9

CONTA

BILITATE

33

Teodor Brateş: Apropiatul Congres al profesiei contabile din ţara noastră va fi, neîndoios, aşa cum o confirmă o îndelungată tradiţie, un eveniment remarcabil nu numai pentru cei vizaţi direct, ci şi pentru întreaga viaţă economică şi socială din România şi – îndrăznesc s-o spun – pe o arie mai largă, continentală şi mondială. Îmi bazez afirmaţia pe tema supusă dezbaterii, respectiv „Guvernanţa corporativă şi profesia contabilă; competenţă şi responsabilitate”.Daniela Vulcan: Într-adevăr, este o temă generoasă, în sensul îmbogăţirii conceptelor şi perfecţionării instrumentelor practicii. Bineînţeles, înainte de toate, pentru noi, cei care am îmbrăţişat profesia contabilă, dar şi pentru alte segmente ale societăţii, nu în ultimul rând, pentru factorii decidenţi, o astfel de tematică prezintă un grad ridicat de interes.Organismul profesional CECCAR şi profesia contabilă per ansamblu – profesioniştii contabili

care activează în practica publică şi cei care sunt angajaţi – participă la realizarea schimburilor necesare în guvernanţă pentru a putea atinge o mai mare performanţă economică.

TB: Pentru a situa corect, în timp şi spaţiu, evenimentul la care vă propun să vă referiţi mai pe larg, s-ar impune să observăm că, de regulă, congrese ale unor categorii profesionale, ale organizaţiilor lor reprezentative se desfăşoară după un anumit tipic, accentul punându-se pe ceea ce îndeobşte se numeşte „darea de seamă”, completată cu programe ale activităţii viitoare. La dvs. este altfel…DV: Aţi vorbit despre tradiţii. Ei bine, încă de la primul Congres al CECCAR, în 1921, s-au pus în discuţie teme esenţiale privind profesia contabilă, începând cu cele care priveau formarea profesioniştilor în domeniu şi terminând cu aprofundarea unor procese şi fenomene la scara întregii economii.

7-8 septembrie 2012Co n g r es u l pro fes i ei co nta b i le

Convorbire cu ec. Daniela Vulcan, Director General al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR

Guvernanța corporativă,

la nivelul cerințelor

bunelor practici

ECONOMISTUL

EXPERTutilitate publică

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie

Teme precum „Contabilitatea şi Fiscul”, „Expertul contabil ca liber profesionist”, „Controlul şi verificările contabile în întreprinderi şi administraţia publică” relevă tocmai preocuparea constantă, încă din perioada interbelică, pentru dezbaterea şi adoptarea unor linii de conduită care ţineau seama, deopotrivă, de imperativele timpului şi de asigurarea continuităţii prin îmbogăţirea permanentă a tradiţiilor. Congresul profesiei contabile organizat de CECCAR o dată la doi ani reprezintă cea mai mare manifestare naţională de acest gen organizată de un organism profesional, manifestare cu o tradiţie de peste 90 de ani, înscrisă deja în calendarul internaţional.Congresul este un eveniment socio-ştiinţific unde elitele profesiei contabile internaţionale şi naţionale dezbat cele mai actuale preocupări în domeniu.

TB: Fireşte, elementele de ordin istoric prezintă un interes major fie şi numai din necesitatea imperioasă de a se învăţa din experienţa înaintaşilor, din nevoia de modele, mai ales în zilele noastre, când nonvalorile inundă spaţiul public. Este tonic să constaţi că o reuniune de amploare şi importanţa celui de-al 19-lea Congres al profesiei contabile din România pune preţ tocmai pe promovarea valorilor.DV: Remarca dvs. îmi oferă prilejul de a îndeplini o obligaţie primordială, aceea de a reaminti că renaşterea CECCAR în perioada postdecembristă a avut loc sub impulsul decisiv al regretatului nostru preşedinte, profesorul universitar doctor în economie Marin Toma (1943-2012), de a preţui istoria profesiei noastre, a organizaţiei ei reprezentative, sub semnul preţuirii tradiţiilor, ca sursă inepuizabilă de inspiraţie, ca izvor al unei întru totul justificate mândrii, în

34

www.economistul.ro

ECONOMISTUL expertCONTA

BILITATE

slujirea necondiţionată a binelui, a interesului public.

