v)FF

F'tt+

F'

-:

o

r. RECLAREA ROTECTilLOR P

Ll. Reglareaprotecfiilorsimple releelorsd fie sensibilr gi selectivi. . .Pentrri ca r'Lrncfionarea trebuie ca acestea poatr sesizacalitativ modificdriie diferifilor sr parametri si sd determine cantitativ valoarea acestor variaiii :aL] q parametrilor respectivi.Se poate spune cd, in general, di_ feritele tipuri de relee se deosebesc intr'e ele duor "parametrui electrica cirui modificarein caz de defecte sesizea2e dupd o si 'acesiui felul in care cletermindvaloarea acestci variaiii sau a parametrrr. Reglareautrui releu este i* principiu operaf prin care acesta ia este fdcut sensibil1a o anumitd valoare a parametruluielectric pe care il suprav^egheazd,, valoare la care reieul trebuie sr acfiorueze. Valorile diferiiilor paranretrielectrici la care releelc corespunzdtoaretrebuie sd aclioneze,deci valorile la care acestease regleazd (a9a numitele.,,reglaje" are releelorj r" itiuitur. p" baza caracteristicilorreielei in care se instaleaza releeie gi'a calculelor de scurtcircuit in aceastdretea. Ccle mai simple releede protectiesint cele de curent gi dc , tcnsiune, marimalc sau rninimale.In morl corespunzdtot, r6glarea acestoraeste o operaiie foarte simpld. sint celc . ccle-rnai rrspindite relee clc curent $i de tenr;iune de,Irp electromagnetic....Dupl se stie, la acesteacuplul activ cum este proporfional cu pdtratrri curentului care strrbate 6obinajui, iar cuplr-rlrezistent depinde de tensiunea resortuir-ri antagonist. , .Operafia dt: reglare a releelor de acest tip constd de:i in 'pentru stabilirea unei anumite tensiuni a resortului, ca numai la o anumitd valoare cleterminatra curentului be strabite bobinajul releului (deci numai la o anumitd valoare a curentului la releelede curent sau a tensiunii la cele ile tensiune) cuplul activ determinatde acestasd poatd depdgicuplul antagdnist',5i-rlteut sd aciioneze. stabilirea unei anumite tensiuni a resortului antagonist gi deci a unei anrrmitevalori a parametrtrlLri aciionareut-i"ieurt,ri. delt

1

J'I

adicd reglareaacestuia, face foarte u;or la releeleelectrose magnetice; dupl cum se vedein fig. l.l, prin rotireacursorului 6 se modificdtensiunea resortului sideci cuplul rezistent exercitat asupraaxului.Fiecdrei pozilii a cursorului ii o anumitd tensiune resortrrlui decio anumitdr,'aloare curentuhri "or"rpunde a ;i a

Fis. l.l. Relcu electrornagnctic.

din bobinaj,la care cupl'l acti'depi;egte pe cel rczistentgi rleci plrcu{a 7 prin fafa cdreia se deplaseazrcursorul 6 poate ti de ta inceput etalonatd in valorile parametrLrlui(curentui sau tensirinea) la care se produce aciionarea.Deospgsg nici cuolul nu cregteliniar cu unghiul de rotire al cursorrrlLri nici cupfirlacti' si nu cresteliniar crucurentuldin bobinaj (ci cu pdtratul icestrria), scara de reglare a valorilor de aclionare a reieului, indicatd pe plicuia Z, nu este liniard. 'l'otodatd trebuie meniionai ci, datoriti mocliiicdrii in timp a calitdiii resortului, a variaiiei tensiunii acestuia cu tsmDeratura gi cu umiditatea, cum gi a altor factori, indicaiiile scaici nu-;i pdstreazdadesea valoarea-in.timp..De ,e ciesprincl ucl doua concluzii importante pentru exploataregt anume: - Reglarea releelor nu trebuie etectuatd niciodatr numai pe baza indica{iilorscalei (adicd prin simpla potrivire a curso6

{

rului in dreptul valorii dorite), ci prin modificareacu ajutorul cursorului a tensiunii resortului, in aga fel incit,releul fiind excitat, sd se produci acfionareala valoarea doritd a acestui parametru. Determinarea valorii de ac{ionare trebuie deci efectuatd experirnental gi nu prin indica{ia scalei releului. - Periodic (periodicitatea stabilegtein general prin norme se sau instruc{iuni), reglajele releelor trebuie veriiicate pentru a se constata cd ele s-au pdstrat constantein timp. Adeseala aceste verificdri se constati modificdri ale valorilor de actionare in raport cu cele stabilite iniiial prin mdsuraredirectS.In asemenea cazuri, dacd abaterile valorilor reale de ac{ionare fatl de cele stabilite iniiial nu sint prea mari, prin modiiicdri mici ale tensiunii resortului (cu ajutorul deplasdrii cursorului) reglajele se restabilesc valorile dorite. 1a de Varierea tensiunii resortului antagonistoferl o posibilitate modificare in trepte mici (practic in mod continuu) a valorii de ac{ionare,adicl un ,,reglaj fin" al releului. La releele electromagneticede curent gi de tensiune fabricatela noi in iard, ca gi la cele sovieticede agelagitip, folosite pe scard largd in instalaiiile noastre, este prevlzutd 9i posibilitatea de modificare a reglajului, prin schimbarea conexiunilorcelor doud secJiidin care este formatd bobina releului, din serie in paralel sau invers, aceastdschimbareefectuindu-se borne (v. fig. l.l). la Pentru o aceeagipoziNie cursorului, modificareaconexiunii a din serie in paralel duce la dublarea valorii de acfionare (doar jumitate din curentul total trece prin fiecare sec{ie), deci releul intre care existi are de fapt doud scale ale valorii de acNionare, raportul lf2, comutabileprin schimbareaconexiunii. maximale gi minimale de Reglarea releelor electromagnetice curent sau de tensiune constd in stabilirea valorii de actionare a singurului parametruelectric (curentul sau tensiunea) controlat de releu. Dupi cum se gtie, pentru releelede acest tip valoarea de ,,revenire" este acea valoare a parametrului controlat la care releul, dupd ce a ac{ionat, revine in stare de repaus. Raportul dintre aceste doud valori, numit coeficient de reoenire nu se regleazd in general in exploatarein funcfie de caracteristicile re{elei,ci este determinatde tipul gi de calitdfile releului, depinzind de o serie de particularitdii constructive ale acestuia, printre care cea mai importantd este cursa, lorma gi mdrimea echipajului mobil. Tinind seama de acest lucru, coeiicientul de revenire al releelor electromagnetice poate fi totLrgimodificat ?n erploa-

