UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI Departamentul Bazele Proiectării - Catedra An I an universitar 2011 - 2012

Secţia Conservare şi Restaurare de Arhitectură - Sibiu Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 1 RELEVEU LA MUZEUL SATULUI Primul exerciţiu al anului 1 este releveul unei construcţii situate în Muzeul Satului din Sibiu. Înainte de experienţa teoretică, relativ abstractă, a proiectului de arhitectură, releveul are rolul de a permite un prim contact, empiric, cu obiectul arhitectural. Releveul nu trebuie să fie doar un exerciţiu de desen, o reproducere mecanică a obiectului arhitectural, ci un instrument permiţând înţelegerea acestuia. 1. Definiţie Releveul este o reprezentare, obţinută prin măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi vederi, a unui ansamblu de clădiri, a unei clădiri şi/sau a unui subansamblu al acesteia (elemente de construcţie, decoraţie, mobilier fix, echipamente tehnice). Scopul unui releveu este realizarea unei documentaţii tehnice cât mai precise şi complete atât asupra clădirilor pentru care nu există date (planuri, secţiuni, faţade, detalii), cât şi pentru cele al căror proiect iniţial există dar care, din diferite motive (erori de execuţie, transformări, degradări), nu mai corespunde situaţiei reale. Releveul este o piesă esenţială în elaborarea proiectelor de intervenţie asupra unor clădiri: consolidări, refaceri, restaurări, amenajări, transformări. Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi şi un instrument de cercetare, punând în evidenţă elemente cu semnificaţie arhitecturală: tipologia planului, compoziţia faţadelor, decoraţia, sistemul şi detaliile constructive etc. 2. Obiective didactice 2.1 Reprezentare: învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară); învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în plan, secţiune, vedere); învăţarea principiilor graficii de arhitectură (claritatea şi coerenţa desenu lui, paginare, scriere).

2.2 Analiza: înţelegerea funcţiunii, construcţiei şi formei unui obiect de arhitectură.

3. Obiectul releveului Pot fi relevate atât construcţii izolate (locuinţe, biserici, instalaţii), cât şi ansambluri (locuinţa, anexele gospodăreşti, împrejmuirea/poarta). În funcţie de numărul şi complexitatea obiectelor, releveul va fi executat în grupe de 2-4 studenţi. 4. Conţinutul releveului Într-o mapă format 50 x 70cm. vor fi incluse următoatele piese: 4.1. Planşe Planşele, redactate în tuş negru, pe hârtie albă, format 50 x 70cm., paginat orizontal / vertical, vor conţine: planurile cotate ale tuturor nivelelor diferite - scara 1:50 plan mobilat - scara 1:50 plan de acoperiş, cu reprezentarea învelitorii şi a şarpantei - scara 1:50 două secţiuni, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 două elevaţii, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - scara 1:50 plan de situaţie - scara 1:200

În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului; el nu poate fi însă mai mic decăt numărul studenţilor din grupa care face releveul. Fiecare planşă va avea înscris, în partea din dreapta jos, într-un cartuş standard, datele de identificare. 4.2. Crochiuri Fiecare student va include în mapă propriile sale crochiuri (cel puţin 4), prezentând detalii ale unor subansambluri ale clădirii relevate (stâlpi, balustrade, ancadramente etc). Crochiurile vor fi făcute pe hârtie albă A4, în creion sau tuş, alb-negru, şi vor avea înscris, în partea din dreapta jos, numele şi grupa autorului. 4.3. Text Textul va avea maximum 2 pagini A4 şi va fi redactat cu corp de literă Arial, 12pt. Textul va avea un caracter analitic, nu unul descriptiv. Utilizarea a 6 criterii de interpretare va pune în evidenţă complexitatea obiectului arhitectural şi diversitatea modalităţilor sale de abordare: 1 - Funcţiune (funcţiune / utilizare, funcţiune / adăpostire, funcţiune / organizare spaţială) 2 - Construcţie (structură, material, tehnologie) 3 - Forma (geometrie, proporţii, forma şi material, limite, spaţii de tranziţie, expresie) 4 - Context (natural - topografie, peisaj / cultural - tradiţii, influenţe) 5 - Resurse (materiale, clima) 6 - Semnificaţie (funcţională / socială / culturală) 5. Criterii de evaluare înţelegerea obiectului studiat exactitatea şi calitatea reprezentării grafice

6. Desfăşurarea releveului Luni 3 octombrie, prezentarea exerciţiului şi formarea echipelor; prezentarea noţiunilor teoretice necesare (tehnica relevării, principii de reprezentare, concepţia grafică a planşelor); repartizarea obiectivelor de studiat .

La fiecare şedinţă de la Muzeul Satului grupele vor fi însoţite de cadre didactice. Miercuri 26 octombrie,

predarea lucrărilor; prezentarea, comentarea şi notarea lucrărilor în cadrul juriilor de atelier.

7. Bibliografie 1. CHING, F. - “Architectural Graphics”, New York, 1985 2. IONESCU, G. - “Istoria arhitecturii în România”, Bucureşti, 1982 3. IONESCU, G. - “Arhitectura populară în România”, Bucureşti, 1971 4. PANOIU, A. - “Din arhitectura lemnului”, Bucureşti, 1977 5. PETRESCU, P., DAMBOIANU A. - “Arhitectura din Muzeul Satului”, Bucureşti, 1956 6. STOICA, G. - “Arhitectura interiorului locuinţei ţărăneşti”, Râmnicu-Vâlcea, 1974 4. NORBERG - SCHULZ, Christian - “Systeme logique de l’architecture”, Liege, 1998 Sef lucr. drd. arh. Dan MARIN