0

1

EX ISTĂ PA R TICIP A R E P U B LICĂ

ÎN ROMÂNIA?

Pentru realizarea urm ătoarelor studii, puteţi contribui donând în contul C eR e:

RO71RZBR0000060007926052

RAIFFEISEN BANK – VICTORIA

2

Coordonator,

Mihaela Lambru

C operţi:

C ătălin Ilinca

© C entrul de R esurse pentru participare publică – CeRe, B ucureşti – 2006

3

A cest studiu a fost realizat la iniţiativa C entrului de R esurse pentru Participare

Publică (C eR e), organizaţie neguvernam entală nouă în peisajul societăţii civ ile

rom âneşti, dar com pusă din oam eni cu experienţă extinsă şi deosebit de valoroasă.

În prim ul rând vreau să îi m ulţum esc A linei Inayeh, director de programe - CeRe, ale

cărei idei şi energie stau la originea acestui studiu. D e asem enea le m ulţum esc d-nei

Oana Preda, director program e pentru organizaţiile neguvernam entale - CeRe, şi

Ioana Popa, asistent programe – CeRe, pentru prom ptitudinea şi eficienţa cu care au

rezolvat toate problem ele legate de cercetarea de teren şi nu num ai.

M ulţum iri speciale asistentelor m ele, C laudia Petrescu şi C arm en R ăduţ, fără de

care acest studiu nu ar fi ajuns la bun sfârşit în term enul prevăzut. C laudia a fost un

organizator de cercetare de teren exemplar, coordonând excelent munca micii

noastre echipe form ate din studenţii A driana B aboi, Ionela C apra şi M irabela

S adoveac. C arm en a realizat toată partea de cercetare de resurse on -line, ca

întotdeauna eficient şi cu inteligenţă.

Nu în ultimul rând, vreau să le m ulţum esc celor 58 de lideri de organizaţii publice

şi private, care ne-au pus la dispoziţie noastră tim pul şi ideile lor.

Mihaela Lambru

4

CUPRINS

I. INTRODUCERE .. … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … ..… ..5 II. PR O B LEM A TICA P A R TICIP Ă R II PU B LICE ŞI CO N SU LTĂ R II

CETĂ ŢEA N U LU I ÎN D ECIZIA D E PO LITICĂ P U B LICĂ … … .. . 8 III. PR A CTICA CO N SU LTĂ R II P U B LICE ÎN R O M Â N IA … … … ..12 IV. CONCLUZII GENERALE… … … … … … … … … … … … … … … … … … 31 V . SO LU ŢII PEN TR U CR EŞTER EA CA LITĂ ŢII CO N SU LTĂ R II

PUBLICE ÎN ROMÂNIA… … … … … … … … … ...................... ... 32 ANEXE .… … … … … … .… … … … … … .… … … … … … … … … … … … … … ..39

I. Chestionar ONG ............................................................ 40

II. Ghid de interviu .......................................................... 44

III. Ghid de focus-group… … … … … … … … … … … … … … … … … .47

IV . D ate prim ite de la organizaţiile neguvernam entale .... 50

V. Date prim ite de la adm inistraţia publică ...................... 63

5

I. INTRODUCERE

S tudiul de faţă a fost realizat la iniţiativa C entrului de Resurse pentru Participare

Publică, organizaţie neguvernam entală care are ca m isiune sprijinirea organizaţiilor

neguvernam entale şi instituţilor publice în însuşirea principiilor şi m etodelor de

participare publică.

Studiul asupra problematicii consultării publice în România a fost realizat în

perioada 15 iunie- 15 septembrie 2006. Obiectivele studiului sunt:

D escrierea şi analizarea practicii consultării publice în R om ânia (incluzând şi

analiză legislativă);

A nalizarea m odalităţilor concrete de consultare publică (analiză de proces);

Form ularea de recom andări pentru îm bunătăţirea practicii consultării

publice în România.

În cadrul studiului nu am analizat în m od lim itativ practica consultării doar în

aplicarea legii 52/2003 privind transparenţa decizională în adm inistraţia publică sau

544/2001 privind liberul acces la inform aţii de interes public, diverse form ule de

consultare publică având loc şi în afara acestei legislaţii. C u toate acestea, datele cu

privire la consultarea publică sunt disponibile la autorităţile publice num ai strict legat

de cele două acte norm ative precizate m ai sus.1

S tudiul de faţă, realizat în acest form at în prem ieră în R om ânia, surprinde

caracteristicile procesului de consultare publică , depăşind analiza lim itată a efectelor

legii 52/2003. Interviurile aprofundate realizate cu lideri de organizaţii publice şi

private, focus group-urile au condus la colectarea de inform aţie relevantă „din

interiorul culiselor proceselor de consultare”. C riticile şi recom andările celor

intervievaţi, dar şi aprecierile lor, au fost grupate în diverse form ule de analiză , care

ne perm it să înţelegem m ai bine unde ne aflăm în m ateria consultării publice şi să

găsim soluţii de îm bunătăţire pentru viitor. În interiorul studiului vom găsi obsesiv

ideea depăşirii form alism ului procesului de consultare publică, nevoia afirm ată pentru

1 Acest lucru se explică şi prin obligativitatea autorităţilor publice de a realiza rapoarte de activitate care includ şi aspecte ce ţin de im plem entarea legilor 544/2001 şi 52/2003.

6

creşterea calităţii m anagem entului procesului de consultare, necesitatea creşterii

capacităţii - atât a organizaţiilor publice, cât şi a celor private - de a susţine procese

reale de consultare publică.

Metodologie – cercetare “Practica consultării publice în R om ânia”

1. Tip de cercetare: ancheta sociologică

2. Metode de cercetare: (a) chestionarul sociologic, (b) interviul

semistructurat, (c) focus-group-ul, (d) analiza secundară a datelor.

a. Chestionarul sociologic

1. U niversul cercetării: organizaţii neguvernam entale active din

România

2. M ărim ea eşantionului: 700 de organizaţii neguvernam entale aflate în

baza de date Voluntar, adm inistrată de către Fundaţia pentru

D ezvoltarea S ocietăţii Civile

3. N um ăr de răspunsuri: 81

4. Modalitatea de aplicare: prin email, prin autocompletare

b. Interviul semistructurat

1. U niversul cercetării:

organizaţii neguvernam entale active din R om ânia , care au

participat în şi iniţiat procese de consultare publică

instituţii ale adm inistraţiei publice, care au organizat procese de

consultare publică

politicieni

2. M ărim ea eşantionului:

7

30 organizaţii neguvernam entale active din R om ânia , care au

participat şi iniţiat procese de consultare publică

18 reprezentanţi ai instituţiilor adm inistraţiei publice, care au

organizat procese de consultare publică

10 politicieni

3. Modalitatea de aplicare: faţă în faţă, prin operator de interviu

4. R ăspândirea geografică:

B ucureşti – 32 (14 cu adm inistraţia publică, 9 cu politicieni, 9 cu

organizaţii neguvernam entale)

Tim işoara – 6 (1 cu adm inistraţia publică, 1 cu politician, 4 cu O N G -

uri)

Cluj – 5 (5 cu ONG)

Sibiu – 6 (1 cu adm inistraţia publică, 5 cu reprezentanţi ai O N G )

Iaşi – 5 (1 cu adm inistraţia publică, 4 cu O N G -uri)

C onstanţa – 4 (1 cu adm inistraţia publică, 3 cu organizaţii

neguvernamentale)

c. Focus group

1. U niversul cercetării: organizaţii neguvernam entale active din

România

2. M ărim ea eşantionului: 12 reprezentanţi ai organizaţiilor

neguvernamentale

3. N um ăr de focus-group-uri: 2

d. Analiza secundară de date

au fost făcute analize ale datelor privind consultarea publică, trimise de

către adm inistraţia publică locală şi centrală

au fost studiate datele furnizate de alte rapoarte realizate pe tema

consultării publice în R om ânia şi în alte ţări

analiză legislativă (legislaţie rom ânească şi internaţională)

8

II. PR O B LEM A TICA P A R TICIP Ă R II PU B LICE ŞI CO N SU LTĂ R II

CETĂ ŢEA N U LU I ÎN D ECIZIA D E PO LITICĂ P U B LICĂ

Interesul pentru prom ovarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor de politică

publică reprezintă un interes relativ nou pentru guverne. D ezvoltarea acestui interes

la nivel internaţional a avut loc pe fondul crizei instituţiilor politice, deficitului de

consens între partidele politice şi liderii politici, slăbirii capacităţii statului de a rezolva

singur toate problem ele societăţii. G uvernele, dar şi organizaţiile private , iniţiază din

ce în ce m ai m ult procese form ale de consultare în diverse zone de politică publică şi

asistăm la o creştere a dialogului între diverşi actori sociali în exteriorul instituţiilor

politice tradiţionale.

N ici R om ânia nu face excepţie de la aceste tendinţe de creştere a interesului

pentru consultare şi participare publică. În ultim ii şase ani se înregistrează o

dezvoltare a form ulelor instituţionale şi non -instituţionale de dialog social şi

consultare publică. Începând cu 2001 apar şi în R om ânia elem ente de legislaţie şi un

cadru instituţional care reglem entează practica consultării publice. A ceste elem ente

se dezvoltă pe fondul evoluţiilor din zona reform ei guvernării şi a reform ei

adm inistraţiei publice, al evoluţiilor specifice din zona societăţii civile.

A vând în vedere faptul că sunt utilizate resurse publice şi private im portante

pentru a susţine consultarea/participarea publică, este necesar să ne uităm cu atenţie

atât la proces, cât şi la produsul consultării/participării. Într-un foarte cunoscut

raport OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), dedicat

tem aticii participării cetăţeanului la luarea deciziei (O EC D , 2005)2, se afirm ă: “Există

o m are diferenţă între cantitatea de tim p, bani şi energie pe care guvernele din ţările

O EC D le investesc în im plicarea cetăţeanului şi societăţii civile în procesul de luare a

deciziilor şi nivelul de atenţie care este acordat evaluării eficacităţii şi im pactului unui

astfel de efort”. Interesul pentru evaluarea participării se face , în primul rând,

pornind de la argumente pragmatice, legate de responsabilitatea şi răspunderea

pentru utilizarea resurselor publice, incluzând aici resursele instituţionale, dar şi

tim pul şi efortul cetăţenilor.

2 OECD. Evaluating Public Participation in Policy Making. OECD Publications, 2005.

9

C onsultarea şi participarea publică pot fi definite ca im plicare a cetăţenilor în

m anagem entul deciziilor şi oferta de servicii. C onsultarea şi participarea au loc

atunci când cetăţenii şi autorităţile publice au nevoi identificate de consultare/

participare şi când există m ecanism e create pentru a susţine

consultarea/participarea. M ecanism ele cunoscute de consultare/participare publică

includ: audieri publice, întâlniri publice, forum uri cetăţeneşti, grupuri con sultative,

diverse tipuri de sondaje de opinie, focus grupuri, utilizarea mijloacelor electronice de

com unicare, publicaţii ale adm inistraţiei publice etc.

Putem vorbi de două tipuri de consultare/participare. C onsultarea şi participarea

autentică apar atunci când cetăţeanul (individual sau corporatist) este im plicat în

decizia de politică publică, se exprim ă liber faţă de un guvern responsabil şi este

implicat în producerea de servicii ( prin mecanisme de contractare, implicarea în

stabilirea de standarde pentru servicii, activităţi de evaluare). Există şi o “pseudo -

participare” atunci când scopul participării este acela de a inform a cetăţenii cu priviri

la decizii, de a bloca plângerile lor sau de a m anipula opiniile exprim ate de aceştia.

C onsultarea şi participarea pot să apară în diverse zone de politică publică, de la

diferite tipuri de servicii, la aspecte ce ţin de dezvoltarea econom ică, protecţia

m ediului, educaţie, cultură etc. N u m ai puţin, consultarea/participarea pot să apară

pe diverse componente ale procesului de politică publică, de la stabilirea de scopuri şi

obiective pentru strategii de politică publică, la im plem entare şi evaluare.

Există m ai m ulte variante prin care putem operaţionaliza şi analiza conceptul de

participare publică. O prim ă variantă este propusă de către O EC D , care distinge între

trei tipuri diferite de im plicare a cetăţeanului în luarea deciziei de politică publică.

Prim a “treaptă” de im plicare publică se referă la informare. Aceasta presupune

că procesul politicilor publice este suficient de transparent pentru ca cetăţenii să

obţină inform aţia necesară pentru a vedea în ce m ăsură guvernul îşi respectă

prom isiunile, pentru a fi capabili să analizeze ce se întâm plă în diverse sectoare

de politică publică şi să evalueze consecinţele acestora asupra lor. Pentru toate

ţările dem ocratice inform area cetăţenilor este norm ă.

A l doilea nivel se referă la consultare ca exerciţiu , care perm ite cetăţenilor să

ofere feedback cu privire la opţiunile de politică publică, în diverse stadii ale

procesului de decizie. A naliza asupra ţărilor O EC D cu privire la m etodele de

10

consultare publică3 arată faptul că invitaţiile la consultare sunt adresate prioritar

grupurilor foarte bine organizate, incluzând grupuri de interes. În majoritatea

ţărilor aceste grupuri bine organizate, incluzând sindicate, patronate, grupuri ale

oam enilor de afaceri, au relaţii deja foarte bine stabilite cu guvernele, se

inform ează sistem atic şi participă în sectoarele de politică publică unde au

interese. Pentru sindicate şi patronate relaţia cu guvernul este stabilită , în

m ajoritatea ţărilor, pe baze tripartite.

