CAPITOLUL AL V-LEA

EXPERIMENT DIDACTIC

Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor, precum si

asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor, am organizat o cercetare

experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV, Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si

scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia), judetul Arad. Am selectat clasele de

acelasi nivel valoric, având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu, ca au acasa

aproximativ aceleasi posibilitati materiale, ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Iata

situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I, anul 2007/2008:

Clasa control

Clasa a III-a (17 elevi)

scoala Generala

Fântânele

Clasa experiment

Clasa a III-a (10 elevi)

scoala cu clasele I-IV,

Tisa Noua

Calificative 4 fb, 7 b, 6 s 2 fb, 5 b, 3 s

Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura, cartile,

capacitatea de gândire. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de

clase, fiind semnat, optional de catre elevi. În urma analizei raspunsurilor elevilor, a rezultat

urmatoarea situatie, exprimata procentual. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora

Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua

Conditie sociala peste

nivel mediu

68,5% 67,2%

Biblioteca personala cu

peste 30 volume

72,1% 61,8%

Dispune de calculator 1,2% 1,8%

personal

Performante exprimate în

promovabilitate

87,2% 90%

Lectureaza în medie o

carte pe semestru

86,4% 69,1%

Cumpara o carte pe

semestru

32,1% 19,3%

Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor, inclusiv conditii de

locuire si finantare. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale

cartilor.

Pentru experimentul nostru privind lectura, am observat elevii pe baza unui plan. Planul

vizeaza urmatoarele categorii:

        nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical, pronintare

literara/familiala; vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat);

        capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare;

ascultator/vorbitor);

        discutii în situatii nonformale (despre carti, lecturi);

        pasiuni lecturale;

        conduita în pauze (joc, rasfoire carti, la biblioteca);

        caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza), jurnalul de idei;

        implicarea/participarea la lectii.

Pe perioada a doua luni, elevii au fost ,,monitorizati'', pe baza unui protocol de observatie.

Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor. Matrita

rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale

(psihice si volitive). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea

elevilor, s-au evidentiat urmatoarele:

Clasa a III-a - 17 elevi

Total elevi Pasionati

de lectura

Capacitate

de

memorare

Capacitate

de atentie

Nivelul

limbajului

Sârguinta Imaginea de

sine

Stil de

învatare

Motivatie

Slab (x) 4 4 6 6 5 11 7 4

Mediu (xx) 10 9 7 5 9 4 9 8

Supra (xxx) 3 4 4 6 3 2 1 5

Clasa a III-a - 10 elevi

Total

elevi:

Pasionati

de

lectura

Capacitate

de

memorare

Capacitate

de atentie

Nivelul

limbajului

Sârguinta Imaginea de

sine

Stilul de

învatare

Motivatie

Slab (x) 1 2 3 2 3 4 3 2

Mediu (xx) 5 2 3 5 3 5 4 3

Supra (xxx) 4 6 4 3 4 1 3 5

Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor,

am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. Chestionarul

pretest, la care au raspuns 27de subiecti, evidentiaza urmatoarele:

Au biblioteci familiale: 23 adica 85,18%, din care:

-         4 au sub 50 de volum (17,39%);

-         11 au între 50 - 100 volume (47,82%);

-         9 au între 100 - 200 volume (39,13%);

-         3 au peste 300 volume (13,04%).

Ponderea cartilor:

-         literare (beletristice): 15%

-         de specialitate: 21%

-         pentru copii: 64%

recomanda lectura cartilor:

-         institutoarea: 62,8%

-         parinti, familie (frati, bunici): 26,2%

-         colegi, prieteni: 8%

-         nimeni: 3%

Ca motivatie, 24% din subiecti lectureaza de placere, iar restul din obligatie scolara (76%).

Întrebarea ,,Cum citesti?'' a fost nerelevanta, întrucât elevii citesc: lejer, subliniind, rezumând,

adnotând, memorând etc.

