU, mam, bunici mtu, care s-a stinsdin via la vrsta de 96 deani. nmormntarea vaavea loc dup ritulbisericii greco-catolice, nCimitirul Central, joi, 23iulie 2015, ora 12.00.Familia ndoliat.(15072206)

    A plecat dintre noi ovaloroas coleg debreasl i vecin, cu ocontribuie profesionalsusinut la construireaClujului modern, ArhitectDOMNICA LITVIN.Dumnezeu s oodihneasc n pace.Suntem alturi de familiandoliat. FamiliaArhitect Gheorghe Elkan.(15072203)

  • joi, 23 iulie 2015

    diverse 9www.ziarulfaclia.ro

    Seplecan face demersuri pentru deblocarea situaieia dou spitale clujene

    Centrupentru persoanevrstnice,modernizat cu banieuropeni

    Primarul municipiului Cluj-Napoca, EmilBoc, a declarat, miercuri, ntr-o conferinde pres, c municipalitatea a finalizat, dinbani europeni, modernizarea a doucldiri destinate persoanelor vrstnice.

    V-am invitat astzi la finalizarea unuiproiect european, anume modernizareCentru multifuncional de servicii socialeintegrate pentru persoane vrstnice nr 2.Acest centru pentru pensionari cuprindedou locaii, pe str. Decebal i bdul 21Decembrie. E vorba de un proiect nvaloare de 4,1 milioane de lei, valoareaexecutat, de la o valoare estimat delicitaie de 5 milioane de lei. Modernizareapresupune n esen extinderea lui pevertical, dotare cu mobilier, dotare cucalculatoare, internet, cu aparaturmedical, fitness i terapie de specialitatei, nu n ultimul rnd, asigurarea unormijloace decente pentru a putea s-ipetreac timpul liber persoanelevrstnice, a menionat Emil Boc.

    Modernizarea celor dou cldiri a fostfinanat prin Programul OperaionalRegional 2007-2013 i de facilitileoferite n cadrul centrului de zi ar urmas beneficieze 413 persoane vrstnice.

    Judeul Clujmai primete 24 demicrobuze colare

    Ministerul Dezvoltrii Regionale iAdministraiei Publice, mpreun cuMinisterul Educaiei au emis un ordincomun privind repartizarea a 24 demicrobuze colare pentru judeul Cluj,anun prefectura clujean, printr-uncomunicat de pres. n urmatransmiterii ctre Ministerul DezvoltriiRegionale i Administraiei Publice asolicitrilor centralizate de InstituiaPrefectului-judeul Cluj cu privire lanecesarul de microbuze pentru unitilede nvmnt din mediul rural i urban,prefectul Gheorghe Ioan Vucan a primitmari, 21 iulie a.c., ntiinarea cu privirela emiterea Ordinului MDRAP/MECSpentru repartizarea acestor mijloace detransport judeului Cluj, se arat ncomunicatul transmis de Prefecturajudeului Cluj.

    Astfel, n perioada imediat urmtoare,24 de uniti administrativ-teritoriale,respectiv Bioara, Beli, Bora,Chinteni, Ciurila, Izvoru Criului, Mguri-Rctu, Mica, Mociu, Moldoveneti,Municipiul Cmpia Turzii, Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Dej, MunicipiulTurda, Oraul Huedin, Petretii de Jos,Plosco, Recea-Cristur, Sncraiu,Snduleti, Svdisla, Ungura, ValeaIerii i Viioara vor primi microbuze tip16+1 locuri, aferente etapei a III-a, nvederea asigurrii transportului colar.

    Potrivit reprezentanilor prefecturiiclujene Ministerul Dezvoltrii Regionalei Administraiei Publice reafirm cuacest ocazie sprijinul acordat pentru aonora toate solicitrile eligibile nvederea dotrii cu microbuze destinatetransportului colar.

    Reamintim faptul c n primele douetape, la nivelul judeului Cluj au fostrepartizate i predate unitilor denvmnt 21 de microbuze colare.