A l treilea criteriu se referă la participarea activă, care perm ite cetăţenilor să

devină parteneri în luarea deciziilor în politica publică. Participarea presupune ca

cetăţenii să participe la fixarea obiectivelor de politică publică, să îşi poată

exprim a opinia lor în legătura cu diversele opţiuni de politică publică, să propună

strategii de im plem entare. A cest tip de exerciţiu este destul de rar întâlnit.

Numai câteva ţări O EC D au experienţe pozitive de participare a cetăţenilor la

luarea deciziilor sau im plem entează program e pilot.

U n alt efort de clasificare a fost făcut de O rganizaţia Internaţională pentru

Participare Publică (IA PP), care defineşte cinci niveluri de participare a publicului în

formularea de politici publice. Prim ele două nivele sunt identice cu cele propuse de

O EC D , respectiv inform area publicului şi consultarea publică. IA PP desface al treilea

nivel din m odelul O EC D , participarea publică, în trei niveluri distincte. Astfel, al treilea

nivel se referă la exerciţiile de im plicare a publicului de către guvern în procesul

redactării proiectelor de politică publică , pentru a se asigura că opiniile diverselor

grupuri interesate sunt luate în considerare. Al patrulea nivel se referă la exerciţii de

acord public-privat, în care organizaţii guvernam entale se angajează în relaţii de

colaborare şi parteneriat cu diverse grupuri interesate din public, în fiecare stadiu al

dezvoltării politicii publice, de la identificarea şi selectarea alternativelor, evaluare

etc. U ltim ul stadiu identificat de analiza IA PP se referă la oferirea de responsabilităţi

în implementarea politicii publice unor grupuri interesate din public (empowerment).

Deci, decizia trece în mâna acestor grupuri, precum şi responsabilitatea realizării

obiectivelor asupra cărora s-a căzut de comun acord.

3 O EC D .”Engaging C itizens in Policy-Making:Information, Consultation and Public Participation.” Paris, France: July 2001. http://www.oecd.org/dataoecd/24/34/2384040.pdf

11

Începând cu anul 2000, asistăm la dezvoltarea unui cadru legislativ şi

instituţional vizând prom ovarea form elor de participare a publicului la luarea deciziei.

O noutate pentru R om ânia o reprezintă integrarea consultării publice în cadrul

procesului de politici publice prin prevedere legislativă.

C adrul legislativ specific este prezentat în detaliu în broşura Reglementarea

participării publice în R om ânia şi U niunea Europeană, editată de C eR e şi distribuită

îm preună cu prezentul studiu.

12

III. PRACTICA CO N SU LTĂ R II P U B LICE

ÎN ROMÂNIA

III.1. Evaluarea cantitativă a practicii consultării publice în R om ânia

III.1.A . Inform aţii obţinute de la adm inistraţia publică

În continuare vă prezentăm rezum atul analizei datelor obţinute de la adm inistraţie cu

privire la implementarea legii 52/2003 privind consultarea publică în R om ânia.4

C antitatea de inform aţii prim ite:

- există date pentru toate cele 41 de judeţe şi m unicipiul B ucureşti

- din cele 45 de m inistere, agenţii guvernam entale şi alte instituţii aflate în

subordinea guvernului (din B ucureşti) au răspuns 33

- multe prefecturi au declarat că aceaste instituţii nu elaborează acte

norm ative şi din acest m otiv nu intră sub incidenţa legii 52/2003; a legii

340/2004, a hotărârea guvernului 460/2006 şi că specificul activităţilor

instituţiei nu perm ite organizarea de şedinţe sau consultarea publicului

- sunt şi instituţii aflate în subordinea m inisterelor a căror activitate nu intră

sub incidenţa Legii 52/2003: Inspecţia M uncii (în subordinea M M S S F),

Inspectoratul de S tat pentru C onstrucţii, O ficiul rom ân pentru adopţii,

C om isia N aţională pentru Prognoză, C asa naţională de pensii şi alte drepturi

de asigurări sociale

- au fost instituţii care încă nu au elaborat raportul p rivind transparenţa

decizională (ex. A genţia N ucleară)

- sunt instituţii care nu au elaborat acte norm ative care să fie supuse

dezbaterii publice în anul 2005: O ficiul registrului naţional al inform aţiilor

secrete de stat, A genţia pentru strategii guvernam entale, A utoritatea

naţională pentru reglem entarea şi m onitorizarea achiziţiilor publice

4 Analiza integrală se regăseşte în anexe .

13

- raportul A utorităţii naţionale a văm ilor este cuprins în cel trim is de către

M inisterul finanţelor

- Ministerul adm inistraţiei şi internelor a trim is o listă cu acte norm ative

supuse dezbaterii în 2006 şi nu a răspuns la a doua solicitare

- Instituţiile adm inistraţiei centrale care nu au răspuns sunt: M inisterul

integrării europene, A genţia naţională pentru ocuparea forţei de m uncă,

M inisterul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, M inisterul

transporturilor, construcţiilor şi turism ului, M inisterul educaţiei şi cercetării,

M inisterul sănătăţii, A utoritatea pentru valorificarea activelor statului,

Ministerul com unicaţiilor şi tehnologiei inform aţiilor, O ficiul naţional pentru

prevenirea şi com baterea spălării banilor, O ficiul rom ân pentru drepturi de

autor, A utoritatea naţională sanitar-veterinară şi pentru siguranţa

alim entelor, A genţia naţională pentru tineret

În anul 2005 au fost emise 178.178 de acte normative, dintre care 132.025 de

proiecte legislative au fost anunţate în m od public, în tim p ce 26 .388 au fost adoptate

fără a fi obligatorie dezbaterea publică , deoarece fie au fost adoptate în procedură de

urgenţă, fie conţin inform aţii care le exceptează de la aplicarea legii 52 /2003, cf. art.

5. D in analiza datelor furnizate de către adm inistraţia publică apare o neconcordanţă

în ceea ce priveşte num ărul proiectelor de acte norm ative adoptate în 2005: sun t

declarate 178.178, dar adunând proiectele anunţate public cu cele adoptate fără

dezbatere publică ne dă un total de 158 .413; răm âne o diferenţă de 19 .765 care nu

este acoperită.

1. D isem inarea inform aţiei

D atele cercetării indică faptul că din cele 132 .025 de proiecte de acte normative

anunţate public, 44% au fost anunţate prin afişare la sediul instituţiei adm inistraţiei

publice, 30% prin mass-m edia şi 26% prin afişare pe site. S unt acte norm ative care

au fost anunţate prin 2 sau chiar 3 m ijloace de com unicare. Din interpretarea datelor

a reieşit că adm inistraţia publică centrală utilizează Internetul, m ai precis site -ul

institutiei, ca principal mijloc de informare asupra proiectelor de acte normative.

Astfel 76% dintre actele normative adoptate la nivel central au fost afişate pe site,

14

18% la sediul propriu şi num ai 6% au fost anunţate prin m ass m edia. Trebuie avut în

vedere faptul că adm inistraţia publică centrală, în special m inisterele şi agenţiile

guvernam entale se adresează în special organizaţiilo r neguvernamentale sau

cetăţenilor care utilizează instrum entele tehnologice m oderne. D acă adm inistraţia

centrală utilizează cu precădere internetul pentru a anunţa proiectele de acte

normative, adm inistraţia locală anunţă actele norm ative în special prin afişare la

sediul propriu. D atele indică că în anul 2005, 45% dintre actele norm ative la nivel

local au fost anunţate public prin afişare la sediu, 30% prin m ass-m edia şi 25% prin

intermediul site-ului propriu. D iferenţa dintre adm inistraţia locală şi cea centrală se

explică prin faptul că utilizarea internetului în oraşele m ici şi în mediul rural este mult

m ai redusă, şi de aceea se preferă utilizarea altor m ijloace de inform are.

2. Răspunsul la cererea de inform aţii

D atele oferite de către instituţiile adm inistraţiei publice indică faptul că , pentru

cele 5.688 de cereri pentru furnizare de inform aţii prim ite de adm inistraţie , s-au

transm is un num ăr de 3 .992 de proiecte, 2.530 (63% ) persoanelor fizice şi 1 .462

(37% ) asociaţiilor de afaceri şi asociaţiile legal constituite. A dm inistraţia centrală a

răspuns la un num ăr de 68 de cereri form ulate de către persoanele fizice şi la 164

form ulate de asociaţiile de afaceri şi asociaţiile legal constituite, în tim p ce

adm inistraţia locală a transm is proiecte de acte norm ative către 2 .462 de cereri

form ulate de persoane fizice şi 1 .299 form ulate de asociaţiile de afaceri şi asociaţiile

legal constituite. R ata de răspuns este de 4,5% în cazul adm inistraţiei centrale şi de

140% în cazul adm inistraţiei locale . Procentul mai mare de 100% se poate explica

prin m odul în care se colectează şi raportează datele.

3. Integrarea sugestiilor făcute de către public în decizia finală

A naliza datelor arată că s-au prim it un num ăr de 6 .257 recom andări de

modificare a actelor normative propuse, dintre care 4.310 (69%) au fost incluse în

actele norm ative: adm inistraţia centrală a inclus 1 .137 (61% ) de recom andări din

1.878 prim ite, iar adm inistraţia locală 3 .173 (72%) din 4.379. S unt cazuri de judeţe

în care num ărul recom andărilor incluse în actele norm ative îl depăşeşte pe cel al celor

prim ite: C ălăraşi – s-au prim it 14 şi s-au inclus 27, N eam ţ – s-au prim it 99 şi s-au

inclus 136, Prahova – s-au prim it 109 şi s-au inclus 208, Teleorman – s-au primit 68

15

şi s-au inclus 80. Aceste neconcordanţe se pot explica, aşa cum am m ai precizat, prin

m odul în care se colectează şi raportează datele în cadrul instituţiilor publice.

4. Organizarea de întâlniri publice organizate la cererea ONGurilor

În ceea ce priveşte num ărul întâlnirilor organizate la cererea asociaţiilor legal

constituite, acesta a fost în anul 2005 de 477, dintre care 18 organizate de către

adm inistraţia centrală şi 459 de către cea locală. N um ărul de întâlniri organizate de

instituţiile publice pentru dezbaterea de proiecte de acte normative a fost de 18,

toate fiind organizate de către autorităţile publice centrale.

5. O rganizarea de şedinţe publice ale adm inistraţiei locale

5.a. A nunţarea şedinţelor publice

D atele colectate indică faptul că în anul 2005, num ărul total al şedin ţelor publice

(stabilite de instituţiile publice) a fost de 42 .334 (30 – adm inistraţie centrală, 42 .304

– adm inistraţie locală). D intre acestea 18 .415 (43% ) au fost anunţate prin afişare la

sediul propriu – 3 în cazul adm inistraţiei centrale şi 18 .412 pentru adm inistraţia

locală, 899 (2% ) au fost anunţate pe site-ul propriu - 25 în cazul adm inistraţiei

centrale şi 874 pentru adm inistraţia locală, iar 1 .596 (4% ) au fost anunţate prin

mass – media - 13 în cazul adm inistraţiei centrale şi 1 .583 pentru administraţia

locală.

5.b. Participarea la şedinţele publice

D in analiza datelor colectate a reieşit că num ărul estim at al persoanelor care au

participat efectiv la şedinţele publice este de 280 .868 (în medie, aproximativ 7

persoane la fiecare şedinţă), dintre care 308 au participat la şedinţele organizate de

către adm inistraţia publică centrală (10 persoane/şedinţă), iar 280 .560 la cele

organizate de către instituţiile adm inistraţiei locale. În prezenţa m ass-mediei au fost

desfăşurate 1 .926 de şedinţe publice, 13 organizate de instituţiile publice centrale şi

1.913 derulate de autorităţile locale.

5.c. Form ularea de observaţii şi recom andări în cadrul şedinţelor publice

În cadrul celor 42.334 de şedinţe publice anunţate au fost form ulate un num ăr

de 19.517 de observaţii şi recom andări (o observaţie/recom andare la 2 şedinţe),

16

dintre care au fost incluse în actele norm ative un num ăr de 8 .865, adică 45% .

A dm inistraţia publică centrală a inclus 109 (56% ) din cele 195 de recom andări

primite.

6. Post-consultare

În ceea ce priveşte procesele verbale elaborate în urm a proceselor de consultare,

datele arată că în urm a celor 42 .334 de şedinţe publice organizate s-au elaborat

17.636 de procese verbale (un proces verbal la 2,4 şedinţe), 16 de către autorităţile

centrale şi 17.620 de către cele locale, iar dintre aceste procese verbale un num ăr de

14.559 (83% ) au fost făcute publice, 5 de către adm inistraţia centrală şi 14 .554 de

către cea locală.