TB: Sunt, evident, repere ale unei activităţi pe care „Economistul” o prezintă număr de număr, în secţiunea dedicată contabilităţii, iar convorbirile pe care le-am avut frecvent cu preşedintele Toma au oferit, de fiecare dată, deschideri remarcabile în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat nu numai la înalte standarde de competenţă, ci şi de deontologie.DV: Sunt autentice „bunuri”, mai valoroase decât cele materiale care dau substanţă demersurilor noastre menite să ne asigure, în societate, în structurile specifice europene şi mondiale, un statut care să îmbine profesionalismul cu spiritul civic, în numele unor valori şi principii pe care profesorul Marin Toma le-a definit şi promovat ca nimeni altul.

TB: Deoarece vorbim despre profesie şi profesionalism, nu pot să nu constat un anumit fapt, o anumită situaţie la scară naţională. Am în vedere că se vorbeşte tot mai des, tot mai insistent despre necesitatea reprofesionalizării României. Or, din acest unghi de abordare, CECCAR face, oarecum, o notă discordantă. Dvs. puneţi accentul pe ridicarea nivelului de profesionalism.DV: Este procesul logic şi logic determinat de faptul că, încă din momentul reînfiinţării CECCAR, s-a pus accentul atât pe performanţa profesională, aşa cum aţi remarcat în alte cazuri, ci şi de a ridica ştacheta continuu. Acestea sunt premisele conceptuale ale activităţii pe care am desfăşurat-o şi o desfăşurăm pentru pregătirea Congresului care va avea loc, în curând, în zilele de 7-8 septembrie 2012, la Sinaia.

TB: Activitatea gazetărească mi-a oferit posibilitatea să cunosc, în bună măsură, eforturile care se fac pentru organizarea şi desfăşurarea, în condiţii optime, a unor reuniuni de dimensiunile şi importanţa apropiatului Congres al profesiei contabile din ţara noastră. Înainte de a aborda unele aspecte care vizează conţinutul dezbaterilor, cred că nu ar fi lipsit de interes să prezentaţi şi câteva date referitoare la numărul de participanţi, la gradul lor de reprezentativitate, la invitaţii de peste hotare, cunoscut fiind şi locul de primă mărime pe care îl ocupă CECCAR în structurile profesionale regionale, comunitare, francofone şi mondiale.DV: Vor fi prezenţi peste 600 de colegi din toată ţara, inclusiv colaboratori din structurile teritoriale, întrucât, cum bine se ştie, CECCAR a conceput şi aplică un vast program de dezvoltare a infrastructurii profesiei, inclusiv la nivel teritorial. Vom invita şi alţi colegi, precum şi oficialităţi din ţara noastră, exponenţi ai unor organizaţii şi asociaţii cu care colaborăm. De asemenea, am adresat numeroase invitaţii colegilor din străinătate. Astfel, contăm pe prezenţa a peste 100 de invitaţi de prestigiu, reprezentanţi ai celor mai renumite corpuri profesionale din lume. De

Marin Toma

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie

asemenea, va avea loc pe 6 septembrie, FORUMUL PMM 2012, ediţia a III-a, având ca temă Provocări prezente şi oportunităţi viitoare pentru PMM. Bineînţeles, toate acestea impun un efort deosebit de organizare, în cele mai diverse domenii şi sub cele mai diverse modalităţi.

