Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

200

Transcript of Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Page 1: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 2: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Cladiri cu structura de tip interbelic

Page 3: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 4: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 5: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 6: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 7: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 8: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 9: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 10: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 11: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 12: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 13: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 14: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Cladiri cu structura de tip P13

Page 15: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

6.1. TIPOLOGIA STRUCTURILOR PENTRU CLADIRI REALIZATE CONFORM NORMATIVELOR P13 DIN 1963 SI 1971. CARACTERIZAREA GENERALA A CLADIRILOR CONSTRUITE INTRE ANII 1963 – 1976

a. Caracteristici generale Cladirile de locuit executate dupa anul 1963 pana in 1976 cuprind o varietate mare de scheme

functionale si solutii constructive rezultate din conditiile arhitecturale si de urbanism. In aceasta perioada un accent deosebit s-a pus pe realizarea proiectelor tip dupa care s-au executat

peste 90% din totalul cladirilor de locuit si de asemenea pe gradul de prefabricare a elementelor de constructie. S-au realizat in cea mai mare parte (circa 2/3 din total) cladiri de locuit cu mai multe niveluri.

b. Sisteme constructive Sistemele constructive aplicate la cladirile de locuit cu multe niveluri, de serie mare, in perioada

mentionata, pot fi grupate astfel: Panouri mari – S+P+7-8 etaje Pereti structurali de beton armat – S+P+10 etaje – in sistem fagure sau celular Cadre din beton armat, cu stalpi monoliti, grinzi monolite sau prefabricate si plansee prefabricate sau

predale cu suprabetonare – S+P+6 – 14 etaje Nucleu central si stalpi din beton armat monolit cu grinzi si plansee monolite sau prefabricate – S+P+10

etaje

In cadrul diferitelor tipuri de sisteme structurale constructive au fost utilizate pe langa diversele tehnologii mentionate (prefabricare, cofraje industrializate pentru beton monolit, etc) si variante in ceea ce priveste forma in plan a cladirilor (inclusiv numarul si pozitia peretilor structurali) precum si modul de asamblare a tronsoanelor de cladiri, cat si variante in ce privesc materialele pentru pereti exteriori si interiori.

Din totalul acestor cladiri colective, ponderea principala o ocupa cladirile cu pereti structurali de beton armat monolit (60%), apoi urmeaza in ordine: panourile mari (28%), cadrele din beton armat (9%) si zidarie portanta (3%).

Page 16: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

c. Caracteristicile si evolutia in timp a aplicarii acestor sisteme constructive la cladirile de locuit

- Panourile mari

Acest sistem constructiv utilizat deopotriva atat la cladirile cu putine niveluri (S+P+4E) cat si la cele cu multe niveluri (S+P+7-8E), a fost introdus initial in 1959-1960 pe baza proiectelor INCERC (S+P+4E) si a fost extins la S+P+7E (cca 7300 apartamente) pe baza proiectului IPIMC (PROCEMA SA) cu imbinari punctuale la colturile panourilor si apoi pe baza proiectelor IPB, cu imbinari pe contur. Incepand cu 1964, proiectul s-a aplicat numai pentru S+P+4E si abia peste 10 ani, incepand cu 1973 s-a reluat aplicarea acestui sistem la cladiri cu S+P+8E, pe baza proiectelor tip IPCT, avand o noua conceptie de conformare a structurii (grupuri de celule tip tub) si de imbinare si montare a panourilor (imbinari cu bucle si subbetonare, montaj pe buloane de reglare,etc).

Page 17: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

- Cadrele de beton armat Au fost aplicate la cladirile de locuit inalte in doua etape

distincte, intre care a existat un interval de circa 10 ani, cand nu s-au utilizat, dupa cum urmeaza:

In etapa 1956-1963, pentru cladiri situate in amplasamente izolate (plombe) pe principalele artere din centrul Bucurestiului (Magheru, Elisabeta, Carol, etc) cu regim de inaltime de S+P+6-8 etaje, avand cadre spatiale (pe ambele directii) si plansee din beton armat monolit, cu zidarie de umplutura de caramida plina presata de 37.5 cm la exterior si 25 cm la interior, structurile fiind calculate pentru un cB,cod=3.5%

In etapa 1974-1976, pentru cladiri formand fronturi stradale pe artere importante (Pantelimon, Calea Dorobantilor, 1Mai, Titulescu, Obor, Armata Poporului) cu regim de inaltime S+P+8-14 etaje, cu trama marita (6.00 x 6.00 … 4.50), cu plansee din beton armat monolit sau beton armat prefabricat (panouri si semipanouri, predale cu suprabetonare), cu pereti de umplutura din beton celular autoclavizat (blocuri sau fasii), proiectate conform normativului P13-70, cu un cB,cod=2.5%

Page 18: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

- Pereti structurali de beton armat monolit Constituie principalul sistem constructiv aplicat la cladirile

de locuit cu multe niveluri (S+P+8-10etaje) si au fost realizate in diferite variante ca tipuri de structuri si tehnologii: Structuri tip “fagure”, in cofraje din panouri de lemn sau tego-

film, cu plansee de beton armat monolit; Structuri tip “fagure”, in cofraje metalice, spatiale, de tip tunel

si incalzitoare, cu plansee din beton armat monolit; Structuri tip “fagure”, realizate cu cofraje glisante si plansee de

beton armat monolit, cu rezemare discontinua pe contur si, mai rar, cu plansee din beton armat prefabricat;

Structuri de tip “celular” cu plansee din beton armat monolit rezemate pe pereti structurali si pe grinzi (rezemate la randul lor pe stalpi), avand de regula parter slab, destinat magazinelor;

Structuri de tip “celular”, realizate in cofraje metalice plane, cu plansee si fatade prefabricate.

Page 19: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

d. Caracteristicile principale ale sistemelor constructive aplicate in aceasta perioada

Sistemele constructive aplicate in aceasta perioada pot fi analizate avand in vedere principalele caracteristici ale constructiei exprimate intr-un numar de parametri ce se refera la: Dimensiuni in plan (deschideri si travei), dimensiunile

sectionale ale principalelor elemente structurale din beton armat;

Greutatea cladirii;

perioadele proprii de vibratie;

Forta taietoare de baza (sau coeficientul seismic de baza);

Ariile de forfecare ale peretilor structurali de beton armat;

Eforturile axiale de compresiune centrice ale stalpilor structurilor in cadre din beton armat;

Procentele de armare;.

Page 20: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

6.2. ASPECTE REFERITOARE LA PRESCRIPTIILE DE PROIECTARE ANTISEISMICA A CLADIRILOR CIVILE EXECUTATE INTRE ANII 1963-1976 (CONFORM P13-63 SI P13-71).

Proiectarea si executia cladirilor rezistente la cutremure au la baza o serie de principii si cunostinte moderne de inginerie seismica, care s-au constituit, s-au completat si perfectionat ca urmare a analizei numeroaselor observatii si constatari privind comportarea cladirilor la cutremure puternice, de-a lungul timpului in diferite regiuni seismice ale globului, precum si dezvoltarile teoretice, insotite de amanuntite verificari experimentale sau numerice, asupra comportarii reale sau simulate a cladirilor solicitate seismic.

Aceste cercetari si cunostinte au fost concretizate in prescriptii de proiectare si executie a cladirilor situate in zone seismice. Ulterior aceste prescriptii au fost imbogatite continuu atat pe masura producerii de noi cutremure cat si pe masura perfectionarii cunostintelor in ceea ce priveste comportarea la solicitari statice si dinamice a materialelor, elementelor, subsistemelor si sistemelor structurale.

Page 21: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Prescriptiile tehnice din tara noastra legate de proiectarea si executia cladirilor in zone seismice, care au aparut prima data, cu caracter neoficial, dupa cutremurul din 1940, au trecut prin diferite faze, finalizate si oficializate numai partial in decursul deceniului al VI-lea (standardul de zonare seismica STAS 2923-52), capatand o formulare inchegata abia sub forma standardului de zonare seismica STAS 2923-63 (revizuit) si a normativului pentru proiectarea constructiilor civile si industriale in zone seismice, P13-63.

Prescriptiile tehnice romanesti aflate in vigoare la data producerii cutremurului din 1977, constau in principal din:

standardele de intensitati si zonare seismica (STAS 3684-71; STAS 2923-63 si seria STAS 8879);

standardele si normativele de proiectare antiseismica (STAS 7766-68; STAS 9165-72; STAS 9315/1-73; normativele P13-71 si P2-76);

standardele cu caracter general pentru proiectarea constructiilor, mai ales a celor din beton armat si metal.