7. D iferenţe între cercetarea CeR e şi datele adm inistraţiei centrale

În cele ce urm ează sem nalăm câteva diferenţe ale cercetării realizate de C eR e

com parativ cu R aportul im plem entării legii 52/2003 privind transparenţa decizională

în adm inistraţia publică în 2005 realizat de către A genţia pentru S trategii

Guvernamentale. Raportul efectuat de către A genţia pentru S trategii G uvernam entale

indică un num ăr de 129 .615 proiecte de acte norm ative anunţate public, în tim p ce

datele furnizate de către instituţiile adm inistraţiei pentru cercetarea efectuată de

C eR e arată că au fost 132 .025. O discrepanţă apare în cercetarea C eR e în ce priveşte

num ărul şedinţelor publice - 42.334, în tim p ce anunţate au fost doar 20 .910, adică

m ai puţin de jum ătate. A ceastă discrepanţă rezultă din m odul de colectare şi

raportare a datelor de către adm inistraţia publică. În R aportul privind im plem entare

Legii 52, efectuat de către A genţia pentru S trategii G uvernam entale, num ărul de

întâlniri organizate la cererea asociaţiilor legal constituite este de 1 .199, dintre care

122 efectuate de către adm inistraţia centrală. D atele furnizate de adm inistraţie în

cazul cercetării C eR e indică un num ăr de 477 de astfel de întâlniri.

III.1.B Inform aţii obtinute de la organizaţiile neguvernam entale

U n alt instrum ent de colectare a datelor referitoare la practica consultării publice

în România l-a reprezentat chestionarul aplicat organizaţiilor neguvernam entale. D in

cele 700 de organizaţii neguvernam entale intervievate, au răspuns 81. O rganizaţiile

17

care au răspuns la chestionar activează într-o gam ă variată de dom enii: social,

m ediu, educaţie, tineret, cultură, juridic, econom ic, dezvoltare com unitară, sănătate,

sport. Interpretarea datelor indică faptul că principalele arii de politică publică în care

organizaţiile au interes să producă schim bare sunt: protecţie socială, educaţie şi

cercetare, m ediu, integrare europeană, adm inistraţie şi interne, sănătate. A naliza

datelor arată faptul că ariile de politică publică în care au interes să se im plice sunt

strâns legate de domeniul de activitate al ONG-ului.

1. Participarea la şedinţele Consiliilor locale

D in analiza datelor a reieşit că jum ătate dintre cei chestionaţi nu au

participat la nici o şedinţă a C onsiliului local, iar la dezbaterea bugetului local au luat

parte num ai 22 dintre cei care au răspuns la chestionar. În ce priveşte participarea la

procese de consultare publică derulate în ultim ii 3 ani, 63 dintre cei 81 de

respondenţi au afirm at că au fost la consultări publice.

2. O rganizarea de întîlniri cu autorităţile publice

D atele cercetării indică un num ăr de 41 de reprezentanţi ai organizaţiilor

neguvernam entale care au întâlniri cu autorităţile publice pentru a discuta diferite

problem e ce ţin de desfăşurarea program elor organizaţiei num ai atunci când este

necesar, 15 au aceste întâlniri lunar, iar 11 trimestrial. Cei care au aceste întâlniri

lunar sau trim estrial sunt dintre cei care derulează program e în parteneriat cu

instituţii ale adm inistraţiei publice.

D atele cercetării indică faptul că cele m ai m ulte tipuri de consultări publice

(sem inariile/conferinţele, com entariile pe email pe baza unor documente,

chestionare, focus-group-uri) au fost iniţiate de către organizaţiile neguvernam entale.

Form ele de consultare iniţiate de către instituţiile adm inistraţiei publice sunt în special

întâlnirile cu autorităţile, com itetele m ixte adm inistraţie – ONG-uri şi audierile

publice. O rganizaţiile neguvernam entale chestionate au declarat că au participat cel

m ai m ult la sem inarii/conferinţe iniţiate de către societatea civilă, la întâlnirile cu

autorităţile organizate de instituţiile adm inistraţiei publice şi au răspuns la sondaje de

opinie al căror iniţiator a fost un alt O N G .

18

3. Folosirea dreptului la inform aţii publice

U n num ăr de 35 de organizaţii neguvernam entale din cele 64, care au declarat

că cunosc prevederile legii 544 /2001, utilizează prevederile acestei legi pentru a

obţine inform aţii de interes public.

4. Surse de informare cu privire la deciziile de interes public

A naliza datelor arată că sursele de inform are ale O N G -urilor cu privire la deciziile

de interes public adoptate de către adm inistraţia publică sunt: internetul, m ass-

media, alte ONG-uri, contactele personale, lista de em ail a adm inistraţiei publice,

publicaţiile adm inistraţiei publice, telefonul, avizierul. S unt foarte puţini cei care

utilizează ca sursă de inform are solicitarea de inform aţii publice pe baza legii 544.

5. Capacitatea de a influenţa deciziile de politică publică

D intre cele 81 de organizaţii care au răspuns la chestionar, un num ăr de 55 au

declarat că au capacitatea de a influenţa cu succes deciziile de politică publică, în

tim p ce 26 nu consideră că au această capacitate. C apacităţile de care dispun

organizaţiile neguvernam entale pentru a influenţa politicile publice sunt: inform aţiile,

personalul calificat, timpul, resursele financiare. Facilităţile de care dispun

organizaţiile sunt: baze de date, dotări, relaţii cu colaboratori din m ediul econom ic,

experienţă, m ijloace de com unicare, birotică, sediu/spaţiu, sală de curs/sem inar,

acces la legislaţie, echipam ente IT, site propriu.

Datele colectate indică faptul că în cazul a 37 dintre respondenţi organizaţia face

parte dintr-o coaliţie care îşi propune schim barea unei politici publice şi num ai

jum ătate dintre cei chestionaţi au declarat că au cunoştinţă de coaliţii care activează

în România.

III.2. Evaluarea calitativă a practicii consultării publice în R om ânia

Trebuie rem arcat aspectul de proces al consultării publice. Pe de o parte,

consultarea publică nu se prezintă sub form a unui evenim ent singular, sau serie de

evenimente singulare. Pe de altă parte, pentru a avea un proces reuşit de consultare

19

publică e necesar să dăm atenţie unor elem ente de management al procesului.

Participarea cetăţeanului în decizia de politică publică poate fi analizată în prim ul rând

ca proces. Acest proces presupune acordul şi im plicarea a doi actori: statul şi

cetăţenii – ca indivizi sau organizaţii în structuri form ale şi inform ale. A ceastă relaţie

nu este una egală, interesul statului de a prom ova participarea publicului în decizia

de politică publică fiind esenţial. S tatutul, resursele inform aţionale şi de putere sunt

diferite pentru cei doi actori, de aceea cooperarea lor este întotdeauna necesară.

S usţinerea participării publicului la luarea deciziei de politică publică nu este o sarcină

facilă, im plicând o regândire a modului de operare a structurilor guvernamentale, o

schim bare de cultură organizaţională şi alocarea de resurse. C u alte cuvinte, pentru

susţinerea participării publice avem nevoie de o politică publică specifică.

În România, consultarea reprezintă un elem ent nou în practica adm inistrativă,

rezultând o serie de dificultăţi sau/şi incoerenţe în aplicarea acestui proces. Pe fondul

logicii juridice dom inante în adm inistraţia publică din R om ânia, consultarea este

privită în m od lim itat ca aplicare a literei legii 52/2003 si, aşa cum a reieşit din

analiza interviurilor aprofundate, managementului eficient al procesului de consultare

i se acordă doar o foarte m ică atenţie. Term enul “cheie” utilizat de m ajoritatea celor

intervievaţi este acela de “form al”. S e indică faptul că “ne aflăm într-un stadiu

incipient al im plem entării legislaţiei”; “din punct de vedere form al ea se face”; se

arată că există “m ecanism e form ale şi aplicate distorsionat”.

A nalizând im plem entarea legislaţiei care reglementează consultarea publică, cei

intervievaţi au subliniat urm ătoarele aspecte:

Legislaţia legată de consultarea publică nu este suficient cunoscută de către

cetăţeni şi organizaţii neguvernam entale;

Există deficienţe de m anagem ent în im plem entarea legislaţie i care

reglem entează consultarea publică;

În m ediul rural consultarea publică este aproape inexistentă;

N u există o m onitorizare a rezultatelor consultării;

20

Referindu-se strict la legea 52/2003, toţi participanţii la interviuri au apreciat

pozitiv textul legii, flexibilitatea şi spiritul novator. (“Legea este m ai avansată decât

adm inistraţia publică, O N G -urile şi cetăţenii.”; “face ca deciziile să fie m ai uşor de

acceptat şi im plem entat”; “e m ult m ai uşor să iei decizii în adm inistraţie dacă faci

consultare”). S-a arătat că problem a nu o reprezintă textul legii, ci aplicarea ei.

D in analiza interviurilor aprofundate am grupat opiniile celor intervievaţi referitor

la beneficiile şi obstacolele în procesul de consultare publică în R om ânia.

Beneficiile consultării publice:

C onsultarea publică conduce la creşterea calităţii deciziei de politică publică;

C onsultarea publică reprezintă o m odalitate dem ocratică prin care cetăţeanul

îşi poate exprim a părerea cu privire la o decizie ce urm ează să fie luată;

Consultarea publică conduce la creşterea încrederii cetăţenilor în

adm inistraţia publică (creşterea calităţii guvernării);

C onsultarea publică perm ite cunoaşterea nevoilor şi problem elor reale ale

cetăţenilor;

C onsultarea publică reduce presiunea luării deciziilor de către adm inistraţie;

C onsultarea publică poate reduce costurile de im plem entare a politicii

publice (resursele financiare ar fi utilizate pentru nevoile reale ale

com unităţii, poate să reducă tim pul de im plem entare, poate să crească

eficacitatea implem entării);

C onsultarea publică aduce inform aţie şi expertiză în adm inistraţia publică;

C onsultarea publică poate genera şi/sau creşte coeziunea unor reţele de

organizaţii neguvernam entale sau parteneriate;

C onsultarea publică poate reprezenta şi o m etodă d e inform are şi legitim are;

C onsultarea publică perm ite stabilirea unei com unicări m ai susţinute între

adm inistraţia publică şi societatea civilă;

Pentru organizaţiile neguvernam entale consultarea poate aduce capital de

imagine.

21

O bstacole în calea consultării publice:

A dm inistraţia publică din R om ânia este o adm inistraţie de gestiune şi nu una

de dezvoltare şi, din acest motiv, nu are obiective şi strategii clar definite;

Lipsa de expertiză şi de com petenţă atât a personalului din adm inistraţia

publică, cât şi a celor din societatea civilă;

N u există o cultură a participării şi există o lipsă de încredere a cetăţenilor în

instituţiile adm inistraţiei publice;

Legislaţia privind consultarea publică nu este suficient m ediatizată;

În cadrul legislaţiei rom âneşti există suprareglem entare în dom eniul

consultării publice, iar form ularea textelor de lege lasă loc la interpretări;

Legislaţia nu prevede sancţiuni pentru adm inistraţia publică în cazul

nerespectării reglem entărilor prevăzute;

Mecanismele de implementare a legilor privind consultarea publică sunt

form ale şi sunt aplicate distorsionat, existând astfel posibilitatea de

m anipulare a proceselor de consultare de către adm inistraţia publică;

C onsultarea publică nu a fost instituţionalizată în cadrul adm inistraţiei

publice;

C onsultările ar trebui să se realizeze pe tot parcursul procesului de politică

publică, dar, în cadrul adm inistraţiei publice, ele se fac num ai asupra

proiectului final de lege;

M anagem entul defectuos (nu există o planificare a activităţilor, facilitare

defectuoasă, nu sunt oferite inform aţii înainte de începerea procesului, nu se

acceptă feed-back-ul, nu există personal calificat care să cunoască cum se

organizează astfel de consultări publice, aglom erarea de sarcini);

Lipsa de cultură organizaţională şi de cultură politică;

Lipsa de transparenţă din cadrul adm inistraţiei publice;

N u există m ecanism e de participare clare create de adm inistraţia publică;

S ocietatea civilă nu este încă suficient de “puternică” pentru a putea susţine

consultarea – sunt problem e în ceea ce priveşte agregarea de interese,

form ularea de cereri, uneori chiar şi în ce priveşte com petenţele .

22

S um arizând aspectele m enţionate m ai sus putem afirm a că problematica

consultării publice în R om ânia se află într-o fază de început, iar participarea

cetăţeanului la luarea deciziilor de politică publică este încă privită cu suspiciune şi

neîncredere. A ceastă neîncredere în beneficiile participării publice ia diverse forme.

Se întâlnesc situaţii în care găsim elem ente de retorică politică pe tem a participării

fără consecinţe practice, un discurs “politically correct”, dar fără credinţa şi voinţa de

a face ceva concret. În consecinţă, cetăţenii şi organizaţiile neguvernam entale sunt

invitaţi să participe la diverse activităţi de consultare publică, m ai m ult sau m ai puţin

form ale. Participarea şi consultarea publică sunt astfel reduse la sim ple discuţii în

cadru larg, neadecvat unui proces substanţial de consultare, fără pregătire prealabilă

- “evenim ente de tip consultare” care trebuie bifate pe agenda adm inistrativă sau

politică.

