Expertiza contabilă 2010

EXPERTIZA CONTABILĂ

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile? Expertizele contabile sunt reglementate astfel:a) legal: OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu

modificarile si completarile ulterioareb) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penalac) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor

Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile? Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa

Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Această exclusivitate rezultă din art. 6 lit. d) din O.G. nr. 65/1994. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 65/1994, experţii contabili pot să îşi exercite profesia individual sau se pot constitui în societăţi comerciale, potrivit legii.

Expertizele contabile şi extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizaţi cu studii medii sau superioare şi nici de alţi profesionişti. Lucrările efectuate de aceştia, chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile? Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi

extrajudiciare, regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: expertize amiabile (la cerere), expertize financiar-contabile, arbitraje în cauze civile, expertize de gestiune.

Norma profesională nr. 35 stipulează că expertizele contabile pot fi efectuate numai de către persoanele are au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul CECCAR.

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare? Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi modul de

efectuare a expertizelor contabile, îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală şi în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit, conţin reglementări opozabile expertizei în general.

Codul de procedură civilă prevede:- când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor

specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată.

- Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţă, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de pe lista întocmită de biroul legal de expertiză. Încheierea de numire va stabili şi plata experţilor.

- Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.

- Dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experţilor. În situaţia în care expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.

- Expertul va depune un jurământ în camera de consiliu, îndată după numire, fără citarea părţilor. Instanţa va constata depunerea jurământului prin Încheiere.

- Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal.

~ 1 ~

- Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.

- În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.

- Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie.

- Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.

- Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare de mită. La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate dispune majorarea onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor. Dacă expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.

Unele dintre dispoziţiile procedurale sunt completate cu cele privitoare la proba testimonială (cu martori).Codul de procedură penală prevede:- atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt

necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în materie penală. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei.

- Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul., termen la care se aduc la cunoştinţa părţilor şi a expertului contabil obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă şi li se pune în vedere că au dreptul să facă pbservaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor.

- Expertul are dreptul să ia la cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei cu încuviinţarea organului de urmărire. Părţile, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, pot da expertului explicaţiile necesare.

- După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei.

- Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către acelaşi expert, fie de către altul. De asemenea, când se socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile.

- independenţa expertului contabil;- competenţa expertului contabil;- calitatea expertizelor contabile;- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;- acceptarea expertizelor contabile;- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

6. Comentaţi norma de comportament profesional ”acceptarea expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.

Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă şi competenţă.

COMENTARIIAcceptarea expertizelor contabile trebuie să aibă caracter de universalitate.

~ 2 ~

Expertiza contabilă 2010Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice

sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.În misiunile privind expertizele contabile principiul acceptării acestora trebuie analizat. Interpretat şi mai ales

aplicat în strictă concordanţă cu independenţa, competenţa şi incompatibilitatea expertului contabil.Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având

întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă”următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:

(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;

(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi 3512.

Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.Este recomandabil ca, în cazul de neacceptare a expertizei contabile solicitate, refuzul să fie prezentat

solicitantului în scris, cu prezentarea explicită a motivului temeinic invocat.Expertul contabil care a acceptat o expertiză contabilă trebuie să efectueze personal lucrarea. Dacă după

acceptarea expertizei intervine un motiv temeinic care să-l împiedice să finalizeze lucrarea, expertul contabil trebuie să aducă aceasta la cunoştinţa solicitantului, eventual dovedind situaţia în care se află cu acte cum ar fi: adeverinţe, certificate de boală etc.

Consecinţa apariţiei motivului temeinic este înlocuirea expertului contabil. Dacă în cauză se află un expert contabil recomandat de către parte sau un expert contabil care a contractat o expertiză contabilă extrajudiciară, este recomandabil ca solicitantul lucrării să fie îndrumat spre alţi experţi contabili nominalizaţi. Desigur, este dreptul solicitantului de a-i accepta sau nu.

7. Comentaţi norma de comportament profesional ”independenţa expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

COMENTARIIExpertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri

ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.

3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.

3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.

3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.

3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.

3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă”care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

~ 3 ~

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare pot fi efectuate numai de către experţii contabili şi societăţile de expertiză contabilă membri al CECCAR. Calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în una dintre secţiunile Tabloului Corpului, se dovedeşte cu legitimaţia (carnetul) de membru, vizat(ă) anual.