Page 22: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Comparand aceste prescriptii tehnice cu cele actuale, revizuite si imbunatatite cu cunostintele stiintifice capatate in urma cercetarilor nationale, dar si cu cele rezultate din literatura de specialitate de pe plan mondial, se pun in evidenta tipurile de deficiente cu caracter de generalitate care au rezultat in proiectarea constructiilor datorita prevederilor insuficient fundamentate si precizate in prescriptiile tehnice. Acestea se refera la: parametrii seismici ai teritoriului tarii noastre insuficient

fundamentati datorita absentei datelor experimentale asupra cutremurelor de pamant romanesti;

modul de determinare a fortelor seismice; metodele de calcul adoptate; lipsa instrumentelor si a programelor performante de calcul ; conceptii de proiectare dinamica a constructiilor, tinand cont

de comportarea postelastica; prevederi de conformare si alcatuire constructiva a

elementelor structurale si nestructurale si a sistemului cladirii in ansamblu.

Page 23: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

6.3. ANALIZA COMPARATIVA A NORMATIVELOR DE PROIECTARE ANTISEISMICA P13-63, P13-71 SI P100-92

Primul normativ de proiectare antiseismica in tara noastra, P13-63, avea la baza conceptia de proiectare pe baza unei forte seismice conventionale, conceptie care in acea perioada era unanim utilizata pe plan international.

O deficienta majora a acestui normativ a constat in faptul ca nu permitea evaluarea directa a comportarii structurilor in domeniul postelastic si nici nu continea concepte si principii referitoare la acest aspect. Seismele majore din 1977, 1986, 1990 au aratat incursiuni puternice ale structurilor in domeniul postelastic, cu evidentierea unor degradari si avarii in elementele nestructurale, in primul rand (datorita depasirii deformatiilor admisibile si a disiparii unei parti din cantitatea de energie indusa de seism) si in elementele structurale (grinzi de cadru, rigle de cuplare, stalpi, pereti structurali din beton armat, fundatii) datorita unor conformari structurale inadecvate la nivel de element sau chiar de nivel structural.

Page 24: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

In normativul P13-71 s-au introdus prevederi cu caracter general, urmarind realizarea unei ductilitati a structurii cu regim de solicitari repetate si s-a admis utilizarea unor metode de calcul mai avansate pentru cazurile justificate din punct de vedere tehnic. (vezi Tabel 6.3.1). Rosturile antiseismice erau determinate conform relatiei:

(cm) unde C1 si C2 sunt coeficientii seismici ai celor doua costructii; T1 si T2, perioadele fundamentale de vibratie ale celor doua constructii in secunde; H1 si H2, inaltimile celor doua constructii iar H=min(H1,H2)

Page 25: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 26: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Conform normativelor P13-63 si P13-71, coeficientii seismici de baza cei mai mari au fost considerati pentru perioadele pana in 0.3 respectiv 0.4 sec., in timp ce pentru perioade cuprinse intre 0.9-1.5 sec. valorile scad de pana la 5 ori. Spectrele de raspuns seismic, dinamice liniare si neliniare pentru accelerograma Vrancea NS 1977 (inregistrata la INCERC) pun in evidenta raspunsuri maxime (in viteze, acceleratii, deplasari, energii) tocmai pentru intervalul de perioade 0.9 –1.5 sec..

Schimbarea hartii de macrozonare seismica dupa seismul major din martie 1977, pune in evidenta situatii foarte grave pentru localitatile carora li s-a marit gradul de protectie antiseismica , conform normativului P100-92. Municipiul Bucuresti care era considerat cu grad de protectie antiseismica 7, conform normativelor P13 si care conform normativului P100-92 are Ks=0.20 si Tc=1.5 a trecut in gradul de protectie antiseismica 8. Rezulta ca toate constructiile au fost calculate cu valori reduse de forte seismice, in special cele cu perioade peste 0.3-0.4 sec..

Page 27: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Domeniul cladirilor social culturale si de locuit, cu perioade proprii de vibratie cuprinse intre 0.50 si 2.00 sec., proiectate conform normativelor P13 au cB-ul de proiectare de circa 3-4 ori mai mic decat cel impus de folosirea noului normativ de protectie antiseismica P100-92.

Municipiul Craiova, considerat in gradul 6 de protectie antiseismica (si deci nu era necesar calculul la incarcari seismice) a trecut conform normativului P100-92 in gradul de protectie antiseismica 71/2 (Ks=0.16; Tc=1.5 sec.).

Pentru identificarea caracteristicilor de rigiditate, rezistenta si a comportarii la actiunea cutremurului din 4 martie 1977, au fost realizate modele idealizate de structuri P13; s-au considerat regimuri medii de inaltime (P+4E, P+6E si P+10E); in plan a fost considerata o trama de 4.20 x 4.20 m. cu 3 deschideri si 9 travei, care poate fi compartimentata pentru diferite tipuri de functiuni: locuinte, cladiri administrative, hoteluri, etc.

Page 28: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Structurile care au fost considerate pentru realizarea modelelor idealizate au fost dimensionate conform normativului P13-63. Valorile perioadelor proprii de vibratie si ale CB au fost calculate cu modele conform P13 .

Analizele dinamice neliniare (DNL), efectuate pe modele plane, cu programul ANELISE au pus in evidenta perioade proprii de vibratie mai mari si valori efective de CB reduse; s-au considerat pentru accelerograma Vrancea NS 1977 trei niveluri de scalare corespunzatoare valorilor de Ks=0.08, Ks=0.20 si Ks=0.25 (Tabel 6.3.2)

Page 29: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 30: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Valorile de CB foarte apropiate pentru Ks=0.20 si Ks=0.25 indica lipsa rezervelor de rezistenta in cazul unui seism mai puternic.

Valorile energiei disipate prin deformatii postelastice Ey ne conduc la urmatoarele concluzii:

Structurile P13 se plastifica chiar si pentru Ks=0.08;

Pentru cladirile cu parter slab circa 40% din energie este disipata prin stalpii de la parter iar restul se distribuie unifor pe inaltime;

Disiparea de energie se face prin toate tipurile de elemente structurale si pe toata inaltimea cladirii;

Valorile mq (cerintele de factori de ductilitate rotationala) au rezultat cu valori semnificative pentru Ks=0.20;

In tabelul 6.3.3 sunt prezentate valori comparative pentru coeficientii seismici de baza (%) pentru clasa de importanta II si conditii normale de teren.

Page 31: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 32: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

6.4. DEFICIENTELE STRUCTURILOR PROIECTATE PE BAZA NORMATIVELOR P13. COMPORTAREA „IN SITU” A CLADIRILOR LA SEISMELE DIN 1977, 1986 SI 1990 .

Caracteristicile generale de comportare (degradari, avarieri, nivelul de siguranta contra colapsului partial sau general) sunt determinate de deficientele prescriptiilor.

Studiile de cazuri realizate pe baza metodologiei de calcul DNL, cu utilizarea metodelor spectrale de investigare urmarind schemele logice prezentate, au pus in evidenta urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate: Spectrul b are valori care scad foarte repede pentru constructii cu T1

>0.3 sec. (P13-63) sau >0.4 sec. (P13-71); Valorile supraunitare ale coeficientului y nu pun in evidenta

comportarea reala postelastica a structurilor; Valorile coeficientilor seismici de baza CB au rezultat foarte mici pentru

structurile curente ; Gradul de intensitate seismica considerat pentru Bucuresti era 7, cu

valori Ks=0.025 (P13-63) respectiv 0.03 (P13-71), seismele care au urmat au aratat necesitatea majorarii gradului de intensitate seismica la 8 (P100-92) cu valori Ks=0.20; de aici rezultand cel putin o dublare a coeficientului seismic de baza in actualele prescriptii;

Deficiente datorate lipsei de ductilitate ale elementelor structurale datorita lipsei armaturilor de confinare (valori mari de so/Rc);

Page 33: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Deficiente datorate modurilor de rupere fragile care au aparut la stalpi, rigle de cuplare, pereti structurali din beton armat, noduri si elemente scurte;

La structurile cu pereti structurali din beton armat se constata de obicei lipsa armaturilor verticale si orizontale de pe inima;

La unele structuri cu caracter de repetabilitate (M1F4, M1F8) se constata o proasta conformare structurala a peretilor structurali din b.a.;

Exista o multime de structuri cu pereti structurali de beton armat care pe directie longitudinala au o singura linie de rezistenta (de tip pereti structurali) cu insuficienta rigiditate, rezistenta, arie de forfecare, etc;

Dezvoltarea unui MDE absolut intamplator si defavorabil, cu localizari de disipare de energie la un nivel (ex. Cladirile cu parter slab);

Posibilitatile limitate de calcul din perioada respectiva impreuna cu forme in plan si pe verticala dificile sau cu sectiuni neregulate de elemente structurale (in special verticale) au condus la simplificari mari, deseori chiar la pierderea fenomenelor importante, si deci la stabilirea unor eforturi sectionale cu grad ridicat de incertitudine;

Structurile avand rigiditate mica (T1=1.00-1.50 sec.) au suferit o amplificare dinamica maxima in urma seismului din martie 1977;

Deficiente de executie datorate, de exemplu, modului de punere in opera a betonului,lipsei vibrarii, tehnologiilor deficitare de executie, rosturilor de turnare,etc.

