ExtindereaS ă î n ț E l E g E m

p o l i t i c i l E U n i U n i i

E U r o p E n E

„Pol i t ica de ext indere a UE face d in Europa un loc mai s igur ș i mai stabi l , ne oferă șansa de a deveni mai puternic i ș i de a ne promova valor i le ș i ne permite să ne asumăm rolu l de actor g lobal pe scena mondială . ”

Štefan Füle , comisar european pentru ext indere ș i pol i t ica de vec inătate

Extinderea valorilor și

normelor europene la

mai multe țări

CUPRINS

De ce este nevoie ca UE să se extindă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

cum decurge procesul de extindere? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Avantajele extinderii . . . . . . . . . . . . . 10

perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

informații suplimentare . . . . . . . . . . 12

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Extinderea

Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicarePublicații1049 Bruxelles/Brussel BELGIQUE/BELGIË

Manuscris finalizat în august 2013

Foto copertă și pagina 2: © Digital Vision/Getty Images

12 p. — 21 × 29,7 cmISBN 978-92-79-24059-1doi:10.2775/5509

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

© Uniunea Europeană, 2014Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce

rezultate.

Pentru a citi și descărca broșurile disponibile, accesați: http://europa.eu/pol/index_ro.htm

Să îNțelegem PolItICIle UNIUNII

eURoPeNe

Cum funcţionează UEEuropa 2020: Strategia de creștere a Europei

Părinţii fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

Agenda digitalăAgricultură

Ajutor umanitar și protecție civilăBuget

Cercetare și inovareCombaterea schimbărilor climatice

ComerțConsumatori

Cultură și audiovizual Dezvoltare și cooperare

Educație, formare, tineret și sportEnergie

Extindere Fiscalitate

ÎntreprinderiJustiție, cetățenie, drepturi fundamentale

Lupta împotriva fraudeiMediu

Migrație și azilOcuparea forței de muncă și afaceri sociale

Piața internă

Politica în domeniul concurențeiPolitică regionalăSănătate publică

Securitatea la frontiereSiguranță alimentară

TransportUniunea economică și monetară (UEM) și moneda euro

Vamă

3E x t i n d E r E a

Uniunea Europeană a fost creată în anii 1950 pentru a consolida pacea, prosperitatea și valorile europene pe continent, un obiectiv care este de actualitate și astăzi.

UE este deschisă tuturor țărilor democratice europene care doresc să i se alăture. Politica de extindere a UE însoțește acest proces.

Uniunea a crescut de la șase la 28 de membri, întinzându-se astăzi de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră. Populația sa numără peste 500 de milioane de locuitori.

Avantaje pentru toți

Extinderea este în interesul statelor membre, dar și al țărilor în curs de aderare. Ea face din Europa un loc mai sigur și mai prosper, în special prin promovarea democrației și a libertăților fundamentale, a statului de drept și a pieței unice.

Beneficiile pieței unice sunt considerabile: un nivel de trai mai ridicat generat de creșterea economică, bunuri de consum mai sigure, prețuri mai mici și o gamă mai largă de opțiuni în sectoare precum telecomunicațiile, serviciile bancare și transportul aerian, pentru a aminti doar câteva dintre acestea. Pe măsură ce UE se extinde, de aceste beneficii se bucură un număr tot mai mare de persoane.

UE este, mai presus de toate, o comunitate de valori. Suntem o familie de țări democratice hotărâte să colaboreze pentru a asigura pacea și libertatea, prosperitatea și dreptatea socială. Și ne apărăm aceste valori. Încercăm să întărim solidaritatea dintre popoarele Europei, respectându-le, în același timp, diversitatea.

Extinderea generează creștere

Comerțul dintre „vechile” (primele 15 țări) și „noile” state membre ale UE (cele 10 țări care au aderat la UE în 2004 și cele 2 țări care au aderat în 2007):

1999 175 de miliarde de euro2007 500 de miliarde de euro

Intensificarea schimburilor comerciale între „noile” state membre ale UE:

1999 15 miliarde de euro2007 77 de miliarde de euro

De ce este nevoie ca Ue să se extindă?©

UE

Croația, care a devenit stat membru al UE în 2013, este renumită pentru vechile sale orașe de pe coasta dalmată,

printre care și Split.

