ExEmplE și studii dE caz românEști...Exemple românești de utilizare a comunicării, educației...

ExEmplE și studii dE caz românEștiutilizarea mijloacelor de comunicare în campanii de

informare și sensibilizare publică privind biodiversitatea

Completare la volumul:

comunicare, educație și conștientizare publică (CEPA) Un pachet de instrumente de comunicare (toolkit)

pentru Punctele Focale Naționale și Coordonatorii NBSAP

EXEMPLE ȘI STUDII DE CAZ ROMÂNEȘTIUtilizarea mijloacelor de comunicare în campanii de

informare şi sensibilizare publică privind biodiversitatea

Completare la volumul:

Comunicare, educație și conștientizare publică (CEPA) Un pachet de instrumente de comunicare (toolkit)

pentru Punctele Focale Naționale şi Coordonatorii NBSAP

Bucureşti, Martie 2011

SUMAR

Introducere5

Acronime6

CAPITOLUL IExemple românești de utilizare a comunicării, educației și conștientizării publice

în acțiuni de conservare a biodiversității7

Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include şi activități de educație şi conştientizare publică:

CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL OSTROAVELOR DE PE DUNĂRE

8Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include şi

activități de comunicare: CAMPANIE DE ÎMPĂDURIRE ÎN JUDEȚUL GIURGIU

9Exemplu de activități de conştientizare publică şi educație:

PROIECT DE ÎNCURAJARE ȘI CONSOLIDARE A ACTIVITĂȚILOR, PRACTICILOR ȘI CULTURII TRADIȚIONALE ÎN MARAMUREȘ

10Exemplu de utilizare a comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților şi

schimbarea mentalității populației locale: CAII (SEMI)SĂLBATICI DIN DELTĂ

11Exemplu de folosire a comunicării ca element suport pentru

implementarea unor stimulente financiare: PROIECTUL WWF PENTRU CONSERVAREA ARNICĂI

13Exemplu de utilizare a comunicării pentru atragerea de membri într-o asociație:

CUM S-A ÎNTORS OAIA ȚURCANĂ ÎN HAȚEG?14

Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului:

DISPOZITIVE GRATUITE PENTRU ÎNDEPĂRTAREA DELFINILOR DE PLASELE PESCĂREȘTI

15Exemplu de coordonare a activităților pentru lucru în rețea:

CEEWEB ȘI COALIȚIA NATURA 200016

3

Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului:

PRIMĂRIE IMPLICATĂ ÎN PROIECTE DE CONSERVAREA NATURII17

Exemple de comunicare în/cu domenii conexe: PEISAJ CULTURAL, ARHITECTURĂ ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

18Exemplu de încurajare a jurnalismului de mediu prin competiții şi premii:

PROGRAMUL „INTERESUL PUBLIC PE AGENDA MEDIA: MEDIUL ÎN MEDIA”20

Exemplu de încurajare a participării publice şi a jurnalismului de mediu prin competiții şi premii:

CONCURSURILE MARE NOSTRUM21

CAPITOLUL II Exemple de aplicare practică a celor 10 pași din secțiunea a 4-a CEPA Toolkit

pentru planificarea unei campanii de comunicare23

Exemplu de aplicare a celor 10 paşi pentru planificarea comunicării: CAMPANIE NAȚIONALĂ PRIVIND

PROBLEMATICA DEFRIȘĂRILOR/ TĂIERILOR ILEGALE24

Exemplu de aplicare a celor 10 paşi pentru planificarea comunicării: CAMPANIE NAȚIONALĂ PE PROBLEMATICA AGRO-BIODIVERSITĂȚII

36

CAPITOLUL III Studiu de caz

49Utilizarea mapei de presă la o conferință de presă

CONFERINȚĂ DE PRESĂ DEDICATĂ ZILEI INTERNAȚIONALE A BIODIVERSITĂȚII, LA MMP

50

4

INTRODUCERE

Materialul care urmează conține: - o serie variată de exemple româneşti de utilizare a comunicării, educației şi conştientizării publice în acțiuni de conservare a biodiversității (activități de conştientizare şi educație; utilizarea comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților şi schimba-rea mentalității populației locale; folosirea comunicării ca element suport pentru implemen-tarea unor stimulente financiare; utilizarea comunicării pentru atragerea de membri într-o asociație; utilizarea comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a me-diului; coordonarea activităților pentru lucru în rețea; comunicarea în/cu domenii conexe; încurajarea participării publice şi a jurnalismului de mediu prin competiții şi premii; etc.); - două exemple de aplicare practică a celor 10 paşi din secțiunea a 4-a CEPA Toolkit pentru planificarea unei campanii de comunicare (campanie împotriva defrişărilor/ tăierilor ilegale; campanie pe tematica agro-biodiversității); - un studiu de caz (rolul mapei de presă la conferința de presă organizată la Bucureşti cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității 2010).

Aceste exemple şi studii de caz româneşti sunt gândite să completeze şi să dea culoa-re locală volumului „Comunicare, Educație şi Conştientizare Publică (CEPA) – Un pachet de intrumente de comunicare (toolkit) pentru Punctele Focale Naționale şi Coordonatorii NBSAP”1, tradus şi adaptat în cadrul proiectului „Suport pentru Conformarea Strategiei Naționale şi a Planului de Acțiune pentru Biodiversitate (NBSAP) cu Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD) şi Realizarea Mecanismului de Informare (Clearinghouse Me-chanism - CHM)”. Proiectul mai sus menționat a reprezentat o asistență tehnică şi financiară oferi-tă Guvernului României prin intermediul Ministerului Mediului şi Pădurilor - MMP2, cu finanțare din partea Fondului Global de Mediu (Global Environment Facility - GEF3) şi sub coordonarea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (United Nations Development Programme – UNDP)4 pentru realizarea Strategiei Naționale şi a Planului de Acțiune pen-tru Biodiversitate, vizând alinierea țării noastre la cerințele Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD)5. Execuția proiectului a fost delegată Universității Ecologice din Bucureşti – UEB6.

