Raport de constatare

Confidenţial

Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”,

Centrul de Contact

Către:,

Confidenţial

Metode clinice de analiză şi abordare a personalităţii – observaţia şi interviul.

Cazul a parvenit la Centrul Internaţional „La Strada” în urma solicitării din partea _________

Persoana intervievată: _________ (născută ________)

Persoana a fost intervievată în incinta Centrul Internaţional „La Strada”, în camera de audiere dotată cu sistem de înregistrare audio-video. În scopul diminuării revictimizării şi identificării statutului persoanei, precum şi a evaluării nevoilor şi riscurilor acesteia interviul a fost mediat de către psihologul Centrului Internaţional „La Strada.

Vârsta: __ ani

Referinţă: ___________

Studii: __________

Ocupaţie: _______.

Domiciliu: _____________

Familie: _________________________.

Prezentarea problemei: Din spusele XXi începând cu vârsta de 8 ani tatăl său săptămânal a abuzat-o sexual, emoţional şi moral. Abuzurile au avut loc în casă, sub pretextul ca tata are nevoie de masaj copilul era chemat separat în camera unde era tatăl, timp în care restul membrilor familiei erau în faţa televizorului. Sau, abuzurile aveau loc în timp ce membrii familiei erau plecaţi de acasă iar XX rămânea acasă cu tata. Abuzul a început cu rugămintea tatălui de a pune mana pe penis, după care tatăl utilizând autoritatea părintească a impus copilul să ia penisul în gură. La vârsta de 9-10 ani tata continue abuzul penetrând anusul copilului, la 12-13 ani XX este penetrată vaginal de către tată. La rugămintea XX de a nu mai fi penetrată în anus tata i-a explicat că pentru el este important să ejaculeze iar deoarece în vagin exista riscuri să o lase însărcinată el continua să o penetreze anal. Abuzurile au continuat până la 18 ani, când unul dintre prietenii XX care a aflat de la XX într-un moment de criză toată istoria, a povestit mătuşii despre abuzurile la care a fost supusă XX.

Mecanismele de persuasiune utilizate de tata au fost: (1) autoritatea părintească - XX îi era frică să iasă din cuvântul tatei deoarece acesta putea să o bată; (2) justificarea – mai bine să o facă tata decât altcineva; (3) intimidarea - agresivitatea verbală, utilizarea limbajului necenzurat; (4) responsabilizare – deoarece mama este mai puţin activă sexual, XX era făcută responsabilă pentru fidelitatea tatălui, pentru ca acesta să nu caute femei în altă parte; (5) şantaj emoţional – fata era convinsă de către tată că el are o dragoste deosebită faţă de ea, iar atitudinea sa rece îl face să sufere; (6) constrângere forţată – fata era pusă să aleagă între bătaie şi acţiuni sexuale, când spunea că alege să fie bătută tata muta accentele spunând că el ştie că ea nu doreşte să fie bătută de aceea ea îi va rămâne datoare cu un raport sexual.

Mecanisme de voalare şi supunere utilizate de tată au fost: (1) speriatul – la vârsta de 8 ani tata a speriat-o că dacă spune cuiva despre cele întâmplate va face din ea cotlet şi o va da la câni; (2) justificatul din perspectiva religioasă – deoarece este păcat nu poate spune nimănui căci este o mare ruşine; (3) intimidatul – specula cu ideea că nimeni nu o va crede.

Statutul mental:

Data desfăşurării interviului:

20.09.2011

Aparenţe generale: aspect relativ îngrijit, motricitatea predominant închisă, mişcări încordate/tensionate. Menţine un bun contact vizual.

Vocea: tonalitatea vocii sceptică, defensivă, ritmicitatea vocii alterează de la rapid/agitat la linear/apatic. În linii generale discursul este coerent.

Dispoziţia: pe parcursul interviului XX a menţionat de câteva ori prezenţa gândurilor suicidale legate de acţiunile tatălui în raport cu sine. Conţinutul suicidal se referea la modalităţi cum ar fi „să iau un cuţit să mă tai”, „să mă arunc de la al 8-lea etaj”, „nu vroiam să trăiesc”. Relaţia cu tata este asociată emoţiilor precum (1) ruşinea pentru sine; (2) ruşinea faţă de tată; (3) frica de tata; (4) revoltă inhibată. Stările enumerate mai sus creează un fon emoţional de stres care are potenţial de a afecta dezvoltarea intelectuală a XX, fapt reflectat şi în rezultatele sale şcolare slabe. Pe parcursul interviului XX a avut un ritm rapid al povestirii, tonalitate nelineară, mişcări încordate fapt care denotă un nivel crescut al stresului asociat re-povestirii celor întâmplate.

Comportament motric: Manifestă tensiune locomotorică, controlează bine mişcările.

Procesele cognitive: Capacitate de concentrare a atenţiei - bună. Limbajul moderat dezvoltat.

Capacitatea memoriei de lungă durată - foarte bună, structurează informaţia secvenţial. În general Timpul de reacţie este bun fapt care indică că nu inventează ci relatează, limbajul utilizat denotă faptul că istoria este repovestită, a discutat-o anterior cu persoane semnificative. Perioadele din copilărie care nu le-a raţionalizat, trec sub eticheta „confuz” nu le poate reactualiza.

Imaginaţia - discerne între realitate şi ficţiune, povesteşte faptic fără a încărca discursul cu detalii nerelevante. spontaneitate - adecvată situaţiei. Posedă o bună orientare în spaţiu.

Mecanismul de apărare observat Pentru a evita distresul XX foloseşte mecanismul de evitare a informaţiei traumatizante, care în cazul XX devine evident în expresia „… mai bine să nu te gândeşti la ceea ce va fi”. A nu se gândi, a nu confrunta asigură pentru XX echilibrul emoţional necesar pentru a fi funcţională.

Concluzii: Abuzul sexual de care a suferit XX a afectat integritatea sa psiho - emoţională cauzând atât formarea unor reprezentări eronate asupra conceptelor despre familie (maternitate/paternitate) cât şi despre sine ca persoană complexă (accentul fiind pus pe dezvoltarea laturii sexual-obiectuale). Episoadele de abuz sunt asociate cu un nivel crescut de ruşine, furie, frică, confuzie mentală, neajutorare învăţată.

Riscuri:

- Confruntarea XX cu tata-abuzator are potenţial crescut de a produce victimizarea secundară şi asociativ genera stări de confuzie mentală, supunere, frică, ruşine, astfel inducând implicit şi repetat starea subiectivă de victimă a XX.

- Datorită sentimentului de frică intensă în raport cu tata, audierea în prezenţa tatălui poate duce la retragerea declaraţiilor date de către XX.

Recomandări:

- A se evita confruntarea cu tata în vederea (1) facilitării reabilitării XX, (2) asigurarea faptului că ea nu îşi va retrage declaraţiile din frica de a fi intimidată ulterior de abuzator;

- asistenţa psihologică de lungă durată;

Psiholog: