EXPERTIZARE SI REABILITAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

Prin reabilitarea unei constructii se intelege readucerea acesteia la anumiti parametri functionali sau de rezistenta si stabilitate-reglementati prin norme-care au fost compromisi din diferite cauze: vechimea constructiei, avarierea ei, defectiuni de executie, neglijenta in exploatare si lipsa intretinerii etc.sau sunt supusi de schimbarea destinatiei cladirii si ameliorarea confortului interior.

Pentru reabilitarea unei constructii este necesar sa se cunoasca bine cauzele reale care au dus la iesirea ei din cadrul parametrilor de exploatare normala, alcatuirea structurii de rezistenta, natura si caracteristicile materialelor de constructie utilizate, precum si tehnologia folosita la realizarea ei.

Pentru a se realiza reabilitarea unei constructii in bune conditii, este necesar ca atat in faza de expertiza si proiectare a acestor lucrari, cat mai ales in executie, sa se utilizeze numai personal tehnic specializat si cu experienta in domeniu, care sa aplice la fiecare caz in parte procedeele adecvate.

Alegerea sistemului de consolidare constituie, in multe cazuri, o problema foarte delicata, ce trebuie neaparat lasata in grija unui specialist. Avariile specifice structurilor de zidarie sunt, indeobste, fisurile dupa una sau ambele directii ale diagonalelor, fisurile orizontale in zona mediana sau pe inaltime, dislocarea unor parti din zidarie etc.

Lucrarile de consolidare a zidariilor se executa pe baza unui proiect de consolidare, elaborat in urma concluziilor de interventie rezultate din expertiza tehnica.

Consolidarile vor tine cont de: avariile suferite de toate elementele cladirii; rezultatele incercarilor asupra materialelor folosite, atunci cand nu exista suficente informatii

sau nu sunt certe; rezultatele verificarii prin calcul a ansamblului structurii; incarcarile suplimentare datorate lucrarilor de consolidare.

Proiectul de consolidare trebuie sa fie obligatoriu verificat/avizat de expertul atestat care a intocmit expertiza tehnica.

Consolidarea zidariei, din punct de vedere constructiv, se poate realiza in urmatoarele modalitati:

consolidarea prin substituire; consolidare pasiva; consolidare activa; re-construire.

In cazul consolidarii prin substituire se vor inlocui zonele avariate cu materiale sau elemente cu performante ridicate. Adica in locul zidariei vechi, zdrobite sau fisurate, se va realiza o zidarie noua cu mortar de mare rezistanta, sau “strepi” de beton pe traseul fisurii. Deasemenea se pot introduce elemente de beton armat care maresc local rezistenta sau intaresc legatura cu peretii adiacenti.

Consolidarea pasiva are ca scop, marirea carcateristicilor materiale in zona delimitata de avarii. Se va utiliza:

consolidarea prin injectare de mortar de beton; consolidarea prin realizarea unei retele de perforatii armate si injectate cu beton; injectare cu rasini expodice; intarirea locala a zidariei cu elemente de beton armat sau otel; descarcarea unor elemente de zidarie prin suspendare pe structura independenta.

In schimb consolidarea activa are ca scop introducerea unor elemente active care sa se opuna cauzei care a produs avaria zidariei. Se vor utiliza urmatoarele sisteme:

introducerea unor grinzi-tiranti din otel in campul elementelor de zidarie (lateral); introducerea unor tiranti de otel la baza elementelor care genereaza impingeri in structura; dispunerea de bare de otel in scopul precomprimarii elementelor incovoiate sau comprimate

excentric;

1

confinarea elementelor supuse la sarcini verticale (stalpi), cu piese metalice de contur.Reconstruirea elementelor avariate presupune demolarea acestora si refacerea lor in

solutie initiala sau in varianta imbunatatita (materiale, schema statica, etc.).In toate variantele acceptate de proiectant este necesara asigurarea:

unei suficente legaturi intre elementele noi introduse in structura; transmiterii sarcinilor gravitationale si orizontale la intregul element nou realizat cu dirijarea

incarcarilor pana la terenul de fundare; minimalizarea dezavantajelor unor solutii prin masuri tehnice si tehnologice adecvate; unor rigiditati uniforme pe nivel, fara salturi bruste si fara a avea diferente semnificative intre

elementele structurale.

CONSOLIDAREA STALPILOR DE ZIDARIE 

Cresterea capacitatii de rezistenta a elementului de tip stalp se poate realiza astfel:• aplicarea unor armaturi transversale intr-un strat de mortar (camasuire armatura);• realizarea unui strat de zidarie de caramida pe cant, armata cu etrieri in rosturi orizontale;• executarea unei camasuieli din beton armat;• consolidarea cu juguri sau profile metalice dispuse pe contur sau la interiorul elementelor de zidarie, combinat cu tiranti dispusi in perforatii in zidarie. CONSOLIDAREA PERETILOR PORTANTI

Pentru zidariile portante avariile carcateristice sunt: fisuri dupa directia uneia sau ambelor diagonale, fisuri orizontale in zona mediana pe inaltimea peretelui, dislocarea si sfaramarea partiala a zidariei, aparitia fisurilor la intersectii, ramificatii si colturi, care afecteaza conlucrarea peretilor, striviri locale la nivelul reazemelor altor elemente, forfecarea stalpilor de zidarie si a plinurilor dintre golurile de ferestre. Peretii de zidarie pot prezenta concomitent mai multe avarii de tipul celor mentionate. Aceste avarii se pot repara- consolida cu unul din urmatoarele procedee :-consolidarea zidariilor care prezinta fisuri importante izolate care nu formeaza o retea generala, se poate face prin: -camasuirea intregului perete; -tiranti metalici;   - consolidari locale cu plase sudate aplicate in dreptul fisurii;    - injectarea cu mortar fluid de ciment;   -“cusaturi” cu strepi de beton;   - prinderea cu scoabe, etc.

Exista zidarii la care nu se pot aplica procedeele de mai sus, astfel consolidarea se face prin indepartarea trepatata, incepand de jos, a caramizilor degradate din dreptul fisurilor si rezidirea zonei respective. Se va acorda o atentie deosebita asigurarii legaturilor dintre zidaria existenta si cea noua prin udarea caramizilor, umplerea completa a rosturilor cu mortar, etc. Consolidarea zidariei fisurate, cu dislocari ale caramizilor numai la nivelul fisurii, se face cu 3-4 strepi de beton.

Incepand de jos se indeparteaza pe inaltimea a 3-4 asize caramizile degradate din dreptul fisurii si se inlocuiesc cu beton de clasa C8/10. Intervalele dintre strepi se zidesc din nou cu caramida, urmarindu-se realizarea unei legaturi cat mai bune cu strepii si cu portiunile nedegradate ale zidariei.

consolidare prin injectarea in zidarie a unui mortar fluid, a unei paste de ciment sau rasina epoxidica a peretilor cu fisuri izolate si peretilor ce prezinta o retea densa de fisuri

Metoda de lucru este: curatarea fisurilor de praf cu jet de aer comprimat, apoi se spala cu apa, dupa care pe zidaria degradata, pe ambele fete, se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm groasime. Concomitent cu tencuiala, in fisuri, se introduc pe o adancime de cca. 5 cm stuturile prin care urmeaza sa se faca injectarea. Stuturile se pun la o distanta de 1-1,5 m una de alta in lungimea fisurii si

2

se fixeaza cu mortar. Presiunea de injectare trebuie sa nu depasasca 3 atm. Injectarea se va face initial prin teava situata la baza fisurii. Cand mortarul incepe sa iasa afara prin teava urmatoare, primul stut se astupa  cu un dop si se va continua injectarea prin stutul urmator. Se va repeta operatia pana se va ajunge la ultimul stut.

consolidarea la colturi si intersectii intre peretiSe va realiza cu plase sudate ancorate intre ele cu bare de otel-beton introduse in

rosturi orizontale prin gauri perforate in 3 sectiuni pe inaltimea zidariei. O alta solutie practica o constituie “teserea” cu armaturi introduse in perforatii care ulterior vin injectate cu pasta de ciment sub presiune.

repararea fisurilor izolateSe face cu doua plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe.

camasuirea cu plase a zidarieiSe realizeaza prin aplicarea pe cele doua fete ale acesteia  a doua plase sudate din

STM ф 3-5 mm cu ochiuri de 10-20 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe din otel-beton ф 6 mm prevazute cu ciocuri care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, in interval de 50-60 cm pe ambele directii. Gaurile se vor executa cu bormasina si vor avea diametrul de 25-30 mm pentru a fi umplute cu mortar. Camasuirea se face cu mortar M50-M100, cu pompa de mortar, (sau cu mistria) cu care se vor umple atat crapaturile din zidarie, cat si golurile prin care s-au introdus agrafele. Operatia de camasuire va fi precedata de indepartarea caramizilor sfaramate, a tencuielii si curatirea rosturilor, dupa care zidaria va fi periata si spalata.

camasuirea cu diafragme de beton armatClasa betonului folosit este minim C 12/15 si grosimea camasuielii este de 6…20 cm.