1 http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/materiale-cepa/manual-cepa 2 www.mmediu.ro 3 www.thegef.org 4 www.undp.ro5 www.cbd.int6 www.ueb.ro

5

Acronime

AAP – Asociația Administratorilor de PăduriACCOBAMS – Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and Contiguous Atlantic Area (Acordul pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Medite-rană şi Zona Contiguă a Atlanticului) AGCR – Asociația pentru Gospodărirea şi Comercializarea Resurselor ACF – Asociația pentru Certificarea Forestieră APIA – Agenția de Plăți şi Intervenții în AgriculturăAPM – Agenție pentru Protecția MediuluiAPPR – Asociația Proprietarilor de Păduri din RomâniaCEE – Central and Eastern Europe (Europa Centrală şi de Est)CJ – Consiliu JudețeanCHM – Clearing House Mechanism (Mecanism de Schimb de Informații)DS – Direcție SilvicăFAO – Food and Agriculture Organisation of the United Nations (Organizația pentru Hrană şi Agri-cultură a Națiunilor Unite)FSC – Forest Stewardship Council (Consiliul de Administrare a Pădurilor)GEF – Global Environment Facility (Facilitatea Globală de Mediu)GNLCP – Grupul Național de Lucru pentru Certificarea PădurilorICAS – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de VânătoareKAP – Knowledge, Attitude, Practices (Cunoştințe, Atitudini, Practici)MMP – Ministerul Mediului şi PădurilorNBSAP – National Biodiversity Strategy and Action Plan (Strategie Națională şi Plan de Acțiune pentru Biodiversitate)PMA – Plante Medicinale şi AromaticePNDR – Programul Național pentru Dezvoltare Rurală POS – Program Operațional SectorialPRAIS – Persuasiune, Recunoaştere, Acuratețe, Imagine, Succes RNP – Regia Națională a Pădurilor RomsilvaOAR – Ordinul Arhitecților din RomâniaSOR – Societatea Ornitologică Română TACC – Territorial Approach to Climate Change (Abordarea teritorială a schimbărilor climatice) UAR – Uniunea Arhitecților din RomâniaUE – Uniunea EuropeanăUEB – Universitatea Ecologică din BucureştiUNDP – United Nations Development Programme (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare)WWF – World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură)

6

Exemple de utilizare a comunicării, educației și conștientizării publice în acțiuni de conservare a biodiversității

CAPITOLUL I

7

CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL OSTROAVELOR DE PE DUNĂRE

În cadrul proiectului Life Natura „Conservarea şi managementul integrat al ostroa-velor de pe Dunăre, România’’ (2006-2010), 920 de ha de pădure naturală şi seminaturală de pe mai multe ostroave de pe Dunăre din județul Călăraşi au fost incluse în zone cu regim de protecție (situri Natura 2000), s-au înlocuit plantații de plop hibrid cu specii autohtone - salcie şi plop alb (26 ha), s-a făcut reîmpădurire cu plop alb şi salcie (7,8 ha), s-au făcut consolidări de mal cu salcie, a fost tăiat un hectar de salcâm sălbatic - plantă invazivă, s-au amplasat 40 de platforme de cuibărit pentru specii pe cale de dispariție - Vulturul codalb şi Șoimul dunărean, şi s-au construit două observatoare pentru păsările ce sunt prezente în zonă sau se află în tranzit. În plan educațional şi de conştientizare a publicului, au fost organizate 20 de eve-nimente la care au participat sute de persoane, au fost realizate 2 broşuri şi un film despre cadrul natural al ostroavelor, un ghid de bune practici forestiere, o strategie de eco-turism, precum şi un plan pentru certificarea gospodăririi durabile a pădurilor de pe ostroave. Beneficiarul proiectului a fost APM Călăraşi. Parteneri în proiect au fost WWF, SOR, ICAS Bucureşti, RNP Romsilva - DS Călăraşi.

www.ostroaveledunarii.roSursă: după APM Călăraşi/ WWF România - Chestionar TACC de bune practici

8

Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include şi activități de educație şi conştientizare publică

CAMPANIE DE ÎMPĂDURIRE ÎN JUDEȚUL GIURGIU

Pentru a contracara efectul defrişărilor din ultima vreme, Consiliul Județean Giurgiu a organizat în primăvara anului 2010 o campanie de împădurire la nivelul întregului județ. Campania s-a desfăşurat în cadrul mişcării naționale „Milioane de oameni, milioane de copaci”, înființată în urmă cu peste 3 ani de Fundația PRAIS (Persuasiune, Recunoaştere, Acuratețe, Imagine, Succes) şi de PRAIS Corporate Communications împreună cu Ministerul Mediului şi Garda Națională de Mediu, ca parteneri instituționali. Această mişcare națională a fost creată pentru a reuni cât mai multe companii şi organizații, asociații studențeşti, elevi din licee sau din clasele primare, instituții ale statului, în jurul unei teme de mare actualitate – plantări pentru refacerea mediului - prin activități de voluntariat. Consiliul Județean Giurgiu s-a decis să sprijine această mişcare şi a solicitat ajutorul primăriilor din județul Giurgiu pentru identificarea locurilor pe care acestea sunt dispuse să le pună la dispoziție în vederea plantării de arbori, fiind decis să suporte cheltuielile necesare achiziționării materialului necesar plantării şi să participle cu voluntari din cadrul aparatului propriu de specialitate care să ajute la plantarea acestora. După centralizarea datelor a fost solicitat sprijinul Romsilva Giurgiu în stabilirea tipului şi a cantităților de puieți care se pretează a fi plantați pe terenurile comunicate de primăriile din județ. Romsilva Giurgiu a pus la dispoziția Consiliului Județean Giurgiu (şi implicit a pri-măriilor care s-au înscris în campanie), gratuit, tot materialul care a fost folosit în plantare, respectiv 28.000 de puieți, o cantitate de 3 ori mai mare decât cea solicitată. Campania s-a desfăşurat în 13 comune din județul Giurgiu, cu voluntari de la Con-siliul Județean şi instituțiile subordonate, în perioada 1 - 30 aprilie 2010, şi s-a finalizat cu plantarea unui număr de 27.900 arbori. La această campanie au participat peste 600 de voluntari, între care salariați ai Consiliului Județean, salariați ai direcțiilor subordonate, an-gajați ai primăriilor, precum şi elevi de pe teritoriul comunelor pe raza cărora s-a plantat. Comunicarea valorilor şi obiectivelor acestui program a fost posibilă datorită spriji-nului deosebit acordat de membrii fondatori şi de ceilalți parteneri: Lafarge România, Smi-thfield România şi Media Image. La aceştia s-a adăugat şi mass-media locală, care a participat la campanie nu numai prin transmiterea constantă de materiale media pe întreaga perioadă de derulare a campaniei, ci şi prin muncă de voluntariat.