{"

ffi\tare, atunci clnd anunite condiiii specialeale relelei cer o imbr,r. nltdfire a 1ui sau cind se constatl o valoare necorespunzdtoare a acestuia. Mdrirea, deci imbundtdiirea coeficientului de revenire, sc poate eiectua in condiiii de exploatare prin micsorareacursei echipajului mobil, fdrl insd a se exagera in acest sens, pentrrr cI aceasti micgorareduce dupd cum se gtie la sldbirea presiunii contactelor si implicit la micgorareacapacitdiii de comutare a acestora. Cu ajutorul guruburiior opritoare, se poate regla cursa elementuluimobil al releelor electromagnetice fabricatc la noi in fard. Releelemaximale de inducfie utilizate la noi in tard nu arr un reglaj fin al valorii de acfionare ci unul in trepte, realizat prin modificareanumdrului de spire ale bobinei parcurse de curent. Ele confin dupi cum se ;tie gi un element electromagnetic care are un reglaj lin (dar mai pufin precis), realizaLprin modificarea cu ajutorul unui gurub a intrefierului echipajuluielectromagnetic. La protecfiilemaximale cu relee electromagnetice, temporiza, rea se realizeazd ajutorul unor relee de timp electromagnetice. cu I{eglarea timpului de acfionareal acestoraconsti in deplasarea, in dreptul unei scale gradate in secunde,a unui contact ce ss Iixeazd lntr-o poziiie determinatS.Contactul mobil care datoritd mecanismuluide ceasornicdrie deplaseazd, vitezd constanta se cu il ajunge pe cel lix, inchizind circuitul de acfionarecu o intirziere cu atit mai mare cu cit acestaa fosi deplasat mai mult. Regla rea acestorrelee este deci o operaiie simpld. DupI cum se gtie, reglajele protecfiilor maximale 9i nrinimak, de curent sau de tensiune,stabilite in iunciie de caracteristicile refelei gi de valorile parametrilor de defect, sint diierite drrpd clestinaiiaprotecfiilor respective. Astfel, lormulele de la care se pornegtein stabilirea reglajelor proteciiilor celor mai un:ale sint: -- pentru protecfiamaximald de curent,rr PP hrlg rno, , -ll' sarc '

-

,ll t.

pentruproteciiaminimal5de tensiune,y^^-Umin'e'pt, htte'h'rru

unde: In gi Uee

/ff'' ei /!iliU min.expt

de sint curentulgi tensiunea pornire (de acfionare)ale Protecfiei; - curenfii maximi de scurtcircuit Si de sarcinl ai elementului Protejat; minimd de exPloatare tensiunea in locul undeeste instalatdProtectia;

-

pentru protecfiamaximal5de curent cir tiiere rapida. I ro: k r,nl!!t;:1

coelicicrllii de siguran{d 9i revenire, diferifi dupd natura elemen' tului protejat 9i a releului folosit. Pornind de 1a acesteforntulc gi iinind seama de diversitatpa de caracteristicilorelementelorprotejate gi a transformatoaretor rezulld o gamd largd a reglajelor mdsurd cu care sint prevdzute, ale necesare releelor.Releeletrebuie realizaleinsl pentru o precizie cit mai mare ;i mai uniformd pe intreaga scalh,ct-tintervale restrinseale reglajelor posibile. Se construiescdeci mai multe grupe de relee de acelagitip intre ele dar cu domenii de reglaj distincte, care se deosebesc prin caracteristicile bobinelor1or,care acoperi in general nevoile practicii. La alegereareleeior destinateunui anumit obiect protejat trebuie deci sI se {ind seama de intervalelede reglaj posibile. Totodatd diierenfa dintre diferitele grupe constind doar in t:aracteristicilebobinelor, prin rebobinareareleeltrr 1i se poatt' modifica intervalul de reglaj. Din cele expuse rezultd cI reglarea proteciiilor maximale -si o minimale de cuient sau de tensiuneconstitr-rie problemdrelati'r intre indicafiiie scalesimpld 9i cI eventualelenecoresponden{e lor acestoragi valorile reale ale reglajelor pot fi u;or core:tate prin modiiicdri a1e tensiunii resortului antagonist, iar scala itt ugor schimbatl prin rebobinarea intregime poaie fi de asemenea releelor. Reglarea protecliilor complexe (diiereniiale, de distan|5, ctt liltre de componentesimetrice) ridicl insd probleme deosebitc, valoiiind necesareaproape totdeauna (chiar dupd cunoagterea rilor la care acesteatrebuie sd acfioneze) calcule specialesart lolosirea unor curbe care fin seama de caracteristicilereleelor

trig,h',ig,k,^' si h',.' -

f

Iolosite..In prezentul capitol ne vom ocupa de reglarea protecfiilor celor mai uzuale din aceastdcategoiie (protecfiile diferen tiale qi de distanid). 1.2. Reglareaprotecfieidiferenfiale1.2.1. Releele diferenfiale BDS_Z qi DZT-I

Pentru. lrata problema mai compret, a cit vom analiz cazul a regldrii releelor RDS-2in schema trei reiee,pentrupiot,ecfia cu -ldate runuitransformator trei infdgurdri, cu avind surie la ceti trei tensiuni. cazurile particulare, existen{ei ale surselor--ii uno sau doui dintre celetrei tensiuni,sau ale transformatoarelor cu\tvh 600 550 500 +50 +00 J50 J00 250 200 t50 100 50 il

u0 m Jtn 4w fln 6n 700 900 Eu|z

M 2t0 J50 +505506fl 7t0 8fi

,

Fig. 1.2. Caracterislica(l:au)l :(lw)l releulr-riRDS-2.

doud inf5gurdri, se vor putea deduce ugor prin sim' plificare, din cazul complet, acolo unde va fi cazul, simplificdrile respective fiind menlionate 9i irr cele ce urmeazd,. R e l e e l eR D S - 2 ; i D Z T - y c.ar acterizindu-senrin exis ten{a rrnei infdsurdri de lrinare a transformatorului cu saturaiie rapidd al releului, au caracteristica de frinare: (ta)t:F[(t:rl)fl, in care (/ror)reste t.m.m. a infdgurarii de lucru; (llol)r t.m.m. a infisurdrii de frinare. Funcfia (lo)ef[(Iut)r] nu este liniari Si ea constd de fapt dintr-o familie dc curbe, cu parametrii depinzind de defazajul dintre curentul prin bobina de lucru /r $i curentul prin bobinade frinare !. Culbele limitd ale familiei de

f ig. 1.3. Caracteristica (/ar)/:(lva)l r e l e r r l u iD Z T - 1 .

