PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala Generală Carmen Sylva PetroşaniPropunător: prof.dr. Goran VasileDisciplina: Limba şi literatura românăClasa: a VI-aSubiectul lecţiei: Opera epică în versuri. Fabula.Text suport: Bivolul şi coţofana de G.TopârceanuTipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.

2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului operei epice în versuri.

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context;3.1 să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui; 3.2 să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;4.2 să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de

îmbogăţire a vocabularului.4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 – să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii;O2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;O3 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;O4 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;O5 – să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;O6 – să înţeleagă morala fabulei şi să o explice:

5. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri umane, realizare artistică.

6. CONDIŢII PREALABILE:- clasă la nivel bun;- elevii posedă capacitatea de a aborda un text litarar;- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.

7. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, G.Topârceanu, Poezii; Gh.Ghiţă, C.Fierescu, Dicţionar de terminologie poetică, Editura I.Creangă, Bucureşti, 1973; fişe de lucru.

B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 100 minute9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, spargerea gheţii (gândirea critică), brainstorming – ul,

ciorchinele, reflecţia, gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea critică), munca independentă, metoda calendar (povestirea în lanţ).

SCENARIU DIDACTIC

Cadrul de învăţare

Timp de lucru

Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi procedee

1. Evocarea 5’ 1. Moment organizatoric- organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei;2. Captarea atenţiei:În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi.Răspundeţi la următoarele întrebări:1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.2. Paronimul cuvântului anuar.3. Sinonim pentru viteaz.4. Omograful cuvântului úmbrele. 5. Prepoziţie simplă, omonimul lui la notă muzicală.6. Antonimul cuvântului răsărit.

Elevii se pregătesc pentru lecţie

Elevii răspund întrebărilor puse, rezolvă rebusul, obţinând pe axa AB noţiunea de FABULĂAF A I NA N U A LB R A VU M B R É L EL AA P U SB

Conversaţie

Spargerea gheţii (gândirea activă)

2. Realizarea sensului

2’

1’

3’

Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor:Pe axa AB, în urma rezolvării exerciţiului aţi obţinut cuvântul fabulă. Drept urmare, astăzi vom trece la aprofundarea studiului operei epice în versuri, fabula, având ca text suport creaţia „Bivolul şi coţofana” de George Topârceanu.Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei (1, 2, 3, 4, 5, 6).

Se solicită elevilor şă-şi amintească ce creaţii literare au studiat din creaţia lui George Topârceanu în anii trecuţi.

Li se comunică elevilor că, alături de I.Pillat, G.Topârceanu aparţine Argeşului (1886 – 1937) şi că este cunoscut mai ales ca poet prin volumele: „Parodii originale”, „Balade vesele şi triste” sau „Migdale amare”. A scris însă şi proză, a realizat traduceri, a editat şi a colaborat la numeroase publicaţii. (vezi Anexa 1).Un loc aparte în creaţia sa poetică îl ocupă fabulele scrise între 1930 – 1936 sub titlurile: „Fabule pentru copii” şi „Fabule mici pentru oameni mari”, care n-au văzut lumina tiparului, dar care evidenţiază înclinaţia spre umor şi ironie a autorului.

Ce este fabula?- termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri neadevărate.- sunt creaţii epice de mică întindere cu caracter satiric şi moralizator în care întâmplările narate sunt puse pe seama animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care apar personificate. Povestirea alegorică se încheie cu o concluzie numită morală şi transmite unele învăţăminte;

Elevii scriu titlul lecţiei în caiete

Elevii răspund: „Balada unui greier mic” , „Rapsodii de toamnă”

Elevii receptează şi-şi notează în caiete ideile scrise pe tablă.

Notează în caiete originea, sensul cuvântului fabulă.

Explicaţia

Explicaţia

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedee

2’

2’

4’

- fabula satirizează defecte omeneşti pe care doreşte să le îndrepte.

Profesorul realizează lectura expresivă a fabulei „Bivolul şi coţofana”.

Se solicită elevilor să realizeze lectura fabulei în gând.

