Cronica satului Botosani

16
Ştefan Luchian, pictorul neînţeles Cei mai buni sportivi ai anului 2013 ziar de informație pentru comunitățile rurale ANUL 2014 LUNA FEBRUARIE NR. 1 16 Pagini ISSN 2344 - 2913 Se distribuie gratuit pagina 13 pagina 10 Profesionistul în site-uri care merită să fie ascultat cu atenţie Cei care îl cunosc din punct de vedere profesional pe Ionel Curcan, îi recunosc automat şi meritele, tuşa de profesionist în materie, ampren- ta personalităţii sale imaginative şi calde pe care o transferă fi- ecărui lucru ieşit din mâna lui. pagina 8 „Foaie pentru minte, inimă și literatură...” pagina 4 Sfântul Haralambie - credințe și tradiții românești pagina 11 ediția de Botoșani pagina 9 Metal Termo Industry, O FIRMĂ DE SUCCES PE TIMP DE CRIZĂ... ...SAU CUM SĂ FII PATRON LA NUMAI 26 DE ANI Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată... 164 de ani de Eminescu pagina 5 Europarlamentare 2014 pagina 7 pagina 12 Evoluția condițiilor agro-meteo în luna februarie Publicația „Cronica satului”, pe- riodic lunar, cu un tiraj de 5000 de exemplare pe județ, ce se distribuie gratuit, actualmente în județele Su- ceava și Botoșani (având ca target ex- tinderea în județele Neamț, Bacău și Maramureș), se adresează în principal comunităților rurale, dar nu numai. Vă invităm să vă promovați afacerea prin intermediul paginilor noastre. C.S. offi[email protected] Dezvăluirile unei lesbiene pagina 3 Ioan Asoltanei, părintele baseball-ului botoșănean, răpus de cancer pagina 16 MUNCA LA NEGRU ÎN STRĂINĂTATE, O ILUZORIE CALE DE ÎNAVUŢIRE (PENTRU UNII) (I) pagina 2 Botoșani Str. Unirii nr. 1 Tel.: 0758 / 481 394 Suceava Str. Ștefan cel Mare FN Tel.: 0746 / 347 272 Fix: 0230 / 521 600 www.astoriagold.com

description

Publicatia Cronica satului, periodic lunar cu un tiraj de 6000 de exemplare pe județ, ce se distribuie gratuit, actualmente în județele Suceava și Botoșani, și se adreseaza în principal comunitatilor rurale, va adreseaza invitația de a va promova afacerea prin intermediul paginilor noastre. Cu un continut dinamic, captivant și de larg interes, structurat pe interviuri, reportaje, articole din actualitatea imediata si informații utilitare, Cronica satului este citit în medie de cel puțin 25000 de persoane pe judet, având avantajul distributiei gratuite și al oportunitatii într-un mediu neexploatat la adevărata sa valoare, cum e cel al comunitatilor satesti. Într-un viitor foarte apropiat, având ca target extinderea în judetele Neamt, Bacau și Maramures - cel mult pana la alegerile europarlamentare de peste 3 luni -, Cronica satului va ofera spațiu tipografic generos, venind cu una dintre cele mai avantajoase oferte de piața media de profil (a se consulta documentele atasate). De rețin

Transcript of Cronica satului Botosani

Page 1: Cronica satului Botosani

Ştefan Luchian, pictorul neînţeles

Cei mai buni sportiviai anului 2013

ziar de informație pentru comunitățile rurale

ANUL 2014 LUNA FEBRUARIE NR. 1 16 Pagini ISSN 2344 - 2913

Se distribuie gratuit

pagina 13 pagina 10

Profesionistul în site-uri care merită săfie ascultat cu atenţie

Cei care îl cunosc din punct de vedere profesional pe Ionel Curcan, îi recunosc automat şi meritele, tuşa de profesionist în materie, ampren-ta personalităţii sale imaginative şi calde pe care o transferă fi-ecărui lucru ieşit din mâna lui. pagina 8

„Foaie pentru minte, inimă și literatură...”

pagina 4

Sfântul Haralambie - credințe și tradiții româneștipagina 11

ediția de Botoșani

pagina 9

Metal Termo Industry, O FIRMĂ DE SUCCESPE TIMP DE CRIZĂ...

...SAU CUM SĂ FII PATRON LA NUMAI 26 DE ANI

Nu credeam să-nvăţ a muri

vrodată...164 de ani de

Eminescupagina 5

Europarlamentare 2014

pagina 7

pagina 12

Evoluția condițiilor agro-meteo în luna

februarie

Publicația „Cronica satului”, pe-riodic lunar, cu un tiraj de 5000 de exemplare pe județ, ce se distribuie gratuit, actualmente în județele Su-ceava și Botoșani (având ca target ex-tinderea în județele Neamț, Bacău și Maramureș), se adresează în principal comunităților rurale, dar nu numai. Vă invităm să vă promovați afacerea prin intermediul paginilor noastre.

[email protected]

Dezvăluirile unei lesbiene

pagina 3

Ioan Asoltanei, părintele baseball-ului botoșănean,

răpus de cancer

pagina 16

MUNCA LA NEGRU ÎN STRĂINĂTATE,

O ILUZORIE CALE DE ÎNAVUŢIRE (PENTRU UNII) (I)

pagina 2

BotoșaniStr. Unirii nr. 1Tel.: 0758 / 481 394

SuceavaStr. Ștefan cel Mare FNTel.: 0746 / 347 272Fix: 0230 / 521 600

www.astoriagold.com

Page 2: Cronica satului Botosani

Munca la negru în străinătate,o iluzorie cale de înavuţire (pentru unii) (I)

2Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

REPO

RTA

JCI

TEȘT

E-N

E și

pe

ww

w.c

roni

casa

tulu

i.ro

Mugur [email protected]

E un lucru ştiut că o bună parte din forţa de muncă tânără a Români-ei se află, la ora actuală, în străinătate. Cum fac niţeluş ochi, românii ca-ută prin orice mijloace să ajungă peste graniţă, indiferent la ce riscuri s-ar supune, deoarece, în ţară, posibilitatea de a-ţi asigura un trai de-cent din muncă cinstită e mai mult decât minimă. Numai că, afară, regu-lile sunt cu totul altele, iar cei mai mulţi dintre bieţii emigranţi sunt si-liţi să se întoarcă acasă îmbogăţiţi doar cu expe-rienţa unei călătorii pe care nu o vor uita nicio-dată. Despre toate aces-tea, în cele ce urmează.

UN PRIM POPAS ÎN DRUMUL ILUZORIU AL

ÎNAVUŢIRII

Ion C., de 26 de ani, din satul botoşănean Vâr-fu Câmpului, lâncezea de ceva vreme acasă, după întoarcerea din Serbia, unde fusese să câştige nişte bani. Stătuse la sâr-bi un an de zile, alegân-du-se, după o muncă de sclav, în construcţii, cu praful de pe tobă. Îşi mai amintea încă tertipurile de fiecare dimineaţă ale patronului, care, pentru a-şi trezi angajaţii din somnul greu şi fără vise în care îi arunca obosea-la crâncenă de peste zi, lua, netam-nesam, un lopătoi mai mare decât el şi se apuca, fără me-najamente, să „cureţe” energic pavimentul dor-mitorului de nişte urme de ciment închipuit. Efectul sonor al ope-raţiunii era devastator pentru bieţii românaşi, zgâriindu-le literalmente creierii, însă n-aveau ce

face. Se trezeau înjurând şi se apucau de treabă. Asta se întâmpla în 1997.

Pentru a merge să mun-cească la greci, a vândut până şi acţiunile mamei

Ion aude, în 1999, că un vecin, căruia i se mai spune şi „călăuza”,e în căutare de oameni, pen-tru o expediţie la greci, unde se câştiga cică bine, iar condiţiile de muncă erau net superioare celor din Serbia. Îi trebuiau, la o estimare minimă, vreo 600 de mărci germane. Jumătate din sumă o avea şi, pentru că, toc-mai atunci, la PECO-ul din apropiere se căuta mână de lucru la fabrica-rea de calaburi, n-a mai stat pe gânduri. Contra a 40000 de lei pe zi, a muncit vreme de trei luni de zile, câte 12 ore, de la crăpatul zorilor şi până la asfinţit. Iar sâmbetele, când nu se făceau calabu-ri la PECO, mai câştiga un ban, ajutându-şi vecinii la cosit. Strânsese, în mare, suma necesară călători-ei, dar încă îi mai trebu-ia ceva. Cu tot regretul, „împrumută” acţiunile mamei şi le valorifică.

CU BANII ÎN CĂPTUŞEA-LĂ, SPRE MACEDONIA

Cinci inşi au plecat din sat, spre Grecia, în vara lui 1999. Cu banii ascunşi în căptuşeala gecii, după cum îi învăţase călăuza, au luat un tren spre Bu-cureşti, apoi altul spre Turnu Severin, ca să se îmbarce într-unul din au-tocarele unei firme care efectua curse regulate spre Iugoslavia. După alte două trenuri schimbate şi vreo 20 de mărci de că-ciulă, pe care fuseseră constrânşi să-i dea şpagă unui „naş” sârb, scorţos

din cale-afară, românaşii ajung la vreo 10 kilome-tri de Macedonia. De aici călăuza îşi intră în rol, conducându-i prin pădure şi reuşind, într-un târziu, să-i treacă în ţara despre care auziseră că e cel mai dificil punct al traseului.

MACEDONIA, ŢARĂ SCUMPĂ

Macedonia s-a dovedit a fi pentru cei cinci piatra de încercare a rezisten-ţei fizice şi psihice. Peste tot pe unde treceau, nu se putea să nu apară câte un localnic oportunist, care, sub ameninţarea că-i „dă în gât” la poliţie, le cerea bani. Se confor-mau de fiecare dată, na-ivi, valuta din căptuşeală începând să scadă simţi-tor. Cel mai mult au plă-tit unui ins spelb, care i-a dus acasă la el, le-a dat să mănânce şi le-a pro-mis că, în schimbul sumei de 200 de mărci, îi va transporta, cu microbu-zul personal, până la gra-niţa cu Grecia. Surpriza a venit ceva mai târziu, când maşina a fost opri-tă de nişte indivizi care purtau cagule şi pistoale mitralieră Kalaşnicov. Le-au luat tot ce aveau, dar i-au lăsat în viaţă. Spel-bul se făcuse nevăzut.

IADUL PE PĂMÂNT

Se aflau undeva în apropierea capitalei Ma-cedoniei, Skopje. Reuşesc să ajungă pe jos până în oraş, constatând că per-soanele lor au mare cău-tare. Taximetriştii se bă-teau pur şi simplu pentru ei, numai că sucevenii nu mai aveau o lescaie. Se aflau la jumătatea dru-mului şi, ori înainte, ori înapoi, era acelaşi lucru.

După un scurt consiliu, la marginea unui drum mai lăturalnic, hotărăsc să o ia la picior până în Grecia, bazându-se numai pe cu-noştinţele geografice ale călăuzei, care se lăudase că ştie ca-n palmă munţii Macedoniei. O săptămână pe muchie a durat dru-mul. Zi şi noapte. Tălpile unui consătean devenise-ră carne vie, acela hotă-rând la un moment dat

să nu mai continue călă-toria. A ieşit în stradă, a văzut o maşină de poliţie şi s-a predat – îşi aminteş-te Ion C. Alt botoşănean renunţă şi el într-un târ-ziu, urmând acelaşi tipic.

Înfometaţi, nespălaţi şi cu picioarele cât nişte buţi, trei români ajung cu chiu cu vai în Grecia şi bat la uşa unui ţăran pe nume Dimitros. Dar cine îţi dă ceva pe degeaba? Grecul le spune prin semne că ar avea nevoie de mână de lucru la cules harbu-ji şi băieţii nu mai stau pe gânduri. Intră. Gal-beni ca lămâia, de-abia ţinându-se pe picioare, în câmp, cu gândul mai mult la potenţiala hra-

nă. Ion a ochit atunci un harbuz mai măricel şi a dat să-l ridice. N-a pu-tut, prăbuşindu-se cu el în mâini, sub ochii miraţi ai grecului. Dimitrios i-a lăsat totuşi să-şi umple burţile cu pepene, iar lui Ion, după o cantitate apreciabilă, i s-a făcut rău. Stomacul, dezobiş-nuit de hrană, se revol-ta amarnic, pricinuin-du-i dureri îngrozitoare.

UN ŞAH-MAT SCURT

Cu banii câştigaţi de la grecul Dimitrios, cei trei ajung în satul Kaliteia, punctul terminus al călă-toriei. Grecoteiul i-a dus la un bordel din Atena, botoşenenilor scurgân-du-li-se de multişor ochii, de îndelungă abstinenţă, după grecoaice. Dar era prea periculos să încer-ce vreo aventură, întru-cât urmaşii lui Platon nu ştiau de glumă. Aşa că s-au îmbrăcat de la un buncăr unde localnicii aruncau haine aproape noi, s-au făcut băieţi gi-gea şi au poposit, dulăi în

călduri, la poarta cu fe-linar roşu a unuia dintre stabilimentele de plăceri de pe o anumită stra-dă din capitala Greciei. Ion s-a ales atunci cu o chinezoaică micuţă, fru-moasă foc, cu pielea ca piersica pârguită, care în schimbul sumei de 100 de mărci, l-a ţinut vreo zece minute în şah, ca să-i dea mat după alte două.

CIZMAR FRUNTAŞ ÎN ROMÂNIA

Din toată aventu-ra în însorita Grecie, Ion s-a ales cu 2000 de mărci şi o singură con-cluzie: nu va mai ple-ca niciodată de nebun.

Și-a deschis propria lui afacere, în Suceava, un micuţ atelier de cizmă-rie, unde şi-a valorificat toate cunoştinţele în ma-terie, dobândite în ado-lescenţă de la nea Vasi-le, meşterul care i-a pus pentru prima dată sula şi falţul în mână. Nu i-a mers rău, însă nici prea bine şi, dacă n-ar fi fost calitatea şi rapiditatea executării reparaţiilor, ar fi închis de mult prăvălia. Unde mai pui că n-a fost „scârţar” deloc şi practi-ca nişte preţuri mai mult decât rezonabile. Totuşi, în ciuda lehamitei pe care o resimţea atunci când auzea vorbindu-se de munca în străinăta-te, parcă l-ar fi bătut gândul să mai încerce o dată. Deoarece tare şi-ar mai fi dorit o maşină…

P.S. Aventurile lui Ion C. în spațiul comunitar vor continua în numărul următor.

Page 3: Cronica satului Botosani

3 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

REPO

RTA

J Dezvăluirile unei lesbieneInginera botoşăneană Mariana este, de ceva vreme, lesbiană. Legături mai vechi cu per-

soane de sex opus, eşuate rând pe rând, au decantat în psihicul ei, ca pe o revanşă, imboldul irepresibil de a fi iubită, cu orice preţ, de cineva. Cine ar putea-o condamna pentru un lucru atât de omenesc? Şi dacă bărbaţii, atâţia câţi au existat în viaţa ei, nu i-au putut feri atingerea divină a dragostei, tânăra femeie, în vârstă de 38 de ani, a început s-o iubească pe Virginia, din Arad.

UN IMBECIL ÎNDRĂGOSTIT

Primul contact, mur-dar, dur şi nemeritat cu realitatea, l-a avut la 15 ani. Era întinsă pe jos, în dosul unui boschet din parcul Tineretului, în timp ce Marcel, băiatul dintr-a XI-a, care îi ceru-se prietenia cu două săp-tămâni înainte, o lovea

puternic peste faţă, în-cercând, gorilă camuflată în şcolar, să aibă primul său raport sexual. Se în-tâlniseră la 5, la cofetăria „Violeta”, el îi oferise, după buget, o prăjitură şi o citronadă, amândo-uă acre, după care hoi-năriseră până seara târ-ziu, prostiţi şi amuzaţi de ceea ce li se întâmpla: era toamnă, stră-zile – aproape pustii, iar ei se îndrăgostiseră „decent şi tem-bel” unul de al-tul. Până la epi-sodul zoo-erotic descris mai sus, el apucase deja să îi spună cât de mult o iubeş-te, îi recitase, fugitiv, la ure-che, două ver-suri apocrife şi chiar o sărutase pe gură. Şi iată-l acum, cu ochii ieşiţi din orbite, transpi-rat şi înverşunat, stră-duindu-se să învingă cu pumnii încleştarea nebă-nuit de puternică a fetei, pe care abia o mai putea controla. Până la urmă s-a întâmplat. Mariana a devenit femeie, o femeie cu buza de sus umflată, ca după o lovitură zdra-vănă cu cotul într-o par-tidă de handbal, invocată

de altfel şi acasă, atunci când a fost luată la între-bări.

Pe urmă Mariana a urât tot ce era legat de toam-nă, a urât „zgomotul hâd al frunzelor strivite sub paşi fără nici o noimă”, l-a urât pe Marcel, deşi nu a încetat să-l mai vadă, în virtutea unei inerţii masochiste, numai de ea înţeleasă… „Mi-era silă de el, nu-l puteam suferi

pe zăbălos, dar numai aşa mă puteam pedepsi pen-tru prostia de a-l fi cre-zut atunci”, povesteşte inginera. Bineînţeles că n-a lăsat să transpire ni-mic din repulsia ei clan-destină, cei doi, deveniţi oficial parteneri, trecând în ochii colegilor drept o pereche fericită, multă

vreme invidiată de toţi aceia cărora nu le-a spus niciodată unicul adevăr: „Imbecilul! Credea că-l iubesc, cu moaca aia de pădurar-şef, cu servieta sub braţ!”.

NEVASTĂ DE BĂRBAT NUMAI MIERE

În facultate, Mariana l-a cunoscut pe Ghiţă şi, după o prietenie pe par-cursul căreia ea i-a dictat

condiţiile, a acceptat că-sătoria. Trebuia s-o scoa-tă într-un fel la capăt, n-ar fi avut chef să stea fată bătrână şi, dacă de gura lumii puţin i-ar fi păsat, a simţit, ca pe o jucărie demult interzisă, o poftă năstruşnică de a se vedea mireasă. I-a zis capriciu. S-a văzut asis-tând la propria nuntă ca la a unei străine, căreia i-a consemnat, îngădui-toare, obligatoriul dans festiv fie cu naşul, mic de statură şi roşu ca un gogo-şar, fie cu ginerică, Ghiţă, de atunci încolo numai al ei, topit ca o acadea de pupăturile libidinoase pe obraji ale prietenilor chercheliţi, care îi urau casă de piatră.

Relaţia cu soţul a avut oarece legătură cu hi-drocarbonatele, omul dovedindu-se a fi miere curată, onctuos şi dulce zi de zi, chiar şi atunci când, bondar destoinic în teritoriu, ar fi trebuit să bâzâie. Masculin. Nici o toană de-a Marianei nu-l scotea din sărite, învăţase să-şi reprime orice răbufnire legitimă, în speranţa că, odată cu trecerea timpului, feme-ia de lângă el îl va iubi

ca în proverbe. Asta nu-i convenea deloc Marianei, expectativa diluată, tră-ită cu încăpăţânare se-nină de Ghiţă, sleindu-i feminitatea, obosind-o. până când, sătulă, n-a mai răbdat şi l-a înşelat de vreo două ori, parcă din obligaţie. Urmarea nu a fost decât una singură, divorţul, peste care lipi-ciosul Ghiţă, chiar dacă nu a trecut uşor, a aşe-zat cuminte şi resemnat

formula de adio a fiinţei iubite: „Lasă, mă, nu-i un capăt de ţară… pa, ne mai vedem!”.

ILUZIA UNEI FEMEI

La început, nu i-a prea venit să creadă, privea la televizor nişte secven-ţe erotice, în care două lesbiene se sărutau, şi a simţit, amuzată, că-i

place. N-a luat în seamă inedita senzaţie, însă, a doua zi, mai mult din cu-riozitate, a mai vizionat nişte scene aidoma, con-statând că-i place şi mai mult. „Mi-am turnat un pahar de cognac şi m-am uitat până noaptea târziu

la filmele alea”, recunoaşte Mari-ana. Cu o sinceri-tate dezarmantă, femeia poves-teşte că, până la a începe să se masturbeze, la început oarecum jenată în faţa te-levizorului, n-a mai fost decât un pas. Pe care l-a făcut, spunân-du-şi, de fiecare dată când reci-diva: „Ce dracu, atâţia bărbaţi

pentru care n-am contat! N-au contat decât ei, ilu-zia lor. E timpul să o am pe a mea”. După aia nu şi-a mai spus nimic din toate astea.

CHOPIN PLUS DOUĂ LESBIENE

La Amara, un concediu de odihnă luat toamna, pe care preconizase că-l va petrece într-o rela-xare totală, risca să se

transforme, cu tot fes-tivalul de muzică tânără care avea loc atunci, în chin. Se plictisea şi, dacă n-ar fi făcut cunoştinţă cu Virginia de la 16, ar fi şters-o deîndată acasă, fără ezitări. Virginia era o intelectuală prin defi-niţie, împreună cu care, în lipsa conversaţiilor pe cele mai diverse teme, Mariana asculta muzică

clasică, în camera aces-teia emanată cu discreţie de un CD. Chopin şi teh-nica de ultimă oră le ofe-reau celor două prietene adevărate delicii artisti-ce, însă niciuna dintre ele n-a ştiut mai târziu dacă nocturna maestrului, pe care tocmai o savurau în ultima zi de concediu a botoşănen-cei, sau pur şi simplu h a z a r d u l le-a făcut să se regă-sească una în braţele celeilalte. M a r i a n a şi-a pre-lungit va-canţa, idila durând mai bine de o săptămână. „ I u b e a m pentru pri-ma dată. Era ceva ameţ i to r, fu lm inat , care şter-gea ca un burete tot ce fusese urât. Până şi foşnetul frunzelor”, îşi aminteş-

te inginera.

FIECARE CU VIAŢA LUI

Impedimente majo-re în calea iubirii celor două lesbiene nu au prea existat în afara distanţei lungi care separă Ara-dul de Botoşani şi a unui amănunt greu de digerat de Mariana: Virginia era măritată şi avea un copil de 13 ani. Dar, câtă vre-me puteau să se vadă, ba la Amara, în perioada fes-tivalului, ba la Botoşani, unde arădeanca făcea întotdeauna rost de dele-gaţii, ce mai conta?

„Or fi existând şi din alea care fac dragoste cu lumina stinsă, sub plapu-mă, care cred că orgas-mul se cumpără la pia-ţa de zarzavat sau vine odată cu certificatul de căsătorie”, spune ingine-ra. Ca să continue, dezar-mându-mi până şi umbra vreunei replici: „Even-tualele reclamaţii ce ar putea surveni din partea bigoţilor, fie ei şi închipu-iţi, nu mi le remite. Insist ca finalul poveştii mele să nu fie decât unul singur: „Fiecare cu viaţa lui”.”

Mugur GEU

Telefoane:0231 / 580 166; 0231 / 515 561

Page 4: Cronica satului Botosani

4Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

CULT

URA

LCI

TEȘT

E-N

E și

pe

ww

w.c

roni

casa

tulu

i.ro

„Foaie pentru minte, inimă și literatură...”

Frumosul în piele de tigru

Drept ca un eucaliptTrupul din faţa tauruluiTrupul fregatăTainic ca o noapte de dragosteLocuit de incertitudini incandescenteDe ape adânci, neştiut de adânciDuce pe cer lebăda lui Ruben Dario.Foşnetul junglei din trupStrigătul fecioarelor înecateCei doi aştri albaştri – ochiiŞi dragostea şi dragostea şi dragosteaDulce vârstă, sânge tehuiTrupul tău are câte în Lună şi-n steleCând îmi mai spui, cât îmi mai spui„Frumosul în piele de tigru”?

Constantin ŞTEFURIUC

A.G.

în doi, încă eu însumiegali şi inegali, mal şi luciupescuind ora cârlig, în oameni ce trec speriaţiprin degetespre tubul catodic de argintfiecare încă legatla undiţă, cu un fir subţiredin părul ei.

Dan Florin PRODAN

Poem pentru Maria

Totul e demult şi încă departeo femeie de scrum de scrum apune-n orbităiar sângele nostru se vinde-n clepsidreşi urcă plângând inima ca o roşie golgotă

trebuie să înveţi somnul, mamăsă-mi vorbeşti, trebuie, ca-ntr-un viscând raza ta cu frig îmi arde tâmplaşi ninge grav în ochiul meu închis

şi carnea ei – mormânt de zeu tânăr(Această flacără tristă cum s-o numesccând tot ce-am fost se ninge peste-un ţipătpe care bucuroşi mă răstignesc?).

ViorelDÂRJA

Cântec de dragoste pentrusănătatea ierbii

Foaie verde pajişte uscată Umblă zvon nătâng în lumea toată

Pe pământ de pace şi răcoareSe întinde veste-ngrozitoare.

De cu seară până dimineaţăUrcă preţul ierbii-n orice piaţă

Se usucă-n lacrimi şi suspinePlaiuri de legendă şi coline

Caii-nfometaţi în vânt necheazăNoaptea se transformă-n amiază

Cavaleri ai ierbii ancestraleTrişti îngână cântec de vocale

Foaie verde fir de iarbă verdeVezi-ne şi încă nu te pierde

Pe pământ de foc şi de suspineMai avem nevoie şi de tine

Peste ochiul nostru dacă plouăMai dorim să ne splălăm cu rouă

Foaie verde fir de iarbă caldăVezi-ne şi încă ne mai scaldă

Mai păstrează fragedă minuneaŞi înmiresmează-ne păşunea

Îndulceşte criza de pe piaţăCât mai sunt pe lume cai în viaţă.

Foaie verde pajişte subţirePe islaz prin şanţ prin cimitire

Pe pământ de foc şi sete oarbă Mai avem nevoie şi de iarbă.

IonCOZMEI

Revolta bipedă

Privirea ta se plânge de plictisIar caii morţi n-au loc lângă morminteAm tot închis în gânduri zăpezi, vis lângă visDar am pierdut la joc şi n-am cuvinte. Păi lacrimile tale nu mai fac zgomot picIar morţii îşi cer baia anualăŞi stelele se nasc fără buricŞi-mi curge ziua –n intenstin. Dii, boală! Mânji fusiformi se-mpiedică de astreMuşcând din înălţimea amorului prea sfântEi, cei crescuţi în scutec, în zvârcoliri albastrePăşesc timizi şi sobri, dincolo de pământ. Şi dacă pasc din lună sau fac amor cu zeiiMă tem să-şi mai sărut pudoarea de pe sânŢi-mbrăţişez genunchii, sumar, prin borta cheiiŞi – apoi chiorăsc selena cu degetul meu tem-pluŞi-o mângâi de durere pe capul ei cel spân.

Iubito, nu crede orgia clandestină. Dezbracă-te mai bine şi-arată-le statui!Că ştim şi noi ce-i arta şi n-avem ochiul şuiAuzi cum fac în pat copii, în surdină?

MugurGEU

Blood and sand sau Gladiatorul comunal

Am ajuns dimineaţă la cabinet pe o ploaie mă-runtă, ce mi-a făcut impresia de toamnă. În sala de aşteptare erau câţiva copii răciţi, motiv pentru care i-am băgat pe toţi înăuntru, lângă sobă. Am consul-tat aşa cum fac de obicei: meticulos şi profesionist. Am dat reţete gratuite şi am dat numărul meu de telefon mamelor, să-l folosească în caz de urgenţă.

La un moment dat intră la mine un bătrân plin de sânge, galben la faţă, vorbind cu greutate.

- Domn doctor, am căzut pe gheaţă şi am dat cu capul de asfalt.

Am sărit de pe scaun şi am luat moşneagul în bra-ţe, ajutându-l să se aşeze pe canapea.

-Bunicule, mai ţii minte ce s-a întâmplat după ce ai căzut?

- Nu. Cică m-a ridicat cineva şi m-a adus până în faţa dispensarului. Am stat un pic pe bancă şi apoi am intrat.

Mă enervez.- Ce prostan. Te-a lăsat pe bancă şi a plecat?- Da, cred, nu mai ştiu.Pe gresia din cabinet era o baltă de sânge. Pe ha-

latul şi pantalonii mei la fel. Cosmetizez plaga, fac hemostaza şi execut un pansament frumos. Mă uit la moş şi mă cuprinde mila. Slab, bătrân, neajutorat. Îi dau tratament, merg cu el la farmacie şi-l duc cu Volvo până acasă. Dau indicaţii babei lui despre ce are de făcut, instruiesc personalul despre frecvenţa tratamentului perfuzabil şi o tai din nou la cabinet.

Acolo mă mai aştepta un bătrân, cu căciula în mână.

- Ce-i bunicule?- Domn doctor, vă rog să veniţi cu mine până aca-

să. Soţia e bolnavă, ea nu prea poate umbla, merge numai cu cârje şi acum a răcit tare. E la pat.

- Mergem. O secundă să-mi iau tensiometrul.El se uită la mine, la sângele de pe blugii mei şi-

mi spune:- Aţi păţit ceva? Văd că sunteţi plin de sânge.- Nu e al meu- fac eu ca în romanele lui DumasMă duc cu moşul până la casa lui. O căsuţă mică,

bătrânească, văruită în alb, cu un hogeag pe care ieşea o dâră de fum. Intră în curte primul şi îmi arată unde stă bunica. Sau, mă rog, unde trebuia să stea. Ne privim cu uimire: baba, pe nicăieri. Ieşim din casă şi mergem spre şură, de unde se auzeau strigăte. Bătrâna era pe jos, în noroi şi găinaţ, abia respirând.

- Ce dracu s-a întâmplat? fac eu contrariat.- A scăpat scroafa şi am încercat să o aduc înapoi,

că el era plecat- spune ea de pe jos.Baba are peste o sută de kilograme, aşa că

eu şi moşul ne-am chinuit enorm să o ridicăm de pe jos. Sifiliticul ăsta de noroi e foarte per-vers. Am alunecat şi am adăugat blugilor mei combinaţia dintre el şi rahat de porc sau găini. Ducem baba în casă, o curăţăm oarecum, dau trata-ment şi cu un zâmbet amar o tai spre cabinet. Sunt murdar ca un porc, duhnesc a tot felul de chestii şi mă gândesc de unde dracu să iau eu nişte pantaloni decenţi, că doar nu pot merge acasă despuiat.

Paştele mă-sii de medicină rurală…

FlorianHAIDAMAC

Inlăuntrul nostru suntem la fel,cultura e singura care face diferența

Confucius

Page 5: Cronica satului Botosani

Mugur Geu

5 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

Editorial Parastasul de fiecare zi

Când, în 1883, Emi-nescu înnebunea, Cara-giale plânse. Şi, nu ştiu de ce, lacrima lui nenea Iancu histrionul îmi e mai mult decât toate mo-numentele dedicate pe urmă poetului, după dis-pariţie.