Lectura cartilor foloseste, dupa opinia celor 27 de subiecti, la:

Informare 10 37,03%

Dezvolta gândirea 14 51,85%

Îmbogateste limbajul 20 74,07%

Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96,29%

La destindere 13 48,14%

La nimic 2 7,40%

Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt:

-         la lectii: 92%

-         în conversatie: 74%

-         la lectura altor carti: 59%

-         în scrierea unor compozitii: 83%

Se prefera lecturi:

-         literare: 73%

-         stiintifice-tehnice:9%

-         pentru copii: 51%

-         informative: 49%

-         cotidiene: 12%

Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile, daca sunt recomandate de institutoare (chiar

daca sunt scumpe), cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni, biblioteci

sau parinti. În relatie cu bibliotecile, rezulta urmatoarea situatie:

        înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81,48%)

        înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11,11%)

        neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7,40%)

Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare:

Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura, atunci

trebuie stimulata lectura independenta.

Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente, care sa fie

realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor:

        îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi);

        exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si

cunostinte);

        capacitatea de gândire autonoma si critica;

        deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire;

        calitatea atentiei si controlul acesteia;

        nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica);

        capacitate analitica, de întelegere/comprensiune a textelor;

        dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de

analiza/sinteza în elaborarea de texte.

Pentru verificarea celor de mai sus, am aplicat un chestionar.chestionarul solicita elevilor

analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia, într-un timp

limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei.

Am dat copiilor urmatoarea cerinta:

Se da textul:

,,A început serbarea. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. Copiii spuneau

poezii. Învatatorul clasei a IV-a, domnul Teodorescu, îsi sterse sudoarea. Se facuse foarte cald.

-         Voi striga catalogul! A spus învatatorul. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se

acorda elevei Botoghina Irina, iar premiul întâi la baieti, lui Moromete Niculae.

Învatatorul îi împinse pe copii în fata, ca sa spuna poeziile. Niculae zâmbea fericit, cu

coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.''

(Marin Preda Morometii)

Cerinte:

1.      Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai

sus. Compozitia va fi apreciata, urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat,

precum si originalitatea acesteia.

2. Extrageti din text cinci cuvinte:

* Explicati întelesul acestora;

* Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic, altul cu înteles opus si alt cuvânt cu

înteles asemanator;

* Realizati, în 5-6 rânduri, o scurta impresie despre ,,privelistea'' pomenita în text si un

cunoscut peisaj românesc.

Corectarea a fost efectuata

de catre institutoarea claselor.

Masurarea celor 10 variabile pe

baza testului de mai sus s-a realizat

dupa urmatoarea grila, pe care

fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte:

Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua

Asimilare/procesare 6,31 6,56

Gândirea 5,39 5,91

Inteligenta 6,97 6,87

Atentia 8,35 8,12

Originalitate 5,33 5,42

Independenta 5,91 5,44

Memoria 8,56 8,23

Analiza 5,76 5,98

Sinteza 5,11 5,32

Vocabularul 6,99 7,02

Exprimarea 7,22 6,61

TOTAL 7,19 7,14

Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor,

masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite.

Observatiile de mai sus au fost ,,sprijinite'' de interviuri de grup,organizate pe clase,

provocându-se discutii libere, despre lectura si rolul acesteia în învatare. Asemenea dialoguri au

vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme:

Analiza ,,produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura

suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. Caietele de notite (,,jurnalul de

1. De ce citesti?

2. Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor?

3. Care sunt efectele lecturii asupra învatarii?

4. Care este viitorul lecturii?

lectura''), extemporalele si portofoliile, caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a

progreselor elevilor la învatatura si lectura.

Pe baza constatarilor exprimate, care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase, am

conceput o cercetare, prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului

experimental. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica, adica

învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii

prelucrate).

La clasa experimentala, am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a

continuturilor didactice), am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor

specifice limbii si literaturii române.

Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare, elaborate sub coordonarea

Consiliului National pentru Curriculum, recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din

Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. ,,Conceptul

de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat,

flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai

bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC, CNC, 2000). O unitate de învatare are

urmatoarele componente:

Continuturi Obiective de

referinta

Activitati de

Învatare

Resurse Evaluare

Am stabilit urmatoarea strategie experimentala;

        proiectarea programelor scolare în sistemul ,,unitatilor de învatare'', sau

,, situatiilor de instruire'';

        elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din

programa scolara/analitica;

        fiecare elev/student primeste tema, problematica, bibliografia,

modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate;

        orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective,

precum si schimbului de volume, documentarii în biblioteca, consultarii

lucarilor de referinta - tratate, dictionare, ghiduri etc.;

        evaluarea a constat din chestionari orale, extemporale.

Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI):

Clasa a III-a 1. Cartea. Texte literare si non-literare

2. Povestirea orala si scrisa

3. Comunicarea orala. Dialogul

4. Comunicarea scrisa. Compozitia

5. De la cuvânt la propozitie

Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare.

Pentru clasa de control (martor), manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii, în

timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate.

Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului

experimental? Dupa cum am afirmat, elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului

mod de a învata. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii ,, jurnalui de

legatura''. În consecinta, caietul de notite al elevului va avea aspectul ,,unui jurnal de lectura'', care,

dupa opinia împartasita de noi în experiment, a avut urmatoarea structura:

-         fila cu lista cartilor citite;

-         file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca;

-         note de lectura:

        notarea reactiilor subiective, impresii;

        formularea constatarilor (subiect, continut, idei, scheme, desene);

        interactiunea cu textul (puncte de vedere, cuvinte noi, sintagme de

retinut, idei derivate);

        judecati critice, deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice.

-         pagina libera pentru comentariile institutoarei.

Pe parcursul semestrului, majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor ,,jurnale de

lectura'' atent elaborate, cu grija pentru ordine, rigoare, exprimare si calitatea redactarii scrierii. Un

numar însemnat de elevi si-a conceput ,,jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii

preluate din text (rezumat, personaje, idei, cuvinte s. a.), iar a doua coloana era completata cu

consideratii personale, opinii (,,mi-a placut.'', ,, m-a deranjat ca.''). Au fost elevi, care au alcatuit

portofolii din îndosarierea foilor ministeriale, asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic.

Dupa ,,instructajul'' de început al institutoarei, subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru

adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara, exprimata prin intermediul unitatilor de

învatare. Au început sa lecturez, iar informatiile au fost înregistrate în ,,jurnalul de lectura'', sub

forma de citate, impresii, comentarii opinii critice, cuvinte, concepte, definitii. Dupa colectarea

cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti), au elaborat planuri tematice si sinteze

documentare.

Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor, a rezultat ca elevii din

clasa experimentala, pe parcursul a jumatate de an calendaristic, au lecturat/consultat media de:

Pentru verificarea capacitatilor dobândite, elevii ambelor clase au fost solicitati, în decursul a

doua ore, sa raspunda urmatoarelor cerinte:

Se da textul:

,, Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele, ofta si, cu lacrami în ochi, cata

sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele;

ocoli de vreo doua-trei ori, cercetând fiecare camara, fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele

trecu-

te, grajdul în care gasise calul; se pogorî apoi în pivnita.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de

moarte - basm)

Cerinte:

1. Scrieti o compunere libera, pornind de la textul de mai sus;

2. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse

în text

Aplicarea experimentului, realizarea unor interviuri de grup, analiza produselor elevilor,

precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor ,,piese'' la

portofoliul cercetarii:

-         situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor;

-         chestionarele cu itemi pentru elevi;

-         raspunsurile la interviul de grup;

-         notite analitice privind ,,produsele elevilor'' (caiete de lsectura, portofolii, extemporale

etc.);

-         jurnalele de lectura ale elevilor;

Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si ,,bruta'' a fost supusa unei

analize statistice si pedagogice. În activitatea de clasificare, ordonare, comparare si interpretare a

datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si

implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea

discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare).

Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au

evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna

si numarul de pagini lecturate.

Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar

apropiat de pagini lecturate. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de

experiment:

Note 4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Clasa 0 2 1 3 5 4 2

control

Numar de

pagini

Pâna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. 150-200 pp. Peste 200 pp.

Clasa control 3 2 3 3 4 2

Note 4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Clasa

experiment

0 0 1 1 1 3 4

Numar de

pagini

Pâna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. 150-200 pp. Peste 200 pp.

Clasa

experiment

0 0 1 2 4 3

Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile

individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. Luând, depilda, situatia pe clase a

evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric

În concluzie, rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul

de îmbunatatita fata de clasa martor. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii:

rigoare, coerenta, disciplina, deprinderi analitico-sintetice, autonomie, libertate de optiune, cutezanta

memorie, ambitie, creativitate si cooperare. Lectura este un proces care determina stimularea

personalitatii. De aceea, se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura

intensiva, asumata si sistematica. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale, la o

deschidere spre o viata intelectualizata, la un nou tip de relatie cu cartea si textul.

CONCLUZII

Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul

didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. În cazul nostru, am vizat importanta

formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare, modalitatile de îmbogatire si

nuantare a acestuia. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii:

o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea

vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare;

o formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii

fundamentale, bazându-se pe investigarea textelor, în primul rând pornind de la

limbaj;

o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi,

pornind de la un text literar sau nonliterar;

o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau

expresiei verbale, clarificarea sensului sau întelesului; utilizarea în alt context decât

cel din care a fost selectat;

o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii;

o componentele limbii se refera la fonetica, morfologie, sintaxa, stilistica, toate

contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului;

o în ciclul de achizitii fundamentale, elevii utilizeaza un limbaj intuitiv, cu structuri de

comunicare însusite ad-hoc, dupa modelul adultilor;

o în scoala, elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj, abilitati de ascultare,

vorbire, citire si scriere, capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de

catre elevi a limbii si literaturii române;

o învatarea si educarea limbajului se realizeaza, în scoala, pe baza modelului

comunicativ-functional, asa cum este surprins el în Curriculum National;

o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara, în sensul ca lucrarea mea

de absolvire, vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare;

o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare, exercitiilor si

antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului;

o Curriculum National, prin Programa scolara de Limba si literatura româna, are

continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea

lui în mod progresiv.

Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si

dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. În consecinta am abordat atât probleme de

metodologie, de didactica si de continuturi specifice limbii române. Textele sunt modele de vorbire

si scriere, de aceea în analiza limbajului, am adoptat metode deductive, pornind de la text si

ajungând la semantica cuvintelor. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza

limbajul sub aspectul sau semantic, adica la nivel de sinonime, omonime, paronime, antonime si

cuvinte polisemantice. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare :

elevii deprind obiceiul, ca prin intermediul lecturii, sa aiba îndemnul spre autoinstruire, spre o

educatie permanenta, spre autoeducatie. Lectura, ca activitate dar si ca competenta, are rolul de a

forma si dezvolta gustul elevului pentru citit, pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni,

viata realitatea înconjuratoare. In acelasi timp, lectura contribuie la formarea capacitatii de

comunicare, la îmbogatirea vocabularului, la formarea educatiei estetice. Cartile reproduc

sentimente umane si sugereaza modele de comportament, precum si calitati ca prietenie, cinste,

omenie, iubire, sacrificiu, curaj, fermitate. Prin citire, elevii cunosc o noua lume, interesanta.

Activitatea de lecturare, constituie nu numai o forma de intelectualizare, ci o modalitate de

petrecere placuta a timpului liber. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are

efecte pozitive, un rol formativ, marcând întreaga devenire a copiilor. Lectura suplimentara

îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor.

În concluzie, obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura,

pasiunea pentru citit. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta

pentru cititul cartilor, pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Intreaga evolutie a

elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de

activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Lectura asigura permanenta

educatiei permanente.