Se realizează exerciţii de lectură: citesc 2-3 elevi, respectând intonaţia şi punctuaţia textului.Li se solicită elevilor să evidenţieze cuvintele necunoscute: malac. „Bivolul şi coţofana” se încadrează în volumul „Fabule pentru copii”.

1. În ce gen literar încadraţi fabula „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.

2. Care este aspectul general de viaţă prezentat de autor?

3. Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.

4. Fabula clasică este alcătuită din două părţi:- cea narativă, care cuprinde povestirea propriu-zisă relatată în stil alegoric;Povestiţi întâmplarea narată de autor.

5. Fabula are morala sau învăţătura ce se desprinde din relatarea întâmplării.Recitiţi textul şi desprindeţi morala întâmplării.

6. Ca orice operă epică, subiectul fabulei se constituie în momente ale subiectului.Stabiliţi momentele subiectului prin noua metodă de învăţare prin cooperare. Gândiţi /

Elevii recepţionează

Realizează lectura în gând.

Citesc textul, realizând o lectură expresivă, cu respectarea intonaţiei şi a punctuaţiei.Elevii îşi notează în caiete sensul cuvântului malac = bivol.

Aparţine genului epic, deoarece: - autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod indirect prin intermediul acţiunii şi personajelor;- întâmplările sunt povestite de narator, respectându-se ordinea firească a momentelor subiectului.

- G. Topârceanu satirizează în această fabulă tendinţa unor oameni de a profita de prostia şi slăbiciunea semenilor, pe cei care, plasaţi pe o treaptă ierarhic superioară nu-i acceptă decât pe cei care le sunt de folos.

- este alcătuit din două substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul – simbol al omului puternic şi brutal; coţofana – simbol al parazitului util.

Elevii povestesc conţinutul fabulei, folosind regula catenei (povestirea în lanţ), prin trecerea de la unul la altul, la întâmplare, a obiectului – simbol (grupul statuar cu bivol).

- morala nu este distinctă ca în majoritatea fabulelor, ci implicită, adică îi revine cititorului sarcina de a deduce din text: cei mari şi puternici îi tachinează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urma acestora, dar nu-i acceptă atunci când aceştia, la rândul lor, vor să profite.

Fiecare elev lucrează individual. Găsesc un partener cu care dă formă finală ideilor.

1. Expoziţiunea: prezentarea celor trei personaje.2. Intriga: trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede

Lectura expresivă.

Exerciţiul de lectură

Metoda catenei (povestirea în lanţ)

Gândiţi / Apreciaţi / Comunicaţi

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedeeLucraţi în perechi / Comunicaţi.Grupa I. Stabiliţi expoziţiunea şi intriga acţiunii.Grupa II. Stabiliţi desfăşurarea naraţiunii, punctul culminant şi deznodământul acţiunii.

7. Care sunt personajele fabulei? Arătaţi caracteristicile umane pe care vi le sugerează ele.

coţofana plimbându-se pe spinarea acestuia.3. Desfăşurarea acţiunii: naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl răstoarnă în trifoi.4. Punctul culminant: bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.5. Deznodământul: căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi nemulţumirea întregului neam de bovine.

Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:- bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;- coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;- căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.

Gândiţi / Apreciaţi/ Comunicaţi

3. reflecţia 5’ 8. Pentru a testa capacitatea voastră de a sesiza esenţialul, alcătuiţi un cvintet (cinquins – poezie în cinci versuri), în care să surprindeţi trăsăturile personajelor şi modul lor de comportare.

Elevii lucrează cvinteteleRăspuns posibil:a) Bivolulmare, negru, fioros;ofensat de îndrăzneala căţelului;agresiv îl aruncă ca pe-o zdreanţă; Intolerant b) Căţelulnaiv şi nevoiaş;lipsindu-i simţul realităţii;doreşte să profite de pe urma bivolului; Credul.