Multă vreme nu l-am putut suferi pe Macedon-ski pentru epigrama stu-pidă şi înveninată pe care o lansase la adresa „ne-bunului” („Un X, pretins poet, acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum./L-aş plânge, dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun/Căci până ieri a fost năuc/Şi nu e azi decât nebun!”) Uite că n-avem chef să venim, decretam – deşi privighetoarea cân-tă şi liliacul e-nflorit – şi pentru că te-ai lăsat co-pleşit de ură şi ai scris o inepţie care te descali-fică, nu dau doi bani pe versurile tale! Şi nimeni nu mă putea convinge că n-am dreptate.

Aveam să-l iert pe au-torul „Nopţilor” mult mai târziu, când am înţeles ori am crezut că înţeleg că, de fapt, nu Eminescu era nebun, ci destinul său, nu Macedonski era veninos şi meschin, ci destinul său şi că, la urma urmei, amândouă destinele păliseră, des-trămându-şi rigoarea şi forţa în faţa unei reve-laţii mult mai puternice: Poezia. Care nu i-a iertat pe amândoi.

Macedon s k i - omu l , dacă e să facem distinc-ţia nu între om şi creaţia

sa (căci asta e o abera-ţie), ci între om şi faptul că el creează, adică să punem o virgulă critică şi mucalită între subiect şi predicat (!), nu-l putea urî ori invidia pe Emi-nescu. Câţi dintre oa-menii aşa-zis simpli l-au urât ori invidiat? Această ingrată povară i se rezer-vase poetului - până - la – disperare, sclav al ideii de poezie. Ană şi Caiafă stupid, dar legitim, Iudă nenorocit şi cast, celui care avusese revelaţia Poeziei absolute şi care şi-o asumase cu un ego-ism absurd şi jalnic. Din punctul acesta de vedere deviaţia de comporta-ment literar a lui Mace-donski e de o frumuseţe întoarsă şi stranie.

Şi dacă, despre Emi-nescu, Haşdeu spunea „el va trăi, deşi a murit ne-bun” - epitaf sublim, dar totuşi un epitaf - lui Ma-cedonski i se poate atri-bui amendamentul cristic „fie iertat, căci a iubit mult”.

Victime ale unor mo-duri existenţiale fără compromisuri, devoraţi de capriciile unei lumi înecate în normalitate, dar netemperaţi de pre-judecăţile reflexe ale aceleiaşi lumi, ei au fost ceea ce se poate numi Poeţi Totali. Nişte nebuni magnifici, acolo!...

Contemporaneitatea, însă, nu ne mai rezervă astfel de privilegii. Po-eţii cu adevăraţi mari – vechea gardă - fie au decedat, fie s-au defu-

lat în gesturi politice de maximă necesitate, fie, dizolvaţi în spiritul steril al epocii, cristalizează în atitudini de-a dreptul pa-triotice, cu mâna pavăză la piept, ficat şi alte or-gane de maximă simţire românească.

Dureros de ridicol este şi faptul că, amuşinând palma obeză a unor Me-cena de mucava (dar cine a decretat că Mecena tre-buie să fie confecţionat din materie criselefanti-nă?), există şi dintre ace-ia cărora le veni o pohtă nebună de a căuta dia-mante în bălegar. Şi-apăi cine treabă are?... Tot timpul am crezut că poe-ţii sunt acei indivizi care ştiu că la început a fost Cuvântul, dar că Acesta nu era la Dumnezeu, ci la ei... Vai, dar mai mult patetism nu încape nici în izmenele lui Virgiliu!...

„Cei vechi, adică cei bătrâni. Cei bătrâni, adi-că cei înțelepți. Cei înțe-lepți, adică cei morți.”, spunea cândva Marin a lu’ Sorescu. Crunt şi ire-fragabil adevăr. Pe Nichi-ta l-ar bufni râsu – plân-su’, dacă nu l-o fi bufnind deja şi răs – bufnind aco-lo, în crâşma aceea per-petuă care se cheamă BOLTA şi RECE.

Libaţie la adresa tutu-ror mânuitorilor de verb necunoscuţi: - Maestre, deoarece eu cred că poe-ţii nu se dezmint nicioda-tă, adu-ţi aminte de Emi-nescu. Fă-i un parastas în fiecare zi în care pui mâna pe condei. În fiece

zi în care te-ai apucat să scrii, dacă ţi-a mai rămas o... picătură din nebunia lui, o cupă din candoa-rea lui gravă şi trainică, îmbată-te! Dar zdravăn! Presupune şi domnia ta că, undeva, aiurea, cel care „n-a existat” vreo-dată, trage nişte beţii, cu lăutari şi cu zei, şi în mod sigur, de fiecare dată când îţi aşezi semeţ sem-nătura şi dreptul tău de autor inalienabil în col-ţul vreunei pagini, urlă săracul, de se-aud câinii într-un Giurgiu etern: „Nu-nvie morții, e-n za-dar, copile!”.

Iar nenea Iancu, sincer ca întotdeauna, îl şi com-pletează: „Rezon!”

Mugur GeuPS. Deunăzi, o discu-

ţie înfierbântată într-un cerc de prieteni m-a fă-cut să-mi aduc aminte că treceam pe lângă statuia coclită a lui Eminescu, de lângă Biserica „Sf. Ni-colae” din iubitul nostru târg reşedinţă de judeţ, să-mi încetinesc paşii şi să-i pun bucăţii aceleia de bronz jalnic (mai rău nu cred să fi arătat poe-tul nici în ultima perioa-dă a vieţii lui), aproape înecată în excremente de paseri (pe care efec-tuează defecaţia toate paserile care trec), nişte devastatoare întrebări. Interviu cu o bucată de bronz, carevasăzică!

Domnule, tu, care ai inventat limba română modernă şi literară şi ar-hetipul ziaristului calic, vertical şi neînduple-

cat, ce-ai face, trăind în l u m e a n o a s t r ă - şi nu mă îndo-iesc că, mai ales a c u m , dest inul ţi s-ar re-peta - cu p u h o i u l de infor-maţii şi subiecte de tot râsul şi plânsul, de toată jalea, cerute de piaţă, chipurile, care cad ca o avalanşă de putreziciuni peste noi, ne îngroapă literlamente, dar ieşim tot curaţi şi luminoşi, iar pe frontispiciul nostru interior zâmbeşte bălos cuvântul „democraţie” – exorcism clandestin al epocii cu care defilăm sub neant? Care ar fi ADE-VĂRUL bestial şi sfidător cu care ne-ai biciui impo-tenţa morală, disperarea noastră asexuată, cel în stare să ne scoată din si-deraţie, încât să sărim ca arşi, să punem mâna pe săpunuri şi să ne spălăm de tot jegul pe care nu l-am văzut până atunci?

Pentru că uite, meş-tere, la noi, râia care se revarsă din dezvăluiri-le teribile ale presei nu contaminează pe nimeni, suntem imuni, iar adevă-rurile îngrozitoare des-pre cum suntem de fapt, despre matrapazlâcuri şi afaceri veroase ale ce-

lor din frunte vin, trec, în fiecare zi altele, şi ni-meni nu mai dă doi bani pe aerul, acelaşi pentru toţi, pe care ele, truism e nenorocite şi mititele, îl suprainfectează.

Ce-ar mai rămâne, ma-estre, cum ai îndulci ful-minantul cinism al lumii ce ne conţine, cu ce ai capta atenţia celor care te citesc, unde le-ai da bobârnace, astfel încât să aibă cel puţin certi-tudinea că sunt vii, alfa-betizaţi şi înţeleg măcar limba în care le-ai scris poezii?

Aşa l-am întrebat pe Eminescu...

Şi pentru că nu vă în-chipuiţi că bucata aia de bronz jalnic, pe care efectuează defecaţia toate paserile care trec, mi-ar fi putut răspunde, am scos o ţigară din buzu-nar, mi-am aprins-o, am dat mâna cu un cunoscut ce tocmai mă salutase şi m-am grăbit către casă, deoarece eu acolo locu-iesc.

Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată; Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi, Ochii mei nălţam visători la steaua Singurătăţii. Când deodată tu răsărişi în calea-mi, Suferinţa tu, dureros de dulce... Pân-în fund băui voluptatea morţii Neîndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Ori ca Hercul înveninat de haina-i; Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării.

De-al meu propriu vis, mistuit mă vaet, Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări... Pot să mai reînviu luminos din el ca Pasărea Phoenix? Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca sa pot muri liniştit, pe mine Mie redă-mă!

(1883, decembrie)

ODĂ(în metru antic)

Fotoreportaj 164 de ani de Eminescu

Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Botoşani 2014

Memorialul „Mihai Eminescu” din IpoteştiŞezătoare culturală Vorona

EMINESCIANĂ

Page 6: Cronica satului Botosani

6Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

ACTU

ALI

TATE

CITE

ȘTE-

NE

și p

e w

ww

.cro

nica

satu

lui.r

o

scurt... știri... evenimente...Vârfu Câmpului

Şi cu maşina fărmată, şi cu dosar penal

Pe 10 ianuarie, un bărbat în vârstă de 54 de ani s-a urcat la volanul unui autoturism marca Dacia, după ce a consumat bă-uturi alcoolice. Colac peste pu-păză, avea permisul de condu-cere anulat, tot pentru alcool.

Dan I., din Suceava, se deplasa pe DN 29 A, pe direcția Suceava - Do-rohoi, iar la intrarea în localitatea Vârfu Câmpului, într-o curbă ușoară la stânga, a pierdut controlul auto-

turismului și s-a izbit într-un copac aflat pe partea stângă a drumului.

Șoferul este domiciliat în Su-ceava, însă autoturismul la volanul căruia se afla este înmatriculat în Botoșani. Dan I. a fost scos dintre fiarele mașinii și dus la spitalul din Dorohoi. La locul accidentului, conducătorul auto nu a fost în stare să sufle în aparatul etilotest, la spi-tal recolt ându-i-se probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Stâncești

Obuz găsit în timpul montării unui stâlp

În timp ce săpa o groapă pentru a monta un stâlp de joasă tensiune, un bărbat din localitatea Stâncești, comu-na Mihai Eminescu, a găsit un obuz de artilerie antiaeriană, calibrul 45 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Omul a solicitat ajutorul pirotehniștilor din cadrul Inspectoratului pentru Situa-ții de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani.

Muniția a fost ridicată și transporta-tă în poligonul din Copălău în condiții de maximă siguranță, în vederea dis-trugerii ulterioare.

Pirotehniștii botoșăneni reamintesc cetățenilor că, în cazul în care des-coperă muniție rămasă neexplodată, să nu atingă aceste elemente, să nu le lovească sau să le miște din locul în care au fost găsite, să nu încerce să de-monteze componentele muniției sau să le ridice, transporte sau depoziteze în locuințe, la locul de muncă ori în de-pozite de fier vechi, să anunțe ISU sau Poliția prin telefonul de urgență 112 pentru a interveni în vederea ridicării și neutralizării acestor elemente.

Tamponare cu şase răniţiPe 27 ianuarie a.c., un Opel Zafira,

în care se aflau două persoane, s-a izbit într-un microbuz de la RVG plin cu călă-tori, care circula pe ruta Botoșani-Dra-xini.

Accidentul, soldat cu șase răniți, a avut loc pe drumul european E 58, în-tr-o curbă periculoasă din apropierea Mănăstirii Zosin. Șoferul Opelului, Mi-luță A. de 59 de ani, ar fi redus viteza înainte de curbă, însă, din cauza zăpe-zii depuse pe carosabil, autoturismul a derapat și nu a mai răspuns la comenzi. Totul s-a petrecut în numai câteva se-cunde, așa încât șoferul microbuzului, Viorel N., de 44 de ani, nu a mai reușit să evite impactul. În urma coliziunii,

cei doi ocupanți ai Opelului, șoferul și soția acestuia, au fost răniți, iar patru pasageri din microbuz, care s-au lo-vit de scaune, au suferit și ei multiple traumatisme.

La fața locului au ajuns două echi-paje de la Ambulanță, o autospecială SMURD și echipajul de descarcerare de la Inspectoratul pentru Situații de Ur-gență. După ce au primit primul ajutor, răniții au fost transportați la Urgențe, majoritatea acuzând traumatisme cra-nio-faciale sau la picioare. Călătorii care au scăpat teferi au fost preluați de un alt microbuz al firmei și duși la destinație.

Românești

Ţigări de contrabandă trecute peste râul Prut cu sfoara

Polițiștii de frontieră din cadrul Sec-torului Poliției de Frontieră Românești, în cooperare cu polițiștii de la Postul de Poliție Românești, au depistat și reținut patru cetățeni români care au încercat să introducă ilegal în România, peste râul Prut, 53.340 țigarete cu timbru de acciză R. Moldova.

Ţigaretele, în valoare de 24.243 lei, au fost reținute în vederea confiscării, în cauză fiind întocmită lucrare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

Pe direcția localității de frontieră Dămideni, două persoane de sex mas-culine, identificate ca fiind cetățenii

români Gheorghe B. și Florin B., în vâr-stă de 36 de ani, respectiv 20 de ani, transportau două colete voluminoase, învelite în folie de polietilenă.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că cele două colete ce conțineau 53.340 țigarete, marca Ritm Clasic, au fost trecute peste râul Prut din R. Moldo-va în România, cu ajutorul unei funii, de alti doi cetățeni români, Daniel L. și Daniel D., ambii cetățeni români, în vârstă de 26 de ani, respectiv 22 de ani.

Au fost informate și autoritățile de frontieră ala R. Moldova pentru cerce-tarea în comun a evenimentului.

Trușești

Un tânăr din Truşeşti a reclamat o tâlhărie care nu a avut loc

Denis G., de 25 de ani, a reclamat faptul că, pe 23 ianuarie, în jurul orei 19.00, în timp ce se deplasa în locali-tatea Drislea, a fost agresat de către doi consăteni, împrejurare în care a fost deposedat de o sumă de bani și un telefon mobil.

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că, la data de 23 ianuarie, în jurul orei 10.00, Denis G. a plecat de la domiciliu având asupra sa o sumă de bani înmânată de tatăl său și pe care

trebuia să o transmită unei persoane din localitatea Trușești.

Tânărul s-a oprit la un bar unde a cheltuit o parte din bani.

Ulterior, în jurul orei 18.00, acesta a fost lovit de un consătean, cu care era în divergență, fără a-i fi luați banii.

“În urma administrării probatoriu-lui, s-a stabilit că, în timpul consumării agresiunii sau ulterior acesteia, părții vătămate nu i-au fost sustrase bunuri sau bani“.

Vlăsinești

S-a izbit de un cap de podÎn timp ce conducea un autoturism

înmatriculat în Italia, pe DJ282, în afara localității Vlăsinești, Ș. V., de 28 de ani, din orașul Săveni, ajungând pe într-o curbă deosebit de periculoa-să, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum (caro-sabil acoperit cu zăpadă), a pierdut controlul asupra direcției de mers, mașina izbindu-se de un cap de pod.

În urma impactului a rezultat răni-rea gravă a minorei D. M., de 16 ani, din satul Bozieni, ce se afla pe banche-

ta din spate. Victima a fost transpor-tată la Spitalul de Pediatrie Botoșani.

Conducătorul auto, care a pără-sit locul accidentului, a fost depistat de către organele de poliție și a fost testat cu aparatul etilotest, rezul-tatul fiind negativ. Lui Ș. V. i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, în cauză efectuându-se cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției.