4S ă î n ț e l e g e m p o l i t i c i l e U n i U n i i e U r o p e n e

Extinderi succesive

Comunitatea Economică Europeană, înființată în anii 1950 și cunoscută în prezent sub numele de Uniunea Europeană, a avut inițial șase membri: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

În 1973, au devenit state membre Danemarca, Irlanda și Regatul Unit. Grecia a aderat în 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986. Austria, Finlanda și Suedia li s‑au alăturat în 1995.

În anul 2004, Uniunea a cunoscut cea mai mare extindere din istoria sa, odată cu aderarea Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei și Ungariei. Trei ani mai târziu, în 2007, au aderat la Uniune Bulgaria și România.

Croația a devenit stat membru la 1 iulie 2013, numărul membrilor fiind acum de 28.

Țări candidate și potențial candidate

1952 1973 1981 1986 1995 2004 2007 2013

ș

ș

5E x t i n d E r E a

În 1950, liderii a șase țări care încă se străduiau să își revină după ravagiile războiului, puneau bazele a ceea ce reprezintă, în prezent, Uniunea Europeană.

A fost un pas fără precedent, care a necesitat mult curaj și putere vizionară: țări care se luptaseră de secole unele cu celelalte au convenit să abordeze împreună aspecte esențiale legate de viitorul lor comun.

De asemenea, au stabilit să își transfere unele competențe către un nou nivel, către ceea ce astăzi numim simplu Uniunea Europeană.

UE constituie un succes istoric. Ea le-a adus popoarelor sale cea mai lungă perioadă de pace și un grad de prosperitate fără precedent. Grupul din care au făcut parte inițial șase țări cuprinde acum 28 de state, cu o populație de peste 500 de milioane de locuitori. Integrarea de noi membri a făcut parte din planul inițial. Fondatorii Uniunii au avut o viziune asupra Europei bazată pe integrare, oferindu-le și altor țări europene democratice posibilitatea de a participa la acest proiect. Sprijinirea țărilor cu vocație de a deveni membre a reprezentat o sarcină constantă a UE în ultimele cinci decenii, promovând creșterea economică și solidaritatea și sprijinind forțele democratice din țările de-abia ieșite de sub dictatură.

cine poate adera la UE?

Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice țară europeană poate depune cererea de aderare, dacă respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze.

O țară poate deveni membră doar dacă îndeplinește criteriile și condițiile de aderare, așa cum au fost definite acestea de către liderii europeni în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Copenhaga din 1993 și printr-o o serie de decizii luate ulterior la nivelul UE. Așa-numitele criterii de la copenhaga sunt:

1 . politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților;

2 . economice: existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE;

3 . capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru, inclusiv a celor privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

Și UE, la rândul său, trebuie să poată accepta noi membri, prin urmare își rezervă dreptul de a decide când este pregătită să le acorde acest statut.

Pentru Balcanii de Vest se aplică unele condiții suplimentare, în cea mai mare parte legate de cooperarea regională și de bunele relații cu țările vecine (așa-numitele „condiții impuse în cadrul procesului de stabilizare și de asociere”).

Articolul 2 din tratatul privind Uniunea Europeană

„Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre…”

Articolul 49 din tratatul privind Uniunea Europeană

Orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul 2 și care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii.”

Cum decurge procesul de extindere?

6S ă î n ț e l e g e m p o l i t i c i l e U n i U n i i e U r o p e n e

cine decide?

Noii membri sunt admiși cu acordul unanim al statelor membre ale UE.

Când o țară solicită aderarea la UE, guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliu, decid mai întâi dacă să accepte sau nu cererea, iar apoi, pe baza unui aviz formulat de Comisia Europeană, dacă să acorde țării respective statutul de țară candidată și să inițieze negocierile de aderare. Tot statele membre sunt cele care decid dacă și în ce termeni să inițieze și să închidă

care este situația actuală?