La nivelul filialelor CECCAR, directorii executivi trebuie să organizeze şi să asigure evidenţa experţilor contabili şi a societăţilor de expertiză contabilă în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale. Pentru aceasta trebuie să afişeze lista experţilor contabili şi a societăţilor de expertiză contabilă judiciară şi extrajudiciară, actualizată trimestrial.

Expertul contabil trebuie să ţină cont de particularităţile privind incompatibilitatea expertului contabil în demersul efectuării expertizelor contabile, incompatibilitatea expertului contabil trebuind să fie în strictă conformitate cu reglementările Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală.

În toate cazurile în care experţii contabili solicitaţi să facă expertize contabile judiciare şí extrajudiciare se află într-o stare de incompatibilitate, aceştia au obligaţia deontologică să se abţină de la efectuarea expertizelor contabile, relevând solicitantului starea de incompatibilitate în care se află.

În cazul expertizelor contabile judiciare, atunci când incompatibilitatea este reglementată de lege. Încălcarea atrage nulitatea absolută.

Consecinţele nerespectării stricte a regulilor de independenţă a expertului contabil în cazul elaborării de expertize contabile extrajudiciare sunt mai atenuante, putându-se invoca nulitatea lor relativă sau chiar ignora în demersul atingerii scopurilor în care au fost solicitate şi elaborate.

8. Comentaţi norma de comportament profesional “calitatea expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

COMENTARII3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil

trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.

3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Ne-documentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate.

3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.

3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.Calitatea expertizelor contabile poate fi observată mai degrabă ca o consecinţă a competenţei profesionale şi

a independenţei expertului contabil decât ca un principiu de sine stătător. În argumentările sale privind utilitatea expertizelor solicitate, expertul contabil trebuie să orienteze solicitanţii către formularea de obiective concrete, formulate clar, fără echivoc.

Calitatea expertizelor contabile trebuie argumentată, justificată. Este raţiunea pentru care expertiza contabilă trebuie să se finalizeze într-un raport scris din care trebuie să rezulte întinderea lucrărilor, constatările efectuate, documentele care au fost consultate şi justificarea concluziilor formulate la fiecare obiectiv în parte.

Principala consecinţă a calităţii necorespunzătoare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este neluarea în considerare de către solicitanţi, cu sau fără motivare.

~ 4 ~

Expertiza contabilă 20109. Comentaţi norma de comportament profesional “responsabilitatea efectuării expertizelor contabile”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare

este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract.COMENTARII3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui jurământ

adecvat confesiunii religioase a expertului(-ţilor) contabil(i), după cum urmează:(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie,

jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi pe

conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. (iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune (depun)

jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu. 3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor

care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).

3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

Responsabilitatea expertizelor contabile este întărită de jurământ. Expertul contabil, la intrarea în profesie (la obţinerea calităţii de expert contabil) depune un jurământ scris, deontologic, profesional, de care trebuie să ţină seama în realizarea tuturor misiunilor sale.

Codul de procedură civilă reglementează jurământul confesional, în ceea ce priveşte responsabilitatea efectuării expertizelor contabile judiciare dispuse în procesele civile.

Responsabilitatea în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare, ca în orice domeniu al activităţii umane, este relativă, ea putând fi apreciată diferită de către expertul contabil şi de către utilizatorii expertizelor contabile.

10. Comentaţi norma de comportament profesional “competenţa expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.

COMENTARII3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi

tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.

3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.Calitatea de expert contabil trebuie dobândită în condiţiile legislaţiei în vigoare.Competenţa profesională a expertului contabil trebuie întreţinută printr-o pregătire profesională continuă.Experţii care au efectuat perioada de stagiu de trei ani sunt scutiţi de obligaţia urmării cursurilor de pregătire

profesională anuală continuă pentru o perioadă de doi ani de la dobândirea calităţii de expert contabil.Refuzurile nejustificate ale membrilor Corpului de a urma cursurile de pregătire profesională anuală continuă

se sancţionează cu suspendarea acestora din Tabloul Corpului.

11. Comentaţi norma de comportament profesional “secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

COMENTARII

~ 5 ~

3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.

3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă, nici să confirme faptele care îl privesc pe clientul său,

chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. În expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare secretul profesional şi confidenţialitatea profesională trebuie accentuată şi nu atenuată.

În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi atât din oficiu, cât şi la recomandare părţilor, sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciare care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi pot să-l consulte.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil, asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în societate”.

Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :

- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă.

- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.

- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului

~ 6 ~

Expertiza contabilă 2010profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile, expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi, iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.

În cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil, în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu ).

În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite organului abilitat, dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi

confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare?Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi

de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie să se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul”intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai mulţi experţi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi cauză?

- Colegial, răspunzător

15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la:

- integritate- obiectivitate- independenta- secretul profesional- respectarea normelor tehnice si profesionale

~ 7 ~

- competenta profesionala- comportarea deontologicaStandardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:- independenta expertului contabil- competenta expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR? Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi

autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele

capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o

opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se

pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;

d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;

e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil. Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă relativă.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala

Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fară să fie afectată judecata

profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentă:— reprezinta capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau

eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;— este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu

orice alta activitate curentă.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberală, cu deosebire

auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masură de a influenta lucrările profesionistului contabil.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

~ 8 ~

Expertiza contabilă 2010Expertiza contabilă este activitatea depusă de o persoană autorizată de lege pentru reconstituirea realităţii

operaţiilor economice şi/sau financiare pe baza documentelor, datelor şi informaţiilor din contabilitate.Este o lucrare personală care cuprinde nu numai rezultatul examinării faptelor d.p.d.v. formal şi material, dar

şi părerea expertului asupra cauzelor şi efectelor în legătură cu obiectul cercetat.Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită cunoştinţe de

strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de

judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Ele pot fi dispuse sau acceptate, le cererea părţilor implicate în procesul judiciar, în toate fazele de desfăşurare a acestuia.

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară. Principalele trăsături ale expertizei extrajudiciare sunt:a. Expertiza contabila extrajudiciară este un mijloc de fundamentare a deciziilor de conciliere între parteneri

comerciali şi de afaceri;b. Expertiza contabila extrajudiciară este activitatea prin care părţile pot dobândi lămuriri economico-

financiare din partea unor profesionişti independenţi;c. Expertiza contabila extrajudiciară se axează pe cercetarea problemelor şi obiectivelor fixate de solicitanţi

la care expertul poate să îşi aducă o contribuţie lămuritoare;d. Expertiza contabila extrajudiciară este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră

oportună în acţiunile întreprinse.

20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară. Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara

pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecatab) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico-financiara cu scopul

de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate

c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciared)are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru

lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciaree) confirma sau infirma constatarile organelor de control cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri

semnalate de acesteaf) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii

asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abateriig) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciareExpertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de

judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile? Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate

experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.

b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.

~ 9 ~

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile? Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal în care au fost solicitate.II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.III. În funcţie de natura juridică.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate? După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte

legi speciale;b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind

rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?

După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de

către clienţi.

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică? În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:- civile;- penale;- extrajudiciare.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale? Expertul contabil poate contacta părţile prevăzute în proceduri astfel:- În cauzele civile – prin citarea părţilor- În cauzele penale – numai prin încuviinţarea organelor de urmărire penală.Citarea părţilor se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

27. Contractarea expertizei contabile. Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate trebuie

programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi întinderea lucrărilor necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.

În instanţe, locul contractului îl ţine încheierea de sentinţă, iar în cercetarea penală – ordonanţa dată de organele de cercetare penală

3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul”pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului.

3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.

~ 10 ~

Expertiza contabilă 20103522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi întinderea

lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii contabili sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului se face de către organul în drept care a dispus efectuarea expertizei. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin act adiţional la contractul iniţial.

3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un program de lucru în care să se precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi modificat în timpul realizării expertizelor contabile.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize? Motivaţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

COMENTARII3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul

de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.

3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;(ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să

răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;

(iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.

3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional a expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi).

3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este şi rămâne pertinent.)

3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

~ 11 ~

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor de recuzare sau a existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare. În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza contabilă nefiind

acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare ştiinţifică, este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de expertiză contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială?

32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele contabile?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile. Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limitează strict la ceea

ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.

COMENTARII3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze

materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia

~ 12 ~

Expertiza contabilă 2010necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.

3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă vizează constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeaşi cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.

3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţă de organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în raportul de expertiză contabilă.

3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil în cazul expertizelor judiciare se compune din:

(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în procesul justiţiar

sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât şi în

posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.

3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare.

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;

(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii;(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză contabilă

solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, cum

ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă. = 36.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.