Ștefănești

Transport de ţigări de contrabandă, depistat de poliţişti la Ștefănești

La data de 19.01.2014, polițiștii din orașul Ștefănești au depistat în trafic, pe DJ 294 B, între localitățile Murguța și Ștefănești, auto-turismul condus de Adrian B., de 30 de ani, din localitatea Stânca, județul Botoșani.

În autoturism se afla în calitate de pasager și Vasile A., de 33 de ani, din aceeași localitate.

Polițiștii au identificat pe bancheta din spate un sac din rafie și o sacoșă, în care se afla can-titatea totală de 13.900 țigarete (695 pache-te), cu timbru de acciză Republica Moldova.

Față de cei doi au fost întocmite acte

procedurale sub aspectul săvârșirii infracți-unii de colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, desfa-cerea și vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contraban-dă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, cauza urmând a fi soluționată procedural.

Cantitatea de țigări identificată a fost ri-dicată în vederea confiscării, iar autoturis-mul utilizat la transportul acesteia - indispo-nibilizat la sediul Poliției orașului Ștefănești.

Marius PAHÎȚ[email protected] scurt

Page 7: Cronica satului Botosani

7 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

POLITICĂ

Europarlamentare 2014Noua Constituţie Interceptările se fac numai în procesul penal, iar procurorul nu le mai poate dispune

Europarlamentarele bat la uşă. Chiar dacă puţini dintre dumnea-voastră ştiu cu ce se mănâncă aceste alegeri – şi presupunem că o bună parte dintre cei care as-piră la fotoliile de la Bruxelles au habar tot atât – ele vor veni peste noi în luna mai, pentru că aşa tre-buie, aşa e mersul şi rândul lumii, respectiv al Uniunii Europe-ne, care ne-a deschis în 2007 aceeaşi uşă la care se bate acum.

Despre instituţiile Uniunii Europene, ale Parlamentului European, nu vom vorbi aici, lăsându-i pe cei care vă cer imperativ votul să se exprime cum vor dori în legătură cu acest subiect capital în edi-ţiile viitoare ale publicaţiei noastre.

Sondaje, doar sondaje...

Potrivit unui sondaj CSCI, partidele din actuala USL ar obţine, chiar dacă merg sepa-rat la aceste alegeri, un total de circa 21 – 22 de mandate. PSD ar lua circa 14 mandate în viitorul Parlament European, în timp ce PNL - circa 7. Intenţia de vot, conform sursei citate este PSD – 41%, PNL – 17 %, UDMR – 6%, PPDD – 6%, PMP – 5%, PRM – 3%.

Astfel, CSCI a calculat că soci-al-democratii vor obţine 14 man-date de europarlamentar, PNL - 7 mandate, democrat-liberalii - 6, UDMR - 2, PPDD - 2, iar PMP – 1.

Conform INSCOP Research, USL ar obţine la alegerile par-lamentare 57,5% din voturile electoratului şi ar fi urmată de PDL cu 15,5% şi PP-DD cu 6,6%, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research, în perioa-da 10 - 17 septembrie.

Potrivit cercetării, dacă duminica viitoare s-ar organi-za alegeri parlamentare, USL ar obţine 57,5% dintre opţiunile de vot (57,1% la măsurătoarea din luna iulie), fiind urmată de PDL cu 15,5% dintre voturi (15,1% în iulie) şi PP-DD cu 6,8% (comparativ cu

7,4% in iulie).Pe locurile următoare se situea-

ză PMP (5,3% în septembrie, com-parativ cu 5,6% în iulie) şi UDMR cu 5,3% (la fel ca şi în luna anterioară). Alianţa Dreptate şi Adevăr, for-mată din PNŢCD şi Forţa Civică, ar fi votată de 4,8% dintre per-soanele care au exprimat o opţi-

une de vot pentru alegerile parla-mentare (5,1% in iulie). PRM este cotat cu 3,9% dintre opţiuni. Raportat la totalul populaţiei, 21,6% dintre respondenţi nu sunt hotarăţi cu cine să voteze, 14% de-clară că nu merg la vot şi 5,5% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Cât costă campania pentru ale-gerile europarlamentare

Parlamentul European a lansat oficial campania de informare şi conştientizare pentru alegeri eu-

ropene din mai 2014, care va costa 16 milioane de euro sau 31 de euro-cenţi pentru fiecare cetă-ţean al Uniunii Europene. Campania va rula în 28 de state şi 24 de limbi, are sloganul „Acţionează. Re-acţionează, Decide” şi e gândită să urmeze patru etape, arată New Europe.

Prima etapă e cea de anunţare a evenimentului din mai 2014. Eta-pa a doua, care se va derula între octombrie 2013 şi februarie 2014, se va axa pe cinci teme principale - economia, calitatea vieţii, locurile de muncă, banii şi UE în lume şi are scopul să prezinte activităţile zil-

nice ale Parlamentului European. Etapa a treia a campaniei, din fe-bruarie până în mai 2014, urmăreş-te captarea atenţiei publicului în vederea venirii la vot, iar ultima etapă se va concentra pe promo-varea rezultatelor din alegerile pentru parlamentul European. O treime din bugetul campaniei,

aproape 5 mi l ioane de euro, va fi în-dreptată către so-c i a l -me-dia, re-s p e c t i v

realizării unui site şi a asigurării prezenţei pe site-uri ca Facebo-ok şi Twitter. Mesajele campaniei îşi propun să cheme cetăţenii euro-peni la vot pentru a-şi folosi pute-rea, în contextul în care euroscep-ticismul a crescut în Europa în mai

multe ţări ale uniunii, mai ales în cele sudice.

„În Europa, fiecare pă-rere are o şansă” spune clipul video special reali-zat pentru a promova cam-pania pe YouTube. „Decizi-ile Parlamentului European sunt luate astfel încât să conteze pentru tine. Tu ai puterea de a decide”, se arată în materialul difuzat de Parlamentul European.

Alegerile europarlamentare programate în luna mai vor repre-zenta un test pentru capacitatea de mobilizare a partidelor în structurile locale şi regionale şi o repetiție generală pentru pre-zidențialele din toamnă.

Comisia de revizuire a Constituției a adoptat o serie de amendamente prin care se precizează că interceptările se pot face numai în cursul procesului pe-nal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea măsurii pentru 48 de ore.

[email protected]

„Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau co-municărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul am-biental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistra-rea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefo-nice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal”, se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizui-re la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.

În forma iniţială a textului din iniţiativa de revizu-ire, se preciza pentru articolul 28, alineatul 3: „Re-ţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicări-lor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un

suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a pro-prietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de ju-decător, în condiţiile legii”.

Totodată, textul care stabilea posibilitatea procu-rorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de ur-genţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Această reglementare era prevăzută atât în textul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, cât şi în amendamentele propuse de AMR.

De asemenea, membrii Comisiei juridice au mai adoptat un amendament prin care principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare este extins de la faza de judecată la întregul curs al procesului penal.

Juridic

Sloganul de campanie pentru  Parlamentul European   este „Acţionează, Reacţionează, Decide”.

Economia, calitatea vieţii, locurile de muncă, banii şi Uniunea Europeană în lume sunt cele cinci teme  care

vor fi dezbătute în campania electorală de candidaţii statelor membre

Page 8: Cronica satului Botosani

- Eşti, în primul rând, creator şi administrator al unui portal, dacă am înţeles bine că se chea-mă aşa...

- Da, aşa este. Sunt trei portaluri, mai pre-cis, pe Suceava, Rădăuți şi Botoşani. www.sucea-va.info.ro, www.radauti.info.ro şi www.botosani.info.ro. Rolul unui por-tal, ştii bine, nu?, este acela de a ajuta poten-țialii clienți să găsească firmele căutate. Din cele mai variate domenii de

activitate, mă rog, ce îl interesează pe cel care navighează pe net.

- Care ar fi avanta-jul unui portal? Care e avantajul meu dacă de-vin client al portalurilor pe care le administrezi?

- Îți faci o imagine aşa după cum crezi că meriți, că te reprezintă, la care au acces, instantaneu, o puzderie de utilizatori.

- Şi utilizatorii?...- Economisesc timp, în-

tr-o eră a agitației, a gra-bei, dar obțin o informa-ție precisă, concisă, care face o descriere pe scurt a firmei. Pot, de aseme-nea, face comparație cu alte firme din acelaşi do-meniu de activitate.

- Sunteţi, în al doilea rând, creator de pagini web. Lăudate, din câte ştiu, de foarte multă lume. Mulţi nu ştiu cu ce se mănâncă lucrul aces-ta, chiar dacă se dau cu-

noscători. Sau ştiu, dar nu explică, nu au timp sau chef să explice şi ce-lorlalţi.

-Despre utilitatea unei pagini web în cazul în care deții o afacere şi vrei s-o menții în top, să fie mereu sus, ca să zic aşa, nu e cazul să mai vorbim. Suntem în plină eră a internetului, care încet – încet, dacă nu degrabă – degrabă, ne va confisca pe toți. Aşa, s-o luăm metodic... Sunt câțiva paşi care trebuie

urmați. Unu: se cumpă-ră un domeniu pe net. O adresă. Este identitatea ta online, dacă vrei. De recomandat domeniu.ro, adică în România, refe-ritor la România, care, deocamdată, e pe o peri-oadă nelimitată. Apoi îți iei o găzduire a site-ului, pe serverul din România, de preferință, deoarece încărcarea se face mult mai uşor.

- Stai puţin. Cât costă până acum? N-ai uitat, eu sunt clientul, nu, şi trebuie să mă interesez despre ce şi cum, dar mai ales cât...

- Da, să trăiți, domnule client... Nu mult. Se în-cepe cu un pachet minim de 300 de lei. Pasul 2 ar consta în realizarea pa-ginii propriu zise, care e apanajul meu, ca presta-tor de serviciu. Aici totul depinde de Măria Ta, cli-entul, pentru că tu decizi

şi tu plăteşti, dar depin-de şi de... Măria Mea... (râde)... pe nevastă-mea n-o cheamă Maria... cre-atorul, web designer-ul, care am posibilități teo-retic nelimitate de a-ți transpune imaginea în mediul virtual.

- Tot mai multe firme merg în momentul de faţă pe magazin online. E un boom, dacă vrei...

- Zi-i cum doreşti, dar aşa e. Se plăteşte la li-vrarea produsului, ram-burs, cum ar veni, sau cu

cardul, o metodă agreată şi nu prea la noi, din mai multe motive. Principale-le țin de securitate. Dar să revin, să revenim la oile noastre. Ascultă-mă cu atenție (râde)... Te rog. Eşti cu mine?... Pa-sul 3, la fel de important ca celelalte două e pro-movarea site-ului, pentru că şpi-lul nu constă în ace-ea de a avea un site, ci de avea un site pe pri-ma po-z i ț i e , printre primele poziții ale paginii motorului de căutare de pe internet, să zicem Google. Site-ul poate fi promovat, de asemenea, şi prin progra-mele oferite de Google

Adwords sau AdSense. - Tot tu te ocupi şi

partea asta...- Cine altul? Majori-

tatea firmelor mele... ale clienților mei, se-n-țelege au ajuns pe prima pagină a motorului de căutare Google. O altă operațiune interesantă şi necesară este optimiza-rea site-ului în funcție de browser-ul de net folosit de client, Internet Explo-rer, Firefox, Chrome etc. Site-ul trebuie să fie uşor de accesat şi să nu pre-

zinte disfuncționalități.- Am înţeles, dar de

ce nu ar fi avantajos pentru mine, ca firmă să folosesc reţelele de so-cializare. Facebook-ul, bunăoară?

- E o mică mare dife-rență. Pe Facebook îți pui copiii, amanta, amante-le, dacă ai mai multe, îți

i n v i ț i priete-nii la m e c i sau la f i l m , îți pro-movezi f i rma, dar în-t r - o a n u -

mită măsură. Poți, bine-înțeles, să faci asta, dar rezultatele nu sunt com-parabile. Facebook-ul oferă link-uri pentru pri-eteni, nu informații esen-țiale despre produsul tău.

Facebook-ul foloseşte produsul numit anunț. Iar un anunț nu e un site de prezentare online. Pe Fa-cebook intră toți, au ac-ces toți ce vor să poste-ze. Pe site-ul tău, numai tu. Se poate întâmpla ca o firmă să-şi promoveze oferta pe această rețea de socializare şi să nu aibă efectul scontat, de-oarece în partea dreaptă altă firmă, din acelaşi do-meniu, cu acelaşi produs are reclamă plătită.

- Care sunt firmele de

referinţă cărora le-ai fă-cut site-uri?

- Sunt din toate dome-niile: turism, restauran-te, radio, construcții, ar-tişti, auto, transporturi, alimentație, medical, tâmplărie..., tipografic. Am făcut site-uri pentru orice, depozite... biju-terii, şcoli auto... dar pentru ce nu am făcut site-uri...? practic în mai toate domeniile.

- Câteva exemple pu-teţi să-mi daţi?

- Să vedem... cu care să încep? Sunt multe, nu pot să spun cu preci-zie, îmi amintesc acum de Trans Nicolăescu, Di-nadrom, Carpatis, Atlan-tis Gold, Florconstruct. Nu le țin minte pe toa-te... Bucovrad...

- Artişti promovaţi?- Artişti? Cum să nu?

Fanfara „10 prăjini” a lui Ţăndărică, Alexandru Recolciuc are site-ul fă-

cut de mine, „Lăutarii Bucovinei”... O formație nouă, dar care mie îmi place în mod deosebit pentru că băieții sunt buni, este „Orizont”... Le-am făcut şi celor de la „Unic” un site...

- Dar ţie cine îţi face promovarea? Firmei tale?

- Folosesc toate mij-loacele moderne: inter-net, ziare, inclusiv radio-ul. Aveți, din câte îmi dau seama, o publicație luna-ră pe care o gestionați cu

succes. Cronica satului, care a prins excelent în mediul rural, dar şi cel orăşenesc. Cunosc oa-meni care aşteaptă la fie-care sfârşit de lună ziarul pe tarabe.

- Mulțumesc.

A consemnat Mugur GEU

8Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

INTE

RVIU

CITE

ȘTE-

NE

și p

e w

ww

.cro

nica

satu

lui.r

o

I.I. CURCAN V. IONEL TEL: 0742 / 151 622 MAIL: [email protected]

Profesionistul în site-uri care merită săfie ascultat cu atenţie

Cu ochii mereu în căutare parcă de ceva, te priveşte direct în faţă, des-cusându-te ulterior pe toate părţile, cu o pasivitate sfredelitoare, de chirurg în exerciţiul funcţiunii: cam ce anume cauţi, cu ce te ocupi, care e domeniul tău de activitate, profilul firmei pe care o reprezinţi, ce-ai mâncat de dimineaţă şi în general de ce ai venit să-i iei lui interviu.

De obicei, el pune întrebările şi, ne-cunoscându-l, ai crede că personajul

calcă de 10 ori într-un loc. „Ascultă-mă cu atenţie!”, te previne imperativ, îndul-cindu-şi concomitent „ordinul” părţii sale de dialog cu un blajin şi instanta-neu „te rog”, de-ţi vine să-l pui într-o vitrină cu bibelouri privind arta conver-saţiei sau să-l predai la şcoală copiilor care vor să se facă administratori de si-te-uri. Pentru că Ionel Curcan, pe nume-le din buletin, asta este, administrator de site-uri, mai precis creator, webde-signer şi tot ce ţine de existenţa acestui

atât de necesar astăzi instrument onli-ne de promovare a unei afaceri: site-ul pe internet.