În prezent, pe agenda de extindere a Uniunii Europene figurează Balcanii de Vest, Turcia și Islanda. Fiecare țară se află într‑o fază diferită a procesului de extindere.

Muntenegru, Islanda, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia și Turcia sunt țări candidate. Sunt în curs de desfășurare negocieri de aderare cu Muntenegru, Serbia și Turcia. De asemenea, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Negocierile de

aderare cu Islanda au fost suspendate în 2013, la cererea acesteia.

Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate. Comisia a recomandat Consiliului să i se acorde statutul de țară candidată Albaniei, dacă aceasta îndeplinește anumite condiții.

1. Islanda2. Bosnia și Herțegovina3. Serbia4. Kosovo 5. Muntenegru6. Albania 7. fosta Republică iugoslavă a Macedoniei8. Turcia

1

2 3

4455

6677

88

negocierile cu țara candidată pe fiecare domeniu de politică, în lumina recomandărilor formulate de Comisie.

În cazul în care negocierile de aderare s-au încheiat în mod satisfăcător, este redactat un proiect de tratat de aderare, care este apoi semnat de statele membre și de țara candidată în cauză. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși direct de către cetățenii UE, trebuie, de asemenea, să își dea acordul. Tratatul trebuie să fie ratificat de toate statele membre și de statul aderent, în conformitate cu propriile proceduri constituționale.

7E x t i n d E r E a

Pentru ca extinderea să aducă beneficii atât UE, cât și țărilor care doresc să i se alăture, procesul de aderare trebuie să fie foarte bine gestionat. Țările candidate trebuie să demonstreze că vor fi capabile să-și asume în întregime rolul de state membre ale Uniunii. Pentru aceasta, au nevoie de sprijin din partea propriilor cetățeni și trebuie să respecte, din punct de vedere politic și tehnic, standardele și normele UE. De-a lungul procesului, UE stabilește condițiile în care țările pot trece la etapa următoare.

negocierile de aderare

Negocierile de aderare se referă la capacitatea țării candidate de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru. Ele se concentrează pe condițiile și calendarul în care țara candidată adoptă, pune în practică și aplică normele UE – aproximativ 100 000 de pagini. Normele ca atare (cunoscute și sub denumirea de „acquis”, termen care înseamnă în limba franceză „ceea ce a fost convenit”) nu sunt negociabile. Negocierile sunt, în esență, un acord privind modul și momentul în care statul candidat va adopta și va pune în aplicare în mod eficient normele și procedurile UE.

Negocierile de aderare au loc între statele membre ale UE și țările candidate. Ritmul lor depinde, în principal, de

progresele înregistrate de țara candidată în îndeplinirea condițiilor. În consecință, țările candidate sunt motivate să implementeze rapid și eficient reformele necesare. Unele dintre aceste reforme necesită transformări considerabile, uneori foarte dificile, ale structurilor economice și politice ale țărilor vizate. De aceea, este important ca guvernele să comunice clar și convingător cetățenilor lor motivele care stau la baza acestor reforme. Sprijinul societății civile este esențial în acest proces.

Deschiderea negocierilor de aderare este decisă de către Consiliul European la recomandarea Comisiei, odată ce țara candidată îndeplinește într-o măsură suficientă criteriile politice de la Copenhaga și, eventual, alte condiții.

Screeningul

Pentru a facilita negocierile, întregul corp al legislației UE este împărțit în capitole, fiecare corespunzând unui domeniu de politică. Primul pas al negocierilor se numește screening; scopul său este acela de a-i explica țării candidate acquis-ul și de a identifica sectoare în care trebuie aliniate legislația, instituțiile sau practicile acesteia.