COMENTARII

~ 13 ~

3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.

3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 3523 DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

În ipoteza în care organele judiciare ar consimţi solicite expertize contabile judiciare unor societăţi de expertiză şi consultanţă contabilă, problema delegării şi supravegherii lucrărilor privind expertizele contabile judiciare s-ar impune cu necesitate. Trebuie remarcat că, într-o astfel de ipoteză, delegarea executării lucrărilor de expertiză contabilă judiciară trebuie să se facă numai acelor angajaţi ai societăţii care au dobândit legal calitatea de expert contabil şi sunt înscrişi în Tabloul Corpului. De asemenea, supravegherea lucrărilor trebuie atribuită angajaţilor societăţii de nivel ierarhic superior care au aceeaşi calitate cu executanţii lucrărilor.

În cazul angajării de expertize contabile de către societăţi de expertiză şi consultanţă contabilă sau cabinete individuale ale experţilor contabili care folosesc muncă salariată, răspunderea pentru efectuarea acestora cu respectarea normelor deontologice de lucru şi elaborate de Corp revine administratorului şi/sau şefului de cabinet, care trebui să contrasemneze lucrările elaborate şi supravegheate de subalternii lor.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor, cele implicate in proces- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate, care au legătură cu expertiza contabilă- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia

cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata

- expertizele contabile anterioare- expertizele tehnice în cauză care au legătură cu expertize contabilăExplicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa

aibă in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate. In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.

Materialul documentar specific nu trebuie anexat expertizei, dar stă adesea la baza întocmirii unor Anexe la raportul de expertiză contabilă pe care expertul contabil consideră că trebuie să le prezinte separat pentru a nu afecta conciziunea şi claritatea raportului de expertiză contabilă propriu-zis. În altă formulare, metarialul documentar specific trebuie anexat expertizei prelucrat şi nu în original sau fotocopia.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.

Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da

~ 14 ~

Expertiza contabilă 2010explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd următorii termeni de referinţă:

a. Părţile: i. Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, înscris în Tabloul experţilor

contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2, jud. Iaşi;ii. Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr.3, jud. Iaşi, reprezentată prin

manager Ion Ion.b. Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a),b),c). c. Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”. d. Valoarea contractului: 5.000 lei. e. Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010. f. Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului, iar restulpînă

la data de 05.07.2010.g. Data încheierii contractului: 15.03.2010.

CONTRACTIncheiat intre:

Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si,

SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR,s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv:Obiectivul X Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele materiale documentare:documentele a), b) si c) Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pana la data de 30.06.2010 Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si restul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010. Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract. Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.

Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv. Expertiza contabilă extrajudiciară poate fi solicitată în una din următoarele situaţii:- Pentru fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor de afaceri şi comerciali- Pentru concilierea tranzacţiilor comerciale şi de afaceri când apar conflicte între parteneri cu privire la

valoarea prestaţiilor- Pentru fundamentarea preliminară a acţiunilor adresate justiţiei în vederea eliminării unor litigii

nefundamentate- Pentru fundamentarea preliminară a acţiunilor de contestare a actelor de control în vederea acţionării

acestora.

~ 15 ~

41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile în aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.

Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi. Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă

există motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze

posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă, competenţă şi incompatibilitate.

COMENTARII3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase,

politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor

având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:

I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.

II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de

procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile.

ART. 201 (1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor

specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.

(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

~ 16 ~

Expertiza contabilă 2010 (3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia

dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.

(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.

(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.

ART. 202 (1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la

sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.

(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor. ART. 203 Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000. ART. 204 (1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. (2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la

aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare. (3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului. ART. 205 (1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt

deopotriva aplicabile expertilor. (2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui. (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000. ART. 206 Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000. ART. 207 Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un

proces verbal, intocmit potrivit art. 198. ART. 208 (1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea

partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.

(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii. ART. 209 (1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru

judecata. (2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000. (3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000. ART. 210 Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia. ART. 211 Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in

care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie. ART. 212 (1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua

expertiza. (2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii. ART. 213 (1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita. (2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere

executorie data cu citarea partilor. ART. 214

~ 17 ~

Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

ART. 235 – Codul de Procedura Civila (1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri,

miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor?

1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili pe specializări”în două exemplare.

Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20 februarie a fiecărui an.

2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni”potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie a fiecărui an.

3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni”prezentate de către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz.

