Exercitii reflexive

Cum v explicati c repetitiile prea dese ale unui text nvtat pot s favorizeze uitarea?

(Psihologie) Memorarea intentionata presupune prezenta atat a scopului cat si a efortului voluntar. Este organizata, sistematica, productiva, in functie de natura materialului (cu sens sau fara sens), face apel la o serie de procedee si tehnici de memorare. Una dintre condiiile de baza ale unei bune memorii este repetitia. Dar pentru a spori productivitatea memoriei, nu trebuie s se utilizeze la intamplare. Pentru a ajunge la rezultatul dorit este necesar un numar optim de repetitii. Atunci cand sunt prea numeroase, repetitiile duc la fenomenul de suprainvatare. Repetitia excesiva a unui material,suprainvatarea, poate determina fenomenul de saturatie si instalarea inhibitiei de protectie. Neumann releva ca anumite informatii nu pot fi reproduse corect din cauza ca au fost prea mult repetate. Asadar, chiar cunostintele pe care le stapanim foarte bine sunt puse sub semnul uitarii. Rezulta ca simpla repetare nu duce intotdeauna la rezultatele cele mai bune.

Dac oamenii trebuie s se supun autorittii divine, n ce msur mai sunt liberi? Mai sunt rspunztori de faptele lor?

Ne nastem oameni sau devenim oameni?

(Filosofie) In discutia despre libertate s-a impus introducerea unui anume punct de vedere, pentru ca necesitatea responsabilitatii umane a devenit stringenta. Contradictia dintre existenta unor constrangeri fatale impuse de autoritatea divina si limitele libertatii umane a fost o problema de larg interes. Crestinismul a avut de infruntat aceeasi problema; acceptand suprematia divina, accentua constrangerile carora oamenii trebuie sa se supuna. Cu toate acestea nu putea sa nu recunoasca un anumit grad delibertate al oamenilor, pentru ca in lipsa acestuia, dictatorul divin ar fi ramas cauza suprema a faptelor oamenilor, fie ele bune sau rele. Ori acest lucru este inacceptabil din doua motive: divinitatea nu poate fi izvorul raului, pentru ca ce rost ar mai avea sa arate omului cum sa se comporte, cand acesta nu este responsabil pentru faptele sale.

Einstein in "Stiinta si religie" arata ca ideea de Dumnezeu atotputernic, "drept si bun", poate oferi consolare, ajutor si calauza. Ideea de Dumnezeu atotputernic este foarte accesibila si pentru spiritele si mai putin evoluate. Daca Dumnezeu este cauza a tot ceea ce se petrece in lume, oamenii nu mai pot fi facuti raspunzatori de actele lor. Pedepsele si recompensele date de Dumnezeu pentru faptele oamenilor ar constitui verdicte referitoare la propriile sale fapte, ceea ce ar insemna ca Dumnezeu nu mai este pe deplin drept si bun. Aceasta a fost cauza pentru care crestinismul a dezvoltat si impus filosofiei doctrina liberului arbitru. Conform acesteia, dupa credinta sa, omul a fost inzestrat cu liber arbitru, care in contextul de fata se refera la capacitatea de a alege intre bine si rau, capacitatea de a se conduce dupa ratiune. Majoritatea filozofilor au acceptat aceasta doctrina, dar unii au vazut in aceasta notiune una creata cu unicul scop de a culpabiliza.

Thoma din Aquina accepta inzestraqrea omului cu liber arbitru, afirmand ca altfel indemnurile, poruncile,interzicerile, rasplata si pedeapsa divina "ar fi in van". Constrangerile divine se impun doar lucrurilor si fiintelor fara ratiune, iar omului, Dumnezeu nu ii porunceste , ci ii ofera sfaturi si indemnuri. Acesta este modul in care crestinismul a reconsiderat total relatia om-Dumnezeu; Dumnezeu nu mai este vazut ca un stapan si omul ca un sclav, ci relatia dintre ei este asemanatoare celei dintre un tata si fiul sau. Dumnezeu-Tatal il sfatuieste pe om si ii arata ce trebuie sa faca, fara a-l obliga si nu pentru ca nu ar avea puterea necesara, dar daca ar folosi forta pentru a determina omul sa urmeze drumul cel bun, acesta ar deveni o simpla unealta a vointei sale, rapindu-i orice sansa de a progresa moral. Silindu-l pe om sa urmeze calea cea buna, l-ar fi coborat la rangul de animal, dar nu intentioneaza asa ceva; dimpotriva, tine sa-I acorde acestuia marea sansa de a arata cine este, ce vrea si ce poate face cu adevarat, de a se afirma ca o fiinta cu o conduita morala demna de ratiunea cu care este inzestrat.