a

t0

funcfii (!t)ftt.U,@^)rJ, pentrureleele RDS-29i DZT_I,sint indi_ catein fig..I.2 9i.r .8. calcurere jurui prbt""tiuiciireilniiate regra .In a.gp.tetipuri de,relee,vor fi neceiare ambele curbelimitd'aie 9u tamilieide caracteristici. celece urmeazd' In vom indicaetapele succesive stabilirii reglajuh-ri ale protecfiei diferenfiale piin ,bte. pentrucazulgene*ral"menfionat. RDS-2,_ cdreia i se oa afecta ^ infa$urarea frinare.Se stabilesc "stabilirea,infdsurdt'ii^transfor'matortilui de curentii primari Ib Iz'gi Is ai transformatorului.pe trei infdsurari,ccireipu cele izaibii" prizei medii a comutatorulLri ploturi ;i puterii apirente nominale de a infigurrrilorde r00%, indiferent'daid una ain inrasurafi .arc prin fabrica{ie putere o redusr.In continuare, iunciie-a",uin portul de lranslormare fiecdruigrup de transformatoare al de rrrrental celor trei infzisuriri, c"onexiunile primare de aie infi surdrilortransiormatorului de conexiunea gi .brerpun"atoute a transformatoarelor curent'(steasau triunghi,arba i-um intede *triunghi $urareaprimard respectivd are conexiunea sau stea), se determinrcuren{ii secundari corespunzdtori c-elor-ir.i ima. furiri, ir, iz si iz. In continuare determind se aproximativ cureniii secundari de Jezechilibrrl apar in inligurdreade lucru la ,' scuricircuit cc fxlenor trtlazatmetalic1abornele translormatorului, conclifiile in -intugurur"a infd,;urarea .primard cdreia ii este aiectati i,1 :r:: (ls 1'nare a releului- intrerupitorul are respectiv deschis, la iar celelalte inidguriri sint racordate maximuniclesurseIn'funciie tle cureniii de dezechilibru obfinuii se calculeazd continu".u in curenfiide pornireai proteciiei. se observd in cazulafectdrii cd tnfrgurrrii de Irinarea releuIui unei anumite infdgurdri primare,'de exemptuiniagurarii dg lr.'si iinind seama in c6nformiiate preririzete cd cu de'calcul :stabilite sus aceastrinfdgurare mai estedecon'ectata,-voi li posibile doua valori ale curentuiui scurtcircuit, de d;'p"ntiu un scurtcircuit bornele M.T. gi una pentruun r"uit"ii"uit lu la de .bornele J.T.ale transformatorurui. de tmirticit p".inii"?oua Talori ale curentuluide pornire ar protecfiei ""iti inTaeuraiea in d" lucru a releului. se repetd operafia pentrucazulafectdrii infdgurdrii frinare de intdgurdrii iU.J.-;i apoi celeide J.T.,ob{inindu_se d-e 1-_1.i9!1rlt rrer grupe_ cite de valori pehtru curentul ae iornire al $ou.d. protecfiei. Scopulcalcululuiesteacelade a se alesedin ceietrei gru.puri valori grupul cel mai favorabil, de adice&i caie-ire cei mat-mlcrcurentide pornireai protecfiei. . gnrp de valori, cel mii favorabil, o datd ales, este . A-ge9t aleasi totodatdsi infi;urarea transiormatorului cireia i se vall

aiecta bobina de lrinare a releului. Intr-adevir, gsl mai rafional este a se afecta inligurarea de frinare a releului aceleiinfEgurlri a transformatorului,care in cazul inlreruperii ei sau a circuitului secundar respectiv (deci implicit in cazul lipsei unr-ricurent de frlnare in releu) conduce,in eventuaiitateaunui scurtcircuit erterior, la cel mai mic curent minim de acfionareal proteciiei. In legdturi cu calculele necesarestabilirii plasdrii optime a ini6gurlrii de lrinare, mai este necesar a se preciza modul de calcul aproximativmenfionat mai sus al curenfilor de pornire ai protec{iei, care apar in inflgurarea de lucru la un scurtcircuii exterior. Pentru compararese folosesccurenfii de pornire ai protecfiei ii calculaf neglijindu-se eroarea datoritd imposibilitdf fixdrii i exactela valoareanecesard numdrului de spire ale inidgurdrilor a de egalizare, care au un reglaj discontinLtuprin ploturi. Neglijarea esteimpusdde faptul cd in etapa actualSa calculului,ploturile inflgurdrilor de egalizarenu sint incd fixate. cllrentul primar de pornirt: In acestecondifii de aproximare, al proiec{ieieste cel mai mare dintre curentii 1i,n determinat de erorile datorite transformatoarelorde curent 9i comutatoarelor de ploiuri, 9i 1/o daiorit gocului de magnetizare. I I i'p : K, ( Koz,f * I I/o 1"".,,'o, A(- u1,".,,,n,7 * iI, ".,*, rrnde: este coeficietttul sigurantd; de K,: 1,5 V | \. al, coeiicient ce iine seama de eroarea datoritd componentei aperiodice, releul RDS ar,ind transformator cu sa-turaiie rapidd, se ia l(,o:l; ._ coeficient ce iine seama de eroarea fo maximd a transformatoarelorde ct-rrent, care se ia de 10o/e, de ttndcI ,".r,o,

Determinarea nurndrului de spire ale infdsurdrilor de lucru Si tle egalizare. Se obignuiegte se iixeze intre bornele 3 9i 4 ale sd releului RDS-2 (cu contribuiie directd in infdpurarea de lucru, fdrd intermediul unei bobine de egalizare) transiormatoarele de curent corespunzitoareacelei inf5gurlri, care au cureniii secunde dari cei mai mari. Aceastd infdgurarese numegtetrtfdSurare bazd, iar curentul secundar respectiv,care circulii direct in inldgurarea de lucru, curent secundar de bazd, Numdrul necesarde spire ale inldgurlrii de lucru a releului se determind pornind de la curentul de pornire al proteciiei lpp, corespunzltor fixdrii alese deja a infdgurdrii de frinare. cu' Crrrentulsecundarde pornire al releului io, corespunzdlor rentului primar de pornire al protecfiei1u, se obfine cu formula

,r:!#,in care: I i,,1 estetensiun.u non,inrli a inf5gurdrii transformatorului c:lreia ii este aferenti infdgurareade frinare gi pentru care s-a calculal lep; Una tensiuneanominald a infdsuririi de bazd; l'trb raportul de transformareal transtormatoareioi de curent de pe infdgurarea de bazd; in cazui in care transiormatoarele de curent de pe aceastd infdpuraresint legatein triunghi, +.

t, ^

U,t

vs

trli^, LU s

I ov.,ax

' /pr",r,ot

se calculeazlin condiiiile mentionatt' mai sus (pag. l1); valoareaprocentualda semiplajei de reglare, cu ajutorul comutatoarelor de ploturi, a tensiunii inldgurdrilor u li fl pe care eristd comutator; valorile curentului de scurtcircuit itt, infdgurdrile a gi fl, calculate in ace leasi conditii c.a In.*./nn: K/to-'

t; fi : O'

Apare deci clar cd i7'., este reflectareain bobina de lucru (legati conform cerlorde mai sus 1a transformatoarele curent ale de infdgr-rrdriicle bazd) a curentului primar minim de pornire al protecliei Io.r, din infdpurarea transformatornlui cdreia ii este aferentd infagurarea de frinare a releului. Numdrul de spire ale inldgurdrii de lucru a reieului se alege asifel incit ip., sI provoace limitd aciionareareleului in absenla 1a lrinirii. Se obtine o primi valoarecu formula(ul\t TDbqec:;r,

in care (o1)r estet.m.m.necesard pentru aciionarea releuluiin absenia lrinlrii, egal aproximativ 60 A.sp atit pentrureleul cu RDS-2cit gi pentrureleulDZT-1. Deoarecq aceastd din formuldse obiine un numlr iracfionar sau.imposibil fixat la bobinade lucrucareestereglabild de nurnai

. coeficientulde sigurani5. unde: - 1,2. .1,5este K 12

r3

cu ajutorul ploturilorfixe, se alege numdrul de spire ale bobinei de lucru ust.o o valoare posibildde reglat,@t.a1lsr.n\a Cifra aleasd fixeazdtotdeauna se mai mici decitciira calculatd, deoarece curentulln., corespunde bobinade lucru lui I*, in care fine seamade coelicientulde siguraniEfaid de curentul de dezechilibru maxim;deciin bobinade lucru nu trece, un scurt^ la circuit exterior,un curent egal cu ipq nici chiar in celemai grele condiiii. Pentru a nu se reducetotusi coeficientul siguranih de amintitmai sus,numdrulde spirese ih mai mic decitcel c"alculatNumdrul de spire aie infdsr-rrdrilor egalizare releului de ale se alegeastfel: - pentru infdsurarea cgalizare cle I,(9"tn:@n9itl

rrnde:('p ;i f;In1, Inv, Irryl

Is.a $i Isr."rr

I o*'rno* Si /6 r". n,r,

au aceeagi semnilicaiie rnui ,rq "o - curenfii de scurtcircuit in condifiile specificate sus, redugila tensiumai nea ini5guririi transformatorului cireia.ii este aierentd inidgurarea irtde nare a releului; - curenfiide scurtcircuit corespunzdtori infdgurdrilorcdrora 1e stnt aferente inf5gurdrile de egalizare I respectiv II: - curenfiide scurtcircuit corespunzdtori infi.;uririlor cu comutator reglaj de al tensiunii.

.- pentnr infisrtrareade egalizareII(0 4n(fJt16

i6 itt

ttnde: la este curentulsecundar bazd.. de i1 curentul secundar prin infd.;urareacle egalizare I; i11- curentul secundar prin infdsurarea egalizareII" de Justificareaacestor formule rezultd evident din inslsi notiunea de egalizare; face ca in transformator,in lirrsa unui scurtea circuit interior,suma vectorialda t.m.m.ale infdsriririlor de egal i z a r es i d e l u c r u s d f i e n u l d . ln iunc{ie de ploturile disponibile ale bobinelorde egalizare, prin rotunjirein minus din aceleagi motiveca la alegerea spireior infdgr-rrdrii lucru, se alege numirul de spire a1eceloi doud debobine de egalizare @"lo(rc,, 1,,si ic,o11n(rQlolqn.

Numdrul de spire ale irrfdgurdrii de frinare se alege astfel incit, in cazul scurtcircuitelorexterioarecele mai defavorabile, punctul de functionare releului sd lie in zona de blocarea caal racteristiciide acfionare,independent delazajul dintre curenfii de din bobinade frinare 9i din cea de lucru ale releulLri. Asimiiind cea mai defavorabild curbd din familia de caracteristici (cea inlerioard, corespunzdtoare delazajului de 90") cu 0,t; !- ) 0,1 +=> 0,1 4- ) 0,1 ; ; ; aa" bb'"hh' AAI

cc"

dd',

raportul- dintre vaioarea ordonatei din planui (la)e :l(I:ol)il al fiecdrui punct de funcfionare ",obiinirt si viloarea2 Exploatarea de proteclie ;i automatizare ale sistemelor electrice lT

ordonatei punctului de interseciiecu caracteristicade lrinare a dreptei ce trece prin origine gi iprin punctul de iunciionare respeciiv, sd fie mai mare decit 2; in fig. 1.4. aceastdcondifie este tradusd grafic prin relaiiile:

TabelaLl

!!_>2; ?>-2;ee' ee'

L

AI'

?>-2;ee'

"-li'l > _ 2 . *il

cazulscurtcircuitelor asigurdsensibilitateain condifiaa cloua punctulde func' nemetalice, atuncicind, dupl cum s-a precizal,cdlre origine. fionare se deplaseazd O precizare importantd in le' gdturd cu calculul de mai susl este aceea cd de aceastd datl, 1a sensibilitatea scurt calcuiindu-se circuite interne,condiiiile cele mai delavorabile sint acelea cind irinarea este maximd. Ca atarc \e verificarea condiiiilor de mai stts r"- uu iofoti caracteristicade iriflare a releului cu Panta cea mai mare, adicd cea coresPunzdtoare deiazajului nul intre curentll dln bobineie de iucru ,;i de frinare'

CurenJii primari in infdsurdriletransformatorului pro- 240000 tejat, corespunzdtoare puterii lui V5-.zso nominale Raportul de transIormare nT al transformaiorului de curent Conexiunile transformatoarelor de curent Cureniii secundari in circuitele de protecfiecorespunzdlori puteri,i nomtnale a traflsformatorului prote,jat

-240000 4 6 A l - = -|:2406 0 0 =--:l1 1 2 000

I

\3'121

.r'

I 000i5

lv3 zooo/s I uooo,,u

^lYIIII

604v! : 5.2SAI t 4 6 \ ' t :4,9641 : H r 000/5 5000/5 " , U O 2 000/5

Dxemplu de calcul' Vom calcula protectia tliierentiatdcu releul RDS-2 a unui iianiformator coboritor dc 230ll2llll kY'

J.T. de lbo/0. -ireI.T. reglai de tensiune sub f"ir"ujorrf pe partea d" itO t 2: 60pentru cazu! al treilea

Din examinareafig. 1.4. se observd cb punctelea, b, c Ai d corespunzdtr;are mdrimilor (l:al)1gi 1tar1, ale releului in cazurile de scurtcircuiteinterrie cu cu frinare, se gdiesi'li distahte ce depSgesc l0o/o caracteristica superioard de-frinare a releului, indeplinindu-se astfel 9i prima conditie de la $ I.2.1.

2 680.1?l V31".

230' I 000/560

: I2,2 4.,

1.3. Reglarea protectiilor de distanfd1.3.1. Generalitifi

K :"''

> -'n: g,85 z.

Se. observd cd pentru toale cazurile de scurtcircuit alese, coeficientu.lde sensibilitaiecste mai mare decit 2. Ultima verificare necesard este cea a sensibilitdtii protec{iei la defecte interne, in cazul existenlei frindrii. Conform principiiior eipuse ia $ 1.2.t , se " verificb sensibilitatea pentru urmdtoarele cazuri de scurtciicuit: - scurtcirc.uil lrilazat la bornele de 220,kV, cu intrerupdtoarele deschise pe pdr{ile de 220 9i 10 kV, in regimul minim de alimentire al sistemului de I l0 kV: - scurtcircuit monolazat in acelasi punct gi ir1 aceleasi condilii; - scurtcircuit bilazar la bornele de 10 kV, cu intrerupbtoarele deschise pe p6rfile de l0 ;i 220 kV, in regimul minim de alimentire al sistemui,i de 110 kV: - scurtcircuit bif.azal la bornele de 10 kV, cu intrerupdtorul deschis la l0 kV 9i in regimul minim de alimentare al sistemelor de I'10 ;i 220 kV. . .Din curenjii de scurtcircuit corespunz6tori defectelol examinate, se determind_curenfii secundari prin infbpur6-rilede lucru gi de frinare ale releului. Pentru cazul scurtcircuitului lrilazat pe partea de 220 kV curentul securrdar pe pariea de 110 kV este