TB: CECCAR a demonstrat, în repetate rânduri, capacitatea de a organiza, de a se asigura desfăşurarea în cele mai bune condiţii a unor asemenea reuniuni şi nu există nici urmă de îndoială că aşa se vor petrece lucrurile şi cu apropiatul Congres.DV: Vă mulţumesc pentru apreciere.

TB: Referindu-ne, în continuare, la câteva aspecte care privesc conţinutul dezbaterilor, aşa cum rezultă din programul Congresului, vă propun să ne referim, ca să zic aşa, sistematic, la tematica celor cinci sesiuni.DV: De acord.

TB: Încă de la primul titlu, cel al Sesiunii I, constatăm caracterul deosebit de incitant al subiectelor supuse atenţiei participanţilor: „Clarificări conceptuale şi normative privind cultura guvernanţei corporative”.DV: Se ştie prea bine, chiar prin populara expresie „despre ce vorbim?”, că fără a clarifica măcar principalele concepte cu care operăm discuţiile sunt contraproductive. Nu voi intra în detalii, însă consider că avem datoria să ne definim, măcar, în linii esenţiale, conceptele care privesc guvernanţa corporativă în raport cu piaţa, mai ales în condiţiile globalizării şi, cu atât mai imperativ, în contextul crizei globale.

TB: Desigur, nu putem, în cursul unei convorbiri, să intrăm în analizele propriu-zise, însă pentru publicul larg s-ar impune, poate, măcar o trimitre la zonele de interes public. Există, însă, un element de actualitate care impune un minimum de precizări. Mă refer la discuţiile despre „buna guvernare”, la conceptul de guvernanţă care vizează nu numai conducerea unei ţări, ci şi spaţii mai vaste, statale, precum Uniunea Europeană, ori instituţionale, precum organizaţiile cu arie mondială de cuprindere.DV: Toate acestea sunt deosebit de importante, însă aş ruga să se reţină că operăm cu noţiunea de guvernanţă corporativă.

TB: Tocmai delimitarea sferei dezbaterii este foarte importantă.DV: Foarte pe scurt, conceptul de guvernanţă, în general, este – în mare măsură – sinonim cu conducerea unei anumite entităţi. Este derivat de la latinescul „gubernare”, care se traduce prin „a conduce”, „a îndrepta”, „a dirija”. Adjectivul „corporativ” provine de la cuvântul „corp”, ceea ce poate echivala cu ideea de ansamblu, de întreg, de unitate. În acelaşi timp, aria este extrem de largă incluzând economia, teoria informaţiei, elemente de drept,

utilitate publică 35

CONTA

BILITATE

contabilitatea, finanţele, managementul, în strânsă corelaţie cu aspecte de ordin psihologic, sociologic, politic chiar.

TB: După unele opinii, în respectivul concept se mai includ etica afacerilor şi responsabilitatea socială.DV: Exact. Mergând mai departe pe firul logic, vom constata că este vorba şi despre aplicarea riguroasă a criteriilor de transparenţă, de responsabilitate în asigurarea veridicităţii datelor din raportările financiare şi de altă natură. Într-un cuvânt, vizăm ansamblul obiectivelor şi modalităţilor de acţiune în actul conducerii unor entităţi, în special firme.

TB: Preocupările de ordin doctrinar, implicate de consideraţiile expuse de dvs., ne conduc şi la necesitatea menţionării unui cadru normativ, respectiv principiile OECD, codurile de guvernanţă corporativă, codurile de bune practici. DV: Aşa este. De aici, intenţia noastră de a crea toate condiţiile pentru dezbateri fertile privind reformarea cadrului reglementar şi a altor acţiuni menite să promoveze o cultură a guvernanţei bazată pe valori, pe integrarea acesteia în esenţa afacerilor, dar şi a politicilor promovate în sectorul public.