www.cjgiurgiu.ro, www.milioanedecopaci.roSursă: după CJ Giurgiu - Chestionar TACC de bune practici

9

Exemplu de cooperare într-un proiect de conservare care include şi activități de comunicare

PROIECT DE ÎNCURAJARE ȘI CONSOLIDARE A ACTIVITĂȚILOR, PRACTICILOR ȘI CULTURII TRADIȚIONALE ÎN MARAMUREȘ

În cadrul unui proiect finanțat de RNP Romsilva, GEF şi UNDP, Parcul Natural Munții Maramureşului caută soluții pentru modernizarea zonei, menținând în acelaşi timp atributele care au făcut-o unică. Metoda pe care o propune este o combinație de conştientizare şi educație în vederea păstrării valorilor culturale tradiționale, pe de o parte, şi a actualizării prin programe inovante a acestor activități, pe de altă parte. Astfel se urmăreşte reglementarea, monitorizarea şi controlul activităților care folo-sesc resursele naturale ale parcului, astfel încât să se asigure continuarea activităților econo-mice tradiționale importante fără impact negativ asupra biodiversității, peisajului sau a me-diului fizic precum şi sprijinirea capacității administrative, stabilirea unui mecanism adecvat pentru continuarea activităților specifice şi promovarea bunelor relații cu factorii de decizie (administrație publică locală, administrația ariilor naturale protejate, administrația județeană şi națională). Pe termen lung se urmăreşte menținerea unor ecosisteme stabile, existența habitate-lor naturale pe întinderi mari şi, de asemenea, menținerea unui mod de viață tradițional, încă păstrat într-o anumită măsură. Autoritatea implicată în punerea în aplicare a practicii este Administrația Parcu-lui Natural Munții Maramureşului în colaborare cu: Societatea Ecologistă din Maramureş, Asociația Ivan Krevan şi Organizația Pro Vişeu. Administrația Parcului Natural Munții Maramureşului a creat cadrul adecvat pen-tru exprimarea opiniilor şi sugestiilor comunității locale prin intermediul unui website, prin contact direct la sediul administrației, cât şi prin publicarea şi distribuirea unui număr mare de buletine informative, hărți, pliante şi broşuri.

www.muntiimaramuresului.roSursă: după Parcul Natural Munții Maramureşului – Chestionar TACC de bune practici

10

Exemplu de activități de conştientizare şi educație

CAII (SEMI)SĂLBATICI DIN DELTĂ

Un crescător de cai din Cluj încearcă să genereze o schimbare de mentalitate în legătură cu caii sălbatici de pe grindul Letea din Delta Dunării, sprijinind în acelaşi timp comunitatea locală. În acest paradis natural care este Delta Dunării – spațiu protejat, refugiu pentru ne-numărate specii de plante şi animale pe cale de dispariție – după 1989 caii domestici au fost abandonați de oameni, astfel încât au început să se sălbăticească. Faptul că numărul lor a cres-cut an de an, ajungând în prezent la circa 2.000 de exemplare în pădurea Letea, a alarmat... ecologiştii şi oamenii de ştiință, care consideră că au ajuns să reprezinte o amenințare pentru arborii şi plantele ierboase din această arie strict protejată. De aceea, autoritățile au pus la punct un plan de eliminare a cailor, care prevede capturarea şi sacrificarea lor la abator! „Scurta existență a acestei specii revenite la sălbăticie este pusă în pericol de un nou prădător: omul”, spune Mugur Pop, inginer agronom, crescător de cai şi membru al Asociației de Ecoturism din România. „Ecologiştii şi oamenii de ştiință au stabilit că trebuie să omorâm caii ca să salvăm pădurea”, adaugă Pop. Dar „nu poți omorî ca să dai viață”, adau-gă el. De aceea, Pop foloseşte toate mijloacele care-i stau în putință pentru a sensibiliza autoritățile în vederea păstrării în viață a acestor cai, care reprezintă „un laborator viu care oferă o şansă nemaiîntâlnită de explorare a vieții sălbatice”, după cum spune Ștefan Răileanu, medic veterinar care studiază diferențele dintre caii domestici şi caii sălbăticiți. Potrivit lui Răileanu – care a fost premiat de Academia Română pentru lucrările sale, caii sălbăticiți nu numai că s-au integrat perfect într-un ecosistem extrem de sărac în resurse, dar au ajuns să prezinte adaptări spectaculoase – nu doar imunizări şi rezistență crescută, ci şi un alt fel de metabolism – digeră celuloza, mănâncă scoarță de stejar pentru a obține tanin, care îi ajută să treacă cu bine peste perioadele friguroase, etc. E adevărat că înmulțirea lor necontrolată ar putea duce cu timpul la probleme, dar potrivit lui Pop, nu ar trebui luată nici o decizie până nu se efectuează un studiu de impact care să evalueze numărul de cai care pot trăi în pădurea Letea. Între timp, Pop a stabilit punți de legătură cu localnicii care capturează şi îmblânzesc cai sălbatici, încercând – şi uneori chiar reuşind – să-i convingă să folosească metode mai „umane”, mai blânde de dresaj al cailor pe care localnicii îi capturează atunci când au nevoie de ajutor pentru gospodărie. În acest scop el le prezintă metode alternative de dresaj, care se bazează pe atragerea cailor către om, nu pe supunerea lor prin forță. De asemenea, Pop îşi propune să promoveze, atât la nivel local, cât la nivelul Mi-nisterului Turismului, un nou tip de ecoturism, wild horses watching, care ar putea aduce noi surse de venit localnicilor. Intenția sa este să pună la punct un exemplu complet funcțional de astfel de activitate turistică, temându-se că dacă va fi vorba despre investiții, autoritățile se vor eschiva, motivând că o astfel de activitate nu este prioritară.