Cei care îl cunosc din punct de vede-re profesional pe Ionel Curcan, clienţii săi, patronii a peste 160 de firme din judeţele Suceava şi Botoşani, din țară şi afara ei îi recunosc automat şi merite-le, tuşa de profesionist în materie, am-prenta personalităţii sale imaginative şi calde pe care o transferă fiecărui lucru ieşit din mâna lui.

P.S.Ionel Curcan este

unul dintre tinerii care au preferat, în loc de discoteci si alte distrac-ții, să își ia viața în pro-priile mâini. Pentru că este ceea ce se cheamă un „patriot local”, Ionel Curcan ține la locul lui de obârșie și promovea-ză tradițiile și obiceiuri-le locale și frumusețea oamenilor și a locurilor unde s-a născut.

Page 9: Cronica satului Botosani

9 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

REPO

RTA

J METAL TERMO INDUSTRY, O FIRMĂ DE SUCCESPE TIMP DE CRIZĂ......SAU CUM SĂ FII PATRON LA NUMAI 26 DE ANI

La 26 de ani, mulţi dintre ai noştri tineri fie se fac că fac tot felul de facultăţi cu de-numiri european - pompoase, obosindu-i, psihic şi mai ales material, pe cei părinţi, care le stipendiază, cu o conştiinci-ozitate de Sisifi perpetui (stu-dii ce nu vor folosi în societa-tea reală, concretă, la nimic, în afara unor CV-uri „beton” şi pompoase, bune de pus doar pe păretele Facebook, pentru

impresionat gâştele din arealul de referinţă), fie îşi pierd viaţa fără socoteală, aşteptând răs-plăţi sau minuni.

Pentru că nu crede în minuni sau răsplăţi, Cezar Curcă s-a făcut patron. Adică şi-a luat viaţa în propriile mâini. În lim-baj strict economic, este admi-nistrator de firmă. Profil, aşa cum scrie la „cartea tehnică” a societăţii Metal Termo Indus-try, a cărei conducere o împar-te cu Florin Mihăilă, alt tânăr la fel de vivace, dibace şi răz-bătător, în vârstă de 33 de ani: dealer sisteme de acoperiş, scări şi ferestre de mansardă, tâmplărie PVC şi

hidroizolaţii etc”. Cezar a început de jos,

pentru că nimeni, nici măcar Dumnezeu, nu i-a băgat nimic în sac. A fost simplu montator la o firmă oarecum similară. A pus acoperişuri de tablă până i-a venit acru. Până când s-a gândit că n-ar strica să-i vină şi... dulce, căci experienţă do-bândise la greu.

A fost, la început, când a părăsit acea firmă, ceea ce

se cheamă „freelancer”, cola-borând cu mai multe societăţi care îi cereau concursul. „Fre-elancer”, adică atâta face, ba-nii jos, ochii la uşă.

Pe urmă, a fost vorba de un moment de cotitură în viaţa lui, când l-a întâlnit pe Florin Mihăilă. Doi tineri, la fel de zăbăuci, la fel de încăpăţînaţi, dar la fel de serioşi. Împreună cu care pune bazele Metal Ter-mo Industry.

Firma, care îşi are sediul în Plopeni, Calea Sucevei nr. 263 A, judeţul Suceava, este una dintre cele mai puterni-

ce din domeniu şi nu pentru multe şi sofis-ticate calităţi. Cea mai impor-tantă calitate este seriozi-

tatea, iar, în subsidiar, lucrul bine făcut şi la timp.

„Lucrăm cu 3 firme de mon-taj, autorizate la standarde europene, care oferă toate ga-ranţiile unor lu-crări de aseme-nea anvergură. Avem un porto-foliu de clienţi,

care se extin-de, surprinză-tor pentru unii, având în vede-re criza economică, de la o zi ala alta. Lucrăm cu materiale RUUKI, BILKA Steel, ICOPAL, KRONLUX (FAKRO). Nu ne te-

mem de concurenţă, deoare-ce fiecare firmă are segmentul său de piaţă. Înafară de asta ne bazăm pe ceea ne reprezintă şi cu ce am început: seriozitate”, declară copatronul MTI.

În 2011, la nici un an de la înfiinţare, cifra de afaceri a so-cietăţii crescuse deja cu 300%. Aveau , la început, nu mai mult

de 3 angajaţi, în afară de ei. Acum, în 2014, au 15. Exact cât trebuie, dar extinderea bate la uşă, având în vedere cererea.

Mihăilă şi Curcă se pot lă-uda cu lucrări de referinţă, cel puţin în judeţul Sucea-va, cu instituţii şi firme care le-au devenit clienţi: Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, Colegiul Tehnic „Petru Muşat” Suceava, Bi-serica monument istoric din

Plopeni, Biserica monument istoric din Zahareşti - Stroieşti etc.

Dar, Mihăilă şi Curcă se im-plică activ, am aflat, chiar dacă ei nu vor să-şi facă, neapărat, reclamă din asta în viaţa socia-lă a comunităţilor unde au afa-ceri. Pentru că, spune domnul Mihailă, de unde iei, trebuie

să şi dai. Metal Termo Industry a ajutat şi ajută în continuare mulţi dintre nefericiţii sorţii.

Deviza lui Cezar în viaţă, dacă ar fi să aibă una, pentru că, la 26 de ani, nu s-a gândit încă să aibă un motto pe care să şi-l pună pe frontiscipiul fir-mei, ar fi: „Per aspera, ad as-tra”. Adică: ”Prin greutăţi, la stele”. Sau, mai simplu: Mun-ceşti, ai, nu munceşti, n-ai!. Simplu?

Ba bine că nu... Mugur GEU

„Avem distribuţie în toată ţara. În Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Ma-ramureş, Satu Mare şi ne vom extinde şi în alte judeţe. E nevoie de produ-sul nostru şi, până acum, nu am întâmpinat reclamaţii”

Cezar Curcă

„Ne dorim pe viitor să fim cât mai prezenţi pe piaţă. Unii, în pielea mea, ar de-creta pur şi simplu că vor să devină coloşi industriali sau că vor fi lideri de piaţă. Unde se poate aşa ceva?, în România? Nu am inventat noi nici roata, nici apa caldă şi, în mod sigur, nici afacerile. În afaceri, trebuie seriozitate, timp liber – nu, viaţă personală – nu, muncă – da, bani – da şi implicare. Totală. Dar totul trebuie făcut cu oamenii. Nu poţi face nimic de unul singur. Îţi trebuie o echipă, pe care ţi-o con-struieşti de la zi la zi, cu adaptările de rigoare, singur. Adică tu decizi. Dar, în final, ai o echipă în care ai atâta încredere, încât dacă, să zicem, lipseşti o săptămână, eşti sigur că-şi va face treaba la cote maxime şi că nu te va face de râs”

Cezar Curcă

Page 10: Cronica satului Botosani

10Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

SPO

RTCI

TEȘT

E-N

E și

pe

ww

w.c

roni

casa

tulu

i.ro

Jucătorii botoşăneni au revenit la antrenamente

C.S. Botoşani şi-a premiat cei mai buni sportivi

Jucătorii echipe de fotbal F.C. Botoşani, aflaţi sub comanda an-trenorului principal Leo Grozavu, au revenit la antrenamentele oficiale, niciunul din fotbalişti ne-fiind învoiţi.

Lotul celor din Boto-şani, s-a reunit la Stadio-nul „Municipal”, până pe 2 februarie, fiind în pre-zent în Antalya, unde, în perioada 3-14 februarie, are loc cel de-al doilea stagiu centralizat de pre-gătire al iernii.

În această iarnă, FC Botoşani a renunţat la serviciile a şapte jucă-tori: Dragoş Petrache, Casian Maghici, Dudu Drugă, Marian Tănasă, George Taban, Răzvan Radu şi Ionuţ Matei.

Pentru a-şi atinge obiectivul declarat FC Botoşani şi-a asigurat ser-

viciile internaţionalului leton Deniss Ivanovs.

În vârstă de 30 de ani, jucătorul are 60 de se-lecţii pentru prima re-prezentativă a Letoniei şi evoluează atât pe postul de fundaş central, cât şi

pe cel de mijlocaş de-fensiv. Fotbalistul care măsoară 1,86 metri va fi supus zilele acestea unor investigaţii medicale amănunţite la Iaşi după care va semna contractul cu FC Botoşani, urmând a face deplasarea cu gru-parea locală în cantona-mentul din Antalya. „Este cel mai important jucător străin care a venit vreo-dată, nu la FC Botoşani, ci la un club din Moldova. Este foarte experimen-tat, are 60 de selecţii la prima reprezentativă şi este un mare câştig pen-tru noi.”, a declarat An-ton Heleşteanu, directo-rul sportiv al FC Botoşani.

Deniss Ivanovs are o carte de vizită impre-

sionantă. Pe lângă cele 60 de selecţii pentru re-prezentativa Letoniei, fotbalistul a evoluat la Metalurgs Liepājas (2001-2009), Ajax Cape Town (2009-2010), Sivasspor (2010-2011) şi FK Baku (2011-2013).

Deniss Ivanovs devine astfel cel de-al patru-lea jucător străin ajuns în această iarnă sub co-manda lui Leo Grozavu

după lituanianul Aurimas Vertelis, estonianul Eino Puri şi moldoveanul Ion Jardan.

Lituanianul Aurimas Vertelis este un mijlocaş stânga, în vârstă de 27 de ani, care a evoluat la Ekranas. „Sunt foarte fericit că am venit aici. Nu ştiu nimic despre FC Botoşani. Cunosc cam-pionatul României. Sunt multe echipe bune în Liga I, este un campionat bun. Pentru mine este o pro-vocare şi sper să fie totul bine”, a declarat Aurimas Vertelis.

Antrenorul secund Va-leriu Bordeanu consideră că Vertelis poate fi un câştig pentru FC Boto-şani în cazul în care va face o pregătire foarte bună. „Vertelis este un jucător cu experienţă. Ne punem speranţe mari

în acest jucător. Este un jucător polivalent care joacă în special pe benzi-le terenului.”, a declarat Valeriu Bordeanu, antre-norul secund al FC Boto-şani.

În ultimele trei sezoa-ne în Lituania, Aurimas Vertelis a marcat 16 go-luri pentru Ekranas, iar în ultimul sezon a jucat 24 de meciuri în care a mar-cat de 4 ori.

Eino Puri, internaţio-nal estonian în vârstă de

25 de ani, este mijlocaş, are 1,74 metri şi a jucat la Premium Tartu, Leva-dia Tallinn, Viljandi Tu-levic şi JK Nomme Kalju. Eino Puri are trei selecţii la naţionala U19 a Es-toniei, 14 la naţionala U21, două la U23 şi patru la naţionala de seniori. „Este o opţiune intere-santă pentru mine şi mă bucur că sunt aici. În Ro-mânia sunt câteva cluburi mari. Steaua, Pandurii şi alte câteva. Nu ştiu foar-te multe despre FC Boto-şani.”, a spus Eino Puri.

Jardan a fost legiti-mat ultima dată la Arse-nal Kiev, care însă a fa-limentat la finele anului trecut. Fostul fundaş al echipei Rapid Ghidighici

a fost titular pentru FC Botoşani în amicalul cu Diosgyori din Ungaria, scor 1-3. Deşi era anunţat ca şi legitimat la grupa-rea din Botoşani, ştirea a fost dezminţită de către jucător. Ion Jardan spune că oferta propusă de Zi-mbru este mai mare şi că se va alătura la sfârşitul săptămânii curente echi-pei antrenate de Oleg Kubarev în cantonamen-tul din Turcia.

Anton Heleşteanu, directorul sportiv al lui FC Botoşani, are mare încredere în toţi fotba-lişti străini care au venit până acum. A discutat cu fiecare dintre ei şi spune că aceştia ştiu ce înseam-nă performanţa. „Ne-am gândit să ne axăm pe jucători dintr-o anumită zonă a fotbalului euro-pean. Ne dorim să adu-cem jucători de calitate. Estonienii, lituanienii şi moldovenii se adaptează mai uşor. Sunt jucători cu o mentalitate corectă, au un preţ corect şi de ace-ea ne-am orientat către această pistă. Ne aflăm între tur şi retur şi nu prea avem voie să tragem gloanţe oarbe”, a pre-cizat Heleşteanu, care a adăugat: „Sunt fotba-lişti atent urmăriţi, ştim aproape totul despre ei, ne-am interesat la foşti conducători. Pe lângă ca-lităţile tehnico-tactice, am vrut să aducem fot-balişti pe stilul de joc al antrenorului. Nu aducem cantitativ. Aceşti jucători se încadrează pe filozo-fia cuplului Grozavu-Bor-deanu. Cred că toţi vor face faţă. Toţi trei au ju-cat în cupele europene, sunt jucători cu selecţii la echipele naţionale. S-au bătut la titlu şi nu la retrogradare. Tot timpul au avut un obiectiv în-drăzneţ”

Portari: Vasile Curileac, Dragoş Perianu Fundaşi: Andrei Patache, Ion Jardan (Arsenal Kiev), Sebastian Bogdan Remeş (Honved Budapesta), Florin Plămadă (Rapid CFR Suceava), Ionuţ Ursu, Ciprian Dinu, Răzvan Tincu, Andrei Poverlovici, Florin Acsinte; Mijlocaşi: Gabriel Vaşvari, Sebastian Ghinga, Claudiu Codoban, Marius Croitoru, Cătălin Vraciu, Istvan Fulop, Ciprian Danci (Metalul Reşiţa), Eduard Scutelnicu (CSŞ Botoşani), Dan Miculaiciuc (CSŞ Botoşani),Atacanţi: Attila Hadnagy, George Cârjan, Andrei Burlacu (CSŞ Botoşani).

„Obiectivul clubului este ca echipa să rămână în prima divizie, al meu personal este să ajungem cât mai sus. Că o fi locul 10, ca o fi locul 8, de fiecare dată trebuie să-ţi propui mai mult. Va fi un retur dificil. Echipele nu-şi mai permit paşi greşiţi. Eu n-am venit la FC Botoşani să retrogradez. Atunci când eşti antrenor principal îţi revine responsabilitatea maximă. Nu ştiu dacă e mai multă motivaţie. Dacă îţi place mese-ria, o faci din orice postură”.

Leo Grozavu

Marius PAHÎȚ[email protected]

Clubul Sportiv Botoşani, a premiat sportivii care au avut cele mai bune performanţe în 2013.

Titlul de sportivul anului 2013 l-a obţinut Loredana Toma, fiind urmată de Bianca Molie şi Sorina Hulpan.

Loredana (18 ani) este originară din Ibăneşti, fiind una din tinerele hal-terofile ale Clubu-lui Sportiv Botoşani care a impresionat şi a confirmat de-a lungul evoluţiei sale aşteptările şi încre-derea celor care o îndrumă şi o susţin.

În 2007, Loredana a avut prima întâlni-re cu sala de antre-namente când, în urma unei selecţii efectuate de antrenorul Constantin Urdaş la Şcoa-la din Ibăneşti, a fost cooptată la CS Botoşani. De atunci, sportiva a intrat pe drumul glorios al marilor campioni, cucerind multe medalii de aur.