Page 34: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

a. Date si consideratii generale

Constructiile de locuinte si o parte din cele social-culturale prin specificul lor functional, sunt ocupate in permanenta aproape la capacitatea lor maxima (oamenii isi petrec cel putin jumatate din viata in locuinte), astfel incat din acest punct de vedere comportarea la seisme prezinta o mare importanta.

Prezentarea comportarii la cutremur se va face pe tipuri de sisteme constructive si in detaliu pe cateva din constructiile tip, cu o pondere importanta in fondul locativ.

Densitatea mare a sistemelor constructive si a variantelor de solutii in cadrul acestora a prilejuit obtinerea a numeroase date cu privire la comportarea comparativa, foarte variata, a diferitelor tipuri de cladiri de locuit, deosebit de utile, in vederea alegerii si perfectionarii conceptelor de proiectare.

Page 35: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

b. Comportarea cladirilor la actiunea seismica, in functie de sistemul constructiv

- Cladiri din panouri mari Cladirile de locuit integral prefabricate, din panouri mari, au o

forma in plan de tip “bara” si o structura “fagure”, cu pereti structurali pe ambele directii.

Aceste cladiri s-au comportat relativ bine la actiunea cutremurelor din 1977,1986 si 1990, nesemnalandu-se avarii la elementele structurale, care sa afecteze siguranta gravitationala sau seismica, comportare explicabila printr-o rigiditate ridicata datorata peretilor desi din beton armat.

Avariile evidentiate constau in fisuri in zonele de imbinari dintre panouri (mai ales la cele cu imbinari la colturi), la intersectiile peretilor, ca si la rosturile de rezemare a panourilor de planseu pe cele de pereti. De asemenea in riglele de cuplare s-au semnalat fisuri la 45.

Natura imbinarilor dintre panourile mari, cu profilaturi pentru transmiterea compresiunilor si cu armaturi pentru preluarea intinderilor, a facut ca acestea sa lucreze ca disipatori de energie si sa asigure conlucrarea structurala a ansamblului.

Page 36: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

- Cladiri cu pereti structurali de beton armat Cladirile de locuit cu pereti structurali de beton armat monolit,

constituie ponderea cea mai mare dintre toate sistemele constructive aplicate in zonele seismice, mai ales pentru cladirile de locuit inalte.

Sub aspectul armarii peretilor de beton armat monolit , urmarindu-se micsorarea consumului de otel, in unele cazuri s-a redus aceasta armare sub limita permisa, practicandu-se numai o armare generala la parter si la ultimul etaj, pentru preluarea partiala a contractiilor si dilatarilor, completata cu armari locale la capetele peretilor si la bordarile golurilor.

Aceasta situatie a accentuat gradul de fisurare (o mai mare deschidere a fisurilor) ceea ce a dus la urmari negative in comportarea la cutremure.

Comportarea la cutremure a fost diferita in functie de numarul de niveluri, de tipul de structura utilizat, de intensitatea excitatiei pe amplasamente si bineinteles de calitatea executiei.

La cladirile inalte cu structura celulara sau fagure s-au inregistrat degradari puternice si mai ales cazuri frecvente de avariere medie, in special la nivelurile inferioare. Aceste degradari s-au concentrat in zonele cu sensibilitati si anume: rigle de cuplare, bulbi.

Page 37: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Ca tipuri de avarii caracteristice, aparute la cladirile inalte cu pereti structurali de beton armat monolit, mentionam: Avarierea riglelor de cuplare, cuprinzand intreaga gama de avarii de

la fisuri fine, pana la ruperea completa cu iesirea din lucru, avarii aparute mai ales in treimea inferioara, insa extinse uneori pe toata inaltimea cladirii. Cele mai frecvente au fost fisurile inclinate (in X), dar au existat si cazuri cu trasee arbitrare (verticale, orizontale). Foarte multe dintre fisuri au continuat in placa, in special in zonele caselor scarilor.

Avarierea peretilor structurali de beton armat monolit (montantilor) constand in: Ruperea din compresiune a bulbilor peretilor structurali, in special in

zona inferioara, caracterizata prin zdrobirea si expulzarea betonului, flambarea armaturilor longitudinale si uneori desfacerea celor transversale

Fisurarea multipla a inimilor peretilor, pe mai multe niveluri, incepand cu fisuri abia perceptibile pana la crapaturi de 2-3 mm, pe directie oblica, datorita lipsei armaturilor pentru preluarea fortei taietoare sau chiar orizontale (in cazul executarii cu cofraje glisante) sau verticale in zonele slabite de tijele de glisare.

Fisuri pe conturul planseelor la cladiri executate cu cofraje glisante, in zonele de rezemare, datorita deficientelor de executie.

Page 38: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

In ansamblu se poate conchide ca avariile structurilor cu pereti din beton armat monolit se datoresc in primul rand insuficientelor de conformare si dimensionare, din lipsa unor prescriptii fundamentale, datorita sensibilitatii unor elemente structurale la actiuni seismice suprapuse cu deficiente sau insuficiente de executie (betoane segregate, betoane slabe, lipsa sau pozitionarea incorecta a armaturilor), iar pe de alta parte depasirea actiunilor seismice avute in vedere la proiectare.

Page 39: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

- Cladiri din cadre de beton armat Cladirile de locuit cu structura in cadre de beton armat, au fost

realizate atat pentru putine niveluri (S+P+4E) dar si pentru S+P+8-14E, sau chiar mai mult.

Varietatea solutiilor utilizate la proiectarea cladirilor de locuit cu structura in cadre de beton armat si totodata complexitatea factorilor care influenteaza comportarea acestor constructii la actiunea solicitarilor seismice, au facut ca imobilele realizate cu acest sistem constructiv sa prezinte caracteristici diferite de comportare la actiunea seismica, pornind de la situatii cand nu s-au inregistrat (aparent) avarii in structura si pana la avarii foarte grave.

Desigur, in comportarea generala a cladirilor de locuit cu structura in cadre, cel mai mult de suferit au avut cladirile inalte, la care s-au inregistrat avariile “caracteristice”.

Cazurile tipice de avarii la cladirile cu structura in cadre constau atat in degradari ale elementelor componente ale structurii de rezistenta (stalpi si grinzi) cat si in avarieri importante ale elementelor nestructurale, care formeaza de regula panouri de zidarie de umplutura mai rigide, amplasate in ochiurile (mai flexibile) ale cadrelor.

Toate aceste avarii au fost localizate, asa cum este normal, la parter si la primele 3-4 niveluri (practic in treimea inferioara).

Page 40: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Una din cauzele avariilor tipice aparute la cladirile cu aceasta structura o constituie lipsa de cunoastere si de reglementare fundamentala prin prescriptii de proiectare, in acea perioada, a considerarii rigiditatii structurilor in cadre si mai ales a modurilor de conlucrare, la excitatii dinamice repetate de mare intensitate, a ansamblului format din doua categorii de elemente cu caracteristici foarte diferite: cadrele de beton armat si panourile de umplutura din zidarie, de regula impanate in ochiurile cadrelor, precum si rezistenta si rigiditatea redusa a cadrelor de beton armat, in special la eforturi sectionale de tip forta taietoare.

Ca urmare a acestei situatii, a aparut o diferenta mare intre rigiditatea cladirii, estimata la proiectare si rigiditatea efectiva realizata din constructie. Datorita conlucrarii dintre cadrele de beton armat si panourile de umplutura din zidarie, in prima faza a actiunii seismice, raspunsul cladirilor corespunde unor sisteme cu rigiditate de ansamblu sensibil mai mare decat cea estimata, raspunsurile seismice apropiindu-se in unele cazuri de cele ale “zidariei inramate”.