Ca punct de plecare pentru lansarea procesului de negociere, Comisia stabilește un raport de screening pentru fiecare capitol. Aceste rapoarte sunt înaintate Consiliului. Comisia face o recomandare referitoare la deschiderea negocierilor în legătură cu un anumit capitol sau impune ca mai întâi să fie îndeplinite anumite condiții (sau criterii de referință).

În momentul în care statele membre decid, pe baza unei evaluări a Comisiei, că sunt îndeplinite criteriile de referință, țara candidată își prezintă poziția de negociere. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul adoptă apoi o poziție comună a UE care permite deschiderea

Celebrul pod din Mostar (Bosnia și Herțegovina) a fost reconstruit după ce fusese distrus în timpul conflictelor din Balcani din 1993.

© iStockphoto.com

/santirf

țările în cifre

Țări candidate și potențial candidate

Suprafață(1 000 km)

Populație(milioane)

Produs intern brut pe cap de locuitor [SPC (1)]

Albania 27 3,2 7 300 (2)

Bosnia și Herțegovina

51 3,8 7 300 (2)

fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

25 2,1 9 200

Islanda 100 0,3 29 500

Kosovo (*) 11 2,2

Muntenegru 13 0,6 10 500 (2)

Serbia 77 7,3 8 400 (2)

Turcia 770 73,7 13 600

Cele 28 de țări ale UE împreună

4 290 508 25 700

Cifre pe anul 2012. Sursa: Eurostat

(*) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1 244 și cu avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.(1) Produsul intern brut este valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară în interval de un an. Este adesea utilizat pentru a exprima bogăția. SPC, sau standardul puterii de cumpărare, este o unitate care reprezintă un volum identic de bunuri și servicii în fiecare țară, indiferent de nivelurile de preț.(2) 2011.

8S ă î n ț e l e g e m p o l i t i c i l e U n i U n i i e U r o p e n e

negocierilor. Poziția comună a UE include, de asemenea, condițiile (criteriile de referință) pentru închiderea capitolului.

Odată ce au fost îndeplinite criteriile de referință, statele membre adoptă o nouă poziție comună (tot pe baza propunerilor Comisiei) prin care confirmă închiderea capitolului în cauză, însă numai cu titlu provizoriu. Negocierile de aderare la UE funcționează după principiul că „nu s-a convenit nimic până nu s-a convenit totul”, astfel încât închiderea definitivă a capitolelor are loc numai la sfârșitul întregului proces de negociere.

raportarea și monitorizarea

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la progresele înregistrate de țările care doresc să adere la UE, prin intermediul unor documente de strategie anuale și rapoarte privind progresele înregistrate de țara respectivă. De asemenea, monitorizează respectarea de către candidat a angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor.

Monitorizarea continuă până la aderare. Aceasta face posibilă acordarea unei asistențe suplimentare pe măsură ce țările își asumă responsabilitățile de membre, garantându-le totodată statelor membre care fac deja parte din UE că noii veniți îndeplinesc condițiile pentru aderare.

tratatul de aderare

În momentul în care negocierile referitoare la toate capitolele sunt încheiate în mod satisfăcător pentru ambele părți, rezultatele sunt incluse într-un proiect de tratat de aderare. După ce este examinat de către Comisie și aprobat de către Parlamentul European, tratatul este semnat și ratificat de țara candidată și de toate statele membre.

De la semnarea tratatului de aderare la aderarea în sine

Odată ce tratatul de aderare a fost semnat, statul aderent are dreptul la anumite privilegii provizorii. Dobândește „statutul de observator activ” pe lângă majoritatea organelor și agențiilor UE, având dreptul de a-și exprima punctul de vedere, fără a putea însă vota. Poate face comentarii cu privire la propunerile de proiecte legislative, comunicări, recomandări sau inițiative ale UE. După încheierea procesului de ratificare, tratatul intră în vigoare la data programată, iar statul aderent devine stat membru.

cum sunt sprijinite țările implicate în procesul de aderare să se pregătească pentru acest pas — strategia de preaderare

Progresele înregistrate de o țară candidată pe drumul aderării la UE depind de cât de bine pune aceasta în aplicare reformele necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare. UE ajută țările candidate să se pregătească pentru aderarea la UE.