    A.S.

    USAMV Cluj: Dan Cristian Vodnar, semifinalistn Concursul de inovare social de la Viena

    Liberty Technology Park a inaugurat prima priz publicde alimentare a mainilor electrice din Cluj-Napoca

    urmare din pagina 1

    urgen de tip monobloc, att pentru tratareacopiilor, ct i a pacienilor aduli. n plus,consider c coala medical clujean, de maretradiie, personalul medical de un naltprofesionalism i aparatura medicalultramodern nu pot fi cu adevrat puse nvaloare, n slujba clujenilor, n lipsa unorimobile adecvate care s gzduiasc unitilemedicale, subliniaz Seplecan. Acestaprecizeaz c, n momentul de fa, mpreuncu aparatul de specialitate al foruluiadministrativ judeean i cu echipele deconducere ale celor dou spitale, se cautvarianta optim, din punctul de vedere aloportunitii, accesibilitii, eficienei ieficacitii, n vederea identificrii unor soluiicare s corespund cerinelor medicale i deinfrastructur ale unor uniti sanitare deasemenea calibru. De altfel, preocuparea meanu e nou, primele demersuri pentru relocareaacestor spitale n uniti medicale de tipmonobloc le-am ntreprins nc din vara anuluitrecut, cnd am ndeplinit funcia devicepreedinte al Consiliului Judeean Cluj. ncde atunci mi-am exprimat intenia ferm de arealiza astfel de investiii i am ntreprinsprimele demersuri avnd ca scop principaloferirea unor condiii optime de lucru pentrupersonalul medical i creterea calitii actuluimedical, n beneficiul pacienilor. n funcie desoluiile concrete pe care le vom identifica, defondurile de care vom dispune i de o serie de

    indicatori obiectivi care vor stabili prioritatea,mi doresc ca n cel mai scurt timp posibil, celpuin unul dintre aceste dou spitale s treacla sistemul monobloc, cu toate beneficiile carevor decurge de aici afirm preedintele CJ.

    Totodat, eful administraiei judeene aratc actualmente, att Spitalul Clinic Judeean deUrgen Cluj-Napoca ct i Spitalul Clinic deUrgen pentru Copii Cluj-Napoca funcioneazca spitale multipavilionare, acesteadesfurndu-i activitatea n peste 20 de locaiidiferite, avnd n structur aproape 60 de seciii mai multe laboratoare, inclusiv dou Unitide Primire Urgene, distribuite n aproape 35de cldiri diferite, aflate pe raza municipiuluiCluj-Napoca. Cldirile n care funcioneazspitalele snt foarte vechi, marea majoritatefiind construite n anii 1897-1933. Mai multdect att, o parte dintre ele se afl n plin procesde revendicare, iar o parte snt supuse rigorilorComisiei Zonale a Monumentelor Istorice dinmunicipiul Cluj-Napoca, motiv pentru care sntmpiedicate sau mult ngreunate investiiileasupra acestor cldiri (modificri, extinderietc.). Acest fapt determin, pe cale deconsecin, imposibilitatea ntocmirii unui planamplu i etapizat de organizare i restructurarea unitilor medicale. De asemenea, n cadrulprocesului de reacreditare a acestor spitale, careva avea loc n cursul anului viitor, exist risculca, din cauza infrastructurii necorespunztoare,respectivele uniti medicale s nu maicorespund cerinelor legale n domeniu, deiambele spitale au realizat eforturi continue i