Diagramade acNionare unei protec{iide distanfdt=f(Z) a estereprezentatd fig. 1.5.Parametriice trebuiestabilifi prin in reglarela oiproteciiede distanfd,pentru a se realizao carac'teristicd de acestfel gi care se ! stabilescin funciie de carac- : tcristicile refelei 9i de regia- "f jelc protecf iilor elementelor LI irrvecinate sint impedanta ,-l I (sau reactania) si timpul. i'l--{-l l Pornirea proteciiei de ciis- ;_:=.-_-) z, ., ---l -: , tanfd este realizale. de orgarealizald lI zp " - ) L* nele de Dornire,care sint uneori tot reieo de impedanid (ia Fig. l.b. Diagrama t:f(Z\ a uneiprotecJii distanfd' de care parametrul reglabil este impedania), iar aiteori sirnple relee maximale (parametrulreglabil fiind curentul)' Foarte adeseaorganele de pornire. (de tipul releelor de impedanfd) nu sint reglabile in exploatare,astfel cd singurul element ce sc poate regla este timpul la care se produce aciionareain qtreapta finald 9i nu si valoarea sub care trebuie se scade impedanfa conirolatd de protecfie, pentru a se produce pornirea. Atit reglarea protec{iei pentru realizarca caracteristicii in poriiunea primelor-trepte (tr6ptele de mlsurare), clt .9i reglarea posibill) se reaorganelor de pornire (atunci cind aceasta.este lizeazd,ca ,ii 1a releele maximale simple, prin stabilirea pozitiei unor cufsoare indicatoare in dreptul unor scale gradate direct in 9 sau in valori ce trebuie stabiiite pe baza reglajelor in Q (in ambeiecazuri reglajul este fin); la unele protoctii,\a9acum se va ardta, se poate realiza doar un reglaj in trepte. Asupra regldlii hemporizlrilor nu insistdm, aceastaneridicind probleme 9i efectuindu-sedupd principiile ardtale la reglarea protecfiilor maximale simple. S-a vdzut cd la releele simple, maximale sau minimale, de curent sau de tensiune, valoarea de actionare se stabilepte

Rezultd:

; 'tt _ ' o 8 o v t 2oool5

oo^

(la'h:22.15:330 Asp; ( I w ) t : 2 2 . 8 : 1 7 6A s p ; s ui i , . \ l * ) , : { . A " p . c o r e s p u n z 6 t o re g m e n t u lE , d e f i r r i t a g I . 2 . 1 ( v . f i g . 1.4.in care sint notaie tocmai valorile corespunzEtoare aceitui exenrplu). Se verifici: oa" 330 =-:;;-:3,97 ) 2ee' du

Analog se verificd, pentru celelalle cazuri, respectiv

b b-"ee'

-+:8,4) 2.

:2,47 ) 2;

#:2,28>2,

Dupd cum se vede din calculele expuse, in toate cazurile de rlefecte irrterne..examinate, prezenfa frinErii, proiecfia realizall cu releul DZT-I are in sensibilitatesuficienid din punciul de vbdere al condiliei a doua de la $1.2.1. oo

printr-un buton sau cursor indicator care modilicd tensiuneaunui resort antagonist, deci eveniualele necorespondenfe intre indicafiile scalei gi valorile reale fle acfionare pot ii remediate ugor. La protecfiilede distanid, reglarea care se realizeazdcu ajutorul unor butoane indicatoare, (de obicei cursoareleunor reostate),iconstituieo problemd mai complicatS.Cunoagterea sclaernei interioare a releului si a felului in care modiiicareapoziiiei diferitelor cursoare realizeazdreglajele in g ale proteciiei este necesardpentru a se corectaeventualedeiecfiuni,cum gi pentru a se putea realiza gi alte reglaje in af.ara limitelor previzute de fabricd, lucru adeseanecesarin exploatare. In cele ce urmeazd. vom prezenta felui in care se realizeazd. regiajele necesare ale releelor de distanld tip RD7, Dl l0 9i varianta mai perlecfionatd acestuiaD111 (acestea a fiind tipu" rile de relee cele mai rispindite la noi in fard in prezent si iin viitorul apropiat), ale ciror principii constructir,e sint folosite 9i l a a i t e; t i p u r i . Reglarea unora dintre elementele componente ale acestor protec{ii fiind foarte simpld gi rezultind direct din schema de func{ionare,vom insista doar asupra problemelorde reglare mai pe deosebite care le pun protecfiilede distan{i.1.3.2. Reglarea protectiei tip BD?

Schema generald de principiu a acestei proteciii este indicatd in [8.1., fig. 9.47]. ReleeleRD7 folosite la noi in fard au ca organe de pornire relee de impedanfd.Acesteanu sint reglabile in exploatare,ele avind un reglaj lix stabilit de fabrica constructoare, care insd ia nevoie poaie fi modificat dupi cum se va vedea mai jos. In fig. 1.6. este reprezentatdschema de montaj a dispozitivului de pornire Q3 al proiecfiei RD7, care confine cele trei organe de pornire (pentru cele trei Iaze). Reglajul fix stabilit de ltabricd pentru organele de pornire lrebuie verificat din doud puncte de vedere, pentru a se hotdri la nevoie modificarea sa. Reglajul stabilit trebuie sd asigure pe de o parie transportul puterii maxime necesarepe linia protejatd,chiar in condiiiile de tensiune scdzuldce pot apdrea in expioatare,iar pe de altd parte trebuie sd aibd o sensibilitatecorespunzdtoare lungimii liniei gi puterii surselor.Ca gi la majoritatea protecfiilorde distanid, pentru a rdspundeacestorcerinfe evident contradictorii,organe,le pornire ale releuiui RDZ, degi de relee de impedanid,nu acfioneazd o valoare constantda impeta 24

clanfeicontrolate (la scddereaacesteiasub o valoare data), ci la o valoare care depinde de curent. Diagrama de acfionare Z:f (l) a acestororgane de pornire estereprezentatd fig 1.7,a. in iar diagrama de acfionare a aceloragi organe U:f (I) in fig. 1 . 7b , ; c u ajutorul acestora se verif ici rigor sensibilitatea 9i capacitatea de transport de putere. Irr diagrama din fig. 1.7, au fost notate b valorile reale ce corespundreglajului lix stabilit de fabric5. Dupd cum se vede, in fig. 1.6 fiecareorgan de pornire este alimentat in permaneniS cu tensiunea inlre Iaze gi cu cureniul pe f.azd. Penlru a a nu se produce pornirea protecfiei (deci cleconectarea liniei ) in condiiiile transportului sarcinii maxime pe linie S* 9i a tensiunii minime de exploatare Uoanpe barele de la care , se alimenteazd /l,tr0 releul, trebuieverificat Fig. 1.6. Schema elementuluide 1;ornireQ 3 . diagrama din90 80 70 l;0 5A +0 30 20Iniri,

l

b Fig. 1.7. Diagramele de aclionare ale elementului de pornire: 4 - diagrama Z:tG)i b - diagrama U:t(I).