În acest scop, UE dispune de o strategie de preaderare. Elementele-cheie ale acestei strategii sunt acordurile de asociere (acordurile de stabilizare și asociere în cazul Balcanilor de Vest), asistența financiară acordată de UE și participarea la programele acesteia.

Cadrul contractual pentru relațiile dintre țările candidate și UE este stabilit prin acorduri de asociere. De exemplu, legăturile oficiale ale Turciei cu UE sunt consacrate într-un acord semnat în 1963 (Acordul de la Ankara) și extinse la o uniune vamală în 1995. Pentru țările din Balcanii de Vest, a fost instituit în 1999 un proces special, procesul de stabilizare și asociere (PSA). PSA și acordurile de stabilizare și asociere (ASA) vizează stabilizarea regiunii în urma unui deceniu de conflicte, sprijinirea tranziției către democrație și către economia de piață,

© iS

tock

phot

o.co

m/V

aler

y Sh

anin

Imagine din Muntenegru.

9E x t i n d E r E a

ajutorul granturilor UE și al împrumuturilor acordate de instituțiile financiare internaționale.

Țările implicate în procesul de aderare au posibilitatea de a participa la programele UE, de exemplu în domeniile sănătății publice, cercetării sau învățământului. Această experiență le permite să învețe să gestioneze tipul de finanțare la care vor avea dreptul după aderare, ajutându-le totodată să se familiarizeze cu politicile și instrumentele UE.

Sprijinul UE

Prin asistența financiară pe care o acordă, UE ajută țările din regiune să-și dezvolte capacitatea de a adopta și de a pune în aplicare normele europene. Din 1991 până în 2011, UE a acordat țărilor din Balcanii de Vest asistență în valoare de peste 16 miliarde de euro, una dintre cele mai substanțiale asistențe pe cap de locuitor din lume. Începând din 2007, țările candidate și potențial candidate beneficiază de finanțare și sprijin din partea UE prin intermediul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA).

Proiectele finanțate prin IPA vizează consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, reformarea administrației publice, sprijinirea reformelor economice, promovarea respectării individului, precum și a drepturilor minorităților și a egalității de șanse între femei și bărbați, dezvoltarea societății civile și promovarea cooperării regionale. De asemenea, contribuie la dezvoltarea durabilă și la reducerea sărăciei. Astfel, IPA sprijină adoptarea și punerea în aplicare a cerințelor pentru aderare.

Se estimează că pentru perioada 2014–2020 totalul asistenței pentru preaderare va fi de aproximativ 12 miliarde de euro, cu alocări stabilite de la an la an.

Asistența pentru preaderare acordată de UE în 2013, în milioane de euroAlbania 95,3

Bosnia și Herțegovina 108,8

Croația 93,5

fosta Republică iugoslavă a Macedoniei 113,2

Islanda 5,8

Kosovo 71,4

Muntenegru 34,5

Serbia 208,3

Turcia 902,9

Program cu beneficiari multipli 177,2

integrarea treptată a acestor țări în UE în perspectiva aderării și promovarea cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate.

Țările implicate în procesul de aderare trebuie să realizeze reforme importante pentru a se asigura că normele UE sunt nu doar adoptate, ci și puse în aplicare cum se cuvine. Trebuie să creeze noi organisme, cum ar fi o autoritate independentă în domeniul concurenței sau o agenție pentru standarde alimentare. Sau pot fi nevoite să își restructureze instituțiile existente, de exemplu prin demilitarizarea poliției, modernizarea organizațiilor de protecție a mediului sau acordarea unei mai mari autonomii procurorilor în ceea ce privește combaterea corupției. Aceste reforme necesită finanțare și implică investiții majore în know-how. UE dispune de o gamă largă de programe și mecanisme prin care furnizează asistența tehnică și financiară necesară pentru realizarea acestor reforme. Conștientă de provocarea pe care o reprezintă reformele pentru cetățenii din țările în cauză, UE promovează, de asemenea, înțelegerea procesului de aderare de către publicul larg, inclusiv dialogul cu reprezentanți ai societății civile, cum ar fi sindicatele, asociațiile de consumatori și alte organizații neguvernamentale.

