Explorarea metabolismului lipidic

5
Explorarea metabolismului lipidic Explorarea metabolismului proteic presupune: 1. Aspectul serului la 4°C (Testul chilomicronilor) 2. Determinarea lipidelor totale 3. Determinarea colesterolului 4. Determinarea trigliceridelor 5. Determinarea lipoproteinelor 1. Aspectul serului la 4°C (Testul chilomicronilor) 2. Determinarea lipidelor totale 3. Determinarea colesterolului 4. Determinarea trigliceridelor V.N. = 50 – 150 mg/dl - femei: 40 – 115 mg/dl - barbati: 50 – 155 mg/dl Prezinta variatii in functie de varsta (mai crescute la varstnici), sex, tipul de alimentatie, eforturi fizice. Hipertrigliceridemia se intalneste in hiperlipoproteinemii primare tip I, IV, V, Iib, III sau in hiperlipoproteinemiile secundare din D.Z., dieta bogata in grasimi, hipotiroidism, consum exagerat de alcool, glucide, insuficienta renala, tratament cu corticosteroizi, estrogeni, icter mecanic obstructiv. Valori ↓ apar in malnutritie, hipertiroidism, sindroame de malabsorbtie etc. TGR serice fac parte atat din chilomicroni, cat si din prebeta-lipoproteine (VLDL). Concentratia serica a TGR este influentata de activarea sistemului lipoproteinlipazelor. Ca 1

description

Explorarea metabolismului lipidic

Transcript of Explorarea metabolismului lipidic

Page 1: Explorarea metabolismului lipidic

Explorarea metabolismului lipidic

Explorarea metabolismului proteic presupune:

1. Aspectul serului la 4°C (Testul chilomicronilor)2. Determinarea lipidelor totale3. Determinarea colesterolului4. Determinarea trigliceridelor5. Determinarea lipoproteinelor

1. Aspectul serului la 4°C (Testul chilomicronilor)

2. Determinarea lipidelor totale

3. Determinarea colesterolului

4. Determinarea trigliceridelorV.N. = 50 – 150 mg/dl - femei: 40 – 115 mg/dl

- barbati: 50 – 155 mg/dlPrezinta variatii in functie de varsta (mai crescute la varstnici), sex, tipul de alimentatie,

eforturi fizice.Hipertrigliceridemia se intalneste in hiperlipoproteinemii primare tip I, IV, V, Iib, III sau

in hiperlipoproteinemiile secundare din D.Z., dieta bogata in grasimi, hipotiroidism, consum exagerat de alcool, glucide, insuficienta renala, tratament cu corticosteroizi, estrogeni, icter mecanic obstructiv.

Valori ↓ apar in malnutritie, hipertiroidism, sindroame de malabsorbtie etc.TGR serice fac parte atat din chilomicroni, cat si din prebeta-lipoproteine (VLDL).

Concentratia serica a TGR este influentata de activarea sistemului lipoproteinlipazelor. Ca urmare, pt elucidarea mecanismului ce a produs cresterea TGR serice este utila determinarea activitatii lipoproteinlipazei, dupa administrarea de heparina (activator al Lplipazei). Testul este indispensabil pt stabilirea originii primare sau secundare a hiperlipoproteinemiei tip I.

5. Determinarea lipoproteinelorLipoproteinele = macromolecule complexe formate din lipide legate necovalent cu

proteine si glucide, care reprezinta alaturi de acizii grasi liberi, forma circulanta a lipidelor. Sunt particule sferice cu greutate moleculara mare, ce transporta la nivel plasmatic, lipidele.

Moleculele de lipoproteine contin un “miez” (core) nepolar, format din lipide hidrofobe (TGR si colesterol in proportii variabile) si o suprafata polara formata in principal din

1

Page 2: Explorarea metabolismului lipidic

fosfolipide, care stabilizeaza particula lipoproteica, mentinand-o in solutie la nivel plasmatic. Alaturi de fosfolipide, suprafata polara mai este formata din colesterol neesterificat si proteine specifice, denumite apoproteine.

Exista diferente semnificative intre diversele fractiuni lipoproteice atat din pct de vedere al naturii apoproteinelor din structura lor, cat si din pct de vedere al raportului dintre fractiunile proteice si cele lipidice sau al raportului dintre diversele componente lipidice.

Cu ajutorul diverselor metode – electroforeza, ultracentrifugarea – s-au pus in evidenta diverse fractiuni lipoproteice.

Investigarea lipoproteinelor plasmatice permite diagnosticul diferential al hiperlipoproteinemiilor.