    susinute de ntreinere i igienizare. Totodat,majoritatea seciilor exterioare n sistem pavilionarnecesit reparaii i lucrri de modernizare ainfrastructurii, spaiile insuficiente afectnd n sensnegativ nivelul de confort al pacienilor i, implicit,asigurarea unei caliti sporite pentru serviciilemedicale oferite acestora, explic Seplecan,adugnd: Dintre avantajele imediate ale realizriiacestor spitale de tip monobloc pot fi menionateun control eficient al cheltuielilor prin reducereacosturilor n furnizarea utilitilor i amanagementului personalului, optimizareacosturilor aferente transportului ntre locaii,existena unui singur ambulatoriu cu multiplecabinete i a unei singure secii de terapie intensivpentru funcionarea n sistem unitar a seciilor deurgen, existena unui singur bloc alimentar i aunor spaii administrative comune i nu dispersate,cum snt n acest moment. De asemenea, prinedificarea acestor spitale monobloc, vor fieficientizate relaiile de comunicare i colaboraredintre secii, precum i ntre secii i conducereaspitalului, prin asigurarea unei funcionalitisporite. Totodat, se vor putea realiza blocurioperatorii cu sli de operaii de dimensiunicorespunztoare, utilate corespunztor, fapt careva duce, invariabil, la scderea numrului deinfecii intraspitaliceti. Nu n ultimul rnd, ceiavantajai vor fi pacienii care nu vor mai fi nevoiis se deplaseze n mai multe locaii diferite, cumse ntmpl n prezent, actul medical desfurndu-se ntr-un singur imobil, cu acces rapid laechipamente i resurse, conchide efuladministraiei judeene.

    Dintre cei 1408 candidai laediia 2015 a concursuluieuropean de inovare social, DanCristian Vodnar, ef lucrri ncadrul Facultii de tiina iTehnologia Alimentelor -Universitatea de tiine Agricolei Medicin Veterinar din Cluj-Napoca, cu proiectul Newgeneration of functionalbeverages with impact on humangastrointestinal health, a fostselectat ntre cei 30 desemifinaliti, invitai s participela Academia de mentorat nmaterie de inovare social de laViena, n perioada 7-9septembrie. Aici, cei 30 deconcureni i vor elabora ideilecu ajutorul unei asistenepersonalizate i n cadrul uneisesiuni de ateliere. Juriul vaselecta zece finaliti, iar celor maieficace trei proiecte li se vaacorda cte un premiu n valoarede 50.000 de euro, n cadrulceremoniei de decernare apremiilor, care va avea loc laBruxelles n noiembrie 2015 aanunat, miercuri, Universitateade tiine Agricole i MedicinVeterinar din Cluj- Napoca.

    Potrivit unui comunicat alUSAMV, remis presei, concursul

    european pentru inovare social,lansat n memoria lui DiogoVasconcelos, este un concurs cupremii, organizat de ComisiaEuropean n toate rileeuropene. Tema celei de-a treiaediii, din 2015, este Noimodalit?i de cretere i seaxeaz pe utilizarea inovriisociale pentru a stimula ocretere economic mai durabili mai favorabil incluziunii nEuropa. Concursul are ca obiectivsprijinirea ideilor creative itangibile care pot schimba moduln care economiile i societilenoastre funcioneaz iinteracioneaz i oferirea uneiplatforme, inovatorilor dindomeniul social n Europa.

    Dan Vodnar este ef lucrri ncadrul Facultii de tiina iTehnologia Alimentelor de laUniversitatea de tiine Agricolei Medicin Veterinar din ClujNapoca, iar ideea cu careparticip n cadrul acesteicompetiii are n vedererealizarea unor noi buturi non-alcoolice cu beneficii pentruconsumatori. Relevana practic aacestei idei deriv din faptul cprodusele vor avea un pre redusdatorit utilizrii de materii

    prime cu costuri mici, se vor utilizatehnici moderne de protejare imaximizare a viabilitiibacteriilor probiotice i se vautiliza un recipient inteligent cares confere stabilitate buturii,bacteriilor probiotice icompuilor bioactivi. Mai mult,buturile vor fi testate clinic pesubieci umani sntoi i pesubieci cu diverse afeciunigastrointestinale. Ideea aplicaieiselectate n cadrul Concursului deinovare social, organizat de

    Comisia European, este oextensie a proiectul de cercetarecoordonat de Dan Vodnar, la carelucreaz n prezent peste 20 decercettori de la USAMV Cluj-Napoca, Institutul Regional deGastroenterologie - HepatologieProf. Dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca i un partener economic(BWB), n cadrul programuluiParteneriate n domenii prioritare- PN II, derulat cu sprijinul MEN UEFISCDI se precizeaz ncomunicatul USAMV. M. T.