Parintele Damaschin in "Despre credinta ortodoxa" trateaza problema liberului arbitru si considera ca aceasta presupune raspuns la urmatoarele intrebari: Exista ceva care sta in puterea noastra? Avem autoritate a ceea ce sta in puterea noastra? De ce Dumnezeu ne-a dat aceasta libertate? In ceea ce priveste prima intrebare, Damaschin argumenteaza in favoarea ideii ca exista lucruri care stau in puterea noastra. Astfel, afirma unii autori, tot ce se intampla are drept cauza pe Dumnezeu, si anume necesitatea destinului, natura, intamplarea, spontaneitatea. Daca ar fi asa, la ce ar trebui sa raportam cele ce vin de la om, daca aceasta nu este nici cauza si nici principiul actiunii. In concluzie acestea nu pot fi puse pe seama lui Dumnezeu si nici a destinului sau a Naturii. Solutia lui Damaschin este aceea ca omul care actioneaza si face, este principiul propriilor sale fapte, fiind inzestrat cu liber arbitru. La urmatoarele intrebari raspunsul este afirmativ, pentru ca la ce I-ar mai servi omului facultatea de de deliberare daca nu ar fi raspunzator. Deci omul delibereaza pentru a actiona. Dumnezeu ne-a dat aceasta libertate, pentru ca omul este capabil ca prin ratiune si actiune sa decida singur asupra faptelor sale. Argumenteaza existenta liberului arbitru prin compararea faptelor umane cu intamplarile din natura. In aceasta comparatie subliniaza izvorul necesar al evenimentelor din natura, fie ca acest izvor este Dumnezeu sau necesitate imprimata de Dumnezeu, sau Destinul, ca un fel de necesitate implacabila.

F. Nietzsche in "Amurgul idolilor" elaboreaza o conceptie singulara despre liber arbitru, unde il denumeste "cel mai ticalos artificiu" al teologilor, menit sa faca omenirea raspunzatoare in sensul lor, adica dependenta de ei. Ajunge la concluzia ca biserica si slujitorii ei au avut nevoie de religie si credinta pentru a-si crea dreptul de a pedepsi. Preotii admiteau libertatea ca pe o calitate a fiintei umane, pentru ca in virtutea acestui fapt sa poata fi judecati, declarati vinovati si pedepsiti. Daca Dumnezeu este mort asa cum afirma in "Asa grait-a Zarathustra", atunci totul este posibil, in locul divinitatii fiind postulata ideea supraomului.Cum se explic faptul c sarea de buctrie nu conduce curentul electric n stare solid, dar l conduce n solutie? (Chimie) Clorura de sodium este un compus ionic cunoscut sub denumirea de sare de bucatarie. In ceea ce priveste conductibilitatea electrica, cristalele ionice nu conduc curentul electric in stare solida, deoarece ionii ocupa pozitii fixe in reteaua cristalina, acestia fiind tinuti in aceste pozitii datorita legaturii ionice puternice. In stare lichida sau in solutie, ionii devin mobili. Sub actiunea unei diferente de potential, ionii se pot deplasa spre electrozi, facand posibila trecerea curentului electric.