Page 41: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Prin aceasta, pe de o parte, se maresc sarcinile seismice preluate de cadre (cu mult peste cele avute in vedere la proiectare), putand aparea din nesimetrii efecte puternice de torsiune, din distributia neavantajoasa a peretilor de umplutura, ceea ce provoaca suprasolicitarea si degradarea , mai ales a stalpilor, la actiunea eforturilor sectionale de tip forta taietoare. Pe de alta parte, elementele nestructurale, sunt antrenate de cadre in deformarea lor, (a caror deplasare nu a fost limitata prin calcul), pe care peretii nu o pot urmari, fiind alcatuiti din materiale cu rupere casanta (caramida plina presata, beton celular autoclavizat ), practic fara rezistenta la intindere. In acest mod, zidariile participa primele la preluarea solicitarilor seismice, constituind primele posibilitati de disipare a energiei si ca urmare sufera degradari importante (chiar expulzari si prabusiri), dupa care solicitarile se transmit in totalitate cadrelor. In continuare, daca structura este bine conformata si dimensionata, cadrele de beton armat pot asigura rezerve suficiente pentru disiparea energiei prin incursiuni in domeniul plastic, iar zidaria, cel mult mai poate lucra prin zonele sale nedegradate, in noi forme de echilibru, prin fisurari si degradari repetate.

Avariile caracteristice provocate de actiunea seismica la elementele structurale reprezinta in general avarii clare produse in stalpi si grinzi (semnalate la cutremurele din 1977, 1986 si 1990) ca urmare a eforturilor sectionale de tip: forte axiale, momente incovoietoare si forte taietoare. In afara acestor avarieri clare, au aparut insa o serie de avarii confuze datorita unor fenomene auxiliare (inclusiv defecte de executie) care au facut neclara configuratia avariilor constatate.

Page 42: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

In cazul stalpilor, s-au inregistrat avarii functie de preponderenta eforturilor mentionate: Atunci cand au predominat eforturile sectionale de tip momente incovoietoare , avariile

caracteristice au aparut mai ales la stalpii svelti, prin producerea de AP la ambele capete sub actiunea momentului incovoietor si a fortei axiale (compresiune sau intindere excentrica), concretizate prin aparitia unor fisuri sau chiar crapaturi orizontale (normale pe axa stalpului) indicand intrarea in curgere a armaturii, deseori in dreptul unor rosturi de lucru defectuos trasate, insotite deseori de zdrobirea si exfolierea betonului in zonele comprimate si f lambarea armaturilor longitudinale.

In cazul preponderentei efortului axial de compresiune, datorat incarcarilor gravitationale si efectelor indirecte (de rasturnare) a incarcarilor seismice, au aparut ruperi (zdrobiri) casante, de regula la portiunile centrale ale stalpilor si mai ales in zonele cu betoane segregate de tipul “dublu con”. Aceste ruperi au fost insotite de exfolierea laterala a betonului, f lambarea armaturilor si uneori desfacerea sau ruperea etrierilor.

Actiunea predominanta a eforturilor sectionale de tip forte taietoare, s-a manifestat in mod foarte clar, in general la stalpii medii si scurti, insuficienti asigurati la acest tip de solicitari, avand ca urmare fisurari sau chiar ruperi casante din forfecare, in sectiuni inclinate, producand o dislocare oblica a stalpului. In general fisurarea sau ruperea inclinata a stalpilor este rezultatul unor incursiuni puternice in domeniul postelastic, practic printr-o stare compusa de solicitari din incovoiere, forta taietoare si forta axiala, si a mecanismului care asigura capacitatea de rezistenta a stalpului in sectiuni inclinate si care depinde in principal de rezistenta la intindere a betonului, de armarea transversala si rezistenta betonului zonei comprimate.

Avarii “mai confuze” au aparut in cazul unor interactiuni “necontrolate” cauzate de prezenta unor elemente aparent nestructurale (parapeti, scari, centuri rigide) care au transformat stalpii in stalpi “scurti” generand ruperi casante, fin forta taietoare.

Page 43: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

La grinzile cadrelor au fost puse in evidenta urmatoarele cazuri de avariere: Producerea de AP la capete, datorate eforturilor sectionale de tip momente incovoietoare,

manifestate prin fisuri (si mai rar crapaturi) normale la partea intinsa, superioara sau inferioara a grinzilor. Asemenea fisuri mai dezvoltate (crapaturi) au fost insotite si de cedari ale zonei comprimate de beton, in unele cazuri cu flambari de armatura, dar numai sub actiunea momentelor negative, deci la partea inferioara a grinzilor, in apropierea reazemelor (zona comprimata sub actiunea momentelor pozitive de la partea superioara, fiind sensibil mai puternica datorita placii).

O a doua categorie de avarii clare a constat din fisuri oblice situate spre reazeme si pornind de la partea inferioara (unde sunt mai pronuntate) uneori fiind insotite si de dislocari izolate. Aceste avarii, cu caracter casant, provin din eforturile principale de intindere, provocate de actiunea fortelor taietoare. In unele cazuri fisurile oblice sunt fine si distribuite pe o zona intinsa.

Avariile cu configuratie “neclara” au fost mai dese in cazul grinzilor, datorita unor fenomene auxiliare, neglijate la proiectare, ale caror efecte suprapuse au influentat modul de avariere. Asemenea cazuri au fost provocate de: Micsorarea deschiderilor datorita existentei unor reazeme izolate si care au dus la ruperi casante in

“X”; Existenta unor incarcari concentrate mari , ca efect al rezemarii unor grinzi secundare, importante

pe grinzile principale, al caror efect poate fi amplificat de seism, producand fisuri verticale in dreptul lor;

Efecte de “tirant” din interactiunea cu zidaria de umplutura, intinderi care suprapuse cu incovoierea si forta taietoare au condus la aparitia de fisuri casante in mai multe sectiuni normale pe axa grinzii, si care au trecut uneori si in placi, actiunea alternanta a solicitarii seismice care au produs uneori fisuri inclinate din forta taietoare, actionand cu directie inversa fata de cazul curent, respectiv inclinat spre camp.

Page 44: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Cu privire la modul de comportare a structurilor in cadre de beton armat la actiunea seismelor majore si la natura avariilor aparute, necesita a fi subliniate si alte aspecte principale puse in evidenta:

Aparitia AP a fost in foarte multe cazuri cu totul intamplatoare, nefiind stapanita prin proiectare, ceea ce a dus de multe ori la producerea unor avarii mari si mai ales in sectiuni nedorite;

Solicitarile din forte taietoare si avariile produse de acestea, in elementele cadrelor din beton armat si mai ales in stalpi, constituie o problema complexa insuficient elucidata prin prescriptiile existente

Page 45: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

c. Comportari specifice la actiuni seismice ale unor tipuri de cladiri Avand in vedere folosirea in aceasta perioada pe scara larga a “proiectelor tip”

cateva dintre sectiunile cu pondere mare in fondul de locuinte existent au prezentat anumite avarii caracteristice.

Sectiunea “R” Descriere, alcatuire si structura Sectiunea “R” reprezinta o structura tip “fagure” (bara decalata) executata, in

general, prin glisare, cu beton de marca B200, cu plansee monolite in majoritatea cazurilor (dar si cu plansee prefabricate) rezemate discontinuu in locasurile prevazute in peretii structurali de beton armat. Solutia s-a aplicat de regula la cladiri cu S+P+9 – 12 etaje, fara spatii comerciale la parter. (figura 3.1 Anexa 3).

Aplicarea a inceput in 1962 in B-dul Muncii apoi s-a extins in cartierele Pajura, Berceni, Titan, Militari, Colentina, Drumul Taberei, pana in 1972 executandu-se 111 tronsoane cu cca 10.000 apartamente, in general in cladiri cu cate un singur tronson, si foarte rar din cate doua alipite decalat.

Exista doua variante principale de partiu al parterului, in functie de modul cum sunt amplasate intrarile.

Structura de rezistenta este dictata de alcatuirea fiecarui tronson, prin reunirea a doua corpuri longitudinale, decalate in plan, in directie longitudinala cu circa 3.35 m. Aceste doua corpuri sunt despartite printr-o travee centrala de 2.8 m latime, care contine capetele celor doua case ale scarilor si ascensoarele, iar la mijloc curtea de lumina.

Page 46: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Grosimea peretilor structurali de beton armat este uniforma de 15 cm, pentru toti peretii structurali interiori si pe toata inaltimea cladirii. Peretii structurali exteriori, inclusiv stratul de termoizolatie din blocuri de beton celular autoclavizat au grosime de 30-32 cm.