Este foarte dificil să evaluăm calitatea consultării sau să definim ce reprezintă un

„bun proces de consultare publică”. A cest lucru se datorează faptului că procesele de

consultare/participare publică sunt foarte legate de contextul social şi politic în care

au loc. C onceptele de consultare şi participare publică sunt concepte politice.

C onsultarea şi participarea nu pot avea loc decât dacă există elem ente de voinţă

politică în acest sens, dacă există dezvoltări pozitive în direcţia reform ei guvernării.

D ar, deşi nu putem genera prin form ule de „inginerie socială” modelul perfect de

consultare/participare publică, cu siguranţă putem influenţa designul participativ al

politicilor publice, putem creşte transparenţa şi calitatea m anagem entului proceselor

existente de consultare/participare publică.

III.3. Calitatea procesului de consultare in Romania

În acest raport am încercat să separăm caracteristicile instrum entale ale

procesului de consultare publică de elem entele ce ţin de contextul socio-politic şi,

pornind de aici, să propunem soluţii de creştere a calităţii proceselor de consultare.

Având în vedere resursele (financiare, logistice, de timp) care se investesc în

consultarea publică în acest m om ent în R om ân ia, considerăm acest dem ers

îndreptăţit şi util.

23

Procesele de consultare publică au o serie de limite, care trebuie tratate cu

atenţie dacă dorim creşterea calităţii proceselor de consultare. În abordarea clasică a

procesului de luare a deciziei de politică publică, cetăţenii sunt consideraţi ca

beneficiari ai acestor decizii: ei beneficiază de pe urm a activităţilor publice fiindu -le

alocate resurse, prim ind bunuri şi servicii. C onform acestei abordări, cetăţenii pot să

fie consultaţi ocazional, sau intervievaţi cu privire la gradul de satisfacţie faţă de

utilizarea unui anum e produs. D ar, în linii generale, cetăţenii au o poziţie m ai

degrabă pasivă în interiorul procesului de decizie legat de alocarea de resurse şi

alegerea alternativei de acţiune publică. C ontribuţia cetăţenilor la politica publică

trebuie privită nu num ai din punct de vedere al participării la dezbateri si decizie, dar

şi al capacităţii acestora de a accepta sau refuza să facă un anum it lucru, de a

raporta problem e, de a căuta soluţii, a monitoriza activ implementarea de politici

publice, de a convinge alţi cetăţeni pentru a li se alătura în diverse acţiuni de

contestare sau revendicare, de a mobiliza resurse etc.

Im plicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor se poate face în cadrul

fiecărei etape a ciclului politicilor publice, fiecare etapă din acest ciclu prezentând o

serie de particularităţi legate de im plem entarea efectivă a participării. Pentru a avea

o im agine m ai bună asupra opiniei factorilor de decizie şi reprezentanţilor ONG-urilor

cu privire la zonele strategice de consultare publică în R om ânia am îm părţit procesul

politicilor publice în cinci etape şi am analizat opinia celor intervievaţi pentru fiecare

etapă:

24

Tabel: Im plicarea cetăţeanului în decizia de politică publică, pe etape de proces.

Etape ciclu

politici publice

R olul cetăţenilor şi

organizaţiilor

neguvernamentale

Obstacole

Nivelul

perceput al

consultării în

România

Stabilire de

scopuri şi

obiective

Identificarea

problemelor; definirea

priorităţilor.

Inaccesibilitatea

factorilor de

decizie; lipsa de

interes pentru

punctele de vedere

ale cetăţenilor.

N u există

exemple de

consultare

Determinarea

strategiei

Identificarea

obstacolelor;

identificarea soluţiilor;

testarea componentelor

şi instrum entelor

politicilor.

Lipsa de

recunoaştere a

com petenţelor

cetăţenilor;

formalismul

construcţiei de

strategii.

Există foarte

puţine

exemple de

consultare în

faza de

construcţie de

strategie.

Dezvoltarea

alternativelor Construirea consensului

Criterii de

reprezentativitate

slabe; proces

form al, discuţii

limitate la

alternativa propusă

de adm inistraţie.

Aici se

concentrează

exemplele de

consultare

publică, dar

numai pe

alternativa

susţinută de

adm inistraţie

şi transpusă în

proiect de act

normativ.

Negocierea

bugetelor

Crearea serviciilor,

m onitorizarea soluţiilor;

colectare de bune

practici.

Lipsa de coordonare

între cetăţeni şi

structurile

guvernamentale;

neîncredere în

capacitatea tehnică

N u există

exemple de

consultare

25

Etape ciclu

politici publice

R olul cetăţenilor şi

organizaţiilor

neguvernamentale

Obstacole

Nivelul

perceput al

consultării în

România

a cetăţenilor şi

ONG-urilor

M onitorizare şi

Evaluare

Audit social;

cooperarea actorilor

interesaţi

Evaluarea externă a

cetăţenilor şi O N G -

urilor nu e

considerată;

preconcepţia

conform căreia

cetăţenii pot să-şi

exprime opinia, nu

să ofere inform aţie.

N u există

exemple de

consultare

Analizând fiecare etapă din procesul de realizare a politicilor publice, atât

reprezentanţii adm inistraţiei publice , cât şi cei ai organizaţiilor neguvernam entale au

remarcat caracterul lim itat şi form alist al consultării publice în R om ânia . Astfel,

exemplele de consultare publică se concentrează pe discutarea alternativei propuse

de adm inistraţia publică (centrală sau locală), exprim ată sub form a unui proiect de

lege. C onsiderăm că această situaţie se poate explica prin urm ătoarele: a) tradiţia

adm inistrativă din R om ânia, care nu a valorizat şi nu valorizează inputul cetăţenilor în

decizia de alocare de resurse publice; b) faptul că decizia adm inistrativă are loc

pornind de la o logică juridică excesivă, neglijând elem entele de logică m anagerială;

c) ritmul lent de realizare a reform ei adm inistraţiei şi stadiul incipient al utilizării

consultării publice.

III.4. Managementul procesului de consultare în România

În cadrul studiului nostru am acordat o atenţie deosebită m odului în care se

realizează m anagem entul proceselor de consultare publică în R om ânia. Factorii de

26

decizie şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernam entale au precizat în cadrul

interviurilor faptul că în R om ânia nu legislaţia reglem entând consultarea publică

reprezintă o problem ă, ci m odul în care se pune în practică această legislaţie.

Problem atic este, deci, m anagem entul proceselor de consultare publică. În continuare

prezentăm câteva elem ente esenţiale legate de procesul de m anagem ent al

consultării publice. Intervenţia pe aceste elem ente ar conduce la o creştere calitativă

a proceselor de consultare publică.

Reprezentativitatea

A m selectat o serie de com entarii exprim ate de participanţii la focus group -uri şi

interviuri care sintetizează foarte bine lim itele în m aterie de reprezentativitate pentru

procesele de consultare publică din R om ânia:

Listele de participanţi sunt întocm ite în funcţie de: subiectul dezbaterii,

interesul organizatorilor, notorietatea organizaţiilor neguvernam entale;

La nivelul adm inistraţiei publice locale invitaţiile sunt transm ise tuturor

organizaţiilor active aflate în bazele de date ale instituţiilor publice;

A legerea participanţilor este de cele m ai m ulte ori nereprezentativă şi

lim itată;

N um ărul m are de participanţi şi lipsa lor de pregătire pot conduce la

periclitarea procesului de consultare;

O rganizaţiile intervievate au declarat că participă doar la acele consultări

unde “au ceva de spus”, dar la m ulte procese de consultare sunt O N G -uri

care m erg fără ca înainte să studieze problem a şi să îşi pregătească luarea

de poziţie;

M ajoritatea participanţilor la procesele de consultare au posibilitatea de a-şi

exprim a punctul de vedere, dar de cele m ai m ulte ori se lasă im presia că

acesta este doar ascultat şi nu este luat în seam ă în decizia finală.

C onsultarea publică presupune interacţiunea, într-un cadru legal şi instituţional

dat, între factorii de decizie şi grupurile interesate (stakeholderi) pentru adoptarea

deciziei publice într-o problem a specifică. Toţi cei im plicaţi în consultarea publică au

27

aşteptări de la acest proces, intră în proces cu obiective m ai m ult sau m ai puţin bine

conturate, au o m iză în decizia care urm ează să fie luată şi în contextul căreia

procesul de consultare se organizează. D in acest m otiv reprezentativitatea celor care

participă la proces este im portantă. În m od teoretic spunem că e indicat ca în

procesele de consultare publică să fie im plicaţi toţi cei care vor fi afectaţi, direct sau

indirect, de decizia ce urm ează să fie luată. În practică, însă, sunt foarte m ulţi factori

care conduc la diverse form ule de reprezentativitate: interese politice, slabă

vizibilitate sau forţă de agregare de interese, capacitate tehnică redusă de a form ula

cereri către sistem ul politic şi birocratic etc. U n alt elem ent im portant în procesele de

consultare şi im plicare a publicului în procesele de luare a deciziei este asigurarea

reprezentării diversităţii (socio-dem ografic, rezidenţial, orientare politică, gen etc.).

D acă un proces de im p licare a publicului nu ia în considerare aceste date, există

riscul să fie neglijate interesele unor grupuri şi întregul proces să fie pus sub sem nul

întrebării. C ei care organizează astfel de procese de participare publică trebuie să

considere în avans reprezentarea tuturor celor potenţial afectaţi de decizie. S tudiile

realizate până acum au arătat că populaţia cu un nivel m ai ridicat de educaţie

form ală participă m ai frecvent la exerciţii de participare publică, ceea ce înseam nă că

populaţia cu un nivel de educaţie form ală m ai redus trebuie susţinută pentru a

participa şi a fi integrată în aceste procese. Procesele de consultare din România

oferă oportunităţi de im plicare în decizie num ai cetăţenilor şi grupurilor interesate

pro-active. A şa cum a rezultat din analiza interviurilor, adm inistraţia adresează

problem a reprezentativităţii grupurilor interesate adesea într-un m od lim itat sau/şi

form al. A desea consultarea are loc târziu în procesul de politică publică, fapt ce

im pune alte lim itări în m aterie de reprezentare.

Pentru a îm bunătăţi calitatea reprezentării în procesele de consultare publică, se

poate form ula o m etodologie sim plă, la îndem âna tuturor celor interesaţi să

organizeze astfel de procese, care să ghideze m odul de lucru cu grupurile interesate.

Transparenţă

Iată cum sunt exprim ate problem ele legate de transparenţă de către cei intervievaţi:

Inform aţiile suplim entare oferite înainte sunt exprim ate într-un limbaj

tehnic, greu de înţeles pentru publicul larg;

28

În cazul adm inistraţiei publice locale, înainte de procesele de consultare nu

se oferă inform aţie structurată şi nici proiectele de acte normative supuse

dezbaterii. C a să obţină proiectele de acte norm ative sau hotărârile supuse

dezbaterii, participanţii trebuie să le solicite adm inistraţiei;

Lipsa transparenţei conduce la existenţa unor costuri m ari de im plem entare

a unei politici publice;

Transparenţa adm inistraţiei publice duce la elim inarea riscului apariţiei unor

agende ascunse, la dim inuarea percepţiei că procesul de consultare este

formal;

M etodele/m ijloacele de asigurare a transparenţei sunt: anunţarea în tim p

util a procesului de consultare, anunţarea prin m ijloace de inform are

accesibile publicului, disem inarea inform aţiei în tim p u til, modul de redactare

al invitaţiei, stabilirea unei „position paper” a organizaţiilor participante,

oferirea de rapoarte post-consultare.

Transparenţa decizională reprezintă un ingredient cheie pentru realizarea

proceselor de consultare şi participare publică. N u întâm plător conceptele de

transparenţă decizională şi consultare publică sunt asociate prin lege. În lipsa voinţei

politice de a asigura transparenţa deciziilor adm inistrative , orice demers de

consultare publică este greu de realizat. D ar transparenţa decizională, odată

acceptată şi prom ovată politic, solicită şi un efort de ordin adm inistrativ şi m anagerial

pentru a crea efectele benefice dorite.

Comunicare/informare

Prezentăm opinia celor intervievaţi cu privire la lim itări ale calităţii proceselor de

consultare prin deficienţe de com unicare/inform are:

Înaintea procesului de consultare se oferă foarte puţină inform aţie

suplim entară care să aibă legătură cu tem a supusă dezbaterii;

A dm inistraţia centrală oferă doar proiectul de act normativ înainte de

dezbaterea publică, iar participanţii trebuie să îşi caute singuri inform aţia

suplim entară;

29

Scopul nu este clar formulat, chiar dacă se poate deduce din textul invitaţiei;

O biectivele consultării nu sunt specificate;

A genda consultării este trim isă numai uneori înaintea consultării, iar acest

lucru se întâm plă în cazul adm inistraţiei centrale;

A dm inistraţia locală inform ează în invitaţie doar despre ora întâlnirii şi locul

de desfăşurare;

Nu sunt comunicate reguli de lucru înaintea proceselor de consultare.

Uneori, la începutul dezbaterii, se stabilesc nişte reguli de lucru de com un

acord cu participanţii.

O cerinţă de bază pentru asigurarea unui proces de participare publică de calitate

îl reprezintă buna inform are a participanţilor cu privire la subiectul abordat. Lipsa

inform aţiilor structurate şi oferite în tim p reprezintă una dintre cauzele m ajore

pentru care procesul de participare publică poate să eşueze. În lipsa lor,

participanţii la procesul de participare publică se află în im posibilitatea de se

implica în luarea decizilor, se sim t frustraţi şi m anipulaţi. Inform aţia

sistem atizată prezentată fiecărui participant la proces presupune existenţa unui

m aterial scris care să prezinte problem a în discuţie, principalele puncte de

vedere şi propuneri de soluţionare, transm ise partcipanţilor în timp util pentru a

putea fi luate la cunoştinţă.

Facilitare

Principalele problem e legate de facilitare sem nalate de către cei intervievaţi sunt:

Facilitarea este internă şi este asigurată de persoane publice cu vizibilitate

din adm inistraţie (prim ar, prefect, director departam ent, prim m inistru),

urm ărindu-se mediatizarea evenimentului;

La nivelul adm inistraţiei publice locale această facilitare este m ai degrabă o

“oferire cuvânt”;

Facilitatorul din partea adm inistraţiei nu este im parţial, ci susţine punctul de

vedere exprim at de către instituţia publică;

30

A r trebui ca facilitatorul să fie un profesionist, cu expertiză în dom eniul

respectiv, care să fie perceput ca neutru.

În m od norm al exerciţiile participative trebuie să aducă satisfacţie celor im plicaţi.

S atisfacţia participanţilor este foarte im portantă pentru a asigura instituţionalizarea

participării. Exerciţiile deliberative trebuie să aibă desem naţi m oderatori care să se

asigure că fiecare participant îşi poate exprim a punctul de vedere, în conform itate cu

reguli prestabilite. Rezultatele finale ale procesului de participare trebuie comunicate

publicului larg, odată cu decizia de politică publică.

Post consultare

Iată cum sunt prezentate de către cei intervievaţi problem ele legate de etapa de post

consultare:

Rapoarte post-consultare nu sunt oferite participanţilor de către

adm inistraţia publică, deşi se fac m inute ale dezbaterilor;

U neori se trim ite proiectul de lege final, dar fără a se specifica m odificările

efectuate în urma procesului de consultare;

D acă sunt interesate de subiect, organizaţiile urm ăresc integrarea

rezultatelor consultării în decizia finală.

R apoartele post consultare, deşi pot să pară un elem ent nesem nificativ în econom ia

organizării unei consultări publice, au un rol foarte im portant. Existenţa lor creşte

încrederea în utilitatea dem ersului de participare şi în adm inistraţia publică. În

absenţa acestor docum ente apare suspiciunea de “aranjam ente oculte”,

“m anipulare”, apar acuzele de form alism şi lipsă de interes real faţă de opinia

cetăţeanului.

31

IV. CONCLUZII GENERALE

A nalizând practica consultării publice în R om ânia trebuie rem arcat faptul că

im plicarea publicului în luarea deciziilor de politică publică se face în quasi-

totalitatea cazurilor la nivelul consultării şi nu la cel al participării. D iferenţa

între cele două niveluri de im plicare a publicului constă în aceea că , în procesele

de consultare publică, se cere inputul publicului m ai degrabă pe diverse opţiuni

de politică publică, în tim p ce participarea publică presupune ca publicul să fie

invitat la dezbateri înainte ca opţiunile de politică publică să fie dezvoltate.

D eşi consultarea publică este im portantă în toate etapele elaborării unei politici

publice, în România consultarea are loc numai în etapa a treia a acestui proces -

etapa form ulării de alternative – numai în ultimul stadiu al acestei etape –

analiza alternativelor – şi num ai lim itat la alternativa propusă de adm inistraţie,

în general un proiect de act normativ.

Consultarea în R om ânia se face urm ărind aproape exclusiv aplicarea literei legii,

şi nu neapărat o bună calitate a procesului.

Legislaţia rom ânească ce reglem entează consultarea publică nu reprezintă o

problem ă, ci m odul în care se pune în practică această legislaţie. Problem atic

este, deci, m anagem entul proceselor de consultare publică.

32

V . SO LU ŢII PEN TR U CR EŞTER EA CA LITĂ ŢII

CO N SU LTĂ R II P U B LICE ÎN ROMÂNIA

Pornind de la ideea com un acceptată privind necesitatea creşterii calităţii

proceselor de consultare publică şi considerând opiniile form ulate de reprezentanţi ai

adm inistraţiei publice şi sectorului neguvernam ental, putem propune câteva opţiuni

de intervenţie:

A) O prim ă opţiune este legată de intervenţii asupra legislaţiei care reglem entează

consultarea publică în R om ânia, în special legea 52/2003. A şa cum au rem arcat

reprezentanţii adm inistraţiei publice şi sectorului neguvernam ental, problem a

calităţii consultării publice nu rezidă în textul legii. Legea 52/2003 a fost evaluată

ca fiind foarte bună, problem ele apărând în im plem entarea acesteia. O

schimbare a legii 52/2003 sau dezvoltarea de legislaţie suplim entară im pune un

efort m are, nejustificat şi fără garanţia unei reuşite predictibile. M ai m ult, prin

opţiunea legislaţiei adiţionale am ajunge la suprareglementare, iar opţiunea

schim bării legii 52/2003 ar putea duce la o pierdere de flexibilitate pe care

actuala legislaţie o are.

B) O a doua opţiune este legată de dezvoltarea unor pachete de instrucţiuni

(ghiduri, manuale etc.) care să fie puse la dispoziţia funcţionarilor publici care

sunt în situaţia de a organiza consultări publice. A ceste pachete de instrucţiuni

pot fi realizate în m od centralizat la nivelul adm inistraţiei publice şi disem inate

apoi la nivel naţional (adm inistraţie centrală şi adm inistraţie locală), prin

mijloace adecvate (postate pe diverse site-uri publice, distribuite sub forma de

broşuri etc.).

A cest tip de m etodă pentru creşterea calităţii consultării este utilizată cu succes

şi în alte ţări. A ceastă m etodă are avantajul faptului că determ ină

responsabilizarea funcţionarului public în situaţiile în care trebuie să organizeze

consultare publică, susţine capacitatea de învăţare a organizaţiilor publice şi este

o m etodă flexibilă.

33

A ceastă opţiune poate da rezultate m ai bune dacă este corelată cu program e

de form are pentru funcţionarii publici, adresând specific problem atica consultării

publice. A tragem atenţia asupra faptului că şi în R om ânia au fost introduse astfel

de cursuri de către Institutul N aţional de A dm inistraţie.

C) A treia opţiune este adoptarea de către organizaţiile publice şi private,

organizatoare de procese de consultare publică, a unor criterii de bună practică,

m enţionate în capitolul precedent. A cestea pot fi traduse în reguli foarte sim ple:

Reprezentativitatea

- identificarea tuturor grupurilor afectate, direct sau indirect, de decizia de

politică publică supusă consultării, inclusiv pe cele cu slabă vizibilitate sau

capacitate tehnică redusă

- asigurarea reprezentării diversităţii

- încurajarea/susţinerea participării la dezbatere a grupurilor m ai puţin

proactive

- începerea consultării în stadiile incipiente ale procesului de elaborare a

politicii publice

Transparenţa

- oferirea de inform aţii structurate cu suficient de m ult tim p înainte de

consultarea propriu-zisă

- traducerea inform aţiilor într-un lim baj adecvat, m ai puţin tehnicist

Comunicare/informare

- existenţa şi distribuirea unor m ateriale care să ofere inform aţii suficiente si

sistem atizate care să prezinte problema, principalele puncte de vedere şi

propuneri de soluţionare

- clarificarea şi specificarea obiectivelor consultării

- transmiterea agendei procesului de consultare

- stabilirea de reguli de lucru

- stabilirea unui format eficient de consultare – adecvat num ărului de

participanţi

34

Facilitare

- folosirea de facilitatori neutri, externi instituţiei care organizează procesul de

consultare

- folosirea unor facilitatori profesionişti

Post consultare

- elaborarea şi disem inarea de rapoarte care să arate care au fost rezultatele

procesului de consultare şi cum au fost incluse observaţiile participanţilor

Pentru urm ărirea m odului în care aceste principii sunt aplicate putem im agina un

instrum ent de m onitorizare şi, în acelaşi tim p , un “check-list” care este la îndem âna

organizaţiilor publice şi private, altor grupuri interesate, etc.

Folosit ca check-list, acest instrum ent ne ajută să includem principiile descrise

mai sus în managementul procesului de consultare, în timp ce, folosit ca instrument

de m onitorizare şi evaluare, ne indică cât de aproape sau de departe suntem într-un

proces dat de o form ulă optim ă de m anagem ent. În continuare vă prezentăm o

propunere pentru form atul unui astfel de instrum ent de evaluare a calităţii proceselor

de consultare.

Instrum entul de evaluare a calităţii participării porneşte de la elem entele de

bună practică în m aterie de consultare publică, aşa cum au reieşit ele din interviurile

aprofundate realizate cu reprezentanţi ai adm inistraţiei publice şi organizaţiilor

neguvernamentale. Acestea au fost convertite în criterii de bună practică, cărora le-

am asociat indicatori calitativi şi cantitativi. Pentru a face procesul de evaluare m ai

sim plu şi m ai flexibil, am asociat criteriilor şi indicatorilor aferenţi, o serie de întrebări

specifice care au rolul de a ne ghida în demersul individual de evaluare.

S copul acestui instrum ent de evaluare este acela de a creşte calitatea proceselor

de consultare publică. Putem realiza această creştere de calitate prin acordarea unei

atenţii sporite elem entelor de m anagem ent al proceselor de consultare. D esigur, aşa

cum am afirm at şi la începutul acestui raport, nu putem determ ina creşterea calităţii

proceselor de participare şi dem ocraţiei participative utilizând num ai m ijloace

tehnocratice. Evoluţiile politice şi de reform ă ale adm inistraţiei publice, gradul de

dezvoltare al societăţii civile sunt esenţiale şi im posibil de controlat prin instrum ente

35

manageriale. Dar, putem progresa m ai uşor dacă înţelegem punctul în care am ajuns,

dacă ne identificăm corect problem ele şi reuşim să oferim varian te de soluţionare.

Instrum ent pentru evaluarea calităţii proceselor de consultare:

Criteriu Indicatori de operaţionalizare criteriu

Întrebări evaluare Nota

Reprezentativitate Nr. Participanţi

Transparenţa listei de participanţi

Grupuri interesate reprezentate

1. Cum vi s-a părut alegerea participanţilor la procesul de consultare? S uficientă? Lim itată? Foarte bună?

2. A ţi prim it lista de participanţi înainte de consultare?

Transparenţă Diseminare în timp util a inform aţiei

Vizibilitatea inform aţiei pentru publicul larg

Acces facil la inform aţie

1. Inform aţia referitoare la consultare este suficient de vizibilă? clar form ulată?

2. Mijloacele de informare sunt adecvate grupurilor interesate?

3. Accesul la procesul de consultare este clar? Este permisiv?

Comunicare/ Informare

Pachet de inform aţii disponibil înainte de consultare

Scopul consultării bine precizat

Reguli de lucru proces consultare

1. A ţi prim it inform aţie suplim entară în legătură cu subiectul consultării înainte ca procesul să aibă loc? (în afară de proiectul de lege)

2. A ţi prim it o invitaţie scrisă, cu specificare problem ei de dezbătut, scopul consultării, agenda?

3. A ţi fost inform at în legătură cu regulile de lucru privind desfăşurarea consultării?

Facilitare/ moderare

Facilitare profesionistă (externă sau internă)

1. Ce tip de facilitare s-a asigurat? (externă, internă)

2. C um apreciaţi calitatea facilitării?

3. S-a realizat stenograma

36

Criteriu Indicatori de operaţionalizare criteriu

Întrebări evaluare Nota

discuţiilor? A ltă form ă de notare a ideilor apărute în procesul de consultare?

Post-consultare Existenţa unui raport/ memo al consultării

Raport/ memo trimis către toţi participanţii

Gradul de includere al rezultatelor consultării în decizia finală

1. A ţi prim it un raport/memo al consultării? La cât timp după consultare aţi primit raportul/memo de la organizatorul consultării?

2. În raport/memo au fost incluse toate punctele de vedere exprimate?

3. În ce m ăsură se regăsesc în decizia finală elem ente din punctele de vedere exprimate cu ocazia consultării?

Note: 1-7 (unde 1=minim; 7=maxim)

Fiecare întrebare din a treia coloană se referă la un elem ent de

m anagem ent al proceselor de consultare. În funcţie de situaţia concretă,

prestaţia respectivă se notează cu o notă de la 1 la 7.

M edia notelor reprezintă nota finală şi reflectă calitatea secvenţei de

management pentru procesul de consultare analizat.

D acă nota atribuită unei etape specifice este între 1 şi 3 calitatea procesului

de consultare e foarte slabă. Între 3 şi 5 avem o calitate m edie, iar între 5

şi 7 avem o calitate bună a procesului de consultare.

În afara celor trei recomandări specifice de m ai sus, form ulăm în continuare câteva

recom andări generale, reieşite şi ele din această cercetare:

este esenţială consultarea în toate fazele procesului de elaborare a unei

politici publice: începând cu stabilirea de scopuri, obiective şi strategii şi

term inând cu m onitorizarea şi evaluarea

consultarea publică nu este un evenim ent singular, o întâlnire publică de

exemplu, ci un proces care are nevoie de planificare în timp, de obiective

clare şi de m etode adecvate.