Un aspect important al asistenței acordate de UE este consolidarea „capacității instituționale”. În esență, trebuie să se garanteze că sectorul public din țara care aspiră să adere la UE știe cum să abordeze, în practică, aspecte legate de UE și că, în general, poate să funcționeze eficient și democratic. UE ajută la dezvoltarea structurilor sau la formarea personalului responsabil cu aplicarea normelor europene. Consilierea privind punerea în aplicare a acquis-ului este adesea furnizată prin programele de „twinning”, prin intermediul cărora sunt detașați experți din statele membre ale UE sau prin ateliere, organizate pe perioade scurte de timp.

Pregătirea țărilor pentru aderare înseamnă și acordarea de ajutor pentru reabilitarea infrastructurii acestora: construirea de instalații de eliminare a reziduurilor solide sau îmbunătățirea rețelelor de transport cu

UE ajută la combaterea criminalității în Balcani.

© U

E

10S ă î n ț e l e g e m p o l i t i c i l e U n i U n i i e U r o p e n e

Avantajele extinderii

Uniunea aduce beneficii economice și sociale considerabile, atât pentru statele care au aderat deja, cât și pentru cele care urmează să adere la UE. În 1999, schimburile comerciale dintre cele 15 state membre care formau UE la acea dată și cele 12 țări candidate au generat 175 de miliarde de euro. În 2007, după 3 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, această cifră a crescut la 500 de miliarde de euro.

Statele membre care au aderat în 2004 au beneficiat de o dezvoltare mai rapidă, ceea ce le-a permis să treacă de la un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor de 40 % din media UE-15 în 1999, la 52 % în 2008. În decursul aceleiași perioade de timp, se estimează că aderarea a stimulat creșterea economică în noile state membre cu aproximativ 1,75 puncte procentuale pe an. În perioada 1999-2003, creșterea a fost, în medie, de 3,5 %, iar în 2004-2008, de 5,5 %.

În afară de gradul mai mare de prosperitate, procesul de extindere asigură și stabilitatea, securitatea și respectarea statului de drept în țările care aderă la UE.

Politica de extindere a jucat un rol foarte important în transformarea fostelor țări comuniste care au aderat la UE începând cu anul 2004 în state cu economii de piață funcționale și cu instituții politice democratice. Acest proces a însemnat îndeplinirea unui angajament pe care UE și l-asumat la sfârșitul războiului rece față de fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est de a le ajuta să își reformeze sistemele politice și economiile, creând astfel condițiile care să le permită să adere la UE.

Asistența acordată de Comisia Europeană și de alte instituții, precum și know-how-ul juridic și instituțional oferit de către statele membre, au ajutat aceste țări să treacă printr-unul din cele mai rapide procesele de modernizare din istorie.

Studiile în străinătate, o experiență transformatoare

Piroska Beke este din Ungaria și are 24 de ani. Ea predă limba germană la o școală primară din Ungaria. A studiat un an în Austria în cadrul programului EdTWIN inițiat și finanțat de UE și derulat în patru țări: Austria, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia.

Programul i-a permis să își privească profesia dintr-o altă perspectivă, lucru pe care aderarea Ungariei la UE l-a facilitat în mare măsură. Cursurile urmate în Austria au inclus și stagii. Pe lângă pregătirea teoretică, Piroska a putut astfel să își consolideze și aptitudinile pedagogice.

„Faptul că am predat și studiat într-un mediu străin mi-a fost de mare folos, mai întâi, bineînțeles, din punct de vedere profesional, însă și personal. Am învățat multe despre Austria și cultura sa și, mai important, m-am împrietenit cu oameni deosebiți, cu care am preocupări comune și în care am încredere.”