Comportarea la cutremure si avarii tipice suferite Ca particularitati si aspecte specifice de comportare la cutremure a

cladirilor cu pereti structurali de beton armat executate cu sectiune “R” se mentioneaza: Desi structura este prevazuta cu doi pereti structurali de beton armat

mediani pe directie longitudinala, comportarea sa a fost slaba, datorita golurilor intrarilor si a lipsei de continuitate a peretilor structurali transversali

Datorita conditiilor de executie prin glisare, intreruperile frecvente in turnarea betoanelor, rosturile orizontale defectuos tratate precum si segregarile de betoane in numeroase locuri, au condus la aparitia unor crapaturi in sectiunile slabite, inclusiv in zonele tijelor de glisare, uneori amplasate excentric;

Armarea insuficienta (p<0.1%), pozitionarea inadecvata a armaturilor , calitatea prescrisa si realizata a betoanelor pentru peretii structurali dar si pentru riglele de cuplare, incorporarea de corpuri straine in masa betoanelor, mai ales la peretii exteriori (prevazuti cu termoizolatie din beton celular autoclavizat);

Page 47: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Avariile constatate la cladirile cu sectiune “R” au cuprin intreaga gama de forme si gravitate, functie de care pot fi clasificate astfel:

Avarii usoare – constand de regula din: fisuri orizontale, vericale, oblice sau in “X”, in toate riglle de cuplare; fisuri oblice in montantii de la parter creati prin spargerea peretilor structurali longitudinali pentru

asigurarea intrarilor; fisuri verticale, oblice sau in “X” in parapetii caselor scarilor (cauzate si de efectul de torsiune); fisuri orizontale (uneori cu striviri locale, la nivelul rezemarii planseelor, sau la rezemarea rampelor

prefabricate la scari), verticale sau oblice in peretii structurali longitudinali sau transversali (in special la parter si primele niveluri), aparute in zonele slabite de rosturile de turnare defectuos realizate, in dreptul tijelor de glisare (mai ales la capetele peretilor structurali unde au produs practic separarea bulbilor de inimi).

Avarii moderate – cuprinzand: Crapaturi oblice sau in “x” in majoritatea riglelor de cuplare; Fisuri pana la crapaturi verticale sau orizontale in peretii structurali de beton armat (cu exceptia celor

prezentate anterior) aparute mai ales in peretii structurali longitudinali, in dreptul niselor de instalatii sau la intersectia cu peretii structurali transversali;

Fisuri orizontale in dreptul rosturilor de turnare din peretii structurali transversali, care au patruns si in bulbi;

Fisuri oblice in peretii structurali de beton armat mai ales in cei transversali, mai rigizi, continui pe latimea cladirii.

Avarii importante – constand in: Fisuri si striviri orizontale in bulbii peretilor structurali transversali; Crapaturi oblice in peretii structurali transversali si in bulbi Distrugeri pana la ruperi complete, cu iesiri din lucru la riglele de cuplare.

Distrugeri – cuprinzand: Ruperea betonului cu dislocari si desprinderi, expulzari si chiar deplanari de la verticala, in peretii

structurali si in bulbi (mergand pana la sectionarea completa a acestora, cu flambarea armaturii), in special la parterul cladirilor.

Page 48: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Sectiunea “OD” Descriere, alcatuire si structura Sectiunea “OD” este cu o structura de tip “fagure” executata cu regim de

inaltime S+P+9-10 etaje, cu locuinte la toate nivelurile, inclusiv la parter. Initial intreaga structura se realiza din beton armat monolit, folosind cofraje tip tego sau metalice plane si tip tunel, cu peretii de inchidere si compartimentare din zidarie de caramida plina presata.

Ulterior s-au introdus treptat, elemente prefabricate: panouri de fatada, rampe de scari, iar pentru peretii despartitori s-au adoptat blocuri si fasii din beton celular autoclavizat. (fig. 3.2 – Anexa 3).

Sectiunea “OD” a fost intens aplicata in perioada 1965-1976, la peste 160 de tronsoane, cu cca 8000 de apartamente, incladiri cu mai multe tronsoane (mergand pana la 9 – in cazul unor bare liniare si pana la 12 in cazul unor trasee frante) in diverse zone ale Bucurestiului: Colentina, Iancului, Pantelimon, Berceni, Militari (din care blocul OD16 din B-dul Pacii, la care s-a prabusit tronsonul F, la cutremurul din 04.03.1977), Drumul Taberei, precum si cateva cladiri izolate pe soseaua Alexandria si Titan.

Structura de rezistenta a sectiunii “OD” este compusa din pereti structurali de beton armat monolit B200, pe doua directii, de 14 cm grosime pe toata inaltimea. Pe directie longitudinala exista un singur perete structural, format din doua segmente principale, coplanare, de o parte si de alta a traveii casei scarii si portiuni de pereti structurali longitudinali cu traseu sicanat datorita prezentei logiilor.

Page 49: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Peretii structurali transversali sunt de doua tipuri: Doi pereti structurali centrali delimitand casa scarii si doi peret structurali extremi,

delimitand tronsoanele Ceilalti patru pereti structurali de beton armat monolit sunt cu decalaje de circa 1.3 m (in

“baioneta”)

Comportarea la cutremure si avarii suferite Dintre particularitatile comportarii la cutremure si avariilor inregistrate, cele mai

semnificative pentru aceasta sectiune sunt: O accentuare a avariilor (ca numar, gravitate si extindere pe nivelurile superioare) la

peretele structural median longitudinal, atat sub forma fisurilor sau crapaturilor verticale (o parte dintre ele din fenomenul de contractie) cat si sub forma fisurilor sau crapaturilor oblice, aparute pe portiunile unde distanta dintre peretii transversali este mai mare (din insuficienta armare pe inima la forta taietoare). Aceste fenomene au aparut mai pregnante la cladirile cu sectiune “OD” a caror axa longitudinala a fost orientata pe directia predominanta de actiune a seismului major din 04.03.1977;

Fisuri patrunse, oblice si mai ales in forma de “x” a montantilor centrali dintre cele doua usi care strapung peretii structurali transversali si care incadreaza casa scarii;

Fisuri numeroase in plansee, in mare parte existente inainte de seisme, datorate deschiderilor relativ mari ale placilor si agravate la cutremure;

Separari ale peretilor de inchidere si compartimentare de structura de beton; Datorita decalarilor intre tronsoane au aparut avarii la rosturi.

Spre deosebire de celelalte sectiuni tip, la aceasta sectiune avariile grave apar relativ brusc, neanuntate de aparitia unor fisuri inclinate in peretii structurali. Aceasta confera mecanismului de cedare un caracter de pierdere de stabilitate.

Page 50: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Sectiunea “MIF8” Descriere, alcatuire si structura Sectiunea “MIF8” este cu o structura de tip “celular” executata cu regim de

inaltime S+P+6 -11 etaje, in trei variante in ce priveste destinatia parterului: cu locuinte la toate nivelurile, inclusiv la parter, cu magazine la parter sau cu crese si gradinite la parter. Aceasta sectiune a fost folosita in perioada 1973-1976 la 235 de tronsoane cu circa 9000 de apartamente, realizate grupat in mai multe cartiere: Drumul Taberei, Soseaua Giurgiului, Berceni, Parcul Tineretului, Pantelimon, D-na Ghica, Lacul Tei, Calea Dorobantilor si Bulevardul 1 Mai, precum si cateva cladiri izolate pe Soseaua Iancului si in Titan.

Structura de rezistenta este compusa din pereti structurali de beton armat pe ambele directii (formand un nucleu central), plansee, grinzi si stalpi din beton armat din care peretii structurali, stalpii si grinzile longitudinale din beton armat monolit iar grinzile transversale, planseele si scarile din beton armat prefabricat, in zona rezemarii panourilor de planseu pe peretii structurali realizandu-se subcenturi.

Peretii structurali (armati cu plase sudate in inimi si cu PC52 in bulbi) au grosime de 18 cm, mai putin cei din zona nucleului central care au 22 cm la parter.

Stalpii perimetrali au sectiuni de 110x25, marca betonului este B200, iar in cazul cladirilor cu magazine sau crese-gradinite la parter, B250 pentru acest nivel, ca si toate grinzile prefabricate.

Peretii de inchidere si compartimentare sunt din beton celular autoclavizat (blocuri sau fasii) iar din 1976 exista chiar si o varianta cu elemente prefabricate din beton armat de 7 cm grosime.

Page 51: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

La varianta cu crese-gradinite dispar peretii structurali mediani din exteriorul nucleului central. De asemenea pentru zonele in care s-au proiectat la gradul 8 de seismicitate (Parcul Tineretului) au fost adaugati pereti structurali transversali suplimentari la cele 4 colturi ale cladirii.