37

în R om ânia, legislaţia privind consultarea este considerată bună. M ai mult

decât atât, este în m are m ăsură respectată. Totuşi, dacă răm ânem în

limitele legii, consultarea publică nu este eficientă. Fiecare adm inistraţie,

atunci când îşi propune un proces de consultare publică p rofesionist, trebuie

să aplice, în afară de litera legii, şi regulile unui bun m anagem ent.

***

M ai m ultă im plicare a cetăţenilor în luarea deciziei de politică publică reprezintă

un progres pentru evoluţia dem ocraţiei. D ezvoltarea proceselor consultative ar

conduce la m ai m ultă inform are, educare şi im plicare a cetăţeanului şi la o creştere a

perform anţei adm inistraţiei, la o m aturizare şi creştere a calităţii prestaţiei

politicienilor. Im plicarea publicului în decizie trebuie să devină norm ă pentru factorii

de decizie. A ceasta presupune nu num ai aplicarea legislaţiei în dom eniu, ci creşterea

interesului pentru calitatea consultării şi un plus de atenţie şi interes pentru

rezultatele consultării.

U n alt elem ent im portant este legat de problem a îm bunătăţirii dim ensiunii

participative a politicilor publice, din faza de elaborare, până în etapele de

m onitorizare şi evaluare. Trebuie evitat ca pe viitor consultarea grupurilor interesate

şi cetăţenilor să se facă exclusiv pe proiecte de legi. Adesea, aceasta este restrânsă şi

cu term ene de intervenţie foarte reduse, de unde dificultatea de a interveni cu

sugestii de substanţă sau de a organiza un proces calitativ de consultare.

S perăm ca pe viitor să asistăm în R om ânia la instituţionalizarea consultării

publice, prin aceasta înţelegând depăşirea form alism ului în aplicarea legii, prin

dezvoltarea unor form ule de m anagem ent ale procesului şi internalizarea nevoii de

participare de către funcţionarii publici, politicieni şi cetăţeni. Funcţionarii publici pot

considera instituţionalizarea participării ca pe o forţare a guvernului de a asim ila

propunerile venite din zona neguvernam entală, chiar atunci când partea

guvernam entală nu este de acord cu deciziile luate. Trebuie spus faptul că politica

publică este întotdeauna realizată de către guvern, care are şi responsabilitatea

rezultatelor acestei politici. D ecizia finală aparţine întotdeauna guvernului, care îşi

asum ă astfel diverse riscuri şi îşi exercită autoritatea. Participarea aduce un plus de

38

inform aţie şi resurse procesului şi, totodată, un aport de încredere şi stabilitate

sistemului politic.

39

- ANEXE -

40

I. Chestionar ONG

Centrul de Resurse pentru Participare Publică (C eR e) în colaborare cu Fundaţia pentru D ezvoltarea S ocietăţii C ivile, C entrul de A sistenţă pentru O rganizaţii N eguvernam entale şi Facultatea de S ociologie şi A sistenşă S ocială, din U niversitatea B ucureşti, realizează un studiu privind consultarea publică în R om ânia. V ă rugăm să ne sprijiniţi în dem ersul nostru prin com pletarea chestionarului urm ător. V ă asigurăm că datele furnizate sunt confidenţiale şi vor fi utilizate num ai pentru prelucrarea statistică. 1. Care este domeniul de activitate al organizaţiei dum neavoastră? (încercuiţi

varianta/variantele corecte - pot fi una sau mai multe variante) a) Economic b) Social c) Politic d) Juridic e) Educaţie f) Tineret g) Sport h) Mediu i) Alta (Care?)...........................

2. C are sunt ariile de politică publică în care organizaţia dum neavoastră este interesată să producă schim bare? (încercuiţi varianta/variantele corecte - pot fi una sau mai multe variante) a) Afaceri externe b) Integrare europeană c) Finanţe d) Justiţie e) A părare f) A dm inistraţie şi interne g) Protecţie socială h) Econom ie şi com erţ i) A gricultură j) Educaţie şi cercetare k) Transport, construcţii l) Turism m) C ultură n) S ănătate o) C om unicaţii p) Mediu q) Alta. Care? ..............................

3. A ţi participat în ultim ii 3 ani la procese de consultare publică? (încercuiţi varianta

corectă) a) DA – treci la întrebarea 4 b) NU – treci la întrebarea 5

41

4. V ă rugăm să precizaţi la ce tip de exerciţii de consultare publică aţi participat în

ultim ii 3 ani şi cine le-a iniţiat? (încercuiţi varianta/variantele corecte - pot fi una sau m ai m ulte variante şi com pletaţi tabelul alăturat):

Tip de consultare Iniţiator

ONG Autoritate Alta. Care?

a. audieri publice b. focus group c. răspuns la chestionar d. întâlniri cu autorităţile

publice

e. comitete mixte adm inistraţie – ONG

f. comentarii pe e-mail pe marginea unor documente

g. conferinţe, sem inarii h. altele. Care?

5. Organizaţia dum neavoastră a participat la o şedinţă a consiliului local? (încercuiţi

varianta corectă) a) DA b) NU

6. O rganizaţia dum neavoastră a participat la o dezbatere a bugetului local?

(încercuiţi varianta corectă) a) DA b) NU

7. În opinia dum neavoastră, consultarea publică în R om ânia este: (încercuiţi

varianta corectă) a) o obligaţie legală a autorităţilor publice, aplicată în m od regulat b) o practică nereglem entată, dar extins practicată de către organizaţiile

publice c) o practică sporadică (din când în când) a organizaţiilor publice d) o practică inexistentă la nivelul organizaţiilor publice din R om ânia e) alta. Care? ....................

8. C are sunt m ijloacele prin care vă inform aţi cu privire la deciziile de interes public? (încercuiţi varianta/variantele corecte - pot fi una sau mai multe variante) a) contacte personale b) telefon c) internet (site-ul autorităţilor publice) d) vă aflaţi pe lista de e-m ail a autorităţilor publice e) publicaţii ale autorităţilor publice

42

f) mass – media g) avizier h) alte ONG-uri i) altele. Care? ............................

9. Organizaţia dum neavoastră desfăşoară în m om entul de faţă program e în

parteneriat cu autorităţile locale? (încercuiţi varianta corectă) a) DA b) NU

10. V ă rugăm să com pletaţi urm ătoarea sentinţă:

În ultimii 3 ani, dintr-un total de ............ programe ale organizaţiei m ele, ...... program e sunt desfăşurate în parteneriat cu autorităţile publice (centrale sau locale).

11. C ât de des aveţi întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor publice locale/centrale

pentru a discuta problem e care ţin de desfăşurarea program elor org anizaţiei dum neavoastră? (încercuiţi varianta corectă) a) săptăm ânal b) lunar c) trimestrial d) o dată la 6 luni e) o dată pe an f) atunci când e necesar g) niciodată

12. O rganizaţia dum neavoastră face parte din o coaliţie care îşi propune schim barea

unei politici publice în România (nivel local sau central)? (încercuiţi varianta corectă) a) DA – treci la întrebarea 13 b) NU – treci la întrebarea 14

13. V ă rugăm să listaţi coaliţiile din care organizaţia dum neavoastră face parte.

...............................................................................

43

14. V ă rugăm să precizaţi dacă cunoaşteţi exem ple de coaliţii care activează în România. ...............................................................................

15. C unoaşteţi prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la inform aţii de

utilitate publică? (încercuiţi varianta corectă) a) DA b) NU

16. A ţi utilizat prevederile legii 544/2001 pentru a obţine inform aţii de interes public

necesare în desfăşurarea activităţii dum neavoastră? (încercuiţi varianta corectă) a) DA b) NU

17. În opinia dumneavoastră, organizaţia din care faceţi parte are capacitatea de a

influenţa cu succes decizii de politică publică în dom eniile în care sunteţi interesat? (încercuiţi varianta corectă) a) DA – treci la întrebarea 18 b) NU

18. V ă rugăm să precizaţi care sunt resursele de care organizaţia dum neavoastră

dispune pentru a influenţa deciziile de politică publică? (încercuiţi varianta/variantele corecte - pot fi una sau mai multe variante) a) personal calificat b) inform aţii c) timp d) facilităţi. Care? ................................... e) resurse financiare f) altele. Care? ......................................

V ă m ulţum im !

44

II. Ghid de interviu

A. Legislaţie

1. Implementarea legislaţiei în dom eniul consultării publice în R om ânia

2. O bstacolele întâlnite în im plem entarea legislaţiei

3. Beneficiile procesului de consultare

B. A dm inistraţie publică

1. Interesul adm inistraţiei publice pentru instituţionalizarea consultării

2. Interesul cetăţenilor pentru participarea la consultări publice

3. N evoia adm inistraţiei de consultare/participare

4. Mecanismele create de către adm inistraţia publică pentru susţinerea

consultării/participării

C. Societate civilă

1. C ultura participării în R om ânia

2. C apacitatea societăţii civile de a susţine consultarea/participarea (tehnic,

reprezentare şi agregare de interese, capabilă să formuleze cereri)

D. Reprezentativitate

1. Incuslivitatea procesului (proceselor) de consultare: stabilirea participanţilor,

elaborarea listei de participanţi

2. A legerea participanţilor

3. Rolul dvs. în proces ca participant

4. Rolul dvs. în proces ca organizator

5. Posibilitatea tuturor participanţilor de a-şi exprim a punctul de vedere

E. Com unicare/Transparenţă

1. A cces la inform aţie structurată înainte de consultare

2. Inform are despre scopul consultării înainte ca aceasta să aibă loc

3. Informare despre regulile de lucru înainte ca procesul de consultare să aibă

loc

4. Primirea unui raport post-consultare

45

5. Im portanţa transparenţei în procesul de consultare

6. M etode/m ijloace de asigurare a transparenţei în cadrul procesului de

consultare

F. Management

1. Formele de consultare publică cele m ai răspândite în R om ânia

2. S copuri şi obiective stabilite înainte de a intra în procese de consultare

3. Prim irea de m ateriale care să descrie problem a de decizie publică înainte de

consultare

4. Facilitarea proceselor de consultare

5. Realizarea unui raport post-consultare

6. Mijloace de transmitere a raportului post-consultare

7. Existenţa unui departam ent/persoane care se ocupă prioritar de consultarea

publică

8. M ijloace /m etode utilizate pentru susţinerea unui proces de consultare de

calitate

G. Proces de decizie structurat

1. Componentele procesului de politici publice pentru care s-a utilizat

consultarea publică:

- stabilire de scopuri şi obiective

- determinarea strategiei

- dezvoltarea alternativelor

- negocierea bugetelor

- m onitorizare şi evaluare

H. Resurse

1. Resurse utilizate pentru un proces de consultare

- resurse de timp

- resurse financiare

- resurse logistice

I. Deliberare

1. Integrarea rezultatelor în decizia finală de politică publică

2. A tenţia acordată rezultatelor consultării de către factorii de decizie

46

3. Metode/mijloace de urm ărire a integrării rezultatelor în decizia finală de

politică publică

J. Com petenţă/capacitate

1. C âştigurile pentru dvs. personal şi pentru organizaţie în urm a consultării

2. C ursuri de training de care a beneficiat organizaţia dvs.

3. Mecanisme de creştere a capacităţii de policy pentru organizaţia dvs.

4. Existenţa pe piaţa rom ânească a serviciilor pentru form are în dom eniul

politicilor publice

5. C apacitatea adm inistraţiei pentru a susţine consultarea

6. Capacitatea ONG-urilor pentru a susţine consultarea

7. Capacitatea cetăţenilor pentru a susţine consultarea

8. C apacitatea politicienilor pentru a susţine consultarea

K. Proces de consultare

1. D efinirea unui “proces bun de consultare publică”

2. D efinirea “instituţionalizării consultării publice”

3. N ecesitatea instituţionalizării consultării publice în R om ânia

4. V iitorul consultării publice în R om ânia

V ă m ulţum im !

47

III. Ghid de focus-group

A. Legislaţie

1. Implementarea legislaţiei în dom eniul consultării publice în R om ânia

2. O bstacolele întâlnite în im plem entarea legislaţie i

3. Beneficiile procesului de consultare

4. Ponderea activităţilor advocacy vizând legislaţia în activitatea organizaţiei

dvs.