2

iig.1.7, b dacd ordonateiU.;"ii corespunde curent de acfionare un .rnai mare decit I*,:i##' Considerindu-se aceast6veriin ficare gi un coeficient de siguranfd (de regull 1,2), cum gi un coeiicient de revenire de aproximativ 0,8 (trebuie verificat daci protecfia nu acfioneazd datorild sarcinii, chiar dupd o avarie la care ea a pornit) rezultdtcd va trebui ca abscisaI" din diagrama de aciionare corespunzdtoaretensiunii U^u sd, satisfacl relafia 1^> !*" h'"' ,S4o* '"13 ^i' U

de ln fig. 1.8estereprezentati schema principiua ttnui organ de pornire. carerezulti ugor din schema de montaj din translormatorul schemd,pentrurezistenfe, fig. 1.6.-In aceastd gi dir-r circuitulde curent,bobinadin circuitulde tensiune releul s-au folopolarizat care constituie releul de pornirepropriu-zis sit alte notaiii decitin fig. 1.6,undenotaiiilediferdde la o tazd' care elementele la alIa. In scheml nu au mai fost reprezentatenu sint necesare pentru inielegerea funciiondrii. tinulu/ lc inlensilale Menfiondmcd un element principal al sche' mei, care determind alura caracteristicii prin c'.are rcalizeazS,impe' se danle de aciiotiarentari la curenli mici (deci sensibilitate mare) 9i impedanfe de acfionarc mici la curen{i mari de {deci capacitate transport mare), este bobina cu miez de fier saturabil si impedanfd variabilA Xr (corespunzitoarc respectiv bobinelor'lr, L2 gi Ie din schema realS a organelor de pornire). Considerind neglijabile frecirile echipajului Fig. 1.8. Schernade principiu a organumobil al releului poiarilui de pornireQ3 al" relerrluiRD 7, pentru o Iaza. zat RP, conditia de ac(deci {ionare a acestuia condifia de pornire a protecfiei)este aceea prin releu sd treacti ca rtn curent in sensul l-I. Notindu-se acest curent cu la, condifia este deci i*20. Valoarea curentului ia este funcfie de valorile tensiunii 9i a curentului lcu care este alimentat elementulde pornire. Pentru a se gisi deci caracteristicade acfionare a organului de pornire z*:f (l) trebuie determinate relaliile care existi inire curentul gi tensiuneacu care se alimenteazd, organui de pornire (al cdror raport este chiar impedanfamisuratd de acesta) si curentul la. Aceste relaiii se pot delermina ugor prin aplicarea metodci sLrpraplrneriiefectelor, finindu-se seama de faptul cI, datoritii

Trebuie observat cd in aceastl expresie, ca 9i pe ordonata .liagramei(unde valorile,sedau in procentedin cea nominal5), -tensiunea este intre faze. Sensibilitatea organelor de pornire se verificd pornindu-sede 1a curentul de scurtcircuitcorespunzdlordefectuluicelui mai depdrtat pe care trebuie sd-l sesizezeproteciia care trebuie calcu1aI atlt in regim maximal cit 9i in regim minimal. In ambete cazuri trebuie calculatd si tensiunea remanentd pe barele pe care este instalati protec{ia,verilicarea fdcindu-setot cu ajutorul diagrameide aciionareU:f (l) (fig. l.T,b). Sensibilitateaproteciiei este suficientd dacd in ambele regi:muri pe caracteristicaU:f (l\ tensiunii remanenteU,"^ii corespunde un curent cle acfionare Io cate satislacerelatia Io z l-x:t 'Rse ns

In aceastd formuld coeficientul de sensibilitate este diierit .lupd cum verificarease iace in raport cu capetul liniei la care este instalatdprotecfia(k*,,:1,5...2) sau cu capdiul unei linii inseriatein aceasta (kun,:1,25 . .. 1,5). In cazul in,care reglajul fixat de fabrici este corespunzltor atit din punctul de vedere al capacitdfii de transport cit si al sensibilitdfii, releul poate fi folosit cu acest reglaj. Foarte adesea insi, in special la liniile lungi gi foarte incdrcate, aceste Coud cerinie contradictorii sint greu de satisficut simultan. In asemenea cazuri, trebuie modificath caracteristica de actionarr.l a organelor de pornire. ) Modificarea caracteristicii de actionare in sensul dorit sg poate face numai pe baza cuno4;terii schemeiorganelor\de por,nire gi a felului in care acestea rcalizeazd caractelistici de actio. nare de tipr-rlcelor din fig. 1.7. J6

27

particularitdiilor schemei, gi (J,, pot ti considerate lsurse inca 1, dependsnte depind doar de /, respectivU (cddereade tensiune ce in Rr, Xr si R, nu depinde de curentul ip daloritd valorilor mici ale rezistentelorRrv).Aplircindu-seaceastl metodl si folosindu-senotafiile RM+ r + 2RN:R., Rn -l r * 2Ru:R 0,RiRu Rfim * R; Ro * R,uRoAa: I lRF

se obfine foarte u;or expresia in:KJ'Ku(Ju im plicit condiiia de ac{ionarea releuluiKil"K,Li

u, sint parametri care se determini graiic din curba Uu:f(iu\ a bobinei Xr, curbd ce determind evident gi valoarea U*, la cate se schimbl condifia de acfionare.Determinareagraficd a parametrilor Kt, Kt 9i a se face prin inlocuirea curbei ub:f (ib) obtinuti experimental, prin doul trepte ce se intretaie in punctui unde incepe saturarea; pe prima porfiune nesaturatl prin dreapta Ut:Kri6, iar pe a doua porcurba se inlocuiegte iiune - saturatd - prin dreapta Uu:a*Kziu. Se observd deci din condifia de acfionare,cd diagrama cdutatd Z:f (l) se compune din doud parfi: prima este o dreaptd orizontalra, iar a doua este o hiperbold ce tinde asimptotic nu ( . spre axa absciselorci spre o axd orizontald,de ordonatl Din condifia de acfionare exprimatd prin tensiune se obfffir) valoareaI la care se produce'modificarea caracteristicii. (cdreiaii corespunde Z:L) Condiiia I-):l-l este valabillm7 fl1t

In aceste rnr: expresii - | - Ii1 t: , nr2: t- f;' i I ,K,l(z gi /(1+R Kr*R

care pri;n impdriire cr-r .I"

ordonare devine -U,, - < ;K; r :' /s r\z

Notiin,l -Ki KuUU

pind la Ll-lJ,ot, pentru care I=-!U*rA

Deci punctul de modifi' (Iig. 1.9).A

de acfionare

>K'

care a curbei de iuncfionarecorespuncle I:+U*, lui

Folosindu-se curba tensiune-curent bobinei cu iier saturaa bii Xr g,i finindu-seseamade raportul de transformare ni.o.ltransformatorului Il, se stabilesc de asemenea ugor relaiiile intre U* si U, rerspectiv condifia de aciiointre 1" 9i / si, pe baza acestora, nare exiprimatdin funcfie de U gi I, adicd de mdrimile aplicate organullui de pornire. Astfel, notind

De Iapt, dupd cum s-a mai menfionat,datoritd frecirilor releul nu aclioneazd,chiar la tensiune nuli, decit dacd curentul depisqsteo anumitd valoare 1o necesardinvingerii acestora;datoritl acestui fapt domeniul de existen{i a curbei incepein zona translormirii ei in hioerbolb. DupI cum s-a vdz.ut diagrama de acfionareU:f (I) este cea folositd pentru verilicarea sensibilitdfii 9i a capaciidfii de transport. S-a vdzut mai sus cd pentru 1k2U se mai poate scrie ;i .sub C o n c l i i i a d e acficrnarc .UA,. l(rrlna -1 _' IR' Deoarecer cazrrl scurtcircuitului bilazal care corespunde in schemei din fig. 1.18 (datoritdschemeidc comutiri a releului [a aciionare, concluzia este valabildsi pentru alte clefectel| :ZZ, unde Z esie irnpedartfa rle defect pe faza, actioilarea se prot l r r t ' ca - ' -/ , < l L , "a u .Z- 0,5; iimltul propriu dc acfionare este de 0,1 s pentru de 3 ori curefltul reglat fl 0,; s pentrr-rde 2 ori cilrentul regiai. fieleul maximal de tensiune tip EN-526/60 D-M. Acesta se construie;te c.u limite de reglaj mult coborite fa{d de tensiunea de regim, perltru a puiea fi folosite la proiecfiile de tensiune homopolard,contra punerilor la pdnrint monofazate in re{elele cu punclul neutru izolat sau conrpensat. Caracieristiciletehnice ale releului sint: - lirnitele de re.qlaj,15--60 V (15-30 V pentru bobinele legate in paralel $i 30-60 V pentfu bobinele legaie in serie); - tensiunile de duratd admisibile, 120 V pentru legdtura paralel I ;i P40 V pentru legdtura serie; - consumul propriu, 1,25 \'A la 30 \' (bc.'binele legate in paralel).