TB: Deduc că în prima Sesiune, deşi aspectele teoretice vor predomina, nu vor lipsi nici elementele de ordin practic.DV: Ar fi imposibilă o abordare ruptă de realităţile economice şi sociale, în condiţiile în care urmărim creşterea finalităţii demersului nostru conceptual. De altfel, în Sesiunea a II-a, ne vom referi la modelele de guvernanţă corporativă, aşa cum rezultă ele din amintitele concepte şi, în acelaşi timp, din

Recurs la istorieÎn limbajul comun, conceptele de ,,management corporativ” sau de „conducere corporativă” au apărut în Statele Unite ale Americii în plin scandal Watergate – anii ’70 –, atunci când a fost descoperită implicarea unor companii americane în lumea politică, prin finanţări acordate diverselor partide. Mai târziu, în anul 1992, în Marea Britanie, Sir Adrian Cadbury a elaborat un amplu raport – cunoscut sub numele de Raportul Cadbury (Cadbury, 1992) – prin care s-a relevat că falimentele marilor companii au fost provocate îndeosebi de funcţionarea deficitară a sistemului de control intern. Astfel, a rezultat că managementul respectivelor entităţi a constituit declanşatorul falimentului. În contextul dat, Banca Mondială a emis, la rândul ei, un punct de vedere în legătură cu guvernanţa corporativă, considerând că scopul acesteia este de a armoniza interesele indivizilor, corporaţiilor şi societăţii. De asemenea, în aprilie 1999, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a considerat că guvernarea corporativă are rolul de a specifica distribuţia drepturilor şi responsabilităţilor dintre diferitele categorii de persoane implicate în companie, cum ar fi: consiliul de administraţie, directorii, acţionarii şi alte categorii, stabilind regulile şi procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei anumite companii.

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie

www.economistul.ro

36 ECONOMISTUL expert

experienţele acumulate la nivel naţional, regional, comunitar şi mondial.

TB: Subpunctul tematicii pentru Sesiunea a II-a este el însuşi semnificativ, şi anume „Competenţele şi responsabilităţile profesiei contabile”. Totul, cum se vede, se subsumează ideii de „bune practici”.DV: Fiind vorba despre relaţia cauză-efect, trebuie precizat că însuşi conceptul de bune practici, cu aplicaţie la profesia noastră, îşi propune să aibă propria sa substanţă, care decurge dintr-un scop bine definit, respectiv dezvoltarea economică echilibrată şi, evident, sustenabilă.

TB: Chiar noţiunea de „modele” implică această orientare spre practică.DV: Sigur. Ne vom concentra atenţia asupra modelelor europene, a particularităţilor celor patru „şcoli de gândire” fundamentale – franceză, germană, anglo-saxonă, scandinavă – ca şi a celor cunoscute sub numele de shareholder şi stakeholder. Avem, de asemenea, în vedere, sistemul generalizat al practicilor de guvernanţă corporativă, precum şi Carta Albă a guvernanţei corporative.

TB: Nu mai puţin incitantă este tematica Sesiunii a III-a, prin care se pune în relaţie guvernanţa corporativă cu încrederea investitorilor. Această sintagmă, „încrederea investitorilor”, a devenit, în ultima vreme, obsedantă, fiind adusă drept argument chiar şi în confruntările politice. Bănuiesc că unghiul de abordare la Congres va fi altul, accentul punându-se pe aspectele de ordin practic, într-o manieră strict profesionistă. DV: Aţi sesizat nucleul acestei tematici, întrucât ne preocupă, în cel mai înalt grad, raportul dintre investitorii instituţionali şi beneficiarii reali, corelarea guvernanţei corporative cu valoarea de piaţă, protecţia drepturilor acţionarilor, inclusiv a celor

minoritari, sistemul de indicatori proprii firmelor, mai ales pentru cele aflate în dificultate. Nu vom ocoli nici aspecte sensibile, precum cele legate de interesele investitorilor privind controlul deciziilor, profiturile nete, dividendele, recuperarea investiţiilor, relevanţa informaţiilor, comparabilitatea, verificabilitatea şi inteligibilitatea.