Comportarea la cutremure si avarii tipice suferite Ca particularitati si aspecte specifice de comportare la cutremure a cladirilor cu pereti

structurali de beton armat executate cu sectiune “MIF8” se mentioneaza: Fisurarea sau craparea oblica sau in “x” a peretilor structurali transversali centrali, exteriori

nucleului, produse in general la nivelurile inferioare, in cazuri mai grave extinzandu-se chiar si la nivelurile superioare. Acolo unde orientarea cladirii a favorizat acest lucru, s-au inregistrat aceleasi tipuri de avarii si la peretii structurali longitudinali;

Fisuri si crapaturi verticale in zonele de intersectie ale peretilor structurali exteriori nucleului, de pe cele doua directii principale, datorita faptului ca planseul nu a constituit o “saiba” rigida si rezistenta, decat in cazul celor monolite;

Fisurarea si craparea riglelor de cuplare (mai ales a celor transversale) mai pronuntata la treimea inferioara dar deseori extinse la toate nivelurile;

Rareori s-au observat fenomene de striviri in stalpi sau bulbi, fiind in general reduse ca intindere (30-50cm) si reprezentand numai un inceput de flambare a armaturilor longitudinale, in cazurile in care etrierii erau mai rari sau chiar lipseau pe portiuni mai intinse.

In comparatie cu alte sectiuni, sectiunea “MIF8” prezinta o comportare mai omogena si cu o mai egala repartizare a avariilor pe inaltimea cladirilor, cu o gravitate mai redusa, ne semnalandu-se rupturi sau dislocari, in special datorita nucleului central, suficient de rigid si rezistent.

Page 52: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Sectiunea “MIF4”

Descriere, alcatuire si structura Sectiunea “MIF4” este cu o structura de tip “celular” executata cu regim

de inaltime S+P+10 etaje, in doua variante in ce priveste destinatia parterului: cu locuinte la toate nivelurile, inclusiv la parter, cu magazine la. Aceasta sectiune a fost folosita in perioada 1970-1976 la 91 de tronsoane cu circa 5000 de apartamente, realizate grupat in mai multe cartiere: Drumul Taberei, Soseaua Giurgiului, Pantelimon, Bulevardul Titulescu, Lacul Tei, Soseaua Alexandria, Soseaua Iancului , Colentina si Militari.

Structura de rezistenta este constituita din pereti structurali de beton armat monolit pe ambele directiiinsuficient armati (doi pereti longitudinali mediani si trei transversali intrerupti la mijloc) initial cu grosimi uniforme de 20cm mai apoi 25 cm la parter si 18 cm in rest, plansee prefabricate (B300) si grinzi transversale prefabricate de 20x48 (B250) iar stalpi din beton armat monolit de 30x90 cm.

Peretii de inchidere si compartimentare sunt din beton celular autoclavizat (blocuri sau fasii) iar ulterior peretii exteriori s-au realizat din panouri prefabricate.

Page 53: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Comportarea la cutremure si avarii suferite Dintre particularitatile comportarii la cutremure si avariilor

inregistrate, cele mai semnificative pentru aceasta sectiune sunt: Cele mai frecvente avarii sunt in peretii structurali transversali,

cuplati prin rigle de cuplare pendulare la nivelul planseelor,sub forma de fisuri si crapaturi oblice, in “x” si in dublu “x” sau chiar fisurari neregulate, dezvoltate uneori chiar pana la 2/3 din inaltime.Peretele transversal central a fost, se pare, cel mai avariat;

In peretii structurali longitudinali au aparut frecvent fisuri verticale (datorate fenomenelor de contractie) si mai rar fisuri oblice, cu precadere la tronsoanele cu orientare dezavantajoasa.

Peretii structurali de pe cele doua directii formeaza in realitate profile din pereti structurali care se pare ca au lucrat in intregime, astfel explicandu-se avariile produse;

Fisuri si crapaturi sau chiar ruperi ale grinzilor de legatura din culoar, dintre peretii structurali transversali

Fisurarea si craparea legaturilor la reazemele rampelor de scari, mergand uneori pana la deplasari pe verticala ale acestora, datorita “galoparii” asincrone longitudinale, a celor doua “corpuri” longitudinale ale cladirii, separate de culoarul central;

Separari ale peretilor de inchidere si compartimentare de restul structurii din beton armat, crapaturi si fisuri oblice si in “x”.

Page 54: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Sectiunea “CADRE 6,00 x 6,00” Descriere, alcatuire si structura Sectiunea “CADRE 6,00 x 6,00” s-a realizat in perioada 1974-1976, pe magistralele

principale din Bucuresti (Calea Dorobantilor, Soseaua Pantelimon, Bulevardul Titulescu, Bulevardul 1 Mai, Soseaua Colentina) sub forma de locuinte cu S+P+10-12 etaje avand la parter sau chiar la parter zi mezanin spatii comerciale.

Trama de 6 x 6 a rezultat ca rationala pentru inscrierea functiunilor comerciale. Tronsoanele au, in general, lungimi de 30,50 m si latime de 12,50-13,00 m, casa scarii si

lifturile fiind in mod uzual dispuse in afara conturului dreptunghiular, pentru obtinerea unui spatiu de 12x30 liber la parter. (Fig. 3.5 – Anexa 3).

Compartimentarile apartamentelor sunt realizate din fasii si/sau blocuri de beton celular autoclavizat dispusi pe grinzi sau pe planseele din beton armat. Peretii exteriori, cu goluri mari de ferestre, sunt realizate din blocuri de beton celular autoclavizat.

Structura de rezistenta a blocurilor este alcatuita din cadre de beton armat monolit , B250-300, armate cu otel OB38 si PC52.

Planseele cu dale de 5.70x5.70 s-au realizat in urmatoarele solutii: Panouri si semipanouri de 2.65x5.70x0.15 cu monolitizari largi in fasia centrala si pe

reazeme, care sa constituie continuitati in vederea realizarii unor placi continue, cu rezemare pe patru laturi si armare pe doua directii.

Predale (cate doua) de 2.83x5.70x0.05 cu suprabetonare de 10 cm care sa constituie o placa unica rezemata pe patru laturi

Dale din beton armat monolit de 15 cm grosime turnate pe cofraje refolosibile.

De la etajul 1 pana la ultimul, grinzile isi pastreaza sectiunea constanta de 30x55 cm pe contur si 30x65 cm la interior. Sectiunile stalpilor variaza pe inaltimea cladirii in mai multe trepte (la etajele 1, 5 si 8)

Page 55: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Ansamblul de cadre din beton armat monolit, in sens transversal cu doua deschideri si in sens longitudinal cu 5 deschideri, au fost conformate si dimensionate pentru gradul VII de protectie antiseismica.

Sistemul de fundare, alcatuit din benzi continui din beton armat dispuse in lungul cladirii sub cele trei linii de cadre constituie impreuna cu planseul de peste subsol si “peretii subsolului” o cutie antiseismica rigida.

Comportarea la cutremure si avarii suferite Dintre particularitatile comportarii la cutremure si avariilor inregistrate, cele

mai semnificative pentru aceasta sectiune sunt: Crapaturi in peretii de inchidere si compartimentare realizati din beton celular

autoclavizat, cu dezvoltari mai pronuntate la parter si/sau mezanin, diminuate catre nivelurile superioare;

O parte dintre peretii din panouri de beton celular autoclavizat s-au desprins pe contur, creand linii separatoare intre panouri si plansee;

La o parte dintre pereti, crapaturile au fost patrunse ducand la dislocari importante;

S-au inregistrat avarii la zona rosturilor; S-au produs fisuri si crapaturi inclinate in grinzi, in zonele de langa reazeme; In zona casei scarii, s-au produs fisuri inclinate la grinzile paralele cu fatada

posterioara, la primele niveluri;

Page 56: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Consideratii finale in urma avariilor suferite de cladirile rigide P13 Din precedentele descrieri ale efectelor seismelor majore din 1977, 1986 si 1990, asupra cladirilor cu

pereti structurali de beton armat, realizate in perioada 1963-1976 se pot desprinde urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate: Este necesar sa se aplice metode si procedee de calcul si conformare complexe, potivit celor mai recente

cercetari in domeniu, de preferat in domeniul dinamic neliniar (metoda B- cod P100-92), sau conform metodei A (cod P100-92) dar cu o conformare conform cod P85-96;

Trebuiesc evitate structurile care prezinta cate o singura linie de pereti structurali de beton armat (longitudinal sau transversal) indiferent de pozitie;