169

releului se leagd Penlru a fi stabil din punct de vederetermic,bobinele VU-67, a cdrei valoareestede 800Q/rasuplimentarb in seriecu o rezistenfd murd (total 1600 Q). tehnicesint similare releelortip RT' Ceielaliecaracieristici 3. Releuternporizatmaximal de curent tip RT p C-l (fabricatde Uzinele,,Electromagnetica") al Releul are un contactcare poatefi n.d. sau n.i. Curentulde.acfionare poatefi-reglat la: 2,5; 3: 4; 6; 8 9i l0 A. elementului inducfie deTemporizarea acestui element se poate regla de la 2 la l0 s, iemporizarea fiind limitat dependentdde multiplul curentului reglat (fie. A-l). Precizia ac{iondrii lemporizate pentru mulliplii cureniului reglat este dath in tabela A-4. Curentul de aclionare al elemenlului eleciromagnetic rapid se poaie regla la o valoare egald cu de 2, 4, 6 sau B ori curentul de acfionare reglat 1a elementul de induclie Tabela A-4

electromagnetic. este prevdzutdgi cu gra, Piesa de regllj a e'lementului datiaw, care se folose$te cazurilecind releul trebuiesd ac{ioneze in nuinaide revenire al dispozitivului de temporizare este 0,75-0,85. Curentul limitd termic de I s este de 40 ori mai mare decit curentul regla{ minim. Contactul n.d. poate inchide un circuit de 5 A c.c. sau c.a., la o tensiune maximd de 220 Y. Coniaciul n.i. poate intrenrpe numai circuite de c.a. de 2 A, cu tensiunea pind la 220 V. Consumul propriu este de 25 VA la un curent egal cu curentul reglat.IemDonzal. 'Coeficientul

AnexaIIRELEE DIRECTIONALE 1. Releedirecfionaletip IIVIB-I7I A pi IMB-178 AA,1l Releul de tip IMB-171. Se construiegte in doud variante, (/":5 A) ti IMB'l7l Al2 (ln:l A) la Un:100 V c.a gi 50 Releul are sensibilitatea maxim6 cind vectorul do curent este decalal fnainiea veciorului tensiunii cu unghiul g:30+60 sau g:45+3o(in care :az in circuitul de tensiune este inseriatd o rezisten{d suplimentard). PLrterea de acJionare (sensibilitatea) releului este dath in tabela

\

N"2345678810 /,/u//ip curenlu/uireglot /u/Fig.I -

de Cnrbele variafiel:i releuluiRTC-1:reglaj 10 s; 2 reglal 2a. 6 s; 3 -

(/) alereglaj

Puterea de actionare VA, la curentul ln releu

Abaterea admisi fatd de gradalia temporizirii, fl6

IMB-l7T AiI IMB_L7I AI2

este de (t,3 s. la urr Timpul de acfionare al elementuluieleciromagnetic cLrrent de 8 ori mai mare decii curentul de actionare. Precizia actiondrii rapide este dati in iabela A-5. Tabela A-5 Consumul: bobina de tensilne consumb la IJn 35 VA peniru g:30" gi 25 VA pentru 9:45'; bobina de curent consumd la 1" 6 VA. Coeficientul de revenire este Krrr:O,7 Timpul propriu de aclionare, pentru o putere de 5 ori mai mare decit puterea minimd de aclionare (din tabel6) este de cel rnult 0,04 s. Bobina de tensiune suportd permanent l,L Un, iar bobina de curent I,l /r. Contacful n.d. al releului are la 220 V 9i 2 A o putere de rupere de 50 W ilrtr-un circuit de c.c. cu sarcind inductivd si 250 VA intr-un circuit de c.a.

Abaterea admisi fa{d de grada{ie,

Ancxa N RELEE DE DISTANTA t. Protec{ie de dista,n!6tip RD 7+ pentru retele legate direct la pdmint Schema complei2i a protecfiei contine trei relee. Releul de mdsurd RDZ-1-. Domeniul de reglaj al impedanfei este 0,10.UOsau 0,05-30 pe f.azh in'secundar. Domeniul ile reglaj al curentului homopolar este 2,5-54. Reglajul treptelor de timP: -regiabild, *ireipta -timpul de declanpare rninimum fiind iiitii nu este sub 0,1 s, la 2 /, gi U:0; - ireapta a doua este reglabili intre 0,3 9i 2,5 s; - ireapta a treia este reglabilb intre 0,3 9i 4,5 s respectiv pind la 6,8 s' in funcJie de valoarea reglatii la ireapta a doua; - trbapta a palra esie reglabilb pini la 4,8 s respeciiv pind la 7 s. in iunclie de reglarea trepielor a doua s,i a treia; Sensibilititea direciionalS: lensiunea minimh de blocare este de 0,35 V la (1 .. .20)1, pi 91:30o. ..90o. Consumul esie dat in tabela A-8.

Releul de comparare a tbnsiunilor V. Tensiunea de aclionare este.reglabil6 intre 36 9i 48 V. Consumul' maxim este de 4,5 VA in circuitele de tensiune, 50 Toate releeleprotecliei RD7+se construiesc'pentru Hz,5 A 9i 100 \' (sau ll0 V) c.a. pi 24, 60, 110 sau 220 Y c.c. 2. Protec{ie de distanli tip D ll0 (D III), pentru relele legate direct la plmint

Tabela A-8Regimul de functionare

In cireuitele de tensiune aliernarivd,pe faz6, la Un In circuitele de curent alternativ, pef.az6,la In /, circuitele de curent coniinuu

max. 140VA

Toaie elementeleprotecliei sint incluse intr-o aceeagi carcasE. Parametrii constanli gi reglabili ai elenrentelor de pornire gi rndsurd sint indicali in $ 1.3.3. Alte caracteristici ale releului de curent homopolar: - domeniul de reglaj, 0,5-1,2 I^; - coeficieniul de revenire, 0,85; - curentul minim de ponrire, cca. 0,5 ,1,. Sensibilitatea elemeniului directional esie nelimitatd la scurtcircuite monogi bifazate 9i de 0,2 Y la 2 1, la scurtcircuite trifazate. Reglajul de timp al treptelor de impedan{d: - treapta rapidd nu este reglabilh; are timpul de aclionare intre 0,05 s \a 1r"72 In qi 0,09 s la /,; * treptele 2, 3 pi 4 sini reglabile inire 0-6 s; - precizia elementului de timp, i20lo, la Un este inzestrald cu blocaj la pendulafii, care Protectia D 110 (D lll) inlirzie acfionarea proiecJiei cu 1,2 s dupa disparilia pendula{iilor. Corecfia elementului de mdsurd, pentru obfinerea unei aceleiagi sensibilitdfi la scurtcircuite monofazate 9i polifazate se poate realiza pentru zsfza: :0.7.. . l. Consumul protecfiei este: - - in circuitele de c.c. - 5 W in repaos gi 100 W in funcfionare; - in circuiiele de curent alternaiiv 18(10) VA la curentul ncminal ,de 5 (l) A 9i 30 (16) VA la acelagi curent nominal la scurtcircuitemonolazale. - in circuitele de tensiune alternativd - 7 VA ln repaos 9i maximum 35 \'A in functionarc. Datelo nominale ale protec{iei D 110 (D lll) sint: 5 A sau I A ;i ; lCO V c.c., la50 Hz pi 110 sau 220 V (+10010;-20a/"'y c.c.