    Liberty Technology Park a inaugurat prima priz pentrumaini electrice din Cluj-Napoca, n cadrul unui proiectrealizat n parteneriat cu Siemens Romnia, care a presupusmontarea noului model de priz Sentron 5TT3201-1KK25 nparcarea parcului tehnologic.

    Priza a fost livrat de ctreSiemens, aceasta fiind o premierpentru companie pe piaa local, ipoate ncrca o main electric ncirca dou ore. O main electric

    obinuit parcurge ntre 100 i 480de kilometri dup o ncrcare, nstehnologia evolueaz rapid i nacest domeniu. Autonomia uneimaini electrice va putea ajunge la

    2.000 km, la o singur ncrcare.La inaugurarea staiei de

    ncrcare au fost prezeni ireprezentanii Automobile BavariaGroup, realizndu-se odemonstraie cu noul model BMWi3. Priza va putea fi folosit derezidenii parcului i nu numai,fiind semnalizat i din strad.

    La ora actual


grile-admitere-2015 - Facultatea de Medicina si Farmacie ...fmforadea.ro/wp-content/uploads/2015/07/grile-admitere-2015.pdf · universitatea oradea facultatea de medicina sl farmacie

grile-admitere-2015 - Facultatea de Medicina si Farmacie ...fmforadea.ro/wp-content/uploads/2015/07/grile-admitere-2015.pdf · universitatea oradea facultatea de medicina sl farmacie

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

Document de consultare cu privire la Proiectul de Lege ...consultareap.gov.ro/wp-content/.../2015/07/...Publice-31-07-2015-2.pdf · Proiectul de Lege privind Achizițiile Publice

Document de consultare cu privire la Proiectul de Lege ...consultareap.gov.ro/wp-content/.../2015/07/...Publice-31-07-2015-2.pdf · Proiectul de Lege privind Achizițiile Publice

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

Ghidul General POR 14-07-2015

Ghidul General POR 14-07-2015

Promo scule electrice 01 07 30 08 2015

Promo scule electrice 01 07 30 08 2015

DEFINITIVĂ 07/07/2015 - agent.gov.mdagent.gov.md/wp-content/uploads/2015/04/VERETCO-RO.pdf · asistență medicală reclamantul, în caz de necesitate. 12. Reclamantul a depus o

DEFINITIVĂ 07/07/2015 - agent.gov.mdagent.gov.md/wp-content/uploads/2015/04/VERETCO-RO.pdf · asistență medicală reclamantul, în caz de necesitate. 12. Reclamantul a depus o

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI ROMÂNIA · 24 M 2015 04499 06/07/2015 S.C. IRRADIA RO S.R.L. FBM ANAGENESSIS 25 M 2015 04500 06/07/2015 GHITA VALENTIN Ars

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI ROMÂNIA · 24 M 2015 04499 06/07/2015 S.C. IRRADIA RO S.R.L. FBM ANAGENESSIS 25 M 2015 04500 06/07/2015 GHITA VALENTIN Ars

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

Zurich-2015-07-26 - adunare cugiradunarecugir.ro/download/scrise/efrank/Zurich-2015-0… · Web view2015/07/26  · Să nu adăugăm, să nu scoatem nimic, ci ca o gloată răscumpărată

Zurich-2015-07-26 - adunare cugiradunarecugir.ro/download/scrise/efrank/Zurich-2015-0… · Web view2015/07/26  · Să nu adăugăm, să nu scoatem nimic, ci ca o gloată răscumpărată

2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 27_pecat_brijuni

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

CN - curs 07 - 2015

CN - curs 07 - 2015

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

07 septembrie 2015, publicate în data de 14

07 septembrie 2015, publicate în data de 14