În "Lista experţilor contabili pe specializări”prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.

4. "Lista experţilor contabili pe specializări”va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.

5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări “şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe specializări”se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură.

6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe specializări”de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.

Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări”primite de la filialele Corpului se comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de filiale.

46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt evidenţiate şi pe sigla CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:

- ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele

capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o

opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se

pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;

d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;

~ 18 ~

Expertiza contabilă 2010e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în

protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile? Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil,

in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme

de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.

- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie, al executivului acestuia sau în calitate de angajat

- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finaliza intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;

- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru

veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective

- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii- este angajat în cadrul unei instituţii care se află în concurenţă cu clienţii săi- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si

extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.

- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda

apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,

conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;

- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură. În cazul expertizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el poate fi

recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă). Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această dată; în

celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură civilă).Art. 204- c.pr.civ.(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la

această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.Norme:Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate, expertului sau

experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Expertii se vor recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu

citarea partilor si a expertului. Expertul contabil poate fi recuzat :- cand el, sotul sau ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot,

ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;

~ 19 ~

- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;

- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;- daca este tutore, curator al uneia din parti;- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti,

sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda

sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau

daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se

judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea

recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii

sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală, în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) “există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv”din Codul de Procedură Penală, persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.

Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

~ 20 ~

Expertiza contabilă 2010

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate”Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 “daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii”.

Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.

În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.

Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului.

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac

55. Ce se înţelege prin „abţinerea”unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o cauză?Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.

În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac

Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:

- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti

~ 21 ~

- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau

daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se

judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea

recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii

sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi(este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) “există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv”din Codul de Procedură Penală, persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.

Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

57. R ăspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale. Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care au săvârşit una din

faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni disciplinare.Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în raport cu gravitatea

abaterilor săvârşite, sunt următoarele:- mustrare- avertisment scris- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioadă de

timp de la trei luni la un an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare

şi funcţionare. Printre faptele care pot atrage răspunderea disciplinară pot fi enumerate:- Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau pe baza unui

contract în care a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil- Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional- Nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 „Norma şi comentariile misiunilor privind

expertizele contabile”- Efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea

profesiei, legal acordată- Încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,

elaborate de Corp, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.

Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor

sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;

~ 22 ~

Expertiza contabilă 2010c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului

referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele

emise de Corp;e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat

cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în

prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile

anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;

i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele

privind activitatea profesională;k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa

altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru

terţi;n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele

acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil

Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil - Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, în

cursul unui an calendaristic.Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de

gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă

fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea

profesiei.

60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul

efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:

- Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi

- Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani

- Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.

~ 23 ~

Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni

61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia

orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice

activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.

Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţie.

Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

Răspunderea civilă survine ca urmare a următoarelor acte săvârşite în timpul exerciţiului profesional:1. Neglijenţă, superficialitate, omisiune sau neîndeplinire a obligaţiilor şi atribuţiilor specifice

profesiei în efectuarea următoarelor activităţi:- Ţinerea/supravegherea contabilităţii- Întocmirea, verificare şi certificarea bilanţului contabil- Efectuarea de analize economico-financiare sau tehnice- Audit pe diferite domenii- Expertize contabile/tehnice- Acordarea de consultanţă economico-financiară, contabilă, fiscală, tehnică etc.- Întocmirea declaraţiilor fiscale- Activităţi de cenzorat şi audit financiar-contabil- Evaluări administrative- Lichidări- Alte activităţi exercitate de liber-profesionist2. Pierderea, deteriorare sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de

asigurat în vederea înregistrării şi preluării datelor financiare contabile sau evaluării tehnico-economice.

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza penală.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv, daca se afla in una din

situatiile de incompatibilitate sau de recuzare- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau

instanta de judecata- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform prevederilor legale.

Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu

incuviintarea organului de cercetare sau de judecata- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti

~ 24 ~

Expertiza contabilă 2010- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din

parti- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului

pentru munca depusa.

64. R ăspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.

Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere următoarele:- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează chiar dacă este

săvârşită fără intenţie.Răspunderea contravenţională este reglementată de dreptul procesual: codul de procedură civilă şi codul de

procedură penală.Codul de procedură civilă dispune:a. Înlocuirea expertului de către instanţăb. Aducerea în instanţă pentru lămuriric. Trimiterea în faţa autorităţilor penale în caz de bănuieli.Codul de procedură penală dispune amenda penală pentru:a. Lipsa nejustificată de la procesele penale când e citat;b. Tergiversarea îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză

contabilă.Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată prin Încheiere.Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau reducere se

poate face în termen de 10zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare, justificând de ce nu s-a putu îndeplini obligaţia.

65. Expertul recomandat de parte. Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din

prevederea art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această prevedere se completează cu disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia : „părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea li a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.”

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord cu prevederile legale?

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care:

a. a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la acesta informaţiile necesare privind activităţile clientului;

b. s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective;

c. a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este contestată de client;

d. se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;e. asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din

cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

~ 25 ~

67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?

Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit au obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond impuse

Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză contabilă.Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de

expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de procedură penală; norma profesională nr.3531).

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?

În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza (judecători, tribunale, curtea de apel, parchet, poliţie).

Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.

Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;

III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a

~ 26 ~

Expertiza contabilă 2010dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne pertinent).

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

70. Convocarea părţilor în cauze civile. Expertul contabil poate convoca părţile în cauzele civile prin citarea lor. Acest lucru se poate face prin

scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

71. Convocarea părţilor în cauze penale În cauzele penale, expertul contabil poate convoca părţile numai prin încuviinţarea organului de urmărire

penală.

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară. Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de

expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizei

contabile. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul

care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru. În cazul cauzelor penale, numărul de exemplare este mai mare, raportul de expertiză contabilă întocmindu-se în câte un exemplar pentru fiecare parte: organul care a dispus expertiza contabilă, părţile implicate în cauza penală şi expertul contabil

Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

Modificările sau ştersăturile ulterioare redactării raportului de expertiză contabilă se semnează şi se parafează de către expert.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare. Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de

expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea expertizei contabile.

De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.

Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract.

74. Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru expertizele contabile judiciare? Organul judiciar are dispune efectuarea expertizei contabile şi numirea expertului contabil trebuie să

stabilească şi onorariul acestuia.Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la

misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.

~ 27 ~

Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.

Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.

Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat; b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat (ore, zile); d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se

depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata. Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.

Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc. Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.

Dupa depunerea raportului de expertiza contabila, functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iar fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.

De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi. Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se sancţionează prin anulare de către

organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de natura jurisprudenţei . Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare abilitat, acesta fiind

sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de expertiză contabilă şi dispunerea alteia.

78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.

Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita

~ 28 ~

Expertiza contabilă 2010expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;

III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.

Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.

Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;

III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

~ 29 ~

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare?

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să

răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;

3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune ceasta, în ce situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).

Art. 212- c.pr.civ.(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă

expertiză.(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.Norme:Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de acelaşi

expert care a participat la lucrările expertizei propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate desemna un alt expert.

Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au apărut împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului.

O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se numesc, de regulă, trei experţi.

Codul de procedura penala: Art. 124. Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu

este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul. De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.

Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.

Codul de procedura penala: Art. 125. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor

raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize. Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către

organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

Formele de completare a expertizei contabile sunt:a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus

efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.

~ 30 ~

Expertiza contabilă 2010b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită

necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.

c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat, la cererea părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:

a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante. c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale. d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.f. Etc.Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către

altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor?Cine stabileşte onorariul acestora?

83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte?Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora?

Art. 120: Codul de Procedura Penala(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare

dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la

cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.

Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:

1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.

2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:

a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil

~ 31 ~

b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor

85. Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi TVA datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:

Obiectivul 1.Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru împrumuturile luate de la

firmele A si B pot fi incluse în cheltuieliObiectivul nr. 2Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la stabilirea impozitului ce trebuia

vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie – aprilie 2009Obiectivul nr. 3 Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadăObiectivul 4Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile menţionate mai

sus?Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada ianuarie aprilie

2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala.

De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare, deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA

Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina organului de cercetare penala

86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apar la expertizele contabile dispuse in procesele

judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu, cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura civila (art. 210) cat si codul de procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.

Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces. Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.

Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale”în raportul de expertiză contabilă judiciară?

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele (intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.

Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile. Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.

Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

~ 32 ~

Expertiza contabilă 2010

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila: Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat,

sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu

orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.

Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei. Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar

imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.

Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, perioada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.

Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.

90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză contabilă.

Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole: Cap. I. Introducere, Cap. II. Desfasurarea expertizei contabile judiciare si Cap. III. Concluzii,

iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului contabil.In primul capitol sunt identificate urmatoarele:3. Datele de identificare a expertului contabil: numele şi prenumele, domiciliul, nr. de carnet, locul în

Tabloul experţilor Contabili;4. Datele de identificare ale organului care a dispus efectuarea expertizei,5. Încheierea de şedinţă în cauzele civile sau ordonanţa dată de organul de urmărire penală prin care s-a

dispus efectuarea expertizei contabile cu menţionarea datei;6. Denumirea şi calitatea procesuală a părţilor cu domiciliul/sediul acestora;7. Nr./an dosar8. Natura dosarului: civil/penal;9. circumstantele care au determinat litigiul in cauza,10. obiectivele (intrebarile) expertizei, 11. materialul documentar folosit pentru rezolvarea obiectivelor (dosarul cauzei, registrele contabile), 12. actele normative ce reglementează efectuarea expertizei contabile;13. perioada de editare a raportului de expertiza, locul unde s-a desfăşurat expertiza contabilă şi dacă s-a mai

efectuat o altă expertiză contabilă14. data stabilita pentru depunerea raportului, precum şi menţionarea perioadei de prelungire cu motivaţia

aferentă In capitolul II sunt redate in paragrafe distincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de solutionare si

raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv. Se va prezenta ansamblul calculelor şi rezultatelor acestora. În cazul în care este necesar un număr mare de calcule, acestea vor fi prezentate într-o anexă ataşată

~ 33 ~

raportului. Tot în acest capitol, într-un paragraf distinct, se va menţiona când sunt opţiuni diferite ale experţilor, puncte de vedere şi justificarea acestora.

Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:

La obiectivul nr. 1 __________________________________La obiectivul nr. 2 __________________________________La obiectivul nr. n __________________________________ (Se vor relua răspunsuriledin Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm necesar să

facem următoarele precizări:______________________________________________________ (Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului expertizei

contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

91. Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile” din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.

Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.

Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi. Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia

consacrată a textelor juridice: reglementările procedurale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de la puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de auto-reglementare (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca, în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

~ 34 ~

Expertiza contabilă 2010

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)? Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele

paragrafe:15. Datele de identificare a expertului contabil: numele şi prenumele, domiciliul, nr. de carnet, locul în

Tabloul experţilor Contabili;16. Datele de identificare ale organului care a dispus efectuarea expertizei,17. Încheierea de şedinţă în cauzele civile sau ordonanţa dată de organul de urmărire penală prin care s-a

dispus efectuarea expertizei contabile cu menţionarea datei;18. Denumirea şi calitatea procesuală a părţilor cu domiciliul/sediul acestora;19. Nr./an dosar20. Natura dosarului: civil/penal;21. circumstantele care au determinat litigiul in cauza,22. obiectivele (intrebarile) expertizei, 23. materialul documentar folosit pentru rezolvarea obiectivelor (dosarul cauzei, registrele contabile), 24. actele normative ce reglementează efectuarea expertizei contabile;25. perioada de editare a raportului de expertiza, locul unde s-a desfăşurat expertiza contabilă şi dacă s-a mai

efectuat o altă expertiză contabilădata stabilita pentru depunerea raportului, precum şi menţionarea perioadei de prelungire cu motivaţia

aferentă

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă? Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul

contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate

- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.

- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar”în cazul unei expertize judiciare? Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces şi care

au legătură cu expertiza contabilă- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate care au legătură cu expertiza contabilă- expertizele contabile anterioare- expertizele tehnice în cauză ce au legătura cu expertiza contabilă.Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia

cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata

Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate. In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da

~ 35 ~

explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă. Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele.Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.COMENTARII3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta,

inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.

Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea expertizei contabile.

3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.

3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu

imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară.

Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.

Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea

comportamentelor profesionale ale membrilor;b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de

membru;d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi

respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale

realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la

cunoştinţă terţilor;c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi

instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;

~ 36 ~

Expertiza contabilă 2010e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme

profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor contabile?

Auditul de calitate cuprinde:a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia

(auditul structural);b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de

lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor,

depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate.

{Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:

a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil, se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta

b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)

c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile

d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost formulate in contractul de prestari servicii

e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciaref) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile

extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare

g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.

h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara

i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati, la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.

Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.}

~ 37 ~