Camasuirea poate fi asociata cu armarea zidariei prin realizarea de perforatii armate si injectate cu beton, armaturile din perforatii avand si rolul de a lega straturile de beton respectiv zidarie pentru a conlucra.

consolidarea portiunilor de zidarii dislocateSe vor consolida cu tiranti metalici sub nivelul planseelor curente sau imediat

deasupra planseului de peste ultimul nivel. Tirantii se vor ancora de ziduri portante exterioare nedegradate cu profile laminate, platbande asezate pe cant, etc.,astfel ca sa fie asigurata repartizarea uniforma a eforturilor.

consolidarea pasivaAceasta metoda se realizeaza prin introducerea stalpilor de beton armat legati de

zidaria existenta cu perforatii armate. Stalpii se pot dispune pe o latura sau doua laturi ale peretilor, perforatiile de ф 35 fiind armate cu bare ф 16, umplute cu mortar minim M 50.

Consolidarea zidariilor neportante• consolidarea peretilor de umplutura exteriori si interiori

Este vorba de peretii cu o grosime egala sau mai mare de 12,5 cm. Se va tine seama de acesti pereti mai ales atunci cand au fost bine impanati. In consecinta, repararea lor prin inlocuirea portiunilor degradate se va face treptat, trecand de la un perete la altul, evitandu-se demolarea lor concomitenta la un acelasi nivel.• repararea peretilor neportanti

Se realizeaza prin inlaturarea caramizilor, blocurilor, placilor degradate, precum si a portiunilor de zidarie dislocata, impanarea lor la partea superioara cu pene metalice si ancorarea de structura.

3

INTERVENTII SI REPARATII ASUPRA ELEMENTELOR DE LEMN

Pentru efectuarea interventiilor asupra unei constructii de lemn trebuie urmarite: cauzele care au provocat umezirea si putrezirea; eventualele atacuri ale insectelor; evolutia rezistentei elementelor.

Reparatiile si consolidarile structurale sunt diverse si trebuie analizate de la caz la caz deoarece nu exista doua situatii similare. Trebuie avut in vedere:-          diminuarile sectiunilor datorita diferitelor cauze ( putrezire, insecte, foc sau distrugeri datorita solicitarilor, fisuri, rupturi, etc. ) care necesita inlocuiri sau consolidari;-          distrugerea partiala a imbinarilor care creeaza deformatii si jocuri cu influente negative asupra ansamblului structural;-          deformatii excesive.

O importanta deosebita in adoptarea diferitelor solutii revine scopului care se urmareste si anume:-          mentinerea aceleiasi functii structurale ca si cea initiala prin inlocuirea unor parti sau dupa o conslidare;-          realizarea unei functii structurale imbunatatita prin folosirea unor elemente suplimentare de consolidare;-          mentinerea in exploatare din conditii estetice, arhitecturale si istorice iar functiile structurale vor fi preluate de alte elemente portante ( elemente din lemn, beton sau metal ).

Consolidarea materialuluiTratamentele constau in injectarea in lemn de rasini destinate de a optura golurie,

gaurile sau fisurile si permit refacerea caracteristicilor mecanice ale lemnului. Aceasta solutie se poate combina si cu alte masuri de consolidare ca:  bare de otel, poliesteri armati cu fibre de sticla, etc.

Consolidarea elementelor intinseSe face in functie de marimea solicitarilor si de posibilitatea de descarcare a

elementului pe timpul executiei consolidari. In cazul in care nu exista posibilitatea de descarcare a elementului consolidarea se executa cu ajutorul unor elemente metalice prevazute cu posibilitati de tensionare initiala, iar in cazul in care exista posibilitatea de descarcare consolidarea se face cu eclise si fururi din lemn solidarizate cu tije.

Consolidarea elementelor comprimateUn fenomen periculos este deformarea elementelor comprimate  deoarece

solicitarea devine o compresiune cu incovoiere iar eforturile suplimentare aparute si neconsiderate initial pot duce in timp la compromiterea totala a elementului. Elementele trebuie sa fie descarcate iar pentru aducerea la pozitia initiala se pot folosi urmatoarele metode:-          consolidarea cu eclise rigide din lemn sau metal, la elemente cu sectiuni simple sau cu eclise si fururi, la elemente cu sectiune compusa si strangerea cu buloane pentru aducerea la pozitia initiala;-          consolidarea cu sisteme speciale, la talpile superioare a grinzilor cu zabrele, care folosesc elemente de rigidizare cu rezemare pe montanti si diagonale;-          folosirea unor cricuri cu dispozitive speciale de indreptare.

Consolidarea grinzilor de lemnCele mai intalnite degradari la grinzi sunt:

-          putrezirea capetelor, provocata in special de absortia apei in elementele de reazem sau de umiditatea provocata de la apa meteorica;-          aparitia unor fisuri si crapaturi in campul grinzilor;-          sub incarcari de lunga durata sau excesive se produc deformatii  foarte mari.

Capetele grinzilor se pot consolida prin indepartarea capetelor grinzilor degradate si inlocuirea lor cu altele noi sau tratarea cu rasni epoxidice cu indepartarea sau neindepartarea capetelor grinzilor.

Bibliografie: http://cum-construiesc.ro/index.php?s=zidarie,lemn

4