Trebuiesc evitate structurile cu disimetrii atat geometrice (in sectiuni, plan sau pe verticala), cat si cele de materiale;

Forma in plan si pe verticala a cladirilor trebuie sa fie cat mai simpla, evitandu-se decalaje intre liniile de pereti, “in trepte” sau “in baioneta”;

In cazul tronsoanelor cu caracteristici dinamice diferite, acestea trebuiesc separate prin rosturi mai mari, pentru a nu aparea ciocniri care sa produca avarieri locale

In cazul tronsoanelor cu caracteristici dinamice apropiate si cu aceiasi inaltime, o solutie poate, ar fi sa se lege la partea superioara , pentru a se asigura o oscilare “in grup” sau “in faza”, spre a se evita ciocnirile, si a se obtine o amortizare mai puternica a oscilatiilor pachetelor de tronsoane;

Rosturile de lucru trebuiesc practicate numai in locurile indicate de proiectant sau cu acordul scris al proiectantului si tratate in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare sau cu cele ale proiectantului;

Trebuiesc evitate pe cat posibil realizarea de profile din pereti structurali nesimetrice, care sa lucreze in totalitate pe ambele directii, si care datorita disimetriilor (L sau T) ar conduce la cerinte de rezistenta si ductilitate diferite sensibil in cele doua sensuri ale actiunilor seismice;

Trebuiesc evitate pe cat posibil cladirile cu niveluri slabe, sau in situatia in care, inevitabile, acestea apar, trebuiesc luate masuri specifice de conformare si dimensionare, care sa tina cont prin aplicarea unor metodologii de calcul complexe, de existenta acestor zone slabe ca rigiditate si/sau capacitate de rezistenta;

Evitarea modurilor de cedare neductile si/sau casante(fragile).

Page 57: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Avand in vedere ca fiecare tip de structura contine gandirea si conceptele codurilor vremii aplicate in proiectare atunci putem spune ca deficientele semnalate pot fi deficiente solitare din nepriceperea proiectantilor sau deficiente majoritare datorate imperfectiunii codurilor si normativelor.

Raspunderea insa cade deopotriva atat asupra autorilor de coduri, atunci cand a fost vorba de “ignoranta” sau “rea vointa”, cat si asupra proiectantilor siexecutantilor.

Page 58: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

OBSERVATII GENERALE CU PRIVIRE LA COMPORTAREA CLADIRILOR CU NIVEL SLAB (P13)

Cladirile cu nivel slab constituie una dintre cele mai studiate categorii in intreaga lume, datorita gradului mare de raspandire :SUA, Japonia, Romania, Macedonia, Grecia, Turcia, Algeria,etc, si in general in multe alte tari care din fericire nu sunt dispuse in zone seismice, sau cu seismicitate ridicata.

Cladirile cu nivel slab, sunt cladiri la care unul sau mai multe niveluri are/au rigiditatea cat si capacitatea de rezistenta mult inferioara celorlalte niveluri. De cele mai multe ori acest lucru se intampla datorita conferirii unei alte destinatii, fata de celelate , respectivelor niveluri.

Caracterizarea corecta a unor asemenea niveluri se face ca: Nivel slab ca rigiditate – soft storey Nivel slab din punct de vedere al capacitatii de rezistenta – weak storey Nivel slab ca rigiditate si capacitate de rezistenta – soft & weak storey

De obicei nivelul slab are inaltimi mai mari ale elementelor verticale (stalpi) si in general este lipsit de aportul substantial al peretilor (fie de inchidere si compartimentare, de tip panouri de umplutura sau chiar a peretilor structurali);

Page 59: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

O cladire cu nivel slab poate avea localizat acest nivel fie la parter, fie oriunde in alta parte pe inaltimea cladirii sau chiar ultimul nivel. Este obisnuit insa ca acest nivel sa fie chiar parterul, iar spatiile de la parter au o destinatie de tip magazine, spre deosebire de restul nivelurilor care in principiu au o destinatie de locuinte.

La acest tip de cladiri colapsul unui nivel (de obicei cel slab), datorita insuficientelor de rigiditate si capacitate de rezistenta, functie de pozitie, poate duce la colapsul general al intregii cladiri.

Coroborand lipsa de rigiditate, de capacitate de rezistenta la incovoiere si compresiune excentrica cu tendinta de cedare fragila a stalpilor de la nivelul slab, dintre toate cladirile realizate in lume, dupa diverse coduri de proiectare (americane, japoneze, si romanesti – P13) sunt cele cu cel mai mare potential de degradare in urma seismelor cumulate.

In afara cladirilor cu niveluri slabe, proiectate ca atare, in conditii seismice, conform normelor si standardelor acelor vremuri, pot aparea cladiri sau constructii cu niveluri sau zone slabe in urma interventiilor pentru “punere in siguranta” ordonate de conducerea tarii, dupa seismul major din 1977. (de exemplu Hotel Ambasador caruia I s-au adus consolidari pe S+P+6E, fara a le continua si pe celelalte 4 niveluri existente care devin niveluri slabe, cu atat mai mult cu cat cladirea se inscrie in grupa tipologica a cladirilor vechi care nu au fost proiectate pentru actiuni seismice).

Page 60: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

In Algeria, in Turcia, in Grecia, Macedonia sau SUA, aceste cladiri au avut profund de suferit in urma cutremurelor si numai in putine cazuri sa le zicem “accidentale” nu au existat sau au fost impiedicate pana la urma colapsurile generale (deseori datorita unor fenomene de ajutorare neasteptata provenita de la peretii de zidarie, existenti).

In urma cutremurului din 4 martie 1977, o cladire cu S+P+4E, pe b-dul Bratianu (vis a vis de magazinul Cocor), ce adapostea la parter pogoria “Valea Calugareasca” iar la etaje locuinte, s-a prabusit. Practic parterul a disparut (stalpii strapungand planseul peste parter) restul cladirii, ca un corp rigid s-a prabusit.

In urma tuturor studiilor de caz parametrice, realizate au iesit ca evidente urmatoarele aspecte generale privind raspunsurile seismice structurale” Datorita rigiditatii inferioare la nivelul etajului slab, cea mai mare parte a deplasarilor se

consuma in zona acestuia. Spre exemplu, in cazul parterului slab se constata ca circa85-90% din deplasari sunt consumate la parter restul de 10-15% revenind celorlalte niveluri. Practic comportarea este similara ca aceea a unui pendul peste care se afla un corp rigid.

Din aceasta cauza atat deplasarile relative de nivel D, cat si rotirile relative de nivel q, sunt extrem de mari in aceasta zona si relativ normale pentru restul nivelurilor. S-a putut constata pentru acestea indiferent de nivelul de acceleratie al excitatiei seismice (intre 0.12g-0.32g), rotirile relative de nivel raman sub valoarea admisa de noul P100-92 si anume sub 3.5‰;

Se remarca o puternica corelatie intre lipsa de rigiditate (soft) ce conducea la deplasari mari si lipsa de capacitate de rezistenta (weak) ce conduce atat la disipari majore de energie hysteretica cat si la cerinte de factori de ductilitate majore;

Page 61: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Exista cazuri in care, in pofida lipsei de rigiditate s-a realizat o mai corecta dimensionare a capacitatilor de rezistenta, ceea ce impiedica formarea AP la ambele capete ale stalpilor si deci la colapsul partial si evident total.

In mod constant se constata o crestere a raspunsurilor seismice rezultate din analizele dinamice neliniare fata de raspunsurile seismice pentru calculul static-liniar-conventional fie conform normelor de proiectare (P13) fie celor cf. P100-92. Astfel:

Raspuns DNL =4.5 x Raspuns cod P13= 2.25x Raspuns cod P100

sau respectiv Rraspuns cod P100 = 2.0 x Raspuns cod P13

Acceleratiile maxime de nivel prezinta o descrestere incepand de la baza catre varf dupa o lege parabolica

Vitezele relative de nivel, maxime si prin urmare si energiile cinetice de nivel sunt crescatoare de la baza catre varf.

Bratul de parghie al fortelor de inertie seismice provenite dintr-o comportare dinamica neliniare zy=(0.40-0.50)Heste destul de scazut in comparatie cu cel din calculele de cod.

Majoritatea elementelor structurale verticale (stalpi si pereti din beton armat) prezinta urmatoarele tendinte:

De rupere in sectiuni inclinate De comportare neductila Tendinte de rupere fragila

Page 62: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Avarierea grava si distrugerea AP se face prin dezvoltarea efectelor de rupere fragila, datorita a doua cauze:

Insuficienta capacitatii de ductilitate]capacitatea de rezistenta la forta taietoare este inferioara capacitatii de rezistenta la incovoiere, deci forta taietoare asociata mecanismului de plastificare depaseste capacitatea de rezistenta la forta taietoare a zonei.