Ultracentrifugarea lipoproteinelor – este o metoda de separare a LP in functie de greutate moleculara, dimensiuni, densitate, compozitie chimica. LP ce contin cantitati mari de TGR au tendinta de a se ridica la suprafata. Cf acestei metode se pot evidentia mai multe clase de LP:

a) Chilomicronii reprezinta forma principala de absorbtie si transport a TGR si acizilor grasi alimentari. Aprox toate grasimile alimentare sunt absorbite din intestin in limfa. In timpul digestiei, majoritatea TGR sunt degradate in monogliceride si AG care, trecand prin epiteliul intestinal, se resintetizeaza in noi molecule de TGR ce agrega la nivel limfaticsub forma unei dispensii de particule cu dimensiuni extrem de mici denumite chilomicroni. Aparitia lor este caracteristica statusului postprandial. Prezenta lor confera plasmei un aspect laptos (lipemie). Chilomicronii sunt compusi in principal din TGR, dar si din cantitati scazute de fosfolipide, colesterol liber si esterificat, AG, apoproteina B.

b) Resturile de chilomicroni sunt chilomicroni din care TGR au fost indepartate sub actiunea Lplipazei. Aceasta enzima este localizata la suprafata endoteliului capilar si catalizeaza scindarea TGR din continutul chilomicronilor in AG liberi si glicerol. Resturile de chilomicroni raman in circulatie sub forma unor LP bogate in colesterol, ce sunt ulterior transportate in ficat si degradate la nivelul lizozomilor. Chilomicronii si resturile de chilomicroni constituie sistemul de transport pt lipidele de origine exogena (alimentara).

c) VLDL (pre-β-LP) au in componenta lor o cantitate importanta de TGR de origine endogena (sintetizate in ficat, IS) si dau caracterul lactescent al serului; transporta TGR sintetizate in ficat spre tesuturile extrahepatice. Contin de asemenea si cantitati moderate de colesterol si fosfolipide. Transporta aprox 15% din lipidele plasmatice.

d) IDL = intermediate density lipoproteins sunt VLDL din care au fost inlaturate o mare parte a TGR sub influenta Lplipazei, a.i. concentratiile de colesterol si fosfolipide ↑. IDL, sub actiunea lecitin-colesterol acil-transferazei, leaga esterii de colesterol, formand HDL-colesterolul. La nivelul capilarelor sinusoide hepatice, IDL pierde TGR si proteine, devenind LDL.

2

Page 3: Explorarea metabolismului lipidic

e) LDL (alfalipoproteine) contin cantitati importante de proteine si fosfolipide. Transporta 20-30% din lipidele plasmatice; au rol important in metabolizarea colesterolului; prezinta subfractiunile HDL1, HDL2 si HDL3.

HDL colesterolul (bun)V.N. = 35-75 mg/dl

Valorile sunt in general mai crescute la femei, care prezinta o incidenta mai scazuta a infarctului miocardic, comparativ cu barbatii.

Nivelurile crescute ale HDL-colesterolului au semnificatie antiaterogena. Studiile au aratat ca indivizii cu niveluri crescute de HDL colesterol, in special in fractiunea HDL2 au o incidenta scazuta a aterosclerozei, I.M., acceidentelor vasculare cerebrale. Probabil ca valorile HDL colesterolului sunt un indice mai bun de prognostic pt riscul de dezvoltare a aterosclerozei. Nivelul HDL colesterolului este mai mare la persoanele ce practica activitati fizice regulate, sustinute. Cresterea ereditara a HDL in cazul tipului IV de hiperlipoproteinemie este corelata cu longevitatea.

Scaderea HDL colesterolului se observa la fumatori, obezi, sedentari, in cazul D.Z. sau hipo-α-lipoproteinemiilor. Scaderi ale HDL sub valori de 35 mg/dl indica o crestere a riscului de ateroscleroza (semnificatie aterogenetica).

In conditii fiziologice, raportul LDL/HDL este: 2,9 la femei si 3,3 la barbati.

LDL colesterolul (rau) = LP ce contine cea mai mare cantitate de colesterol (60-70%)V.N. = 130-160 mg/dl

Este strict corelat cu riscul aterosclerotic. Valori mai mici de 130 mg/dl au un prognostic bun. Valori cuprinse intre 130-150 mg/dl pot fi periculoase mai ales daca sunt asociate cu alti factori de risc ai bolii cardiovasculare. Cresteri ale valorilor LDL colesterolului peste 160 mg/dl, chiar si in absenta altor factori de risc, au semnificatie aterogenetica.

Hipercolesterolemii cu cresteri ale nivelului LDL apar in boli congenitale de tipul hiperlipoproteinemiilor tip Iia, Iib sau in mixedem, sindromul nefrotic, D.Z.

3