11

Exemplu de utilizare a comunicării pentru influențarea unor decizii ale autorităților şi schimbarea mentalității populației locale

În afara comunicării directe şi a exemplului personal, Pop a decis să-şi caute aliați pentru cauza cailor (semi)sălbatici şi prin comunicarea cu ajutorul mass-media, realizând împreună cu regizorul Dan Curean un film, „Caii din Deltă”, pentru emisiunea 360 GEO a canalului de televiziune franco-german ARTE TV. Filmul a fost difuzat pentru prima dată la televiziune în primăvara anului 2010. De atunci a fost preluat şi în România, la mai multe posturi TV, precum şi ca material informativ/didactic pentru diverse seminare.

www.eco-romania.ro Sursă: Alexandru R. SĂVULESCU, bazat pe informații obținute de la Mugur POP

12

PROIECTUL WWF PENTRU CONSERVAREA ARNICĂI

România este una dintre țările cele mai bogate din Europa în plante medicinale şi aromatice (PMA), cele mai multe găsindu-se în zonele agricole gospodărite în mod tradiți-onal, dispărute de multă vreme din Europa Occidentală, din cauza agriculturii intensive. O astfel de intensificare (mai ales în condițiile aderării la UE) amenință în prezent aceste zone şi plantele medicinale şi aromatice în România (Arnica dispare prin fertilizarea pajiştilor). WWF România a derulat în 2006-2007 un proiect care şi-a propus să sporească mo-tivația pentru conservarea habitatelor bogate în biodiversitate, prin demonstrarea modului în care acestea pot fi utilizate pentru producția durabilă de PMA, în beneficiul culegătorilor şi deținătorilor de teren. Proiectul s-a integrat în Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității, care a identificat necesitatea conservării speciilor cu mare valoare economică amenințate, şi a gospodăririi durabile a habitatelor cu valoare ridicată pentru PMA. Arnica este o PMA de mare valoare, culeasă în regiunile montane ale României. Culegătorii câştigau însă puțin din vânzarea ei (1 EUR/kg. față de 45 EUR/kg. la vânzarea cu amănuntul). Înainte de proiectul WWF, agricultorilor care mențineau habitatul Arnica prin me-todele agricole tradiționale nu le revenea nimic din comercializarea plantei. Proiectul WWF a urmărit de aceea sporirea interesului pentru conservarea habitatului Arnica, prin creşterea va-lorii produsului (îmbunătățirea modalității de uscare şi depozitare), precum şi prin mai buna gospodărire a comunității ( înființarea unei Asociații pentru Gospodărirea şi Comercializarea Resurselor – AGCR). AGCR negociază contractele dintre culegători şi agricultori şi condiții contractuale mai bune cu comercianții. Perspectiva unor prețuri de vânzare mai mari, precum şi cea a dis-tribuirii corecte a beneficiilor la nivelul comunității reprezintă două importante stimulente pentru menținerea habitatelor Arnica.

www.panda.org/ro Sursă: Emilian BURDUȘEL

13

Exemplu de folosire a comunicării ca element suport pentru implementarea unor stimulente financiare

CUM S-A ÎNTORS OAIA ȚURCANĂ ÎN HAȚEG?

În Țara Hațegului, la poalele Retezatului, şapte tineri entuziaşti s-au apucat acum cinci-şase ani să crească țurcane, o rasă românească de ovine foarte bine adaptată la mediul natural din această zonă montană. „Aici în sat ajunsesem să rămânem doar noi cu 50 de oi, dintr-un sat care avuse-se peste 1500. Toți le-au vândut pe rând, pentru că nu se mai puteau descurca. Am zis să încercăm să salvăm rasa românească țurcană brează, specifică zonei şi aşa ne-am apucat de treabă. Inițial am fost şapte şi acum am ajuns să avem o asociație de 170 de membri. Nu mă aşteptam să fie aşa un succes”, povesteşte începuturile Pavel Iovăneasa, preşedintele Asocia-ției Oierilor de Munte - Retezatul Hațeg. Caracteristicile țurcanei sunt petele negre, o lână fără onduleuri şi picioare subțiri, însă cu o constituție robustă. Țurcana e în mai multe zone. În zona Hațeg e renumită oacheşa şi breaza. Oacheşa era bună de lapte, iar breaza era mare, de carne. Asociația a făcut o încru-cişare între ele şi a ieşit o rasă foarte bună. Nu poți înțelege valoarea rasei țurcane până nu asculți explicațiile pasionale ale oierilor din Hațeg. Oierii spun că zona a fost cunoscută din toate timpurile drept bazinul cu cele mai frumoase oi de rasă țurcană. Oaia țurcană s-a adaptat în timp la condițiile de munte şi submontan, fiind foarte rezistentă şi adaptată la condițiile locale. „Pe asta trebuie s-o păstrăm şi protejăm. Dacă noi nu ne-am fi apucat s-o creştem, s-ar fi pierdut”, spun membrii asociației. Afacerea familiei Iovăneasa are toate şansele să ajungă o fermă ecologică de succes. Dacă va fi rentabil, subliniază proprietarul: „Acum avem teren, 150 de ha de păşuni arendate. Mai avem terenul nostru 7 ha de fâneață şi 6 ha arabil. Cultiv pământul tot cu familia; ce se obține de la pământ consumă animalele; gunoiul rezultat de la animale e îngrăşământ la teren”. Aventura a început în 2005 şi a culminat cu un stoc de o mie de kg de brânză cu care i-a prins iarna lui 2006. Începutul a fost dificil, cu luarea în arendă a unui hectar părăsit, pe care a pus lucernă. Brânza se vinde acum extraordinar de bine. Fiind zonă cu pensiuni, turiştii vin şi vor să vadă cum se mulge, cum se face brânza şi în ce condiții de igienă. De aici şi planul lui de viitor: stâna turistică. „Am prevăzut câteva camere pentru turişti, una pentru ciobani, nişte băi şi o brânzărie. Să vadă turiştii cum se face brânza şi să stea şi câteva zile. Au venit nişte turişti străini şi mi-au zis că la ei nu mai există stâne tradiționale şi că ar veni în concediu aici dacă ar exista aşa ceva”.

www.revista-ferma.ro Sursă: Sergiu D. ȘERBAN după un material de Dollores BENEZIC

14

Exemplu de utilizare a comunicării pentru atragerea de membri într-o asociație

DISPOZITIVE GRATUITE PENTRU ÎNDEPĂRTAREA DELFINILOR DE PLASELE PESCĂREȘTI

„Conservarea delfinilor din zona costieră românească prin implicarea comunită-ții pescarilor şi conştientizarea turiştilor” este titlul unui proiect UNDP derulat de Mare Nostrum în 2005-2006 cu finanțare din partea GEF Small Grants Programme. În urma documentării din literatura de specialitate, conform cerințelor Secretariatu-lui ACCOBAMS au fost identificate 5 tipuri de dispozitive acustice de îndepărtare a del-finilor. Consultantul ştiințific, împreună cu coordonatorul de proiect şi asistentul de proiect au prezentat administratorilor punctelor pescăreşti ofertele tehnice identificate şi au decis, împreună cu aceştia, care este tipul de dispozitiv care, pe de o parte, să răspundă sugestiilor şi reglementărilor Uniunii Europene şi Secretariatului ACCOBAMS, şi pe de altă parte să fie adaptat instrumentelor, metodelor şi tehnicilor de pescuit utilizate de pescari în zona costieră românescă. A fost redactată o listă cu oferte tehnice de dispozitive acustice de îndepărtare a delfinilor, listă ce a fost distribuită societăților de pescuit în perioada 01–15 februarie 2006. Activitatea de informare şi conştientizare a pescarilor a continuat şi după montarea dispozitivelor hidroacustice de îndepărtare a delfinilor pentru unitățile de pescuit marin care nu au beneficiat de oportunitatea montării pe plase a unor astfel de dispozitive. Această acțiune s-a desfăşurat în perioada iunie-august prin efectuarea de vizite la sediile unităților pescăreşti, unde voluntarii Mare Nostrum împreună cu reprezentanți ai Poliției de Frontieră şi Agenția Națională de Pescuit şi Acvacultură au discutat cu pescarii împărțind materiale informative de tipul posterelor şi pliantelor.

www.marenostrum.roSursă: Lucian IONESCU

15

Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului

CEEWEB ȘI COALIȚIA NATURA 2000

Rețelele care activează cu succes în domeniul conservării biodiversității au rezultat în principal din coalizarea ONG-urilor de mediu, care s-au unit în diferite forme pentru o mai bună informare şi comunicare, precum şi pentru a-şi pune în comun cunoştințele. La nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est, un exemplu de rețea care îşi desfăşoară activitatea în domeniul biodiversității din anul 1993 este CEEweb for Biodiversity, ce include 64 de organizații din 18 țări, între care şi România. Misiunea CEEweb for Biodiversity este conservarea biodiversității în Europa Centrală şi de Est prin promovarea dezvoltării sustena-bile/durabile. Principalele metode de acțiune ale CEEweb sunt: reprezentarea/promovarea interese-lor publice (eng. advocacy), întărirea capacității instituționale a membrilor rețelei, relaționare şi lucru în rețea (eng. networking) şi conştientizarea publicului. Sunt utilizate atât întâlnirile față în față cât şi mijloacele electronice, cum sunt website-ul şi listele de discuții. În România, unul dintre cele mai bune exemple de lucru în rețea este reprezentat de funcționarea Coaliției ONG Natura 2000 România, constituită în 2003, ce are în prezent 52 de membri, organizații neguvernamentale din domeniul protecției naturii. Coaliția acționează în domeniile: arii protejate, conservarea biodiversității, implementarea Rețelei Natura 2000 în România. Direcțiile principale de acțiune ale Coaliției au fost şi sunt legate de: - implicarea activă în procesul de identificare a siturilor ce au fost desemnate în ca-drul Rețelei Natura 2000; - facilitarea activităților de conştientizare şi participare publică asociate implementă-rii Rețelei Natura 2000; - întărirea capacității ONG-urilor de mediu de a se implica în mod activ în protecția naturii.

www.ceeweb.org, www.natura2000.roSursă: Emilian BURDUȘEL

16

Exemplu de utilizare a comunicării pentru coordonarea activităților de lucru în rețea