Ora a II-a

Cadrul de învăţare

Timp de lucru

Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi procedee

1. Evocarea 10’ 1. Moment organizatoric:- organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei;2. Pregăteşte materialul didactic, asigură cadrul adecvat orei.3. Actualizarea cunoştinţelor anterioare:- solicită elevilor să realizeze lectura în gând a fabulei.Adresează elevilor întrebări pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor:- Cine este autorul, fabulei „Bivolul şi coţofana”?- Ce fel de creaţie literară este „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.- Ce vă sugerează titlul fabulei?- În ce gen literar încadraţi textul în studiu?- Ce aspect general de viaţă este prezentat de Topârceanu?- Din câte părţi este constituită o fabulă?- Povestiţi întâmplarea relatată şi reliefaţi momentele subiectului.

Elevii se pregătesc pentru ora de curs.

Efectuează lectura în gând a fabulei.Răspund la întrebările solicitate.

Conversaţie

Munca independentăBrainstorming - ul

2. Realizarea sensului

35’ Anunţarea subiectului lecţiei:- Vom continua discutarea fabulei, ocupându-ne în mod special de caracterizarea personajelor şi de realizarea ei artistică.- La sfârşitul orei trecute aţi avut ca muncă independentă de alcătuit cvintete referitoare la personaje.Continuăm discutarea lecţiei prin metoda cadranelor, care este o modalitate activă de rezumare şi sintetizare a cunoştinţelor.Cum se procedează? Se trasează pe tablă sau pe fişe două axe perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane. Elevii citesc bine textul.Vor fi împărţiţi în patru grupe (vezi Anexa2):Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de caracter ale bivolului .

Grupa II notează în cadranul II: trăsăturile de caracter ale căţelului şi ale coţofenei.

Grupa III. Notaţi în cadranul III realizarea artistică a fabulei (moduri de expunere şi figuri de stil).

Grupa IV. Notaţi în cadranul IV învăţătura ce se desprinde din text şi sentimentele / atitudinea poetului faţă de cele relatate.

Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.Cere câte unui elev – expert din fiecare grupă că citească planul rezultat din activitatea pe grupe. Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.

Elevii citesc cvintetele, cele mai reuşite vor fi trecute în caiete.

Rezolvă sarcina indicată.

Rezolvă sarcina cerută.

Efectuează sarcina de lucru solicitată.

Lucrează la rezolvarea sarcinii de lucru cerute.

Elevii expun cele constatate.

Gândiţi / Lucraţi / Comunicaţi Metoda cadranului.

Activitatea pe grupe

3. Reflecţia 5’ Profesorul a fixat pe un suport o planşă mare pe care este desenat ciorchinele – Fabula pe care-l vor completa prin răspunsurile la întrebări: (vezi Anexa 3)

Elevii primesc fişele individuale cu ciorchinele pe care-l completează, răspunzând la întrebări.

Gândiţi / Lucraţi / Comunicaţi (Ciorchinele)

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedee1. Daţi definiţia fabulei.2. Ce fel de operă este? Argumentaţi.3. Care sunt părţile constitutive ale fabulei?4. În ce constă caracterul moralizator al fabulei?5. Care sunt modurile de expunere folosite în fabulă?6. Care sunt procedeele artistice specifice fabulei? Mai cunoaşteţi şi altele în afara acestora?

Răspund la întrebări. Notează.

4. Concluzii şi aprecieri

Profesorul concluzionează.O fabulă este:- o specie literară răspândită şi îndrăgită de cititori;- are mulţi reprezentanţi în literatura română: Al.Donici, Gr.Alexandrescu, G.Topârceanu, Tudor Arghezi;- în literatura universală: Fedru (la latină), la Fontaine (Franţa), Krîlov (Rusia).- face aprecieri asupra modului de participare a elevilor la oră;- fixează tema pentru acasă a elevilor: Argumentaţi, pe baza ideilor discutate şi a ciorchinelui, că „Bivolul şi coţofana” aparţine fabulei (pentru săptămâna viitoare).

Receptează. Notează în caiete.

Scrie enunţul temei.