TB: Nu sunt greu de sesizat, din precizările pe care le-aţi făcut, standardele deosebit de înalte pe care vă propuneţi să le promovaţi la apropiatul Congres. Pe ce „sol” de cunoştinţe, de aptitudini, de vocaţie se vor planta „seminţele” unor asemenea standarde foarte exigente?DV: Ca să respect metafora la care aţi recurs, trebuie să amintesc că întreaga activitate a CECCAR a pregătit şi pregăteşte „terenul” pentru o optimă receptare a cunoştinţelor pe care le implică contabilitatea modernă. O va confirma, cu siguranţă, şi Sesiunea a IV-a, consacrată marketingului informaţiilor, serviciilor contabile şi rolului lor în guvernanţa corporativă. Tematica este vastă, dar cred că este suficient să mă refer la mecanismele de control, la rolul Codului de Etică, al informaţiei confidenţiale şi al declaraţiei intitulate „aplici sau explici”, pentru a ne da seama că standardele de guvernanţă sunt concepute astfel încât să ţină seama, simultan, de capacităţile profesionale şi de noile cerinţe economice şi sociale impuse de realităţi, de situaţia specifică apărută în urma crizei globale şi a necesităţii de a o depăşi cât mai repede. Consider că dezvoltarea capacităţii de adaptare a companiilor este cheia şi nu sisteme care să blocheze actorii pieţei.

TB: Pentru că n-aţi ezitat să faceţi trimitere şi la teme dificile, ce rol atribuiţi – ca „învăţătură de minte” – eşecurilor şi scandalurilor care au marcat realităţile mondiale, tot în legătură directă cu cauzele şi efectele crizei mondiale?DV: Bineînţeles că nu vom ocoli nici asemenea subiecte, întrucât se ştie prea bine că se învaţă cel mai mult din greşeli. S-a afirmat adesea că această criză financiară globală care a determinat o oprire zgomotoasă a sistemului financiar internaţional a fost rezultatul unui eşec al guvernării. De fapt, eşecul s-a produs din neaplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, în special în ceea ce priveşte gestionarea riscului; când mecanismele de guvernare, cum este gestionarea riscului, nu funcţionează corespunzător, impacturile pot fi resimţite la nivel mondial. Impactul real al crizei financiare este resimţit de oamenii obişnuiţi prin şomaj, pierderea economiilor şi insecuritate financiară. Oamenii obişnuiţi au puţin de spus sau chiar nimic în ceea ce priveşte modul în care sunt guvernate băncile de exemplu, dar totuşi aceştia sunt cei care suportă consecinţele eşecurilor de guvernare corporativă în condiţiile în care legătura dintre guvernarea corporativă şi o gamă mai largă de părţi interesate este foarte clară. Iată de ce, în prezent, există o nouă necesitate în dezbaterea globală privind guvernarea corporativă pentru o

CONTA

BILITATE

Risc, verificare, evaluare şi control

Practic, guvernanţa corporativă este o încercare de implementare a unor sisteme de analiză a riscurilor, de verificare, evaluare şi control, în scopul realizării unui management eficient. Conceptul de „guvernanţă corporativă” este susţinut de auditul intern, acesta având un rol important în asistarea reorganizării sistemului de control intern şi în consilierea managementului general. În sarcina managementului rămâne instalarea sistemului care să prevină fraudele în interiorul organizaţiei, iar în sarcina auditului intern rămâne furnizarea de asistenţă proprie, evaluându-se riscurile şi strategiile de control ale corporaţiei, formulându-se propuneri, recomandări şi soluţii de atenuare a pericolelor în condiţiile îmbunătăţirii strategiei de control. Crizele economice generate de scandaluri financiare uriaşe au relevant că fraudele au fost facilitate în mare măsură de absenţa controlului prevăzut în reglementările interne ale companiilor. Astfel, s-au evidenţiat legăturile strânse dintre fraude, guvernanţa corporativă şi rolul auditului intern.