PRIMĂRIE IMPLICATĂ ÎN PROIECTE DE CONSERVAREA NATURII

Totul a început prin inițiativele de conservarea naturii întreprinse de Asociația Valea Verde din Sighetul Marmației, pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000 din regiunea Maramureşului istoric. În fiecare dintre acestea s-a pus accentul pe colaborarea cu admi-nistrația publică locală şi comunitățile locale de pe teritoriul ariilor protejate unde au fost implementate proiectele. În acest mod comunitatea a luat parte la majoritatea acțiunilor întreprinse de Asociația Valea Verde, asumându-şi rezultatele obținute. Mai mult decât implicarea în proiectele realizate de ONG-uri, Primăria Sighetul Marmației a inițiat propriul proiect, finanțat din fonduri europene referitor la „Dezvoltarea sistemului de monitoring participativ al calității apei, focusat pe mediul biotic acvatic din ba-zinul Tisei superioare (Tisa, Iza, Vişeu)”, care a propus metode noi de includere a elementelor de biodiversitate acvatică în monitoringul adecvat al calității râurilor.

www.valeaverde.ro, www.primaria-sighet.roSursă: Emilian BURDUȘEL

17

Exemplu de utilizare a comunicării pentru implicarea comunității în proiecte de protecție a mediului

PEISAJ CULTURAL, ARHITECTURĂ ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

Modalități foarte bune de comunicare, conştientizare şi educare sunt concursurile de idei, precum şi dezbaterile publice pe marginea lor: Un important eveniment, Concursul internațional de urbanism Bucureşti 2000, a fost instituționalizat prin HG 684 şi 793 din 1995. Expoziția cu cele 235 de proiecte din prima fază şi cele 15 proiecte finaliste a fost deschisă la 2 septembrie 1996, în Casa Poporului. Expoziția a fost vizitată de neaşteptat de mulți cetățeni ai Bucureştiului, care s-au dovedit a fi interesați de posibila dezvoltare viitoare a centrului capitalei. Uniunea Arhitecților din România (UAR) organizează la fiecare 2 ani Bienala de Arhitectură, expoziție publică cu proiectele realizate în ultimii 2 ani, cu premii. Există posi-bilitatea de a fi luată în considerare propunerea unui premiu special pentru peisaj, în cadrul premiilor Bienalei. Bienala se organizează în spații publice şi este însoțită de alte manifestări publice (dezbateri, conferințe, etc.). Ordinul Arhitecților din Bucureşti (OAR) organizează în fiecare an Anuala de ar-hitectură, expoziție publică cu proiectele realizate în ultimii 2 ani de arhitecții membri ai filialei Bucureşti, cu premii. Anuala se organizează în spații publice şi este însoțită de alte manifestări publice (dezbateri, conferințe, etc.). Deoarece, în prezent, în locul concursurilor se preferă licitațiile, care caută prețul cel mai mic şi nu calitatea şi ideile bune, Politica pentru Arhitectură elaborată de OAR în 2010 propune ca direcție de acțiune pentru perioada 2010-2015: promovarea concursului de arhitectură ca principal instrument de acces la comanda pentru construcţiile civile cu caracter public.

Alte tipuri de manifestări pentru promovarea şi conştientizarea problemelor de peisaj şi amenajarea durabilă a teritoriului, în armonie cu mediul natural şi conservarea biodiversității sunt publicațiile (cărți, reviste) cu această temă, evenimente artistice sau punc-tele şi acțiunile de popularizare şi educare (centre de informare, conferințe, seminarii). Pentru conştientizarea şi sensibilizarea opiniei publice, dar şi pentru lansarea unui semnal de alarmă în ceea ce priveşte politica defectuoasă şi contra interesului public a administrației publice, asociații neguvernamentale care doresc dezvoltarea durabilă şi armo-nioasă a oraşelor au organizat un eveniment artistic tip flash-mob, pe 14 februarie 2011, pentru a încerca să salveze de la demolare Hala Matache – obiect de patrimoniu. Acest tip de manifestare artistică are mare impact de conştientizare şi educare, mai ales în rândul tinerilor şi este extrem de uşor de difuzat prin intermediul Internetului. Temele acestor acțiuni relativ spontane, cu minim de resurse şi organizare, se pot lega de conştientizarea problemelor de peisaj, dezvoltare şi amenajarea localităților. Ordinul şi Uniunea Arhitecților, prin finanțările pe care le alocă anual proiectelor culturale şi editoriale, sprijină apariția de cărți, reviste pentru promovarea arhitecturii du-rabile, peisajului şi patrimoniului cultural (de ex. Acoperișuri Înverzite, 2010; Reguli pentru arhitectură de pământ, 2010; Construcţii din pămînt, 2009). În acelaşi timp se pot realiza

18

Exemple de comunicare în/cu domenii conexe

manifestări culturale (conferințe, ateliere practice, seminarii) avînd ca temă peisajul cultural şi dezvoltarea durabilă pentru conservarea biodiversității. În realizarea şi amenajarea centrelor de vizitare din anumite arii naturale protejate, o componentă de informare o reprezintă valoarea peisajului natural şi cultural şi modalitățile de dezvoltarea a localităților în armonie cu mediul natural (exemple aflate în faza de concept: Centrul de vizitare şi informare Parcul Național Piatra Craiului, Centrele de vizitare şi infor-mare ale Parcului Național Lunca Joasă a Prutului, Centrul de vizitare şi informare a Parcului Natural Porțile de Fier). În acelaşi scop, Fundația Pro-Patrimonio organizează începînd din 2011, la Câmpulung Muscel un Centru pentru Peisaj, pentru monitorizare, conştientizare şi educare.

www.uniunearhitectilor.ro, www.oar.org.roSursă: arh. Raluca MUNTEANU

19

PROGRAMUL „INTERESUL PUBLIC PE AGENDA MEDIA: MEDIUL ÎN MEDIA”