5. C azuri în care activitatea dum neavoastră de advocacy vizează schim barea

de strategii m ai degrabă decât schim barea de legislaţie

B. Adm inistraţie publică

1. Interesul adm inistraţiei publice pentru instituţionalizarea consultării

2. Interesul cetăţenilor pentru particparea la consultări publice

3. N evoia adm inistraţiei de participare

4. M ecanism ele create de către adm inistraţia publică pentru participare

5. Înţelegerea de către adm inistraţia publică a rolului organizaţiilor

neguvernamentale în procesul de elaborare al politicilor publice

C. Societate civilă

1. C ultura participării în R om ânia

2. C apacitatea societăţii civile de a susţine consultarea/participa rea (tehnic,

reprezentare şi agregare de interese, capabilă să formuleze cereri)

D. B ariere/obstacole în calea consultării publice

1. Rolul ONGurilor ca participant la procesul de policy în diversele zone de

decizie publică: adm inistraţia centrală, adm inistraţia locală, parlament

2. Infrastructura instituţională existentă în R om ânia pentru susţinerea

consultării publice

3. M anagem entul inform aţiei în cadrul proceselor de politică publică

4. Expertiza necesară existentă în R om ânia la nivelul adm inistraţiei pentru a

susţine procese de consultare de calitate

48

5. Organizarea în România a proceselor de consultare: în jurul arhitecturii

departam entelor adm inistraţiei publice, trans-instituţional (im plicând m ai

multe departamente)

E. Bariere culturale

1. Opinia elitei politice din R om ânia privind im plicarea organizaţiilor/cetăţenilor

în procesul de consultare publică

2. O rganizaţiile/cetăţenii au câştigat legitim itatea de participant în procesele de

policy

3. Legătura între apatia publicului de a participa la procesele de consultare şi

apatia politicienilor de la participa

4. Idei/soluţii pentru generarea unei schim bări în cultura participativă

F. B ariere practice în calea instituţionalizării consultării

1. bariere financiare

2. bariere geografice

3. bariere socio-culturale

4. bariere de educaţie

5. altele

G. Proces de decizie structurat

1. Componentele procesului de politici publice pentru care s-a utilizat

consultarea publică:

- stabilire de scopuri şi obiective

- determinarea strategiei

- dezvoltarea alternativelor

- negocierea bugetelor

- m onitorizare şi evaluare

2. Etapa din procesul de policy pentru care aţi organizat exerciţii de advocacy

H. Deliberare

1. Integrarea rezultatelor în decizia finală de politică publică

2. A tenţia acordată rezultatelor consultării de către factorii de decizie

49

3. M etode/m ijloace de urm ărire a integrării rezultatelor în decizia finală de

politică publică

I. Proces de consultare

5. D efinirea unui “proces bun de consultare publică”

6. D efinirea “instituţionalizării consultării publice”

7. N ecesitatea instituţionalizării consultării publice în R om ânia

1. Viitorul consultării publice în R om ânia

J. Networks

1. R eţele şi/sau platform e de organizaţii din care organizaţia dvs. face parte la

nivel naţional/ nivel european/ nivel internaţional

2. Im portanţa funcţionării în reţele/platform e pentru influenţarea de politici

publice

3. Principalele beneficii ale funcţionării într-o reţea/platform a

4. S trategia organizaţiei dvs. Pentru a avea acces la zonele de policy europene

V ă m ulţum im !

50

IV. D ate prim ite de la organizaţiile neguvernam entale

Metodologie

1. M etodă de cercetare: chestionarul sociologic 2. U niversul cercetării: organizaţii neguvernam entale active din R om ânia 3. M ărim ea eşantionului: 700 de organizaţii neguvernam entale aflate în baza

de date V oluntar adm inistrată de către Fundaţia pentru D ezvoltarea S ocietăţii C ivile

4. N um ăr de răspunsuri: 81 5. Modalitatea de aplicare: prin email, prin autocompletare

Analiza datelor

O rganizaţiile care au răspuns la chestionar activează în urm ătoarele dom enii de activitate: social, m ediu, educaţie, tineret, cultură, juridic, econom ic, dezvolta re com unitară, sănătate, sport.

Social 51

Educaţie 38

Mediu 22

Tineret 18

Economic 9

Juridic 8

Cultură 6

Politic 6

S ănătate 5

D ezvoltare com unitară 3

Sport 3 O rganizaţiile neguvernam entale au declarat că principalele arii de politică publică în care au interes să producă schim bare sunt: protecţie socială (45), educaţie şi cercetare (43), m ediu (29), integrare europeană (29), adm inistraţie şi interne (28), sănătate (21). A riile de politică publică în care au interes să se im plice sunt strâns legate de domeniul de activitate al ONG-ului.

51

A rii de politică publică în care au interes să producă schim bare

22

293

2115

106

4311

1445

284

1114

293

Sport

Tineret

Mediu

Com unicaţii

Sănătate

Cultură

Turism

Transport, construcţii

Educaţie şi cercetare

A gricultură

Econom ie şi com erţ

Protecţie socială

A dm inistraţie şi interne

A părare

Justiţie

Finanţe

Integrare europeană

Afaceri externe

D intre cei chestionaţi, jum ătate nu au participat la nici o şedinţă a C onsiliului local, în tim p ce cealaltă jum ătate a participat.

Participare la şedinţa de consiliu local

Nu41

Da 40

La dezbaterea bugetului local au luat parte num ai 22 dintre cei care au răspuns

la chestionar. 59 au declarat că nu au participat la astfel de şedinţe în care să fie dezbătut bugetul local.

52

Participare la dezbaterea bugetului local

Nu59

Da 22

În ce priveşte participarea la procese de consultare publică derulate în ultim ii 3 ani, 63 dintre cei 81 de respondenţi au afirm at că au fost la consultări publice şi numai 18 nu au luat parte la astfel de procese.

Participare la procese de consultare publică în ultim ii 3 ani

Nu18

Da63

În opinia a 51 de respondenţi consideră că în R om ânia consultarea publică este o practică sporadică a adm inistraţiei publice, 15 o consideră o obligaţie legală a adm inistraţiei publice aplicată regulat, în tim p ce 11 apreciază că este o practică inexistentă la nivelul autorităţilor publice.

53

Consultarea publică în R om ânia este...

1

1

11

51

1

15

o practică ineficientă

o necesitate

o practică inexistentă la nivelul A P

o practică sporadică a A P

o practică nereglem entată, darextins practicată de A P

o obligaţie legală a A P, aplicatăregulat

D intre cei 81 de respondenţi, 43 derulează program e în parteneriat cu

adm inistraţia publică, în tim p ce 38 nu au astfel de program e în parteneriat.

O rganizaţia derulează program e în parteneriat cu AP

Nu38

Da43

U n num ăr de 41 de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale au declarat

că au întâlniri cu autorităţile publice pentru a discuta diferite problem e ce ţin de desfăşurarea program elor organizaţiei num ai atunci când este necesar, 15 au aceste întâlniri lunar, iar 11 trimestrial. Cei care au aceste întâlniri lunar sau trimestrial sunt dintre cei care derulează program e în parteneriat cu instituţii ale adm inistraţiei publice.

54

Întâlniri cu reprezentanţii A P pt a discuta problem e ce ţin de desfaşurarea

program elor organizaţiei

5

41

1

5

11

15

3

niciodată

atunci când e necesar

o dată pe an

o dată la 6 luni

trimestrial

lunar

săptăm ânal

D intre cei chestionaţi, 64 cunosc prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la inform aţii de interes public.

Cunoaşterea prevederilor L544/2001

Nu17

Da64

U n num ăr de 35 de organizaţii neguvernam entale din cele 64, care au declarat

că ei cunosc prevederile legii 544/2001, utilizează prevederile acestei legi pentru a obţine inform aţii de interes public. 46 de ONG-uri din cele 81 nu utilizează prvederile legii 544/2001.

55

Utilizarea prevederilor L544-2001 pentru a obţine inform aţii de interes public

Nu46

Da35

Din cei 81 de respondenţi, 50 nu au participat la audieri publice, în timp ce

17 au participat la cele organizate de către autorităţile adm inistraţiei publice, iar 14 au participat la cele iniţiate de către organizaţii neguvernam entale.

Participarea la audieri publice iniţiate de...

ONG35

A utorităţi17

Nu au participat

46

La focus-group-urile iniţiate de organizaţii neguvernam entale au luat parte 25 de respondenţi, iar la cele organizate de către autorităţile publice, 6. Focus-group-ul este un instrum ent utilizat m ai m ult de către O N G -uri decât de adm inistraţia publică.

56

Participare la focus group-uri iniţiate de...

ONG25

A utorităţi6

Nu au participat

50

La prim ele două tipuri de consultare publică, audierile publice şi focus-group-

urile, 50 de respondenţi au declarat că nu au participat, în tim p ce la cea de-a treia form ă – chestionarul – nu au răspuns 21. U n num ăr de 43 de organizaţii au afirm at că au răspuns la chestionare iniţiate de către O N G -uri, iar 17 au răspuns la cele form ulate de către instituţiile adm inistraţiei publice.

R ăspuns la chestionar venit din partea...

A utorităţi17

ONG43

Nu au răspuns

21

În ce priveşte participarea la întâlniri cu autorităţile, 44 organizaţii neguvernam entale au fost la asem enea întâlniri iniţiate de către instituţiile adm inistraţiei publice, iar 28 la cele organizate de către ONG-uri.

57

Participarea la întâlniri cu autorităţile iniţiate de...

ONG28

A utorităţi44 Nu au

participat11

La com itetele m ixte adm inistraţie – O N G iniţiate de către instituţiile publice au participat 19 dintre organizaţiile neguvernam entale respondente, iar la cele iniţiate de către O N G -uri au luat parte 19 dintre respondenţi.

Participarea la comitetele mixte adm inistraţie - O N G iniţiate de...

ONG19

A utorităţi19

Nu au participat

43

O altă form ă de consultare este reprezentată de elaborarea de com entarii pe email pe baza unor documente. La acest tip de consultare au participat 24 la cele iniţiate de către autorităţi şi 28 la cele iniţiate de către O N G -uri.

58

Elaborarea de comentarii pe email pe baza unor docum ente iniţiate de...

ONG28

A utorităţi24

Nu au participat

29

În ce priveşte participarea în ultim ii 3 ani la conferinţe sau sem inarii, 35 de respondenţi au fost la cele iniţiate de către instituţiile publice, iar 46 la cele organizate de către organizaţii neguvernam en tale.

Participare în ultimii 3 ani la seminarii -conferinţe iniţiate de...

ONG46

A utorităţi35

D atele cercetării indică faptul că cele m ai m ulte tipuri de consultări publice (sem inariile/conferinţele, com entariile pe em ail pe baza unor docum ente, chestionare, focus-group-uri) au fost iniţiate de către organizaţiile neguvernamentale. Form ele de consultare iniţiate de către instituţiile adm inistraţiei publice sunt în special întâlnirile cu autorităţile, com itetele m ixte adm inistraţie – ONG-uri şi audierile publice.

59

Tip de consultări la care a participat organizaţia dvs iniţiate de...

19

44

6

46

28

19

28

43

25

14

35

24

17

17

S em inarii/conferinţe

Comentarii pe email

Comitete mixte AP-ONG

Întâlniri cu autorităţile

Chestionar

Focus group

Audieri publice

A dm inistraţie ONG

Sursele de inform are cu privire la deciziile de interes public adoptate de către

adm inistraţia publică sunt: internetul (69), m ass-media (63), alte ONG-uri (58), contactele personale (51), lista de em ail a adm inistraţiei publice (35), publicaţiile adm inistraţiei publice (32), telefonul (27), avizierul (12). S unt foarte puţini cei care utilizează ca sursă de inform are solicitarea de inform aţii publice pe baza legii 544.

Surse de informare cu privire la deciziile AP de interes public

1

1

58

12

63

32

35

69

27

51

S olicitare de inform aţii publice

C onferinţe

Alte ONG-uri

Avizier

Mass Media

Publicaţii A P

Lista de email a AP

Internet

Telefon

Contacte personale

U n num ăr de 55 de organizaţii neguvernam entale au declarat că au capacitatea

de a influenţa cu success deciziile de politică publică, în tim p ce 26 nu consideră că au această capacitate.

60

O rganizaţia dvs. are capacitatea de a influenţa cu succes decizii de politică

publică

Da55

Nu26

C apacităţile de care dispun organizaţiile neguvernam entale pentru a influenţa politicile publice sunt: informaţiile (50), personalul calificat (49), tipul (23), resursele financiare (12). Facilităţile de care dispun organizaţiile sunt: b aze de date, dotări, relaţii cu colaboratori din m ediul econom ic, experienţă, m ijloace de com unicare, birotică, sediu/spaţiu, sală de curs/sem inar, acces la legislaţie, echipam ente IT, club house, site propriu.