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie

37utilitate publică

etică orientată mai mult spre părţile interesate.

TB: Cu condiţia de a exista o asemenea voinţă...DV: Este o constatare axiomatică. Eşecurile şi scandalurile, mai ales din lumea financiară, constituie o sursă de concluzii deosebit de utile, chiar dacă cele mai concludente exemple sunt oferite de statele cu economie de piaţă dezvoltată, consolidată.Trebuie înţeles faptul că modul în care sunt direcţionate şi gestionate companiile, direcţiile strategice în care Consiliul îndrumă companiile şi modul în care conducerea implementează aceste direcţii au devenit indisolubil legate de aspectele de sustenabilitate care ţin de activitatea companiei respective. Principalii acţionari din prezent sunt instituţii financiare care reprezintă beneficiarii finali, oamenii obişnuiţi. Ceea ce înseamnă investiţii responsabile efectuate pe baza unor evaluări informate ale valorii economice a unei companii în raport cu valoarea contabilă a acesteia. Sustenabilitatea unei companii înseamnă desfăşurarea activităţii într-o modalitate care corespunde necesităţilor curente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoi care ţin cont de impactul pe care activităţile de afaceri îl au asupra vieţii, comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea şi care include aspecte de mediu, sociale şi de guvernare.

TB: Cu siguranţă că datele realităţii, cu cele bune şi cele rele, vor constitui punctul de plecare şi în dezbaterile din Sesiunea a V-a, a cărei tematică nu este mai puţin sugestivă decât a celorlalte: „Între conformitate şi performanţă: rolul supravegherii economice şi financiare”.DV: Este, într-un anumit sens, o tematică de sinteză, un fel de corolar al problematicii din celelalte sesiuni. Conformitatea şi performanţa ne trimit direct la legi, reglementări, coduri, rapoarte şi practici specifice, la managementul riscului, ca şi la promovarea unor înalte standarde etice. Ne propunem să analizăm evoluţia sistemelor contabile şi prin prisma avantajelor şi dezavantajelor apartenenţei la spaţiul comunitar, la mediul concurenţial determinat de concurenţa stimulată de cele patru libertăţi fundamentale din Uniunea Europeană. În fond, este vorba despre identificarea tendinţelor actuale de creştere a prudenţialităţii, extinderea demersurilor de monitorizare şi reglementare din care transpare clar rolul organismelor profesionale în contextul guvernanţei corporatiste. Companiile trebuie să raporteze cu privire la modul în care operaţiunile lor au un efect pozitiv sau negativ din punct de vedere economic, social şi de mediu asupra comunităţii precum şi asupra modului în care va amplifica aspectele pozitive şi cum va stopa sau ameliora efectele negative. Profesia contabilă este pregătită să ajute companiile să raporteze în acest fel şi mai important să asiste prin certificarea veridicităţii acestor rapoarte integrate. Contabilizarea prin intermediul raportării integrate generează responsabilitate, iar părţile interesate, în special instituţii financiare care

Totul se judecă prin comparaţie

Experienţa mondială relevă că guvernarea corporativă nu presupune numai supravegherea şi stimularea în scopul obţinerii de performanţe; ea trebuie să încurajeze experimentele şi difuziunea practicilor avansate, să aducă o contribuţie decisivă la apărarea intereselor investitorilor, la asigurarea stabilităţii sociale, încurajarea mobilităţii şi creşterii calitative a capitalului uman, desfăşurarea ordonată a proceselor de producţie, strânsa corelare cu valorile culturale. În scopul evaluării unei posibile convergenţe a sistemelor de guvernanţă corporativă la nivel mondial, se evidenţiază cerinţa unei analize comparative a patru dintre cele mai representative astfel de sisteme: Marea Britanie, SUA, Germania şi Japonia. OECD a furnizat primul set de standarde de guvernanţă corporativă care erau menite să redea cel mai mare divizor comun al standardelor de guvernanţă a companiilor de pe întregul glob. Clasificarea poate fi un instrument util care conduce la necesitatea elaborării altor studii, inclusiv cele care privesc stările de fapt din ţări precum Brazilia, India sau China, ceea ce ar putea conduce la elaborarea unui model de sistem de guvernanţă corporativă globală.