Jurnalismul de mediu de bună calitate poate fi încurajat în diverse moduri. Un exem-plu este programul „Interesul public pe agenda media” inițiat de Fundația Soros România în anul 2008, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociația culturală SIMFEST pentru promovarea creatorilor din media şi artele vizuale. Tema primei ediții a fost „Mediul în media”. Temele ulterioare urmau să fie stabilite în funcție de prioritățile agendei publice româneşti, dar trebuiau să fie altele decât protecția mediului. Într-o primă fază a programului din 2008, a fost lansată o invitație către toate te-leviziunile locale/independente doritoare să participe la program. Apoi a fost organizat un curs în care echipele trecute de prima fază de selecție au fost instruite atât în aspecte legate de protecția mediului, cât şi în aspecte legate de tehnica realizării unui documentar de televiziune. Instructorii cursului au continuat apoi să ofere asistență la cerere realizatorilor/televiziunilor pe măsură ce lucrul începea şi avansa la filmele documentare. În ultima fază a programului, 7 filme realizate în cadrul programului (câte unul de la TV Neptun Constanța, One TV Deva, Info TV Arad, Kenala TV Bălan şi TV Bit Iaşi, şi două de la RTS Severin) au participat la un concurs în urma căruia cel mai bun avea să fie premiat cu suma de 7000 USD. Juriul care a desemnat documentarul câştigător l-a avut ca preşedinte pe Attila Korodi, Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile din acea perioadă. Câştigător a fost documentarul „Masacrul”, realizat de Mircea Maer (Producător) şi Eduard Grigore (Regie/Imagine), pentru TV Neptun Constanța. Filmul s-a dorit a fi un semnal de alarmă cu privire la reducerea dramatică a numărului de delfini din Marea Neagră. „Dacă în anul 1950 se estima că în Marea Neagră înotau peste un milion de delfini” – atră-geau atenția realizatorii filmului – „în prezent numărul lor a scăzut dramatic, iar cei mai mulți delfini mor acum din cauza plaselor de calcan puse de pescari pe fundul mării”. Documentarul câştigător a fost anunțat în cadrul Galei Laureaților SIMFEST 2008 (Festivalul Televiziunilor Locale şi al Producătorilor Independenți) la Târgu Mureş. Jurnaliştii care au realizat documentarul au fost premiați cu suma de 2.000 USD, iar televiziunea care a produs şi difuzat documentarul a primit un premiu de 5.000 USD. Toate cele şapte docu-mentare din concurs au fost proiectate şi dezbătute la SIMFEST 2008, în cadrul unei Zile a Jurnalisticii de Mediu, în prezența Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Documentarul câştigător, precum şi altele realizate în cadrul programului au benefi-ciat de fonduri suplimentare din partea Fundației Soros România pentru subtitrare în limba engleză, în vederea participării la festivaluri internaționale de film documentar. Realizatorul filmului câştigător a fost de asemenea invitat să facă parte din juriul programului „Intere-sul public pe agenda media” din anul următor, 2009, a cărui temă a fost de această dată „Migrația”.

www.soros.ro, www2.cji.ro, http://simfest.roSursă: Alexandru R. SĂVULESCU

20

Exemplu de încurajare a jurnalismului de mediu prin competiții şi premii

CONCURSURILE MARE NOSTRUM

Concursul de fotografie de mediu Începând din 2002, pentru a promova protecția mediului marin, organizația Mare Nostrum organizează în fiecare an un concurs de fotografie de mediu, care se adresează tutu-ror amatorilor de artă fotografică. Tematica concursului variază de la an la an. În 2010 temele au fost: biodiversitatea marină, respectiv poluarea țărmului şi a apei. Mare Nostrum oferă ( cu ajutorul unor sponsori ) premii celor mai bune dintre imagini. În plus, o selecție de imagini înscrise la concurs face obiectul unei expoziții prezente timp de mai multe zile în locații publice din Constanța în cadrul sărbătorilor dedicate Zilei Internaționale a Mării Negre (31 octombrie). Una dintre expoziții a avut şi un parcurs itinerant internațional, în țările riverane Mării Negre.

Consursul pentru presa scrisă Pentru a încuraja ziariştii să scrie articole despre protecția mediului marin, Mare Nostrum a inițiat în anul 2003 un concurs pentru presa scrisă de mediu – pentru ziarişti care au scris despre zona costieră românească, biodiversitate, situația ariilor protejate, nereguli în aplicarea legislației de mediu, precum şi alte subiecte de mediu. Premiile, oferite cu ajutorul unor sponsori, sunt acordate în cadrul unei ceremonii organizate de Ziua Internațională a Mării Negre.

Consursul pentru presa audio-vizuală Pentru prima dată, în anul 2010, beneficiind de un sponsor important (OMV-Pe-trom), organizația Mare Nostrum a organizat şi un concurs pentru media audio-vizuală, care s-a adresat atât producătorilor cât şi moderatorilor de radio şi TV. Singurele reguli care trebu-iau respectate erau ca materialele să abordeze tematici de mediu şi să fie din anul curent. Juriile tuturor consursurilor Mare Nostrum sunt alcătuite din specialişti (în comu-nicare, respectiv în biodiversitate marină).

Rolul concursurilor este de a mobiliza oamenii care sunt preocupați de situația eco-sistemului Mării Negre, fie reprezentanți ai publicului larg (concursul foto), fie ziarişti de mediu (concursurile pentru presa scrisă şi, mai recent, cel pentru media audio-vizuală).

www.marenostrum.roSursă: Alexandru R. SĂVULESCU

21

Exemplu de încurajare a participării publice şi a jurnalismului de mediu prin competiții şi premii

Exemple de aplicare practică a celor 10 pași din secțiunea a 4-a CEPA Toolkit

pentru planificarea unei campanii de comunicare

CAPITOLUL II

23

CAMPANIE NAȚIONALĂ PRIVITOARE LA PROBLEMATICA DEFRIȘĂRILOR/ TĂIERILOR ILEGALE

PASUL 1 - Analiza subiectului și a rolului comunicării

Tăierile ilegale/ defrişările abuzive reprezintă o infracțiune în domeniul silvic ce in-clude exploatarea, transportul, procesarea, cumpărarea şi vânzarea lemnului prin nerespecta-rea legislației din domeniul silvic în vigoare. Defrişările ilegale sunt rezultatul mai multor tipuri de cauze cum sunt depăşirea limitei admise de exploatare în domeniul/industria forestier/ă, abuzarea de drepturile de pro-prietate de către proprietarii privați de păduri şi lipsa de transparență în domeniul forestier. Activitățile ilegale în domeniul forestier sunt acele activități în care lemnul este pus în valoare, tăiat, transportat, prelucrat şi/sau comercializat în contradicție cu reglementările în vigoare. Ele pot fi împărțite în următoarele categorii: a. Tăieri ilegale: 1. Tăieri de arbori nepuşi în valoare. 2. Tăieri de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale. b. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului. c. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la transportul, prelucrarea şi comerci-alizarea lemnului.