Faptul că Ungaria este membră a UE a fost foarte important pentru Piroska în ceea ce privește evoluția ei profesională, oferindu-i acces la o multitudine de sisteme și programe care au ajutat-o să-și consolideze competențele. „Dacă Ungaria nu făcea parte din UE, mă îndoiesc că aș fi putut să studiez în Austria și probabil că ar fi durat mulți ani până aș fi reușit să învăț ce am învățat acolo. Aș fi fost o persoană foarte diferită,” spune ea.

mobilitatea profesională stimulează cariere și aspirații

Petar este un cetățean bulgar în vârstă de 37 de ani, care trăiește în Cipru. S-a mutat acolo în 2008, pentru a da un imbold carierei sale lucrând pentru una dintre cele mai mari companii în domeniul comunicării din această țară.

În 2008, când a izbucnit criza economică, începuse să-i fie din ce în ce mai greu să îi asigure familiei sale un nivel de trai decent în orașul său natal Sliven, din Bulgaria. Prin urmare, a accesat portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă EURES, care le oferă celor aflați în căutarea unui loc de muncă posibilitatea de a consulta toate posturile vacante publicate de oficiile de ocupare a forței de muncă din toate țările Europei. Întrebat cum era viața sa în Bulgaria

© U

E

Țările care doresc să adere la UE trebuie să garanteze libertatea și independența presei.

11E x t i n d E r E a

înainte de aderare, Petar se încruntă: „Puteam călători destul de ușor prin Europa, însă era foarte greu din punct de vedere profesional. Bulgarii care doreau să lucreze în străinătate o puteau face doar în regim sezonier sau la negru, ceea ce era exclus din punctul meu de vedere.” La câteva luni după ce s-a înregistrat pe site-ul EURES, a fost chemat să susțină un interviu la Nicosia, pentru un post în cadrul unei mari companii de publicitate pe care, de altfel, l-a și obținut. După câțiva ani de activitate și mulțumită colegilor care l-au ajutat să învețe limba și să se acomodeze, Petar spune că acum face cu adevărat parte din echipă, că nu se mai simte un străin.

De la o fermă mică la o afacere on‑line cu sprijin UE

Când Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, mulți s-au temut că fermele familiale mici și mijlocii vor fi zdrobite de concurența mondială. Cu toate acestea, ele încă rezistă și, mai mult decât atât, se dezvoltă. Tomasz Obszański este proprietarul unei ferme de 21 de hectare, situată în Tarnogród, aproape de granița cu Ucraina.

Tomasz povestește despre drumul pe care l-a parcurs de la aderarea Poloniei la UE. „De fapt, nu eram sigur dacă acest lucru va avea sau nu vreun impact real asupra vieții mele de zi cu zi”, spune el. „Cu toate acestea, după câteva luni, am început să cred că aderarea Poloniei la UE este un lucru pozitiv pentru mine, mai ales când mi-am dat seama că puteam să primesc fonduri pentru a-mi dezvolta ferma.”

Tomasz a utilizat aceste fonduri cu înțelepciune, ferma devenind o afacere înfloritoare. Datorită celor două transformări mai importante pe care le-a adus fermei, producția și câștigurile au crescut. Tomasz a participat în 2010 la un program UE care i-a permis să își înființeze o nouă întreprindere, axată pe cultivarea de cereale organice și pe producția de uleiuri ecologice de calitate superioară.

„Cu ajutorul acestui fond am putut cumpăra o presă pentru a produce uleiul ecologic respectând standardele europene în materie de agricultură ecologică,” explică el. „Acest lucru m-a făcut mai puternic și m-a pregătit pentru a face față provocării pe care o reprezintă o economie deschisă”. Vânzările i-au crescut în mod constant, iar acum își vinde produsele într-un magazin local de produse ecologice, dar și la târguri, în piețe și în farmacii. A început să vândă chiar și pe internet.

