EXPLORRI PARACLINICE

EXPLORRI PARACLINICEEXPLORRI IMAGISTICE1. Radiografia

folosete radiaiile X pentru obinerea imaginii pe film fotografic a regiunilor anatomice examinate.Radiaiile X sunt unde electromagnetice ce strabat esuturile i sunt absorbite de aceste n fucie de densitate. Astfel, esuturile dense, precum oasele, absorb o cantitate mare de radiaii X, aprnd albe pe filmul fotografic, iar esuturile mai putin dense au o nuan gri, absorbind mai puine radiaii X.Radiografiile simple se folosesc pentru examinarea sistemului osos, plmnilor, precum i pentru determinarea unor afeciuni digestive (perforaii-pneumoperitoneu, ocluzii intestinale nivele hidroaerice). Pentru examinarea tubului digestiv, se folosete mai frecvent radiografia cu substan de contrast (Bariu, Gastrografin etc)

EcografiaEchografia foloseste reflectia undelor sonore pentru a produce imaginea unui organ sau a unei structuri din organism. Transductorul transmite unde sonore de mare putere (deasupra spectrului auditiv uman) care sunt reflectate inapoi catre acesta. Un computer analizeaza undele sonore si le converteste intr-o imagine afisata ecranul unui monitor. Ultrasunetele sunt folosite pentru studiul organelor si structurilor parenchimatoase (ficatul) sau pline (precum colecistul, vezica urinara). Structurile mineralizate precum oasele sau cavitare (tubul digestiv) nu pot fi vizualizate pe ecografii.

Tomografia computerizat foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor interne. este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum toracele, abdomenul, pelvisul sau membrele. De asemenea, poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul, pancreasul, tubul digestiv, rinichii, glandele suprarenale, plamanii si inima. poate oferi informatii asupra vaselor sanguine, oaselor si coloanei vertebrale. n timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia, metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului. poate fi folosita o substan de contrast pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. Aceasta poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a decela tumori sau alte afectiuni, putnd fi administrata intravenos (IV), oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu, in rect).

Rezonana magnetic nuclear (RMN)Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi. In multe din cazuri, RMN ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin radiografie, ultrasonografie sau tomografie computerizata.

RMN se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, sangerare, leziuni, afectari vasculare sau infectii. Pentru vizualizarea mai detaliat a anumitor esuturi, poate fi folosit o substan de contrast.

EXAMINRI ENDOSCOPICEEndoscopia digestiv superioar

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite explorarea endoluminal esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) cu ajutorul endoscopului. Acesta este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza pana ajunge la nivelul esofagului, stomacului si apoi a duodenului.Investigatia poarta uneori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv superior este examinat prin intermediul ei.Cu ajutorul endoscopiei se pot decela inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile, existena corpilor strini la nivelul tractului digestiv superior. Cu ajutorul endoscopului se poate realiza biopsierea esuturilor, pot fi excizai polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia diagnostica afeciunice nu sunt descoperite cu ajutorul radiologiei si uneori poate fi de ajutor in eliminarea necesitatea unei interventii chirurgicale exploratorii.

Colonoscopiase bazeaz pe acelai principiu ca i edoscopia;se realizeaz cu ajutorul colonoscopului, introdus prin anus, putnd vizualiza ntreg intestinul gros de la anus la valva ileo-cecal, poate decela afeciunile inflamatorii, tumorale, infectiile sau sangerarile, existena corpilor strini la nivelul intestinului gros.

Explorri de laboratorHematocritul Valori normale ale hematocritului:la barbati = 40-48% la femei = 36-42% la copii 2-15 ani = 36-39%.Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin febr, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hemoglobina Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie.Valori normale ale hemoglobinei:la barbati = 13-16 g la 100 ml sange la femei = 11-15 g la 100 ml sange.

8Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) Valori normale ale numarului de globule rosii:barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cubfemei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cubcopii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cubAnemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc.Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza),

Numaratoarea leucocitelorValori normale ale numarului de globule albe: la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cubla copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.Un numar crescut de leucocite (leucocitoz) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri, in anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor, in afeciuni ale maduvei osoase structura responsabila cu producerea acestora.

Numaratoarea trombocitelor Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi.Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea vaselor sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici. Cresterea numarului de trombocite, peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui, impiedicand circulatia in vase, cu producerea de cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare cerebrale, etc.

Timpul de coagulare (T.C.) Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.Un T.C. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui, asa cum se intampla in unele infectii microbiene.

Timpul de sangerare (T.S.) Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute. Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde.

Timpul Quick sau timpul de protrombinaValori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%.Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in lipsa vitaminei k, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina, salicilati, etc.

Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH)Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 orela femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 orela copii mici = 7-11 mm la o ora. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. Din aceasta cauza, o crestere a VSH nu este specifica