,,Loredana este un model puternic de ambiţie, perseverenţă, sacrificiu şi de muncă intensă. Este o sursă de inspiraţie pentru tânăra generaţie. În-treaga comună o susţine şi îşi exprimă aprecierea faţă de efortul permanent depus pentru a duce Ro-mânia pe cea mai înaltă treaptă a podiumului”, a mai precizat domnul pri-mar ing. Romică Magopeţ. Pe 9 mai 2013, Jurnalul Naţional o declara “Omul Zilei” pe halterofila Mădă-lina Bianca Molie, „pentru această superbă perfor-manţă concretizată cu trei medalii (una de aur şi două de argint)” la Campionatele Mondiale de haltere pentru juniori de la Lima (Peru), în limitele categoriei 63 kg.

Sorina Hulpan, vicecampioană mondială la halte-re, a câştigat trei medalii de aur la categoria +69, din cadrul Campionatului Naţional de Haltere - juniori II.

Cele trei sportive activează în cadrul secţiei de haltere a C.S Botoşani, secţia care a avut cei mai mulţi sportivi premiaţi, 14 dintr-un total de 16 pre-mii acordate.

Sportivii clubului au obţinut 44 de medalii la con-cursuri internaţionale, respectiv 14 aug, 19 argint şi 11 bronz.

La campionatele naţionale au fost premiaţi cu 158 de medalii, 74 aur, 50 argint şi 34 bronz. La aceste performanţe se mai adaugă 49 de premii la cupe ale României, 23 locuri I, 20 locuri II şi 6 locuri III.

La festivitatea de premiere au participat directo-rul clubului Mia Rotaru, prefectul Costică Macaleţi, senatorul Doina Federovici, directorul Direcţiei Ju-deţene de Sport Radu Humelnicu, viceprimarul Cos-min Andrei şi directorul Conrec, Mihai Vrăjitoru.

Directorul CS Botoşani a acordat, în numele clu-bului, premii, în bani, în valoare totală de 10.000 de lei, iar Primăria a oferit cadouri în valoare de 3000 de lei.

Vezi aici primele 5 locuri ocupate de sportivi :

1. Loredana Toma (haltere)2. Bianca Molie (haltere)3. Sorina Hulpan (haltere)4. Loredana Heghiş (haltere)5. Florin Bejinariu (haltere)

“Ştiu că performanţele multora dintre dumneavoas-tră au ridicat drapelul României deasupra altor drapele naţionale la competiţii internaţionale, europene, balca-nice şi vreau şi eu să mulţumesc sportivilor şi antreno-rilor dar şi familiilor dumneavoastră pentru eforturile făcute  cu perseverenţă, pentru ca noi, botoşănenii să avem motive în plus de bucurie şi onoare”, a declarat senatorul PSD Doina Federovici.

Page 11: Cronica satului Botosani

11 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

RELI

GIE Sfântul Haralambie

Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

Sfântul Haralambie a fost episcop în Cetatea Magneziei, din Asia Mica, Turcia de astăzi, în vremea împăratului Septimu Sever (193-211). Când Sfântul Haralambie a împlinit vârsta de 113 ani a fost supus la diverse chinuri pentru că nu a lepădat credinţa în Hristos. Potrivit tradiţiei, în timpul torturilor, mâinile guvernatorului Lucian s-au lipit de trupul Sfântului şi au rămas acolo până când mu-cenicul a făcut rugăciune. În faţa acestei minuni, cei care îl torturau s-au convertit la creş-tinism.

Mai târziu, auzind împăratul cele petrecute cu Sfântul Hara-lambie, a poruncit să fie adus în Antiohia. Aici a fost supus la alte chinuri: soldaţii i-au legat barba în jurul gâtului şi l-au tras de ea pe drum; i-au înfipt un piron de fier în trup, i-au ars faţa şi i-au jupuit pielea de pe trup. Însă, Sfântul Haralambie s-a vindecat în chip miraculos, prin darul lui Dumnezeu.

La cererea împăratului Se-ver, Sfântul Haralambie a fă-cut multe minuni cu harul lui Dumnezeu. Din ele amintim că a vindecat un om pose-dat de un duh rău de 35 de ani şi a înviat un tânăr, încât Galina, fiica împăratului s-a convertit şi ea la creştinism. Sfântul Haralambie a fost con-

damnat la tăierea capului cu sabia. În timpul rugăciunii di-nainte de moarte, cerurile s-au deschis şi Sfântul a văzut pe Hristos şi pe îngerii săi. Sfân-tul Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu să aibă grijă de lo-cul unde vor rămâne moaştele sale, ca acel loc sa nu sufere niciodată de foame şi de boli. Domnul i-a promis că o să-i îndeplinească dorinţele şi s-a ridicat la cer împreună cu su-fletul martirului Haralambie. A murit înainte de a fi executat.

Fragmente din Moaştele Sfântului Haralambie

Capul Sfântului Haralam-bie se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Ştefan“ din Meteora. În biserica Mănăstirii Miclăuşe-ni, din Iaşi, se află moaştele a treizeci de sfinţi, printre care şi ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaştele sale sunt prezente la Mănăstirea Râşca, la Catedrala episcopală din Galaţi, la bisericile „Sfân-tul Dumitru“ (Poşta), „Sfinţii Arhangheli“ (Oţelari), „Sfântul Stelian“ (Lucaci) din Bucureşti.

Sfântul Haralambie este cu-noscut ca fiind apărător de ciu-mă şi de foamete. Confirmarea o găsim în Acatistul închinat lui: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă şi de foamete!“.

Istoria consemnează că oa-menii au cerut ajutorul său în diferite situaţii grele cum au fost „ciuma lui Caragea“, din 1813, dar şi de foametea din vremea lui Alexandru Constan-tin Moruzi, din 1795.

În iconografia ortodoxă grea-că, Sfântul Haralambie este re-prezentat ca un preot, iar în cea rusă sub chip de ierarh.

Sfântul Haralambie în superstiţii şi tradiţii

româneşti

În tradiţia populară româ-nească, Sfântul Haralambie era văzut ca stăpânitor peste boli şi păzitor al morţii. Tocmai de aceea, pe 10 februarie, ziua consacrată Sfântului Haralam-bie, oamenii prevăzători, cu minte la cap, trebuiau să nu muncească şi să postească. Al-tfel, Doamne fereşte, erau în mare primejdie de a se îmbolnă-vi sau chiar de a da ortul popii! Şi mai înspăimântător era că Sfântul Haralambie apărea în imaginaţia ţăranilor asemeni unui schelet, purtând o coa-să cu care reteza vieţile celor neascultători de rânduielile stabilite pentru ziua lui. Dintre toate bolile peste care dom-nea, cea mai înfricoşătoare era ciuma, un personaj malefic, cu mari aripi negre şi o sabie lată

în mână, sau o creatu-ră cu un picior de vacă şi unul de om, încor-norată şi înzestrată cu o coasă ucigătoare, care, din fericire, era ţinută în lanţ de către puternicul sfânt. Se spunea că fiind ciuma cât pe ce să nimiceas-că toţi oamenii de pe pământ, însuşi Dum-nezeu i-ar fi dat-o lui Haralambie în grijă.

10 februarie era o zi foarte periculoa-să întrucât Sfântul Haralambie, identifi-cat cu moartea, avea puterea de a lua su-fletele oamenilor, dar nu aşa oricum, ci cu chinuri pentru cei păcătoşi, şi cu blândeţe pentru cei mai smeriţi, cu fri-că de Dumnezeu şi de dânsul. Ziua Sfântului Haralambie se ţinea pentru păsări (ca să nu se îmbolnăvească, să nu moa-ră şi să nu fie furate de ulii), pentru vite şi cai (să aibă sănătate, să nu şchiopăte-ze şi să nu cadă pradă lupi-lor), pentru câmp şi semănă-turi (ca să nu apară gândacii, viermii, tăciunii sau mălura). De Sfântul Haralambie se obiş-nuia să se facă agheasmă la biserică, care era apoi bău-tă (pentru sănătate), folosită

pentru spălat, dar şi pentru a stropi grajdurile, vitele şi po-mii. Tot la biserică, oamenii duceau colivă şi colaci, pentru a se sfinţi, cea dintâi fiind păs-trată ca să se dea găinilor bol-nave, colacii fiind destinaţi ce-lor bolnavi din casă ori pentru a se unge copacii pe tulpină, apărându-i astfel de uscăciune pentru următoarea vară.

În cadrul unui obicei nu toc-mai bisericesc, aducând a vră-jitorie, unele femei îşi aruncau toate straiele de pe ele şi în-conjurau de trei ori casa (di-mineaţa, la prânz şi seara), în pielea goală, pentru a-l împie-dica pe diavol să se apropie de căminele lor.

Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită pe 24 februarie. Din Sfân-ta Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan

era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pen-tru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moar-te, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspe-ţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Pentru că se temea că Botezătorul ar pu-tea învia dacă trupul ar fi fost îngropat ală-turi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul Sfântului, care a fost îngropat în Se-vastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din cur-tea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusa-lim, în muntele Eleo-nului, într-un vas de lut. Aceasta e soco-tită cea dintâi aflare a Sfântului cap. După un timp, un proprie-tar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi

lepădând poziţia socia-lă şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la lo-cul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezăto-rul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit.

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţi-lor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi mo-nahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episco-pul Uranie al Emesei, l-a aşezat în bi-serica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

Amintim că în timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfân-tul Ignatie (860), în vremea împăratu-

lui Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urma aflare a cinstitului cap.

În timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, în anul 1204, o par-te din capul Sfântului Ioan Botezătorul şi l-au dus în Franţa, aşezându-l într-o biserică din Amiens, unde se află şi as-tăzi.

Constantin HUMELNICU

Page 12: Cronica satului Botosani

Sub aspect pluviome-tric, cantităţile de pre-cipitaţii se vor încadra în limite normale în majori-tatea regiunilor agricole, iar în sud-vestul ţării, lo-cal, acestea se vor putea situa sub mediile multia-nuale.

Starea solului

În cultura grâului de toamnă, la sfârşitul lunii februarie 2014, aprovizi-onarea cu apă a solului

pe profilul 0-100 cm se va încadra în limite satisfă-cătoare până la apropia-te de optim şi optime, în aproape toată ţara. Lo-cal, în estul şi sud-estul teritoriului agricol se vor înregistra deficite mode-rate de umiditate în sol.

Caracteristici fenologice

Pe parcursul lu-nii februarie, culturile de toamnă şi speciile pomi-viticole se vor afla

în continuare în stadiul de repaus vegetativ în aproape toate zonele de cultură, cu excepţia unor suprafeţe agricole din vestul, sudul şi sud-estul ţării, unde vor fi posibile reluări temporare de ve-getaţie ale proceselor de creştere şi de dezvoltare, îndeosebi în intervalele mai calde. De asemenea, pe fondul unor tempe-raturi minime din aer situate sub limitele bio-logice critice de rezisten-

ţă (Tmin.≤-7...-10oC) a plantelor şi în lipsa unui strat protector de zăpa-dă, vor fi posibile vătă-mări ale aparatului foliar prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor.

Cerealierele de toam-nă (orz şi grâu), în func-ţie de condiţiile pedo-cli-matice şi de agrotehnica aplicată, vor înregistra diferite faze de vegeta-ţie, respectiv răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire. Starea de ve-getaţie se va menţine, în general, bună şi medie în semănăturile efectuate în epoca optimă, iar în cul-turile tardive uniformita-

tea şi vigurozitatea plan-telor va fi medie şi slabă. La cultura de rapiţă va continua dezvoltarea aparatului foliar, plante-le prezentând o unifor-mitate şi vigurozitate, per ansamblu, bună şi medie, respectiv me-die şi slabă în culturi-le întârziate fenologic. În toate plantaţiile, spe-ciile pomi-viticole îşi vor menţine stadiul de repa-us biologic, acestea fiind în general bine adaptate condiţiilor de iernare.

Recomandări de specia-litate:

• Continuarea efec-

tuării controlului biolo-gic pentru determinarea sistematică a viabilităţii plantelor la speciile de toamnă;

• Aplicarea îngrăşă-mintelor minerale cu azot la cerealierele de orz şi grâu de toamnă pe suprafeţele fără strat de zăpadă;

• Lucrări de întreţine-re (fertilizări cu îngră-şăminte organice, tăieri de rodire, tratamente fi-to-sanitare) în plantaţiile pomi-viticole;

• Efectuarea arături-lor pe terenurile agricole fără strat de zăpadă şi cu îngheţ superficial la sol.

12Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

Evoluţia condiţiilor agro-meteo în luna februarie

12 bănci vor acorda în acest an finanţare agricultorilor

În luna februarie 2014, regimul termic al aerului va înregistra valori, în general, apropiate de normele climatologice, în cea mai mare parte a țării.

AGRI

CULT

URĂ

CITE

ȘTE-

NE

și p

e w

ww

.cro

nica

satu

lui.r

o

Numărul băncilor care s-au înscris în 2014 în programul APIA, pentru finanțarea agriculto-rilor cu credite garantate de stat, a crescut la 12, față de şapte anul trecut. Miza este de câteva zeci de mii de clienți, în condițiile în care anul trecut, peste 30.000 de fermieri au solicitat astfel de produse financiare, potrivit datelor APIA.

Instituţiile de credit cu care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agri-cultură (APIA) a încheiat convenţii în 2014 pentru diverse forme de sprijin gestionate sunt următoa-rele: CEC Bank SA,Banca Transilvania SA, Banca Comercială Intesa Sanpa-olo Romania SA, Raiffei-sen Bank S.A, Procredit Bank S.A, BRD – Groupe Societe Generale SA, OTP Bank Romania SA, Unicredit Tiriac Bank SA, Piraeus Bank Romania SA, BCR, Bancpost, Banca Comercială Carpatica SA.

Potrivit convenţiilor încheiate de APIA, dobân-da finală aplicată benefi-ciarului nu poate depăşi RON - ROBOR 6M + maxim 4% ( conform Ordinului nr.703/23.07.2013), iar comisioanele aferente creditului sunt in limita de 1%.

Adeverinţele eliberate de APIA în 2013

SAPS - Campania 2013: 11.190 adeverin-ţe eliberate

Agenţia de Plăţi şi In-tervenţie pentru Agricul-tură eliberează adeve-rinţe pentru beneficiarii schemei de plată unică pe suprafaţă - campa-nia 2013 pentru a accesa credite pentru finanţa-rea activităţilor curente. Cuantumul pentru plata SAPS - Campania 2013 a fost de 139,17 euro/ha potrivit Hotărârii de Guvern nr. 762/2013. In 2012, fermierii au primit

119,66 euro/ha.În perioada 2014-2020

subvenţiile pe care le primesc fermierii români vor creste gradual pentru a „ajunge din urmă” pe cele pe care le primesc agricultori din alte state europene. Plata pe su-prafaţa acordată fermie-rilor din fonduri europe-ne (SAPS) va fi prelungită şi pentru perioada 2014-2020 şi va ajun-ge la 196 de euro pe hectar.

Măsura 215 - Plăţi pentru realizarea a n g a j a m e n t e l o r asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor : 279 ade-verinţe eliberate

Plăţile în favoarea bunăstării păsărilor au ca obiectiv gene-ral îmbunătăţirea mediu-lui şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standar-de superioare de bunăs-tare a animalelor. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri.

Beneficiarii sunt explo-ataţiile comerciale din sectorul de creştere a pă-sărilor autorizate sanitar veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării ani-malelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamen-tul CE nr. 1698/2005.