Rezolvati in scris urmtorul studiu de caz:

Sunteti dirigintele clasei n care nvat Andrei. Acesta este un biat inteligent dar foarte timid si nu reuseste s rspund la ore. Dac profesorul i pune o ntrebare se inhib, se blbie si se nroseste imediat. Vorbeste stins, rar si are o privire ezitant. La sedinta cu printii ati observat c mama lui Andrei este foarte volubil, autoritar si are tendinta s rezolve toate problemele. Cnd Andrei a fost ascultat, un alt profesor i-a spus: Rspunde la lectie si nu te mai blbi iar ca data trecut.- Cum apreciati remarca profesorului?

-Ce i-ati fi spus dvs.?

-Cum v-ati comporta cu Andrei ca s-l ajutati s-si depseasc a problemele? Remarca profesorului nu este cea potrivita, consider ca nu a procedat pedagogic, cu atat mai mult cat copilul avea o situatie speciala care ar fi necesitat o atitudine contrara, in sprijinul remedierii problemei lui. In acest caz, profesorul nu face decat sa il inhibe in continuare, avand o atitudine asemanatoare cu a mamei copilului, factor ce a fost determinant pentru starea lui initiala, prin manifestarea unei autoritati excesive, ce il inhiba.

Eu i-as fi indicat cu tact si rabdare sa incerce sa raspunda, cautand sustinere, nicidecum prin amintirea unei situatii neplacute. Probabil as fi folosit o replica de genul Haide sa incercam impreuna, incercand sa il incurajez, sugerand ulterior daca este necesar inceputul raspunsului.

Pentru depasirea problemelor, m-as comporta cu Andrei cu rabdare, cu tact, cu atentie sportita, in incercarea de a ii da incredere in propriile capacitati si prin asigurarea ca nimic rau nu se intampla daca greseste si prin faptul ca eu il voi ajuta sa remediem probleme aparute.Comentati, din perspectiva metodei exercitiului, urmtoarea afirmatie:

Dac nu cnt o singur zi, consecinele le simt numai eu; dac nu exersez dou zile, acest lucru este remarcat de colegii mei, iar dac nu exersez trei zile, de aceasta si d seama si publicul din sal. George Enescu Exercitiul este metoda didactica ce consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a imbunatatirii unei performante . Se justifica acest adaos, imbunatatirea unei performant, prin rostul vizibil al unora dintre exercitii, care continua mult timp dup insusirea deprinderii ca atare). Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, ci vizeaza n acelasi timp consolidarea unor cunostinte, care reprezinta aspectul teoretic al actiunilor implicate in exercitiu. Unii autori fac chiar o listt consistentt de functii ale exercitiului: adancirea intelegerii notiunilor, regulilor, principiilor, dezvoltarea operatiilor mintale, invingerea rezistentei cauzate de deprinderile incorecte. Asadar lipsa exercitiului, duce treptat la diminuarea performantelor sau chiar diminuarea deprinderilor instalate. Astfel, prin lipsa exercitiului timp de o zi, consecintele sunt minime, putin remarcabile. Dar pe masura ce timpul de repaus creste, lipsa exercitiului devin din ce in ce mai usor de remarcat.

Reflectati asupra urmtoarei afirmatii:

Nu exist metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit) Metoda reprezinta acea cale de urmat pe care profesorul o urmeaza pentru a ii ajuta pe elevi in realizarea obiectivelor prevazute. Aceasta este calea de actiune comuna ce conduce la realizarea instructiei si educatiei. Metodele trebuie sa fie alese in functie de profesor sau de elevi. Atata timp cat o anumita metoda duce la rezultate bune cu un elev, iar cu altul duce la rezultate mediocre, nu inseamna ca metoda nu este bun, ci nu este metoda potrivita pentru elevul respectiv. Asadar, functiile oricarei metode sunt de transmitere a noi cunostinte, de dobandire, de dirijare si corectare a procesului de instruire, de a mobizila si intretine interesul elevului, de exersare si dezvoltare. In acest sens, nu se poate spune ca metoda este proasta, ci modul in care este folosita nu se ridica la nivelul dorit.

Realizati un cvintet avnd ca titlu: METODA Metoda

Eficienta, mijlocitoare

Conduce, studiaza, actioneaza

Drum care duce spre

Necesara1