Distributia armaturilor influenteaza modul de comportare. Daca pentru armaturile longitudinale pot aparea AP la capetele stalpilor, atunci armatura transversala poate influenta modul de rupere. Cedarea din forta taietoare se va face acolo unde sectiunea este mai slaba, si anume in zona mediana a stalpului, unde M=0, Q=ct iar etrierii conform prescriptiilor de proiectare, pot fi mai rari fata de zonele de confinare a AP.

Page 63: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 64: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 65: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 66: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 67: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 68: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 69: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 70: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 71: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 72: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 73: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

OBSERVATII GENERALE CU PRIVIRE LA COMPORTAREA CLADIRILOR CU STRUCTURA DUALA (P13)

Pentru structurile idealizate si pentru studiile de caz reale au fost realizate peste 100 de modele de calcul structural avand la baza o cat mai fina parametrizare: Modelare reala sau cu condensari pe orizontala si/sau

verticala;

Sensul de realizare a modelului (stanga-dreapta si/sau dreapta-stanga);

Efectul Interactiunii Teren Structura (ITS);

Intensitatea excitatiei seismice;

Regimul de inaltime;

Fractiunea din amortizarea critica;

Degradari de rigiditate si/sau de rezistenta.

Page 74: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

In urma acestor studii de cazuri se pot stabili urmatoarele “simptome” cu caracter de generalitate:

In urma unui cutremur sever, rigiditatile elementelor structurale componente scad (prin degradare) ceea ce duce, inevitabil, la cresterea perioadelor proprii de vibratie, T1, de circa 2 ori, ceea ce inseamna ca pe ansamblu rigiditatea s-a redus la circa 0.7 din valoarea initiala;

Desi, aparent, printr-o degradare de rigiditate produsa de un seism (cu cresterea perioadelor proprii de vibratie) la o noua actiune seismica cerintele par sa scada atat pentru drifturi, cerintele de ductilitate, disiparea de energie cat si pentru coeficientii seismici de baza, totusi este o concluzie eronata. In acest sens se recomanda calculul cerintelor de ductilitate ca raporarte intre deplasari (rotiri) ultime din calculul corespunzator cladirii cu rigiditatea degradata si deplasarea (rotirea) la initierea curgerii, pentru stadiul initial al cladirii:

Page 75: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 76: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Bratul de parghie zy=0.60-0.66H

Disiparea de energie este relativ uniforma pe verticala si predominanta la baza 25-35% (prin plastificarea tuturor elementelor verticale);

Elementele structurale de tip pereti structurali de beton armat, legate pe ambele directii formeaza “profile din pereti structurali de beton armat” cu un comportament favorabil din punct de vedere al rigiditatilor dar total nefavorabil din punct de vedere al zonelor intinse sau comprimate.

Page 77: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 78: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 79: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 80: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 81: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 82: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 83: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 84: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 85: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 86: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 87: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 88: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 89: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 90: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 91: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 92: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 93: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 94: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 95: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 96: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 97: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 98: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 99: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 100: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 101: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 102: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 103: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 104: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 105: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 106: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 107: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 108: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

OBSERVATII GENERALE CU PRIVIRE LA COMPORTAREA CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI CUPLATI DE TIP “CELULAR” (P13)

In general, din punct de vedere al calculelor conform codului P100-92, cu rigiditati initiale, raspunsurile seismice structurale se pot incadra in niste limite normale.

In schimb daca se lucreaza, conform codurilor de cadre si de pereti din beton armat, in vigoare, cu rigiditati conventionale, reduse, chiar dintr-un calcul de cod, rotirile relative de nivel depasesc nivelul admisibil de 3.5‰ ajungand la depasiri cuprinse intre 100 si 200%.

Calculele dinamice neliniare avand ca excitatie seismica accelerograme selectate, pe baza spectrelor seismice de raspuns de proiectare, astfel incat sa ofere raspunsuri seismice maxime posibile, releva rotiri relative de nivel mult sporite de circa 250-350%, fata de cele acceptate conform P100-92.

Disiparea de energie se realizeaza, in special, pe zona treimii inferioare unde energia disipata reprezinta circa 65-70 % din energia disipata in totalitate.

Coeficientii seismici de baza pentru o comportare plastica cby sunt de circa 2.00-2.50 ori mai mari decat cei corespunzatori codului P100-92

Bratul de parghie zy=(0.55-0.65)H Asa cum am mai mentionat, pot aparea si cazuri in care structura este

prevazuta si cu unul sau mai multe niveluri slabe: Fie prin renuntarea la peretii structurali de beton armat la parter si introducerea de stalpi

(cadre); Fie prin reducerea semnificativa (uneori totala) a numarului de pereti despartitori, de

inchidere sau compartimentare.

Page 109: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

OBSERVATII GENERALE CU PRIVIRE LA COMPORTAREA CLADIRILOR CU STRUCTURA IN CADRE (P13)

In marea majoritate a cazurilor, cu mici exceptii, aceste structuri prezinta urmatoarele deficiente: Insuficienta rigiditate la deplasari orizontale; Insuficienta capacitate de rezistenta la incovoiere si/sau forta taietoare La analizarea comportarii acestui tip de structuri, trebuiesc avute in

vedere conceperea unor modele de calcul structural combinate, atat pentru cadre “pure” dar si pentru cadre cu panouri (pereti) de umplutura.

In cazul atacurilor seismice repetate, prin cumulare succesiva, reducerea rigiditatilor relative de nivel poate ajunge la circa 60-70% din valorile initiale.

30-35% din energia disipata prin deformatii postelastice este consumata la baza si 60-70% impreuna cu celelalte niveluri din treimea inferioara.

Propunerile de interventii pentru punerea in siguranta prin camasuirea stalpilor si grinzilor nu rezolva ambele insuficiente majore, si ele se pot face fie : Local, pentru evitarea tendintelor de cedare (de orice fel) Partial in combinatie cu alte sisteme sau subsisteme structurale.

Page 110: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

Atunci cand structura sufera de un singur tip de deficienta , se doreste eliminarea acesteia, dar orice interventie realizata pentru suprastructura are repercursiuni asupra substructurii si fundatiilor. Solutiile de interventie recomandabile sunt:

Implantarea unor subsisteme structurale de tip pereti structurali de beton armat, care sa camasuiasca cel putin 1-2 stalpi existenti (pentru preluarea de forta axiala);

Subsisteme structurale de tip cadre perimetrale de beton armat sau metalice, care sa se comporte, eventual ca un “tub exterior” si care sa realizeze atat o “incorsetare” a structurii cat si o eficienta in executie (in dorinta de a se realiza lucrarile cu locatarii in interior).

Deseori specialistii trebuie sa foloseasca o multitudine de programe de calcul, pentru a surprinde comportarea corecta sau cat mai aproape de realitate, a unor cladiri cu o structura ce iese din tiparele clasice.

Aparitia unor neregularitati, geometrice (in plan, sau pe verticala), structurale (tipuri de sectiuni transversale ale elementelor structurale, pozitii sau orientari ce se modifica pe verticala, etc) trebuie foarte bine analizata si modelata (prin calibrari succesive) astfel incat concluziile obtinute sa reflecte, daca se poate, cat mai fin realitatea.

Page 111: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A

0.0

E+00

1.0

E+10

2.0

E+10

3.0

E+10

4.0

E+10

5.0

E+10

6.0

E+10

7.0

E+10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

G=100tf/niv G=200tf/niv G=300tf/niv G=400tf/niv G=500tf/niv

Page 112: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 113: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 114: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 115: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 116: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 117: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 118: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 119: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 120: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 121: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 122: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 123: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 124: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 125: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 126: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 127: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 128: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 129: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 130: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 131: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 132: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 133: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 134: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 135: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 136: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 137: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 138: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 139: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 140: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 141: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 142: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 143: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 144: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 145: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 146: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 147: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 148: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 149: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 150: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 151: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 152: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 153: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 154: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 155: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 156: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 157: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 158: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 159: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 160: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 161: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 162: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 163: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 164: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 165: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 166: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 167: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 168: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 169: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 170: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 171: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 172: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 173: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 174: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 175: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 176: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 177: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 178: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 179: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 180: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 181: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 182: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 183: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 184: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 185: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 186: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 187: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 188: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 189: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 190: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 191: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 192: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 193: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 194: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 195: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 196: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 197: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 198: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 199: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A
Page 200: Expertizare Si Con Solid Are - Partea a III-A