Măsura 215 - Plăţi pentru realizarea angajamente-lor asumate voluntar în favoarea bunăstării por-

cinelor - ANUL I Sesiu-nea 1 + Sesiunea 2: 255 adeverinţe eliberate

Plăţile în favoarea bu-năstării animalelor - pa-chet a)- porcine au ca obiectiv general îmbu-nătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin sus-ţinerea unor standarde superioare de bunăstare

a animalelor. Prin aceste plăti se acoperă costurile suplimentare şi pierderi-le de venituri.

Beneficiarii sunt ex-ploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar veterinar precum şi exploataţiile comer-ciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării ani-malelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamen-tul CE nr. 1698/2005.

Măsura 215 - Plăţi pentru realizarea angajamente-lor asumate voluntar în favoarea bunăstării por-

cinelor - ANUL II Sesiu-nea 1 : 255 adeverinţe eliberate

Ca obiectiv specific, aceste plăţi au ca scop:

- asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zoo-tehnice prin acoperirea costurilor suplimentare şi

pierderilor de venituri- îmbunătăţirea condi-

ţiilor de mediu şi a bunăs-tării animalelor datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstare prin aplicarea unor măsuri, altele de-cât măsurile tehnologice obligatorii pentru depăşi-rea standardelor minime obligatorii.

CNDP - prima pe exploa-taţie ovine 2013: 10.917 adeverinţe eliberate

Sectorul zootehnic are o pondere importantă în agricultura românească şi reprezintă una din-tre activităţile de bază în sectorul rural. Sursa

de finanţare a plăţilor în sectorul zootehnic se asi-gura din bugetul de stat, prin bugetul M.A.D.R.

CNDP - prima pe ex-ploataţie caprine 2013: 4.096 adeverinţe eliberate

Acest sector zootehnic necesită un important sprijin financiar pentru perioada următoare, în scopul asigurării produse-lor agricole de bază pen-tru populaţie.

Plăţile naţionale di-recte complementare în sectorul zootehnic speciile ovine/capri-ne se acordă o singură dată pe an, producă-torilor agricoli persoa-ne fizice şi juridice care deţin, cresc sau exploatează animale identificate şi înregis-trate în sistemul na-ţional pentru femele ovine şi/sau femele caprine.

CNDP - prima pe exploa-taţie bovine 2013: 3.705 adeverinţe eliberate

Crescătorii de bovine pot depune cereri pentru plăţile naţionale directe complementare (CNDP) pentru a beneficia de un sprijin pe cap de animal, la care se adaugă un spri-jin suplimentar pentru producţia de lapte.

Sprijinul se acordă pentru minim 3 capete de bovine cu vârsta de minim 16 luni, precum şi pentru tineretul bo-vin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploa-taţie la data de referinţă.

Ce schimbări îi aşteaptă pe fermieri din 2014

Noua Politică Agricolă Comună vine cu câteva schimbări pentru fermi-eri. Autorităţile vor să crească plafonul de eli-gibilitate la 1,5 hectare. Pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, cultivatorii trebuie să deţină mini-mum un hectar, care poa-te fi format inclusiv din loturi separate, dar nu mai mici de 0,3 hectare pe parcelă.

În plus, autorităţile de la Bruxelles propun ca subvenţiile să fie pla-fonate în cazul marilor fermieri. Prin urmare, pentru fermierii care au o subvenţie cuprinsă în-tre 150.000 de euro până la 300.000 de euro se face limitarea graduală, iar plafonarea să fie la 300.000 de euro.

Totuşi, decizia rămâne la mâna autorităţilor na-ţionale, iar până în pre-zent, varianta agreată de asociaţiile de producători din România este reduce-rea cu 5% a subvenţiilor care depăşesc 150.000 de euro sau mai mul-ţi bani pentru micii fer-mieri care au până în 30 de hectare de teren.

„Din 2014, când suma va fi de 154 de euro pe hectar, vom veni supli-mentar cu 30-40 de euro de la buget, astfel încât un fermier român să pri-mească la fel de mult ca un fermier european”, a declarat anul trecut Da-niel Costantin, ministrul Agriculturii.

SERGIU P.pagină realizată de

Page 13: Cronica satului Botosani

13 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

Ştefan Luchian, pictorul neînţeles

Ştefan Luchian s-a năs-cut la 1 februarie 1868, la Ştefăneşti, un sat din nordul Moldovei, în jude-ţul Botoşani. Fiu al ma-iorului Dumitru Luchian şi al Elenei Chiriacescu, Ştefan rezistă cu încă-păţânare eforturilor ma-mei sale de a-l înscrie la şcoala militară. În 1873 familia se mută la Bucu-reşti iar Luchian se în-scrie, în 1885, la clasa de pictură a Şcolii de Belle Arte, pe care o absolvă în 1889, obţinând medalia de bronz pentru un Cap de expresie şi un Studiu după natură.

Maestru în această pe-rioadă i-a fost Nicolae Grigorescu. La acesta a găsit tânărul Luchian sprijin, dezvoltându-şi permanent propria perso-

nalitate artistică. De al-tfel, pictorul afirma: „Nu m-am împăcat niciodată cu şcoala… Am învăţat mai mult de la Grigorescu şi de prin muzeele şi ex-poziţiile din străinăta-te.”. Talentul pictorului, exemplul pe care acesta era pentru generaţiile de artişti plastici, l-au făcut pe Nicolae Grigorescu să exclame: „În sfârşit am şi eu un succesor!”.

Pleacă la Munchen în toamna anului 1889, unde studiază timp de două se-mestre la Academia de arte frumoase, execu-tând copii după opere-le lui Correggio şi Rem-brandt. Revenit în ţară în anul următor, participă la prima expoziţie a socie-tăţii de artă Cercul artis-tic, după care studiază la Academia Julian din Paris, cunoscând viaţa artistică pariziană, aflată la acea dată în plină efer-vescenţă impresionistă. Tabloul „Ultima cursă de toamnă” arată influenţa evidentă a lui Manet şi Degas, dar şi ecoul unei predilecţii mondene, pe care Luchian o va conti-nua şi după revenirea la

Bucureşti, unde, în 1896, va fi principalul iniţiator al „Expoziţiei artiştilor independenţi”, deschisă în faţa Salonului Oficial. În 1900 participă cu două pasteluri la „Expoziţia Universală” de la Paris dar, în acest an, apar şi primele manifestări ale sclerozei multiple, care, după ce alternează ame-liorări şi episoade agra-vante, îl lasă infirm pen-tru tot restul vieţii.

Soarta îi este potrivni-că, boala şi sărăcia mate-rială merg mână în mână, însă el continuă să lucre-ze cu frenezie. Expune neîntrerupt, până în anul 1915, la diverse expozi-ţii. Fondează, alături de alţi artişti, societatea „Tinerimea artistică” în 1901, la ale cărei expo-

ziţii anuale va participa constant.

Din 1909, Ştefan Lu-chian a fost ţintuit în fotoliu, reuşind totuşi să creeze opere nemuritoa-re. Către sfârşitul vieţii, când nu mai putea ţine cu degetele paralizate penelul, punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii.

După ani de luptă cu boala şi suferinţa, Ştefan Luchian s-a stins din viaţă la 28 iunie 1916.

„Luchian avea toate darurile marelui artist şi, în primul rând, acel caracter autentic, acea neîmblânzită vehemen-ţă a personalităţii după care recunoşti pe maeş-tri… Profunda capacitate afectuoasă şi energie, o melancolie îmbinată cu o viguroasă autoritate…, un sentiment nervos al formei, sunt trăsăturile pe care le sesizăm mai bine în caracterul şi în talentul său. Într-o limbă totodată sonoră şi suavă, Luchian a fost un mare revelator al sufletului ro-mânesc”. (Tudor Vianu)

În Bucureşti, memoria artistului se păstrează discret, în casa ce poartă pe perete plăcuţa come-morativă care sintetizea-ză biografia pictorului: „În această casă a trăit, a lucrat, a suferit şi a murit neînţeles pictorul Ştefan Luchian (1868 – 1916)”.

Flori, peisaje, portre-te, naturi statice, nuduri, scene mondene, com-poziţii cu caracter soci-al descoperă pasiunea pentru artă şi căutarea continuă a artistului, de la inevitabila influenţă grigoresciană la tentaţia curentului Art Nouveau şi la sinteza cromatică, născătoare de formă. Prin împletirea sensibilă a luminii şi a umbrelor, sensibilitatea lui Ştefan Luchian se dezvăluie im-previzibil, rezultatul fiind o intensitate emoţională neobişnuită.

Sedus de peisajul rural de tip grigorescian şi de aerul bucolic al portrete-lor de ţărănci, ca în “Boi dejugaţi”, “Car cu boi de-jugaţi” sau “Ţărăncuţă cu buchet de flori”, Luchian va recurge la procedeele impresioniste la început, cu tuşe scurte, vizibile. Este tentat şi de albul “Carelor cu boi”, căruia îi conferă însă o nuanţă mai dramatică, alegând ceasurile de amurg, sau, în “O noapte cu lună la ţară”, modelând formele într-o paletă întunecată, într-o atmosferă unifica-toare.

Atât contactul cu arta occidentală, dar şi latura sa de dandy îl fac sensi-bil la decorativismul Art Nouveau, nu numai în compoziţii ca “Femeie în peisaj”, o frumoasă lu-crare din colecţiile Muze-ului Naţional de Artă, dar şi în scene de hipodrom sau, în expoziţie, în sce-ne mondene, ca “Plim-bare pe şoseaua Kiseleff (Bătaia cu flori)”. Aerul Belle Epoque se degajă şi dintr-o suită de portrete de femei, cele mai mul-te elegante, accesoriile servind în egală măsu-ră atmosferei. Aparenţa aproape austeră a per-sonajelor, izvorâtă din privire, din ţinuta capu-lui, este relativizată de fondul modelat decorativ sau de elemente ale ves-timentaţiei.

Profunzimea artei lui Luchian vine însă odată

cu abordarea peisajului urban, care-l diferenţi-ază de Grigorescu, şi cu tendinţa de a concepe o formă sintetică, vizibilă în primul rând în pastel. “Peisaj cu plopi”, “Mar-gine de crâng”, “Crângul verde” transpun peisajul în mase mari de culoare, cu treceri fine de la un ton la altul, uneori abia perceptibile. Este înce-putul drumului către con-struirea aproape abstrac-tă a formei în culoare, atât de vizibilă mai ales în compoziţiile cu flori. Decorativismul subiec-tului şi în mare măsură vulgarizarea lucrărilor prin tipărirea lor pe cuti-ile de bomboane, pentru a da numai un exemplu, fac să treacă pe locul al doilea, pentru publicul mai puţin avizat, ştiinţa de a construi în culoa-re, savanta alternare de tentă plată şi de reliefări ale stratului pe suprafaţa pânzei, capacitatea lui, atât de des citată, de a reconstrui realitatea cu mijloacele pictorului. Contemplarea “Garoa-felor”, “Anemonelor”, “Liliacului” sau oricărei alte compoziţii cu flori devine o aventură pasi-onantă pentru privitorul care vrea să găsească de la doi paşi de pânză pe-talele inexistente de fapt ale florilor. Refacerea lor, la distanţă, din savan-ta construcţie picturală dezvăluie munca de pa-sionat cercetător a pic-torului şi situarea lui, din

acest punct de vedere, în concordanţă cu tendinţe-le estetice occidentale.

Măiestria sa inegalabi-lă se va „abate” spre flo-ri, cele care se vor face

„vinovate” de pastelurile încărcate de „lacrimile” cromatice ale lui Ştefan Luchian. Gingăşia mân-gâietoare a petalelor va concentra toata dragos-tea pentru viaţă şi fru-mos a artistului. Adevă-rate capodopere, dintre care, Anemonele, florile care întruchipează la ni-vel simbolic zguduitorul destin al celui a cărui lu-mină interioară a vibrat în fiecare din tablourile sale, fluidizând contururi şi dezvelind o pasiune ex-tremă pentru natură.

Cu certitudine, nu întâmplător, Luchian a ales Anemona, ale cărei rădăcini legendare au clădit aspecte duale: dra-goste şi moarte, regăsire - despărţire, reînviere - extincţie. Această floare a lui Adonis, născută din lacrimile Afroditei, având şi atribute superstiţioa-se, este numită de către chinezi „floarea morţii”,

iar în cultura populară a unor ţări europene este văzută ca un semn rău. Oricum ar fi, „parfumul” Anemonelor a conferit tablourilor lui Ştefan Lu-

chian o forţă dramatică cu accente de simplitate, gravate în graţia unor flo-ri suave, efemere.

„A vedea florile lui Lu-chian fără a şti ce se află în spatele frumuseţii lor ar echivala cu gestul de a smulge dinlăuntrul coro-lei anemonelor grăunţele de frig, de noapte, care face ca petalele să ardă şi mai intens. Despărţi-rea creaţiei lui Luchian de suferinţa lui Luchian ne-ar priva de cel mai clar exemplu din pictu-ra noastră că suferinţa nu dă talent, dar pune un om talentat la o răs-pântie de unde poate ieşi un învins sau un învingă-tor.” (Octavian Paler)

C. HRISCU

Concursul Naţional de Arte Plastice “Oma-giu Ştefan Luchian”, ediţia a VII-a, la Boto-şani

Muzeul Judeţean Botoşani găzduieşte, în perioada 31 ianuarie – 13 februarie 2014, în spaţiul Galeriilor de Artă “Ştefan Luchian” Botoşani, expoziţia “Omagiu Ştefan LU-CHIAN”, eveniment cultural organizat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani şi Liceul de Artă “Ştefan Luchian” Botoşani.

Lucrările expuse sunt realizate de elevi ai şcolilor generale şi liceelor teoretice, tehnologice şi ai lice-elor vocaţionale (de artă) din ţară, partici-panţi la Concursul Na-ţional de Arte Plastice “Omagiu Ştefan Luchi-an”, ediţia a VII-a.

Page 14: Cronica satului Botosani

14Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

MAG

AZI

NCI

TEȘT

E-N

E și

pe

ww

w.c

roni

casa

tulu

i.ro

Ceapa,aliment şi medicament

Ceapa este utilizată aproape zilnic în alimentaţie însă are şi o multitudi-ne de utilizări în scopuri terapeutice, unele cunoscute de zeci de ani, alte-le, mai puţin cunoscute.

Astăzi – despre cataplasma cu ceapă şi sare

Ceapa dispersează congestia şi/sau toxinele de sub piele, care pot cauza vânătăi, umflături, inflamaţii şi durere. Apoi, ajută la eliminarea to-xinelor, transportându-le prin sânge, limfă şi piele. Sarea creşte puterea de extragere pe care o are o cata-plasmă cu ceapă. Cu ajutorul acestei combinaţii se obţin rezultate bune şi rapide în diferite situaţii precum: apă la genunchi, încheieturi sau membre răsucite sau luxate, umflături ale unor răni vechi sau ale zonelor operate, congestie la plămâni sau la alte orga-ne, lovituri la cap cu apariţia de cucu-ie. În unele situaţii este mai convena-bil de utilizat o cataplasmă de ceapă fără sare. Sarea însă are proprietatea de a oferi o putere suplimentară de extragere a lichidelor (fluidelor) ne-dorite.