Capacităţi ale O N G -urilor pt influenţarea de politici publice

1

2

2

5

12

8

23

50

49

Experienţă

Parteneriate

Imagine/prestigiu

C oaliţii

Resurse financiare

Facilităţi

Timp

Inform aţii

Personal calificat

În cazul a 37 dintre respondenţi, organizaţia face parte dintr-o coaliţie care îşi

propune schim barea unei politici publice. C oaliţiile din care fac parte organizaţiile care au răspuns la chestionar sunt: C oaliţia N aţională a O rganizaţiilor care desfăşoară program e privind violenţa îm potriva fem eilor, A N B C C , C O N S EN S , R EN IN C O , G M D C , A D ER , A m C ham , FD S C , R eţeaua Program ului D ialog, C onsiliul N aţion al al D izabilităţii din R om ânia (C N D R ), C oaliţia de M icrofinanţare, C entrul de R esurse O N G A lfa M ureş, Federaţia O rganizaţiilor N aţionale de Protecţie a C opilului (FO N PC ), A lianţa N aţională a U niunilor de C reatori (A N U C ), C onsorţiul A sociaţiilor Profesiona le ale Cadrelor D idactice din R om ânia, Federaţia PR O C H ILD , U niunea Liceenilor M aghiari din R om ânia, U niunea O rganizaţiilor S tudenţilor M aghiari din R om ânia, U niunea

61

D octoranzilor M aghiari şi C ercetătorilor Tineri din R om ânia, C oaliţia N aţională pentru Salvarea şi D ezvoltarea parcurilor şi zonelor verzi urbane, G rupul de Lucru privind pregătirea legislaţiei în vederea contractării serviciilor în dom eniul protecţiei copiilor, Federaţia Internaţională a Persoanelor cu H andicap Fizic (FIM TIC ), A lianţa Persoanelor cu D istrofie M usculară şi S cleroză în Plăci (A LS & M D ), A sociaţia Persoanelor cu H andicap N eurom otor din R om ânia (A N H R ), B aylor M area N eagră, C oaliţia pentru S ănătatea R eproducerii, FA M N ET, C oaliţia pentru S crutinul U ninom inal (prom otor ProD em ocraţia), G rupul A ntistigm a pentru Persoanele cu D eficienţe M intale, C om isia N aţională S ID A , R om anian H arm R eduction N etw ork (R U N N ), PR O V ELO , C LU JTIN , EC O C LU J, C LU JM O N T, FR C T, C R S E, S f Tim (R eţeaua O N G de m ediu pentru M onitorizarea Fondurilor S tructurale şi de C oeziun e), A sociaţia M ediatorilor Profesionişti, R eţeua C om unitară de S uport pentru S prijinirea V ictim elor V iolenţei, R eţeaua de S prijin pentru Integrarea Profesională a Tinerilor dezinstituţionalizaţi, R eţeua C om unitară de S ervicii S ociale.

O rganizaţia dvs. face parte dintr-o coaliţie care îşi propune schim barea unei

politici publice în România

Face parte37

Nu face parte43

N um ai jum ătate (41) dintre cei chestionaţi au declarat că au cunoştiinţă de coaliţii care activează în R om ânia. C oaliţiile pe care le cunosc sunt: C oaliţia N aţională a ONG-urilor im plicate în program e privind violenţa dom estică, C oaliţia A sociaţiilor fem eilor de A faceri (C A FA ), ProD em ocraţia, PR O FA S , C oaliţia pentru un Parlam ent C urat, A genţia pentru M onitorizarea Presei, A lianţa A sociaţiilor O am enilor de A faceri, C oaliţii ale O N G -urilor în dom eniul social, S alvaţi Parcurile V erzi, R ural N et, FO N PC, O N PH R (O rganizaţia N aţională a Persoanelor cu H andicap din R om ânia), U N O PA , C oaliţia O N G -urilor pentru Fonduri S tructurale, C oaliţia pentru o C om unitate S ănătoasă, Federaţia Internaţională a Persoanelor cu H andicap Fizic (FIM TIC ), A lianţa Persoanelor cu D istrofie M usculară şi S cleroză în Plăci (A LS & M D ), A sociaţia Persoanelor cu H andicap N eurom otor din R om ânia (A N H R ), A sociaţia N evăzătorilor, C O N S EN S , R EN IN C O , A sociaţia S urzilor, Incluziune R om ânia, O rganizaţia Persoanelor cu Surdocecitate din România, Consiliul N aţional al Persoanelor cu H andicap (C N PH ), S alvaţi R oşia M ontană, C om isia N aţională S ID A , Federaţia Pentru C opiii N oştri, C oaliţia N atura 2000, C N S PS U V , PR O V ELO , C V IF, A N TID R O G , S ănătate M intală.

62

Cunoaştere de coaliţii care activează în Romania

Nu40

Da41

63

V. Date primite de la adm inistraţia publică

Analiza datelor

D atele furnizate de către prefectură sau consiliu judeţean se referă la acte norm ative em ise de către autorităţile locale.

Din totalul de 178.178, 177.316 au fost adoptate de autorităţile locale şi 862 de către autorităţile centrale. D in cele 178 .178 de acte normative emise în anul 2005, 132.025 de proiecte legislative au fost anunţate în m od public, în tim p 26 .388 adoptate fără a fi obligatorie dezbaterea publică deoarece fie au fost adoptate în procedură de urgenţă sau conţin inform aţii care exceptează de la aplicarea legii 52, cf art 5. A pare o neconcordanţă în ce priveşte num ărul proiectelor de acte norm ative adoptate în 2005: sunt declarate 178.178, dar adunând proiectele anunţate public cu cele adoptate fără dezbatere publică ne dă un total de 158 .413; răm âne o diferenţă de 19.765 care nu este acoperită (probabil că sunt acte norm ative neaprobate).

N um ăr de proiecte acte norm ative adoptate în 2005

A utorităţi locale

177.316

A utorităţi centrale

862

Din cele 132.025 de proiecte de acte norm ative anunţate public 44% au fost

anunţate prin afişare la sediul instituţiei adm inistraţiei publice, 30% prin m ass-media şi 26% prin afişare pe site. S unt acte norm ative care au fost anunţate prin 2 sau chiar 3 mijloace de comunicare.

64

M ijloace utilizate pt. anunţarea publică a proiectelor de acte normative

prin mass media30%

afişare la sediul

propriu44%

pe site propriu

26%

A dm inistraţia publică centrală utilizează principal m ijloc de inform are asupra proiectelor de acte normative internetul, site-ul instituţiei. A stfel 76% dintre actele norm ative adoptate la nivel central au fost afişate pe site, 18% la sediul propriu şi numai 6% au fost anunţate prin m ass m edia. Trebuie avut în vedere faptul că adm inistraţia publică centrală, în special m inisterele şi agenţiile guvernam enta le se adresează unui anum it grup ţintă form at în special din organizaţii neguvernam entale sau cetăţeni care utilizează instrumentele tehnologice moderne.

M ijloace utilizate pt. anunţarea publică a proiectelor de acte norm ative de cătreautorităţile adm inistraţiei centrale

pe site propriu

76%

prin mass media

6%

afişare la sediul propriu

18%

D acă adm inistraţia centrală utilizează cu precădere internetul pentru a anunţa

proiectele de acte norm ative, adm inistraţia locală anunţă actele norm ative în special prin afişare la sediul propriu. În anul 2005, 45% dintre actele normative au fost anunţate public prin afişare la sediu, 30% prin m ass-m edia şi 25% prin interm ediul site-ului propriu. G rupul ţintă este altul, utilizarea internetului în oraşele m ici şi în rural este m ult m ai redusă, şi de aceea se preferă utilizarea altor m ijloace decât în cazul adm inistraţiei centrale.

65

M ijloace utilizate pt. anunţarea publică a proiectelor de acte

normative

Prin mass

media

30%

A fişare la

sediul

propriu

44%

Pe site

propriu

26%

În anul 2005 au fost prim ite un num ăr de 5 .688 de cereri pentru furnizarea de

inform aţii referitoare la proiecte de acte norm ative, d in care 2.925 (51%) la nivelul adm inistraţiei centrale şi 2 .763 la nivelul adm inistraţiei publice locale (49% ).

N um ărul cererilor prim ite pentru furnizarea de inform aţii referitoare la

proiecte de acte normative

A utorităţi locale49%

A utorităţi centrale

51%

Din totalul de 5.688 de cereri pentru furnizare de inform aţii prim ite, 4 .194 (75%)

au venit din partea persoanelor fizice, iar 1.402 (25% ) au fost form ulate de către asociaţii de afaceri sau asociaţii legal constituite. C ătre adm inistraţia centrală au fost formulate 2.116 cereri de către persoanele fizice şi 811 cereri de către asociaţiile de afaceri şi asociaţiile legal constituite, în tim p ce num ărul cererilor adresate adm inistraţiei locale a fost de 2 .078 de la persoane fizice şi 591 de la asociaţiile de afaceri şi asociaţiile legal constituite. S e poate observa că num ărul cererilor form ulate către autorităţile centrale este m ai m are decât al celor către autorităţile locale.

66

N um ăr cereri prim ite pentru furnizarea de inform aţii publice

de la persoane

fizice75%

de la asoc. de afaceri sau alte asoc.

legal constituite

25%

Pentru cele 5.688 de cereri primite s-au transm is un num ăr de 3 .993 de

proiecte, 2.530 (63% ) persoanelor fizice şi 1 .462 (37% ) asociaţiilor de afaceri şi asociaţiile legal constituite. A dm inistraţia centrală a răspuns la un num ăr de 68 de cereri form ulate de către persoanele fizice şi la 164 form ulate de asociaţiile de afaceri şi asociaţiile legal constituite, în tim p ce adm inistraţia locală a transm is proiecte de acte norm ative către 2 .462 de cereri form ulate de persoane fizice şi 1 .299 formulate de asociaţiile de afaceri şi asociaţiile legal constituite. R ata de răspuns este de 4,5% în cazul adm inistraţiei centrale şi de 140% în cazul adm inistraţiei locale. D upă cum se poate observa adm inistraţia locală a răspuns la m ai m ulte cereri decât a prim it iniţial: a primit 2.669 de cereri şi a răspuns la 3 .761.

N um ărul proiectelor transm ise

persoanelor fizice63%

asoc. de afaceri şi altor asoc

legal constituite

37%

N um ărul persoanelor desem nate să se ocupe de relaţia cu societatea civilă este de 1.292, 17 la nivelul adm inistraţiei centrale şi 1 .275 la nivel local.

S-au prim it un num ăr de 6 .257 recom andări de m odificare a actelor norm ative propuse, dintre care 4.310 (69% ) au fost incluse în actele norm ative: adm inistraţia centrală a inclus 1.137 (61% ) de recom andări din 1 .878 prim ite, iar adm inistraţia locală 3 .173 (72%) din 4.379. sunt cazuri de judeţe în care num ărul recom andărilor incluse în actele norm ative îl depăşeşte pe cel al celor prim ite: C ălăraşi – s-au primit 14 şi s-au inclus 27, N eam ţ – s-au prim it 99 şi s-au inclus 136, Prahova – s-au primit 109 şi s-au inclus 208, Teleorman – s-au prim it 68 şi s-au inclus 80.

N um ărul întâlnirilor organizate la cererea asociaţiilor legal constituite a fost în anul 2005 de 477, dintre care 18 organizate de către adm inistraţia centrală şi 459 de către cea locală. N um ărul de întâlniri organizate de instituţiile publice pentru

67

dezbaterea de proiecte de acte norm ative a fost de 18, toate fiind organizate de către autorităţile publice centrale.

În anul 2005, num ărul total al şedinţelor publice (stabilite de instituţiile publice) a fost de 42.334 (30 – adm inistraţie centrală, 42 .304 – adm inistraţie locală). D intre acestea 18.415 (88% ) au fost anunţate prin afişare la sediul propriu – 3 în cazul administraţiei centrale şi 18 .412 pentru adm inistraţia locală, 899 (4% ) au fost anunţate pe site-ul propriu - 25 în cazul adm inistraţiei centrale şi 874 pentru adm inistraţia locală, iar 1596 (8% ) au fost anunţate prin m ass – media - 13 în cazul adm inistraţiei centrale şi 1 .583 pentru adm inistraţia locală.

M ijloace de anunţare a şedinţelor publice

pe site propriu

4%

prin mass media

8%

afişare la sediul

propriu88%

N um ărul estim at al persoanelor care au participat efectiv la şedinţele publice este

de 280.868, dintre care 308 au participat la şedinţele organizate de către adm inistraţia publică centrală, iar 280 .560 la cele organizate de către instituţiile adm inistraţiei locale. În prezenţa m ass-m ediei au fost desfăşurate 1 .926 de şedinţe publice, 13 organizate de instituţiile publice centrale şi 1913 derulate de autorităţile locale.

În cadrul celor 42.334 de şedinţe publice anunţate au fost form ulate un num ăr de 19.517 de observaţii şi recom andări. D in acestea au fost incluse în actele norm ative un num ăr de 8 .865, adică 45% . A dm inistraţia publică centrală a inclus 109 (56%) din cele 195 de recom andări prim ite.

N um ărul şedinţelor care nu au fost publice este de 198, iar m otivaţia restricţionării accesului este urm ătoarea: vot secret în 76 de cazuri, inform aţii exceptate pentru 53 de cazuri, iar restul de 69 de cazuri au alte motive.

68

M otivaţia pentru care şedinţele nu au fost publice

alte motive35%

vot secret38%

inform aţii excepţionale

27%

În urma celor 42.334 de şedinţe publice organizate s-au elaborate 17.636 de

procese verbale, 16 de către autorităţile centrale şi 17 .620 de către cele locale. D in aceste 17636 de procese verbale un num ăr de 14 .559 (83% ) au fost făcute publice, 5 de către adm inistraţia centrală şi 14554 de către cea locală.

D in cele 125 de acţiuni în justiţie intentate adm inistraţiei pentru nerespectarea prevederilor L52, 86 (69%) au fost rezolvate în favoarea reclamantului, 21 (17%) au fost rezolvate în favoarea instituţiei, iar 18 (14% ) sunt în curs de soluţionare.

N um ărul acţiunilor în justiţie pentru nerespectarea prevederilor L52 intentatate

adm inistraţiei

rezolvate favorabil

reclamantului69%

rezovate favorabil instituţiei

17%

în curs de soluţionare

14%

69