max. 165 W Anexa V

Capacitateacontactelor de declangareeste de 10 A c.c. sau c.a. la inshidere 9i 0,2 A ind. la 220 Y c.c. la deschidere. Rezistenta admisibild a arcului pentru o mAsurA corectd a disian{ei de defecl, la capdtul zonei, este 60|o din impedanla reglat6. * Releul de pornire de impedat{d ninimd Q.. Valorile de ac}ionare sint cele din fig. 1-7,b. Curentul de actionare al releului de curent homopolar este reglabil intre

RELEEDE CURENTCONTINUU l. Releede timp, de curentcontinuu.tip RTp-l 9i RTp-z au reglabild inire Releele un contactn.d. Releul RTp-t are iemporizarea 0,5 9i l0 s cu o eroarede 0,20 s, iar r-eleul 0,25;i 4 s, cu c RTp-2-intre eroare 0,15s. de Temporizarea aplicate de releelor este independentd valoarea tensiunii aplicate bobinei, pentru U > 0,7Un Tensiunea nominaleUn, l2i 24:' 48: 110;220 V c.c. 0,65 U/. minimd de acfionare, Tensiunea Tensiuneade revenire,0,25 Un,

1,7 9i 4 A. Timpul propriu de aclionareeste 25 ms, la 3 /r 9i U:0. consumul releului este de 6 VA in circuitele de tensiune,alternaliv6; 0,4 tA ,,";azd- 1a I^ in circuitelede.curent alternativ,gi maximum60 w in circuitele de c.c. lt4

j$ig*r;.

Releul poate r6mine sub tensiune timp nelimitat. Cureniui de inchidere al contactului, t0 A. Puterea de rupere a contactului, 200 W la 220 V 9i 5 A c.c. sau la 380 V 1i 5 A c.a. ' Consumul propriu, 15 W la releelede 12,24 9i 48 V; 16 W la ll0 \'; t7 W la 220 V. tip 2. Releede semnalizare Rd S'2 9i Rd S-3 cu Sint relee de semnalizare trei pozi{ii 9i doud contacten.d., cu o bol'nl comund. Releul RdS-2 este ac{ionai la apari!ia niarinrii controlate,iar releul Rd S-3 la disparilia nbrimii controlate. Mdrimile ile aclionare (cureniul sau tensiuneasint continde). Valorile minime ale mbrimii cle actionare: 0,65 U, sau 0I In' Valorile nominale Ur;i In sint date irt tabela A-9, impreund cu alte date Cureniul linitd termic de I s: 20 /,. Puterea de rnpere a contactelc)r:50 \\i la 220 \: c.c. san 250 VA ia 25(l \,' c.a. Tabela A-9Diametrul sirmei. mm Rezistenla bobinei, .II

3. Relee intermedlare de curent continuu tip Rl-l gi Rl-a / Releul RI-l are 2 coniacle n.d. $i .2 contacte n.i. Releul RI-2 are 4 contacte n.d. Tensiuneaminimb de aclionare: 0,7 Iln valorile nonrinale u, sint clale in tabela A-10, inrprcurrdcLr alte clate caracteristice. Timpul dc aclionare maxim la Ur: 0,0b s. Tabela A-taTensimea nominali Numdrul de spire Diametrul simci, mm

I

o*o*"o bobinei, s29 100 4?-5 2 150 10000

48 110 220

u

L2

24W 4 t00 I 700 t9 500 40 000

0,4I 0,29 020 0,14 0,09

Mirimea

nominalS

Numdr de spire

Timpul de rr:r'enire, 0,04 s. coniactele suPrrrti lirra sa se delormezeun curent de 5 A iinrp cle 20 rrirr Pr-rterca luperc a ronlactelor este datd in tabelul A_ll. de ( .onsurriulpr,,pritr la L,,,, (;,1-) \\'. I'abela ,4-I l

Rclce clecurent

0,010A 0,015A 0,025A 0,050A 0,075A 0,100A 0,150A 0,250A 0,500 A IA

18000 12000 7 200 3 600 2400 I 800 1 200 720 360 r80

0,10 0,12 0,t7 025 0,31 0,35 0,44 0,55 0,80 I

2200 I 000 320 70 30 t8 8 3 0,7 o12

Felul curentului

1

Felul sar(.inii

Tensiuncs, \r

Curotul.

.{

continuu idem idenr idem alternatir idem

I I

activa idetn

inductivii idem idem idcm

92o 110 220 lt0 220 727

1 5 0,5 4 10

Releede iensiune

4. Releu intermediar de curent continuu gi atternativ tip Rl_S I{eleul poatc fi construit cu 4,6 saLr8 coniactedistincte,czll.e r),)t fi asamblate astfel irrcit fiecare dinlre cle si fie n.i. saLr rr.d. 'l'ilitrl cr,uiacteloresle indicat -prin doua cifre, prinra indicind numrrr,rl coniactel'or rr.r!. iar a doua lurnlrul contactelor n.i. (cle exemplu RI-3-12 are 4 contacte tr.d. .si 2 con l a c t c n . i .) . TensiLrnilc acfionare nonrirair sirrt: 12; 24: 3fi;48; lr0.si 2JD V c.r._ dc sau 100; 125; 22i); l|80 V c.a., la 50 Hz, cu limiiele cle variafieracirni-se: ar0!,, ;i -25u7,. cr-rrentul nraxirl arlmisibil prin contacte este: b A pentru lungri clur.atir; 2 0 A l a i n c h i d e r eB A l a - r u p e i ei a 2 2 0 v c . a . , 4 A l a r u p e r el a r 2 5 v r . e . ; pentru salcini rezistive p-i ?,5 A pentru sarcini inductive. Consumul nraxinr esle S W in c.c. pi lb VA in c.a. 12 Exproatarea de proteclie gi automadzare ale sistemeror erectrice l7i

48V 1 1 0V 2,.9'0 V

12v 24V

3 4C0 7 000 14 000 32 000 61 000

0,2I 0,r5 0,1r o,o7 0,05

87 360 | 440 7 500 28 000

la Consumulpropriu: 2 W peniru releul de tensiune, Un; 0,4 W petrtrtr releuldc curent,la /n.

176

Anexa VI labeli pentru verificarea pe viu a protec{iei diferentiale ., din centrala .| | Curentul in circuttele | | Prrmare Nt. , ^- . L o c.u 'J I n l o t u h i rI - - - - - , i | I i Cur