acţionează în numele beneficiarilor finali, au nevoie de aceste informaţii pentru a face evaluări privind sustenabilitatea afacerii care generează încrederea în companie.

TB: Este un tablou impresionant, conturat de precizările dvs., care oferă cititorilor temeiuri pentru a evalua, în cunoştinţă de cauză, importanţa evenimentului care va avea loc la 7-8 septembrie a.c.DV: Esenţial de reţinut, ca o concluzie la ceea ce am menţionat, este faptul că întreaga tematică, diversă, dar unitară prin viziune, se integrează orientărilor strategice pe care le-a promovat şi le promovează CECCAR. Iar profesioniştii contabili susţin guvernanţa eficientă şi performanţa economică, de mediu şi socială în diferite funcţii cheie, aceştia putând fi clasificaţi ca şi creatori de valoare sustenabilă pe termen lung. În concluzie, Competenţă şi Responsabilitate, valori ale CECCAR şi implicit ale membrilor săi, profesioniştii contabili.

TB: Tocmai acest aspect doream să-l menţionaţi în încheiere, şi anume obiectivele pe care vi le propuneţi pentru perioada post-Congres.DV: Într-o formulă cât mai sintetică, ne propunem următoarele: dezvoltarea procesului naţional de standardizare profesională, lărgirea gamei de servicii oferite întreprinderilor, în special IMM-urilor, extinderea sub toate formele a procesului educaţional al membrilor, consolidarea infrastructurii profesiei, unitatea în diversitate a profesiei contabile, cu respectarea identităţii fiecăruia, creşterea rolului contabilităţii şi al contabilului în economie, în întreaga societate, şi gestiunea la un nivel calitativ superior a aşteptărilor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România. n

CONTA

BILITATE

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie

FON

DU

RI U

E

www.economistul.ro

38 ECONOMISTUL expert

PROGRAMCongresul profesiei contabile din România

a-19-a ediţie7 – 8 septembrie 2012

Tema: „GUVERNANţA CORPORATIVă şI PROFESIA CONTABILă; COMPETENţă şI RESPONSABILITATE”

