Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 1

Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 2

5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursive

Abilităţile de comunicare presupun să ştii nu doar ce să spui, ci mai ales cum să spui. Acorda atenţie modului în care vorbeşti! Doar în acest fel ideile tale vor fi înţelese pe deplin! O pronunţie clară şi cursivă denotă o personalitate puternică, echilibrată, impune respect şi convinge interlocutorul că are în faţa sa un profesionist. Pentru a da formă limbajului verbal, trebuie să uzezi de o respiraţie corectă şi de o serie de elemente din registrul paraverbal: nuanţă de tonalitate, volum, ritm şi în special, de dicţie. Mai jos găseşti un program în cinci paşi cu ajutorul căruia te poţi pregăti: 1. Respiră eficient: actul vorbirii se produce în timpul expiraţiei, astfel că pentru a pronunţa cursiv,fără întreruperi dese, ai nevoie să-ţi dezvolţi un timp de expir mai mare decât cel de inspir:

Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră scurt, forţat.

Inspiră (1,2,3,4,5), reţine (1,2,3,4,5), expiră (1,2,3,4,5).

Inspiră scurt, reţine aerul numărând 1,2,3,4,5, expiră numărând 1,2,3,4,5.

Inspiră scurt, reţine (1), expiră numărând 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10. După 5 minute, relaxează-te, apoireia exerciţiul încă 5 minute. (Urmăreşte să integrezi ritmul inspir scurt - expir prelung în respiraţiauzuală)

2. Dă volum vocii tale: o voce voluminoasă este instrumentul prin care te poţi face auzit! Pentru a pronunţa volubil este necesar să exersezi în vederea ridicării laringelui:

Scoate limba mult în afară şi decontractează gatul.

Cu voce foarte înceată, caută registrul cel mai de sus pe care-l poţi atinge şi pronunţă vocala E,menţinând limba cât mai în afară.

Când simţi că se apropie momentul de inspir, coboară tonul în aceleaşi condiţii pronunţând vocalaE pe notele gamei (Do, Si, La, Sol, Fa, Mi, Re, Do). Exersează timp ce cel puţin trei minute.

3. Tonul autoritar: este cel care convinge în timpul unei conversaţii şi presupune o voce moderată, hotărâtă (fără a fi agresivă) şi cât se poate de serioasă. Pentru exersare, citeşte în acest fel cel puţin zece rânduri dintr-o carte, urmărind să-l integrezi apoi în vorbirea curentă. Nu uita să-l utilizezi în timpul dialogului!

Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 3

4. Uzează de un ritm verbal moderat: nici prea rapid, nici prea încet este ritmul verbal ideal. Pentru a-ţi dezvolta un ritm echilibrat exersează citind o propoziţie în cele trei moduri: încet, moderat şi rapid,iar în final alege calea de mijloc atât în vorbirea curentă cât mai ales la interviu sau discuţie de vânzare!

5. Pronunţă clar: exersează citind pe rând textele de mai jos, ţinând cont de semnele de punctuaţie, pronunţând cu voce tare (fără a ţipa) astfel încât să se audă fiecare sunet. Mai întâi rar, liber, apoi cu un creion între dinţi ca în imaginea de mai sus (chiar dacă este greu la început, urmăreşte să pronunţi cât mai clar), pentru ca în final să repeţi textul liber şi în ritm moderat.

Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi.E mai pestriţă prepeliţa

pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa

cea mai pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.

Baba bălana mănâncă o banană babană.

Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

Barza brează face zarvă pe-o varză.

Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi

bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în Bucureşti.Bucură-te cum s-a

bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la Bucureşti.

Capra neagră-n piatră calcă, cum o calcă-n patru crapă! Crape capul căprii-n patru,

cum a crăpat piatra-n patru! Capra neagră calcă-n clinci, crape capu’ căprii-n cinci

Cum a călcat capra-n clinci. Capra paşte lângă casă, capu’ căprii crape-n şase!

Capra noastră n-are lapte, crăpa-i-ar coarnele-n şapte! Capra-n piatra a călcat,

piatra-n patru a crăpat, Povestea s-a terminat!

Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încântă cântăreţul încântat de

cântareacântăreţei.

Cele şapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se amuze, versuri andaluze.

Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze şi ipotenuze

Colo-n vale p-un pitroi stă o codobătură şi un codobăturoi, codobăturoiu

codobătureştecodobătura. Codobătura nu poate codobături codobăturoiu...

Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 4

Coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi. Nu coropişniţa

coropişniţea pe coropişniţoi, ci coropişniţoiul coropişniţea pe coropisniţă.

Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa,

coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi ştie. - Ce şansă!… Saşa-şi spuse

sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşicoseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase

case.

Creaţa isteaţa, zâmbitoare şi glumeaţă, scandează cu dicţie fără interdicţie fel de fel

de poezii azurii cu copii şi făclii, pe hârtii, mii şi mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

Cupa cu capac, capac cu cupa.

Două autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze şi defecte la diuze.

Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu

erac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.

E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea!

Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori pe prispă, prisma are flori

Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.

Găina porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar, porumbaca tot porumbul l-

amâncat.

Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că

tegândeşti la mine.

Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiţă înlumina

ochilor.

Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura

Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa

pecărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriţă.

Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei, dar papucăreasa nu

poate papucări papucii nepapucăriţi ai papucarului care papucăreşte papuci

nepapucăriţi.

Patru buburuze, roşii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze

Pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lungă pileşte pila lungă pe dungă; pili

pânăcând punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. Pili-aş cu pila lungă, pila-n pungă,

punga-n pilă.

Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când cel

mai original dintre originali se va dezoriginaliza, Dar cum cel maioriginal dintre

originali nu se va desoriginaliza, nici eu, regele Paragarafaramus, cel mai

originaldintre cei mai originali, nu mă voi dezoriginaliza.

Rică nu ştia să zică. Râu, răţuşcă, rămurică. Repejor, atunci învaţă. O poveste despre

raţa.Iar acum ştie a zice. Râuri, raţe, rămurice…

Sapa lată, două sape late, şapte sape late şi încă alte sape late şi alte şapte sape late

Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 5

Şase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze.

Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.

Sică spune Siţei să se suie sus pe scară şi să scoată sacsia din săcsiac.

Sighitibum ala bim bum bam, strigătul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât

deun cris cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-

elefanto-camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase

citopiperazină şi se brohănisecu brohoteele în dramandau.

Sinucisul asasin Silică se suise simandicos sus pe scândura scăriţei.State-i sortit ca

să sară şi să sâsâie necontenit.

Spre sfânta sa soră Suzana se suie, spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, şi-n

susulsarcastic suspinu-şi şopteşte, şi-odată pe scara sucită se opreşte

Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţânţăreasă, ţânţărind şi înţepând nesăţios.

Teleenciclopedia este o enciclopedică enciclopedie ciclopică fără a fi un

ciclopenciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediatică teleciclopă ce cuprinde

cicluri de clopedicetelecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedică.

Trei babe mofluze, fără dinţi şi buze, trag turte pe spuze, fără să se scuze.

Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un

opaloval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual.

Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate

caricaturizacaricatura sa. Poţi tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel

caricaturist?

Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi

cocostârcinedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

Un codobăturoi a putut să codobăturească pe o codobăturită, dar o codobăturită nu a

putut să codobăturească pe un codobăturoi.

Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas

despre unextras din pancreas

Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor

caremanifestă o imperturbabilitate indescriptibilă în locul nabucodonosorienei

ireproşabilităţi.

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de

întâmplareatâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria

tâmplarului cu întâmplarea.

Veţi găsi în acest articol câteva exerciţii care să va fie de folos în îmbunătăţirea dicţiei. O dicţie

buna te poate transforma intr-un speaker mai bun.

Exercitii Dictie 5 paşi pentru o pronunţie clară şi cursivă

P D F C r e a t e d b y D r a g u G a b r i e l S u r s a : w w w . s c r i b d . c o m

Page 6

O pronunţare corectă şi fermă a cuvintelor te transformă într-o persoană convingătoare. Mai jos

aveţiun set scurt de exerciţii folositoare şi la îndemână oricui are 5 minute la dispoziţie. Fiecare

exerciţiu se repetă până este realizat corect. Astfel, 30 de minute înainte de o întâlnire,

încălzeşte-ţi vocea timp de10 minute, rostind din ce în ce mai repede:

bra, bre, bri, bro, bru, bra, bri

vra, vre, vri, vro, vru, vra, vra

jra, jre, jri, jro, jru, jra, jra

mra, mre, mri, mro, mru;

cra, cre, cri, cro, cru

gra, gre, gri, gro, gru

fra, fre, fri, fro, fru

În final, alege doua pagini dintr-o carte, împarte-le în fragmente a cate maxim 16 rânduri (daca

citeştimai mult pot apărea dureri ale colturilor buzelor, caz în care exerciţiul nu va mai avea

efectul dorit) şi citeşte-le după indicaţiile date mai sus.

Scurte indicaţii:

exersează fiecare exerciţiu în parte

repetă fiecare exerciţiu (10-20 de ori)

trebuie să încerci să-l spui cât mai repede.

printează exerciţiile pentru a le putea exersa mai uşor

învaţă-l pe de rost şi rosteşte-l repede fără să-l mai citeşti

reia exerciţiul după câteva zile