„Toate acestea mi-au permis să îi ofer familiei mele un nivel de viață satisfăcător”, spune el. „Îmi doresc ca, pe măsură ce ferma continuă să se dezvolte cu ajutorul noilor idei și tehnologii, să reușesc să creez o adevărată afacere de familie, pe care să o preia copiii mei.”

parteneriat între procurori pentru combaterea criminalității organizate și a corupției

Criminalitatea organizată este o problemă mondială. Pentru a găsi o soluție, este necesară o cooperare internațională strânsă. Țările din Balcanii de Vest trebuie să creeze structuri adecvate și să utilizeze resursele umane capabile să investigheze și să urmărească penal grupuri infracționale, într-un context internațional.

Ca răspuns la această situație, UE ajută țările din Balcanii de Vest să ia măsuri, începând cu anchetele comune. Proiectul „Lupta împotriva crimei organizate și a corupției: consolidarea rețelei procurorilor” contribuie la încurajarea cooperării între procurorii din Balcanii de Vest.

Procurori din statele membre ale UE sunt detașați în regiune pentru a le oferi în permanență servicii de consultanță omologilor lor. „Grupările criminale internaționale dispun de metode eficiente, flexibile și bine puse la punct și de rețele puternice la nivel transfrontalier, care le permit să transmită rapid informații. În general, suntem mereu cu un pas în spatele infractorilor, dar dacă avem rețele solide și eficiente putem reduce acest decalaj,” spune un reprezentant al Serviciului de Informații din Austria.

Impactul proiectului s-a făcut simțit în Balcanii de Vest în aprilie 2013, când forțe speciale de poliție din Bosnia și Herțegovina, Croația și Serbia au derulat operațiunea „Šetač” („pietonul”). Aceasta a dat o lovitură importantă structurilor mafiei drogurilor care operează în aceste țări. Au fost reținuți zeci de suspecți și s-a confiscat o mare cantitate de arme și explozivi.

Acest proiect nu numai că va aduce beneficii procurorilor din Balcanii de Vest, dar va proteja și victimele criminalității organizate. De asemenea, dată fiind natura modernă a criminalității organizate, va fi și în avantajul țărilor vecine și al celor afectate de activitățile infracționale.

Urmăriți materialul video pentru a afla mai multe despre persoanele menționate în aceste pagini: „The EU – What would it mean for me?”

© U

E

12S ă î n ț e l e g e m p o l i t i c i l e U n i U n i i e U r o p e n e

NA-70-12-019-RO

-C

Informații suplimentare

ISBN 978-92-79-24059-1doi:10.2775/5509

X Site‑ul comisiei Europene privind extinderea: http://ec.europa.eu/enlargement/ X ce înseamnă aderarea la UE pentru viața de zi cu zi a cetățenilor:

http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/publication/the_eu_what_would_it_mean_for-me.pdf X Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă poate ajuta: 00 800 6 7 8 9 10 11

http://europedirect.europa.eu

Perspective

Extinderile succesive au jucat un rol esențial în garantarea democrației și asigurarea stabilității în Europa. Acest lucru a fost evidențiat de membrii comitetului care a acordat Uniunii Europene Premiul Nobel pentru Pace în 2012. Astăzi politica de extindere continuă să aibă un efect stabilizator în Balcanii de Vest și constituie un punct de sprijin pentru reformele democratice din Turcia. Această transformare politică determină schimbări reale pe teren. Aderarea Croației este cel mai bun exemplu în acest sens: sfâșiată de conflict cu numai două decenii în urmă, această țară este astăzi o democrație stabilă, capabilă să își asume obligațiile de stat membru al UE și să se conformeze normelor europene.

Desigur, aderarea la UE nu are loc automat: procesul de aderare se bazează pe condiții stricte și fiecare pas înainte pe progresele reale înregistrate pe teren și confirmate de toate părțile implicate. Reformele legate de aderarea la UE nu înseamnă doar alinierea legislației locale la normele UE. Respectarea statului de drept, a principiilor democratice și a drepturilor omului rămâne elementul esențial al procesului de extindere.

UE oferă sprijin financiar pentru a contribui la consolidarea economiei în țările candidate și potențial candidate.

© U

E