7 septembrie 2012 08.00 – 09.00 Înregistrare09.00 – 10.00 Deschiderea lucrărilor – Moderator: Radu Soviani10.00 – 11.30 Sesiunea I: Clarificări conceptuale şi normative privind cultura guvernanţei corporative • Moderator:RaduSoviani,realizatorTVemisiuneeconomică • Marie-AngeAndrieux,expertAcademiadeŞtiinţeşiTehniciContabileFinanciaredinFranţa • AlessioPacces,Profesor,UniversitateaErasmus,Rotterdam • DeanWestcott,PreşedinteACCA • ErikVermeulen,ProfesorUniversitateaTilburg • MartinManuzi,DirectorregionalEuropa,InstitutulContabililorAutorizaţidinAngliaşiŢaraGalilor(ICAEW) • DorinCosma,Vice-preşedinteCECCAR:GuvernareaCorporativă–Percepţieşidezvoltare11.30 – 12.00 Pauză de cafea12.00 – 13.00 Sesiunea II: Modele de guvernanţă corporativă: competenţele şi responsabilităţile profesiei contabile • Moderator:Prof.Univ.Dr.AdrianaTironTudor,membruCECCARînConsiliulIPSASBalFederaţieiInternaţionale a Contabililor (IFAC) • HenriFortin,Director,CentrulpentruReformaraportăriifinanciare(CFRR),BancaMondială • SamirAgoumi,PreşedinteadjunctFederaţiaExperţilorContabiliMediteraneeni(FCM) • ErichKandler,PartenerDeloitteandTouche:CareesteinteracţiuneaadecvatăîntreunComitetdeAudit şi Auditor pe parcursul unei declaraţii financiare de audit? • Prof.ZbigniewLuty,PreşedinteConsiliuldeCercetarealAsociaţieiContabililordinPolonia(SKwP):Angajamentul Asociaţiei Contabile din Polonia la dezvoltarea profesiei – certificare şi etică 13.00 – 14.30 Prânz14.30 – 16.00 Sesiunea III: Guvernanţa corporativă şi încrederea investitorilor • Moderator:MartinManuzi,DirectorregionalEuropa,InstitutulContabililorAutorizaţidinAngliaşiŢaraGalilor(ICAEW) • PhilippeDanjou,membruînConsiliulpentruStandardeInternaţionaledeContabilitate(IASB):Convergenţa internaţională a standardelor de raportare financiară: ce beneficii au investitorii după 10 ani de activitate IASB • HansVanDamme,membrualConsiliuluideSupraveghereaConsiliulGrupuluiConsultativEuropean pentru Raportarea Financiară (EFRAG): Common content în formarea contabilă şi educaţie • MădălinaGîrbină,reprezentantCECCARînGrupadelucrualFederaţieiExperţilorContabiliEuropeni (FEE) Legea companiilor şi guvernare corporativă: Prezentări de informaţii privind guvernanţa corporativă în România: o analiză a practicilor de raportare ale companiilor cotate • Dr.FriederikeSchattka,LL.M(UJKrakow),MasterJurist.(Oxon);Assessorin:Răspundereaşiindependenţa auditorului statutar – evoluţii recente în UE

8 septembrie 2012 09.30 – 11.00 Sesiunea IV: Marketingul informaţiilor şi serviciilor contabile şi rolul lor în guvernare • Moderator:CristinaMariaIvan,membruînConsiliulSuperioralCECCARşimembruCECCARînComitetul Profesioniştilor Contabili Angajaţi (PAIB) al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) • DonnaStreet,DirectoractivităţieducaţionaleşidecercetaredincadrulAsociaţieiInternaţionalepentru Educaţie şi Cercetare în domeniul Contabilităţii (IAAER): Serviciile furnizate sunt cele care te definesc şi nu un logo • Conf.Univ.Dr.Ovidiu-ConstantinBunget,DirectorDepartamentuldeContabilitateşiAudit,Universitatea din Timişoara • PaulVanGeyt,expertInstitutulAuditorilor(IRE)Belgia,PublicareainformaţiilorfinanciareînBelgia11.00 – 11.30 Pauză de cafea11.30 – 13.00 Sesiunea V: Între conformitate şi performanţă: rolul supravegherii economice şi financiare • Moderator:DorinCosma,Vice-preşedinteCECCAR • MicheldeWolf,PreşedinteFederaţiaInternaţionalăaExperţilorContabiliFrancofoni(FIDEF) • Prof.Univ.Dr.AdrianaTironTudor,membruCECCARînConsiliulIPSASBalFederaţieiInternaţionale a Contabililor (IFAC) • JozefKrol,Preşedinte,CameraAuditorilor(KIBR)Polonia • HoriaNeamţu,Preşedinte,CameraAuditorilorFinanciaridinRomânia(CAFR) • Jean-FrançoisPissettaz,FiduciaireJFPissettazSupravegherea economică şi financiară în Franţa şi Elveţia 13.00 – 13.15 Închiderea lucrărilor • EcaterinaNecşulescu,PreşedinteinterimarCECCAR13.30 Prânz

CONTA

BILITATE

Nr. 31-32 (81-82) / 2012, 27 august - 9 septembrie