Cum se prepară această cata-plasmă

Pisaţi sau tocaţi fin suficientă cea-pă, cât să acopere zona vătămată. La această pastă de ceapă, adăugaţi sare în proporţie de 2:1, adică pentru o cană de ceapă tocată adăugaţi ½ cană de sare. Este preferabilă sarea de mare care se găseşte în comerţ. Este bine ca sarea să nu conţină iod (neio-dată). Puneţi acest amestec pe şi/sau în jurul încheieturii, vânătăii, cucu-iului, inflamaţiei, luxaţiei, umflăturii

etc. plasaţi-o fie direct pe piele, fie înveliţi amestecul într-o pânză subţi-re de fibre naturale şi fixaţi pânza pe locul respectiv cu un bandaj elastic sau cu bandă chirurgicală. Cum ca-taplasma este umedă, şi este bine să o menţineţi aşa, înfăşuraţi întreaga zonă într-o folie de plastic. Acoperiţi marginile, cât puteţi de mult, cu ban-dă adezivă. Dacă reuşiţi să menţineţi pielea uscată în jurul cataplasmei, puteţi lipi bandajul de plastic pe pie-le, în felul acesta obţinând, de obi-cei, o bună izolare.

Cel mai bine este să aplicaţi cata-peteasma pe timpul nopţii. Cataplas-ma trebuie menţinută pentru cel pu-ţin două ore!

Când veţi înlătura cataplasma veţi constata, probabil, că ceapa are un miros ciudat. Aceasta datorită fluide-lor extrase de la locul afectat. Dacă nu doriţi ca pielea să rămână cu miros de ceapă, spălaţi locul respectiv apoi frecaţi cu suc de lămâie.

De obicei aplicarea unei singure cataplasme este suficientă însă, mai există şi excepţii, în cazul congestiilor pulmonare sau a rănilor mai vechi.

Se poate utiliza şi o cataplasmă în-călzită, de exemplu în congestia pul-monară. În aceste cazuri este foarte simplu să puneţi cataplasma, cu tot cu pânză, în cuptor, pe un vas gătit, până se încălzeşte suficient. Poate fi menţinută caldă cu ajutorul unei sti-cle de apă fierbinte.

Nu uitaţi că amestecul dă rezulta-te bune şi fără sare. Sarea este utilă doar în cazuri mai grave.

Şi nu uitați: e mai uşor să previi de-cât să tratezi, iar plantele pot deveni „prietenele noastre”!

Prof. Simona SALDINGER

Ghid de terapienaturistă

Evenimente importante, aniversări, comemorări semnificative în 2014

În 2014 vor avea loc alegeri europarlamentare în perioada 22-25 mai. În de-cembrie sunt prevăzute a se desfăşura alegerile prezidenţiale în România.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spoveda-nii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

În luna martie se împlinesc zece ani de la aderarea României la NATO.La 29 martie 2004, România devenea membru cu drepturi depline al Organiza-

ţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), alături de alte şase state — Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia, cu prilejul ceremoniei de depunere a instrumentelor de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO, organizată la Departamentul de Stat al SUA din Washington. Numărul membrilor Alianţei ajungea la 26, fiind cea mai amplă extindere a organizaţiei.

Tot în martie se împlinesc 125 de ani de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES. La 15/27 martie 1889, apărea Agenţia Telegrafică a României, prima agenţie de presă a statului român. AGERPRES este continuatoarea acestei agenţii.

În acest an se împlinesc 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (15 iunie 1889), Ion Creangă (31 decembrie 1889), Veronica Micle (3 august 1889).

În 2014 se va marca împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial şi declararea neutralităţii României şi tot atâţia ani de la moartea primului rege al României Carol I (1866-1914) şi urcarea pe tron a regelui Ferdinand (1914-1927).

70 de ani de la întoarcerea armelor de către Armata Română şi participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial alături de coaliţia antifascistă se vor împlini la 23 august.

În septembrie se vor marca 75 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Răz-boi Mondial (1939-1945).

În decembrie se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi şi Se-natului României. Tot în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) şi tot în 1864 a fost adoptat actul cu caracter constituţional — Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, dar şi Codul civil, Reforma învăţământului.

În 2014 se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi tot atâţia de la căderea regimurilor comuniste în statele din Europa Centrală şi de Răsărit.

Marius PAHÎȚ

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tăuŞi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină;De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău,Să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine;De poţi s-aşepţi oricât, fără să-ţi pierzi răbdarea,De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi,Sau când, hulit de oameni, tu nu cu răzbunareaSă vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi; De poţi visa, dar fără să te robeşti visării,De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,De poţi să nu cazi pradă nicicând disperării,Succesul şi dezastrul primindu-le la fel;De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut;De poţi să-ţi vezi idealul distrus, şi din ruineSă-l reclădeşti cu ardoarea fierbinte din trecut; De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere,

Şi tot ce-ai strâns o viaţa să pierzi într-un minut,Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere,Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput; Şi dacă corpul tău, uzat şi obosit,Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă,Şi numai cu străşnicia voinţei tale, Să steie peste vreme aşa cum stă o stâncă; De poţi vorbi mulţimii, fără să minţi, De poţi sta lângă regi, fără a te-ngâmfa,De, nici amici, nici duşmani, nu pot vreun rău să-ţi facă,Pentru că doar dreptatea e călăuza ta;Şi dacă poţi să umpli minuta trecătoare,Să nu pierzi nicio filă din al vieţii tom,Al tău va fi pământul, cu bunurile-i toateŞi, ceea ce-i mai mult chiar, să ştii, vei fi un OM!”

Rudyard Kipling

Bunicii mele Mărioara

Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) a fost un poet şi prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii „Cartea Junglei” (1894), romanul indian de spionaj „Kim” (1901), poeme-le „Gunga Din” (1892) şi „If— „ (1895), numeroase schiţe şi nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieţii a fost considerat îndeobşte poet şi i s-a oferit un titlu nobiliar şi postul de poet laureat – ambele refuzate de KiplingPoezia „If—” (în română Dacă...) este titlul unui poem scris în 1895 de scriitorul englez Rudyard Ki-pling. Poezia este reprezentativa pentru stoicismul victorian si a fost subiectul a numeroase parodii.

File din literatura universală Dacă...

Page 15: Cronica satului Botosani

15 Cronica Satululuiziar de informație pentru comunitățile rurale

MAG

AZI

N

Orizontal:

1) Pus de meditare. 2) Dorință mare de câștig. 3) Cu deprinderi bune. 4) Centru de conducere spirituală 5) Ține morală - În fază de gol. 6) Este în cunoștință de cauză (pl.). 7) Dată la o parte! - Foaie de parcurs - Stau în careu! 8) Primește lovi-turi serioase - Mic tratat de electricitate 9) Producție de calitate superioară - Apă-rut. 10) Conținut de săruri.

Vertical:

1) Ceva de necrezut... 2) Prilej de ceartă - Așezată în picioare. 3) Făcută de poves-te (pl.) - Ea și El! 4) Fac spume la gură. 5) Puși pe fapte rele - La analiză! 6) De tot râsul (fem.). 7) Dat gata - Lezat. 8) A lua la bătaie (fig.) - O bucată de tort. 9) O vorbă la ureche - Forfotă. 10) Unghi în planuri topometrice (pl.).

REBUS - Câteva puncte ...de vedere

HOROSCOP FEBRUARIE

VIRGIL VÂRVĂREANUCaricatură realizată de Eusebie IANOVICI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

BerbecÎn această lună totul o să revină la normal și te vei bucura de siguranța unei situații pro-fesionale bune. Totul se datorează faptului că socializezi mai mult și reușești să lucrezi în echipă atât la școală, cât și la locul de muncă.

TaurPentru tine, luna februarie vine atât cu ur-cușuri, cât și coborâșuri. De abia când sim-ți că ai mai multă încredere în tine, apare ceva pe neașteptat și îți strică tot. Trebuie să ai mare grijă cu cei de lângă tine, pot ascunde intenții rele.

GemeniPrima parte a acestei luni va fi marcată de o constanță, dar și de o monotonie grea în viața ta profesională. Ești legată de mâini și de picioare, și nu ai altceva de făcut de-cât să aștepți. Fie că este vorba de un răs-puns la un interviu sau de rezultatul unui examen, verdictul va fi unul care a meritat așteptarea.

RacÎn această lună decizi să nu mai stai cu mâi-nile în sân și să faci o schimbare în viața ta profesională. Pot apărea oportunități deo-sebite, și chiar dacă nu ești foarte convin-să, ai face bine să le accepți. Trebuie să te promovezi mai mult și să îți expui propriile idei.

LeuLuna februarie vine exact cu ceea ce îți do-rești, adică stabilitate și liniște. După multă muncă și nopți pierdute, a sosit momentul să culegi roadele și să te odihnești. Nimic nu poate fi mai plăcut decât să simți acea satisfacție și acea mândrie în suflet.

FecioarăVa fi o lună grea pentru tine, cu multe sar-cini și multe responsabilități. Din cauza cererilor foarte multe, rezultatele tale vor lăsa de dorit. Asta nu înseamnă că ceea ce se întâmplă este grav, doar că vei fi deza-măgită pentru că te așteptai la mult mai multe.

BalanţăÎn această lună decizi să reiei unele proiec-te mai vechi pe care le-ai abandonat din ca-uză că nu dădeau rezultate. Nu îți place să lași lucrurile neterminate, așa că apucă-te serios de treabă, că suficiente resurse. Va fi o lună plină, dar această agitație este tot ce îți doreai.

ScorpionLuna februarie vine cu multe colaborări me-nite să îți aducă succesul. Trebuie să îți ri-dici capul din hârtii și să începi să socializezi mai mult. Chiar dacă nu ești mulțumită de ce se întâmplă în acest moment, unele per-soane pe care le vei cunoaște îți vor schim-ba în bine viața profesională

SăgetătorNu ai avut timp să te gândești la cum a fost anul ce a trecut și ce trebuie să schimbi pentru ca cel de acum să fie unul mai bun. Așa că nu mai sta pe gânduri și așterne-ți pe hârtie reușitele și eșecurile. Fă un plan de bătaie și începe din această lună să faci schimbări. Poate ar fi bine să pui stop unor relații profesionale care te-au tras în jos

CapricornÎn această lună ești plină de energie, ceea ce te va împinge să inițiezi unele proiecte îndrăznețe. Ești o maestră a detaliilor, așa că axează-te pe această parte și vei fi re-marcată. Fie că este vorba de școală sau de job, comunicarea cu superiorii trebuie să fie una atent gândită.

VărsătorȚi-ai intrat repede în ritm după concediu sau vacanță și ai avut deja timp să punctezi exact acolo unde trebuie. Va fi o lună de ex-cepție pentru tine, iar aprecierile celor mai importante persoane din jurul tău înseamnă enorm pentru tine. Este posibil chiar să ai oportunitatea de a merge într-o excursie.

PeştiNu începe nimic grandios în această lună, pentru că indiferent cât ai vrea să evoluezi, acest lucru nu se va întâmpla acum. Trebuie să continui în același ritm și să nu îți pierzi elanul. Răbdarea este cheia succesului în acest moment. Spre sfârșitul lunii vei primi un premiu la un concurs sau la o activitate de grup.

Humor… pe ogor

Un țăran se ocupa de cultivatul pepenilor. La un moment dat niște copii au început să intre noaptea pe plantație și să fure din pepeni.Omul se gândește și se gândește până îi vine o idee care în mod sigur îi va speria pe copii. Așa că pune pe câmp o plăcuță pe care scria: „Un pepene de pe acest câmp a fost injectat cu cianură”.Ziua următoare țăranul vine pe câmp și vede că nu lipsește nici un pepene dar găsește o altă plăcuță lângă cea pusă de el: „Acum sunt doi!”

Un reporter s-a dus într-un sat să ia un interviu.Satul pustiu, nici țipenie de om. După un timp, de pe o străduță lăturalnică, apare o băbuță, spriji-nindu-se într-un baston.- Unde sunt măicuță, locuitorii acestui sat, bărbații, femeile?- La Căminul Cultural, la cursuri intensive de limba engleză.- Dar tineretul?- Tot acolo maică…- Și atunci cine culege frumusețea acesta de porumb ?- I don’t know, maybe the students !

Un om se grăbea la tren și, nedorind să întârzie, a hotărât să treacă pe la un vecin prin ogor:- Nene, se poate să trec pe la matale prin ogor să prind trenul de 6?- Bine, treci, dar dacă te vede buhaiul meu ai sa-l prinzi și pe cel de 5....

Pentru timpul dumneavoastră liber...

Page 16: Cronica satului Botosani

CITE

ȘTE-

NE

și p

e w

ww

.cro

nica

satu

lui.r

o

16Cronica Satulului ziar de informație pentru comunitățile rurale

Ioan Asoltanei, părintele baseball-ului botoşănean, răpus de cancer

Cro

nica

sat

ului S.C. MEDIA NORD EST INT S.R.L.

Administratori: Ionel CURCAN, Florin MIHĂILĂDirector: Silviu MIHAIRedacția: S. SALDINGER, C. HUMELNICU, P. SERGIUColaboratori: Mugur GEU, Virgil VÂRVĂREANU, Dan T. GÜRTESCH.Tehnoredactor: Marius PAHÎȚDate de contact: Mobil: 0747/316 604; Fix: 0330/803 268 www.cronicasatului.ro; [email protected]

Răspunderea pentru conținutul articolelor publicate aparține ex-clusiv autorilor. În cazul unor materiale preluate de la agențiile de presă sau declarații ale unor persoane, răspunderea le aparține.

Trupul neînsufleţit al lui Ioan Asoltanei a fost depus, pentru două ore, la CSŞ Botoșani, înmormân-tarea având loc, la Pomârla, comuna sa natală.

„A fost un om excepţional, un pasionat al baseball-ului. El are un trecut foarte consistent în oină, pe vremea comunismului, și după Revo-luţie a înfiinţat catedra de baseball. Mereu a fost atașat de comuna nata-lă și a dorit să fie înmormântat ală-turi de părinţi”, a spus Dumitru Che-lariu, primarul comunei Pomârla.

Mihai Burlea, baseball-istul boto-șănean pregătit de prof. Ioan Asolta-nei, care a ajuns să joace în Statele Unite ale Americii și în Italia, a pos-tat pe Facebook un clip în memoria fostului antrenor.

Într-un interviu din 2007, din Eve-nimentul Zilei, Mihai Burlea declara: „Niște colegi de clasă au descoperit baseballul la Baza Sportivă de la Casa Tineretului din Botoșani și mi-au zis că e „mișto”. M-au întrebat dacă nu vreau să mă înscriu și eu, că e gratis

și c ă

a n -trenorii

(Ioan Asol-tanei, Ioan Hraniciuc) caută copii care vor să joace. Am în-trebat-o pe maică-mea, iar ea a zis că n-o să am timp de școală și că ar fi bine să nu mă duc. Mama era îngrijorată că mă voi lovi, fiindcă nu știa despre ce este vorba.

Am „fugit” de acasă într-o du-pă-amiază și m-am oprit la teren, unde erau o groază de copii cu niște mănuși imense și cu bastoa-ne de metal care alergau în jurul unui pătrat, care aveam să aflu că se numește „diamant”. Ca jucă-tor, antrenorul Ioan Asoltanei de la CSS Botoșani m-a format. Îl respect enorm, l-am considerat mereu ca un al doilea tată.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Antrenor de baseball la Clubul Sportiv Şcolar, profesorul Asoltanei, cel care a pus bazele baseball-ului în Botoșani, obţinând rezultate remarcabile cu echipele pe care le-a pregătit, s-a stins din viaţă dumi-nică, 26 ianuarie, în jurul orei 2:00, la vârsta de 65 de ani, din cauza unui cancer pulmonar. Tehnicianul botoșănean era membru în conducerea Federaţiei Române de Baseball.

Echipa de baseball CSȘ Botoșani

Mihai Burlea