Conf.univ.dr.OLTEANU Camelia Nicoleta

Expert calitate educaţie juridică

infolex.snsh.ro

Justiția este o funcție fundamentală și exclusivă a statuluiiar administrarea ei reprezintă unul dintre atribuțiileesențiale ale statului.

Cadrul intern de reglementare:

1. Constituția Românieiart. 124 – Înfăptuirea justiției

(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.art 126- Instanțele judecătorești(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite delege.

2. Legea 304/2004 privindorganizarea judiciară

Organizarea judiciară se instituieavând ca finalitate asigurarearespectării drepturilor şi alibertăţilor fundamentale alepersoanei.

Principiul potrivit căruiaînfăptuirea justițieiconstituie monopol de statimplică obligația organelorjudiciare de a distribuijustiția atunci când acestlucru este solicitat

„Puterea judecătorească ocupă un loc distinct în sistemul organelor de stat şideţine o parte de putere, care nu poate fi nici limitată, nici înlocuită.

În mecanismul statal de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale aleomului un factor de primă importanţă constituie buna funcţionare a autorităţiijudecătoreşti.”

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A JUSTIȚIEI:

• Principiul autonomiei :

� derivă în principal din principiul separației și colaborării puterilor în stat-principiu constituțional fundamental în funcționarea și garantarea statului de drept.

�Este garantată implicit prin inamovibilitatea, imparțialitatea și independența judecătorilor

Fundamentarea juridică: Legea 304/2004 , privind organizarea judiciară , republicată Art. 1 alin. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţie

• Principiul independenței

Independența justitiției a fost una dintre provocările importante analizată în

diferite foruri internaționale de specialitate:

�Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluțiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 și

nr.40/146 din 13 decembrie 1945-

Precizări relevante:

� „Independența justiției este garantată de stat și enunțată în

Constituție și legislația națională

� Justiția se realizează la adăpostul oricăror intervenții

nejustificate sau ingerințe, iar deciziile Tribunalelor nu sunt

supuse revizuirii.( art.4)

� Fiecare stat membru are datoria de a furniza resursele necesare

pentru ca magistratura să poată achita în mod normal funcțiile

sale ( art.7)”

Principiul independența judecătorilor

Cadru normativ intern de reglementare:

� Constituția României art.124 – Înfăptuirea justiției

(3)” Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.”

� Legea 303/2004 art.2

(3) „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.”

� „Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii

de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor.

� Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi

judiciare

� Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar

aplicarea legii.”

(4) „Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.”

Garanții pentru asigurarea independenței:

� Publicitatea dezbaterilor

� Secretul deliberării

� Inamovibilitatea judecătorilor

� Răspunderea disciplinară a judecătorilor

� Autonomia instanțelor judecătorești față de toate celelalte autorități statale

Principiul imparțialității

Imparțialitatea reprezintă o consecință a independenței judecătorilor

Cadrul normativ de reglementare:

� Legea de revizuire a Constituției a introdus în art.124 alineatul 2

potrivit căruia:

„Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”

� Carta europeană privind statutul judecătorilor:

„Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau

manifestare de natură de a altera în mod efectiv încrederea în

imparțialitatea și independența lor.”

Principiul inamovibilității

Inamovibilitatea reprezintă una dintre garanțiile eficace ale organizării justiției

într-un stat de drept, un principi u important ce stă la baza organizării justiției

Cadrul normativ intern de reglementare:

�Constituția României, art.125 alin.1

1)„Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile

legii.”

Organizarea instanțelor

judecătorești

ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE-

principiu fundamental al organizării

unui sistem judiciar democratic

Cadrul normativ de reglementare

�Constituţia României - articolul 21

(1) „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”

EGALITATEA ÎN FAŢA JUSTIŢIEI

Cadrul normativ de reglementare:

Constituţia României:

ARTICOLUL 16(1) „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şia autorităţilor publice, fără privilegii şifără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

�Declarația Universală a Drepturilor Omului

( art.7)

„Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici

o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii.

Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală

împotriva oricărei discriminări care ar viola

prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări

la o asemenea discriminare”.

� Rezoluţia ONU din 17 decembrie 1979 prin care a fost

adoptat Codul de Conduită al persoanelor responsabile

în procesul de aplicare al legilor

„Persoanele responsabile cu aplicarea legii trebuie să-şi

îndeplinească în permanenţă obligaţiile impuse de lege servind

colectivitatea şi protejând toate persoanele împotriva actelor

ilegale, în conformitate cu înaltul grad de responsabilitate pe

care-l reclamă profesiunea lor.”

Exigenţe procedurale în asigurarea principiului egalităţii:

• Judecarea proceselor pentru toţi justiţiabilii trebuie realizată de

aceleaşi organisme respectând aceleaşi reguli procedurale

• Asigurarea de drepturi procedurale identice în timpul

judecăţii

• Obligaţia instanţelor de a asigura un echilibru în ceea ce

priveşte situaţia procesuală a părţilor în timpul procesului:

termene de judecată, comunicare de acte procedurale, etc.

GRATUITATEA JUSTIŢIEI- GARANŢIE A ACCESULUI LA JUSTIŢIE

Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în timpul unui proces şi constă

în apărarea şi asistenţa gratuită a părţii de către un avocat delegat.

Condiţii de acordare a asistenţei

judiciare conform art.90 din N.C.P.

(1)” Cel care nu este în stare să facă

faţă cheltuielilor pe care le presupune

declanşarea şi susţinerea unui proces

civil, fără a primejdui propria sa

întreţinere sau a familiei sale, poate

beneficia de asistenţă judiciară, în

condiţiile legii speciale privind ajutorul

public judiciar”.

(2) Asistenţa judiciară cuprinde:

a) „acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata

taxelor judiciare prevăzute de lege;

b) apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;

c) orice alte modalităţi prevăzute de lege.

(3) Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului,

în tot sau numai în parte.”

(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri,eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datoratepentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, încondiţiile legii speciale.

Art. 155. -

Asistența extrajudiciară nu se acordă în următoarele situații:a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordareaasistenței nu este justificat;b) atunci când pretenția este vădit nejustificată,neîntemeiată sau inadmisibilă;c) în cazul cetățenilor străini sau al persoanelor juridicestrăine solicitante, atunci când legislația lor națională nuprevede un tratament similar pentru cetățenii români;d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de abeneficia de asistență judiciară.

ORGANIZAREA ACTUALĂ A INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Baua legală:

Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată

Art. 2

(2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:

a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)curţi de apel;

c)tribunale;

d)tribunale specializate;

e)instanţe militare;

f)judecătorii.

JUDECĂTORIILE

- sunt instanţe ce funcţionează în judeţe şi în

sectoarele Municipiulului Bucureşti

- localităţile care fac parte din circumscripţia

judecătoriilor din fiecare judeţ sunt stabilite în

Hotărârea Guvernului nr.337/1993 cu

modificările şi completările ulterioare.

Organizare:

� Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită

atribuţii manageriale.

� Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie. De

asemenea, în cadrul fiecărei instanţe funcţionează un colegiu de conducere, care

hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei.

TRIBUNALE:Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti .

În România funcţionează următoarele tribunale specializate:

- Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov;

- Tribunalul Comercial Cluj; -

-Tribunalul Comercial Mureş;

- Tribunalul Comercial Argeş.

CURŢI DE APEL

• Curţile de apel sunt instanţe în circumscripţia

cărora funcţionează mai multe tribunale şi

tribunale specializate.

• În prezent curţile de apel sunt în număr de 15.

În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după

caz, complete specializate pentru cauze:

� civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie,

� cauze de contencios administrativ şi fiscal,

� cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,

precum şi , în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii

maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

INALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă

supremă care funcţionează în România, cu sediul în

capitala ţării, fiind organizată în 4 secţii :

• secţia civilă şi de proprietate intelectuală,

• secţia penală,

• secţia comercială,

• secţia de contencios administrativ şi fiscal).

ORGANIZAREA INSTANŢELOR MILITARE

Conform dispoziţiilor legii 304/2004, în România există următoarele instanţe militare:• tribunalele militare;• Curtea Militară de Apel Bucureşti ce funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică,

Conducerea şi administrarea instanţelor judecătoreşti

� MINISTERUL JUSTIŢIEI

• Organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei este

reglementată prin HG.652/2009.

Art. 1

(1)Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, denumit în continuare Ministerul, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Ministerul are următoarele atribuţii principale conform dispoziţiilor legii:

I.în domeniul planificării strategice şi al funcţionării sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public:

1.formulează propuneri pentru programul legislativ al Guvernului în domeniul său de competenţă, în vederea îndeplinirii programului de guvernare;

2.elaborează, coordonează şi evaluează aplicarea strategiilor şi programelor şi asigură promovarea acestora;

3.negociază, implementează, monitorizează şi evaluează programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiarăpentru sistemul justiţiei şi pentru prevenirea criminalităţii şi a corupţiei, indiferent de instituţia beneficiară sau care le implementează;

4.exercită competenţele prevăzute de Constituţie şi de alte reglementări cu privire la organizarea sistemului judiciar şibuna funcţionare a justiţiei ca serviciu public;

5.exercită competenţele şi procedurile prevăzute de legi sau alte reglementări pentru asigurarea exercitării autorităţiiprevăzute la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată;

6.elaborează proiectele de reglementări în sfera sa de competenţă şi participă la susţinerea acestora în Parlament;

Cadrul normativ de reglementare:� Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii, republicată

Art. 1

(1)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2)Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţajudecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.� Constituţia României

ARTICOLUL 133(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şimorală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) .(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2) .

• Atribuţii ARTICOLUL 134

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţeijustiţiei.

MINISTERUL PUBLIC

Instituţia cunoaşte forme de organizare diferite în state democratice.

Rolul acestei instituţii este acela de îndeplini o funcţie socială foarte importantă:

� Apărarea intereselor generale ale societăţii, de stabilire a adevărului în activitatea de

înfăptuire a justiţiei şi de apărare a legii şi apărarea statului de drept

Organizarea Ministerului Public:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

Art. 89 legea 304/2004

(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.

(2)Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.

(3)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

Bibliografie:

Cursuri:

� Ioan Leş, Instituţii judiciare contemporane, Ed.

CH.Beck, Bucureşti, 2007

Legislaţie:

� Constituţia României

� Declaraţia universală a drepturilor omului

� Rezoluţia ONU din 17 decembrie 1979

� Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii, republicată

� HG.652/2009. Privind Organizarea şi funcţionarea

Ministerului Justiţiei

� Legea 304/2004 privind organizarea judiciară

� Noul Cod de procedură civilă