Conversaţie

ANEXA 1

GEORGE TOPÎRCEANU (1886-1937) a fost unul dintre poeţii cei mai

populari şi mai simpatizaţi de public în perioada interbelică. S-a născut

la Bucureşti, a trăit la Iaşi, fiind un susţinător al revistei „Viaţa

românească". Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele

şi triste şi Migdale amare aduc o notă nouă în poezia română din această

epocă. În versuri de o mare simplitate, poetul se apropie cu înţelegere,

sensibilitate, umor şi ironie de lumea măruntă a florilor, a gâzelor, a

păsărilor, de oamenii simpli. A fost un poet al naturii, al anotimpurilor,

în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de primăvară, Rapsodii de vară,

Rapsodii de toamnă). Printre cele mai valoroase poezii ale sale figurează

şi Balada munţilor, Balada morţii, Balada unui greier mic, Balada

chiriaşului grăbit, Balada popii din Rudeni.

ANEXA 2

METODA CADRANELOR

CADRANUL I CADRANUL IISarcina Grupei I Citatul din operă Sarcina Grupa II Citatul din operă

Trăsăturile de caracter ale bivolului

- puternic;- înstărit (nu acceptă amestecul celor mici în trăsăturile proprii);- relaţiile lui cu oamenii se bazează pe profitul obţinut;- tolerant şi concis cu coţofana, deoarece îi face servicii;- intolerant şi neîndurător cu căţelul;- agresiv, brutal, foloseşte un limbaj dur.

„mare, negru, fioros” (caracterizare directă)„mare şi puternic, gospodar cu greutate” (autocaracterizare)

„cum ce slujbă poţi să-mi faci?” (caracterizare indirectă)

„îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de alte spurcăciuni” (caracterizare indirectă)

„potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?”

„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n trifoi”, „javră”, „potaie proastă”

Trăsăturile căţelului

Trăsăturile coţofenei

- omul simplu, nevoiaş;- îndrăzneţ, dar naiv, fără simţul realităţii;- nu apreciază corect postura în care se află bivolul;- profitor;

- nu apare direct;- reprezintă pe oamenii obişnuiţi;- individul fără importanţă, umil.

„-Ah ce mare dobitoc”

„e rost să mă plimbe şi pe mine”

CADRANUL III CADRANUL IVSarcina Grupei III Citatul din operă Sarcina Grupa IV Citatul din operă

Realizare artistică:

- moduri de expunere

- figuri de stil

- naraţiunea;- ritm alert prin aglomerări de verbe;- folosirea monologului (în exprimarea gândurilor căţelului);- folosirea dialogului (indignarea bivolului);- personificarea;- comparaţia;- antiteza;- alegoria:

„se trage”, „îşi face vânt”, „se piteşte”, „sare”, „să se scuture”, „să arunce” etc.

„bivol mare, negru, fioros”, „gospodar cu greutate”„să-l arunce ce pe-o zdreanţă”bivol/căţel „mare, negru, fioros” / „căţel, javră, potaie”

Învăţătura care se desprinde din text.

Sentimentele / atitudinea autorului

Cei mari şi puternici îi tolerează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urmele, dar nu-i acceptă când ei vor să profite.Dezaprobarea faţă de profitori (bivol şi căţel)- dispreţ faţă de bivol pentru infatuarea lui;- compasiune faţă de căţel (omul simplu, naiv, credul).

„coţofana treacă – meargă pe spinare o suport / că mă apără …. Pe când tu, potaie proastă ….”

ANEXA 3

FABULA STRUCTURA

PARTEA NARATIVĂ (întâmplarea)

MORALA (învăţătura)

ÎN VERSURI SAU PROZĂ

PERSONAJE

PLANTE

PERSONIFICATE

OPERĂ EPICĂ

NARATORACŢIUNE (întâmplarea propriu-zisă)

LUCRURIANIMALE

SATIRIZEAZĂ

SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA

TRĂSĂTURI UMANE NEGATIVE DEFECTE OMENEŞTIGREŞELI UMANE

MODURI DE EXPUNERE

FIGURI DE STIL

NARAŢIUNE

DIALOG

MONOLOG

PERSONIFICARE

ANTITEZĂ

COMPARAŢII

METAFORE

ALEGORIA