În cazul tăierilor de arbori puşi în valoare cu încălcarea prevederilor legale se disting următoarele situații:

- nerespectarea restricțiilor la punerea în valoare a masei lemnoase în arii protejate; - punerea în valoare a masei lemnoase fără a respecta prevederile amenajamentului sau în baza unui amenajament întocmit necorespunzător;

- nerespectarea restricțiilor la punerea în valoare a masei lemnoase din specii protejate (de ex. cireş);

- subestimarea calitativă şi cantitativă a masei lemnoase puse în valoare.

d. Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comerț ilegale cu material lemnos. e. Falsul şi uzul de fals asociat cu activitățile ilegale din domeniul forestier (amenaja-rea pădurilor, punerea în valoare, tăiere, transport, prelucrare, comercializare). f. Munca „la negru”.

Toate activitățile ilegale mai sus menționate se pot asocia cu fapte de corupție. În România pădurea acoperă 6,3 milioane ha, ceea ce reprezintă aproape 27% din suprafața totală. Înainte de 1989, întreaga suprafață aparținea statului. Începând cu 1991, suprafețe mari de pădure au fost retrocedate foştilor proprietari, conform Legii nr. 18/1991 şi Legii

Exemplu de aplicare a celor 10 paşi pentru planificarea comunicării

24

nr. 1/2000. Aceasta a condus la actuala structură a proprietății: 65% aparține statului şi este administrată de Regia Națională a Pădurilor (RNP); 24% este în proprietatea diferitelor in-stituții, incluzând administrația publică locală şi 11% aparține unor proprietari individuali care îşi administrează singuri pădurea sau au dat-o în administrare unor asociații de proprie-tari. Proprietarii individuali dețin suprafețe între 1-10 ha. Din totalul de 2.815.658 ha de pădure care nu sunt în proprietatea statului, doar 2.438.370 ha sunt administrate de ocoale silvice autorizate. Aproape 377.288 hectare sunt încă neadministrate sau nu au încă încheiate contracte de administrare/arendare/servicii sil-vice cu direcțiile silvice. În acord cu prevederile Codului Silvic, toți proprietarii de pădure trebuie să aibă cel puțin contracte cu ocoalele silvice pentru asigurarea unor servicii de bază (supraveghere, marcarea copacilor pentru extracție, plantări etc.). Pe suprafețele neadministrate, volumul de tăieri ilegale este mai mare, iar manage-mentul practicat nu este unul sustenabil/durabil (privind tipurile de tăieri). În prezent, în fondul forestier național există suprafețe, în special în regim de pro-prietate privată, exploatate şi neregenerate. Din totalul de 8.574 ha plantări în 2007, 8.000 hectare au fost plantate de către RNP şi doar 574 ha au fost plantate în pădurile administrate de ocoalele silvice private, de către autoritățile locale. Conform statisticilor oficiale (Anuarul Statistic 2007) suprafața pe care s-au executat tăieri rase în 2007 a fost de aproximativ 4.458 hectare, dar a crescut în ultimii ani, în special în molidişuri. Suprafața totală de tăieri de igienizare a fost de 1.125.620 ha, mult mai mare decât în mod normal (84.276 ha), în acord cu planurile de management. Acest fapt se datorează subiectivității administratorilor fondului forestier în privința aprecierii necesarului de tăieri de igienizare. Procesul de restituire a pădurilor a avut unele efecte negative asupra biodiversității. Conform datelor statistice oficiale, după prima etapă de retrocedare din 1991, din 350.000 ha de pădure restituite, aproximativ 30% au fost tăiate la ras (mai mult de 100.000 ha). Și următoarele etape, din 2000 şi 2005, au avut efecte negative asupra ecosistemelor de pădure. Fenomenul a început să se reducă odată cu îmbunătățirea cadrului legislativ, în perioada 2005-2008, şi prin creşterea numărului de angajați la Inspectoratele de Control Silvic. Conform rapoartelor oficiale privind starea pădurilor, în 2006 aproape 700 ha de pădure au fost afectate de tăierile ilegale în pădurile private. Amploarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din ultimii 20 ani a depăşit sfera de interes a specialiştilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constantă a în-tregii societăți. Atenția asupra acestui fenomen a fost atrasă şi de inundațiile şi alunecările de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităților locale şi infrastructurii, calamități care au fost puse în legătură cu tăierile masive de arbori din zonele afectate. Con-comitent, în zonele sudice ale țării au fost semnalate tendințe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecție şi tăierilor ilegale a unor întregi corpuri de pădure. În atenția opiniei publice au intrat şi tăierile ilegale din ariile naturale protejate şi din zonele turistice ale țării, care au condus la crearea unei imagini negative, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, cu privire la administrarea pădurilor din România.

25

În plan general, combaterea activităților ilegale are o componentă importantă de control. Cu privire la aceasta, „Planul național de combatere a tăierilor ilegale de arbori” şi „Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007” prevăd o serie de măsuri legate de activitatea de control/inspecții la operatorii economici; actualizarea strategiilor sectoriale şi a planurilor de acțiune în sectoare publice vulnerabile, cu precădere instituții de control şi poliție; elaborarea şi diseminarea codurilor de conduită pentru diversele sectoare publice etc. Totodată în plan sectorial, combaterea tăierilor ilegale este parte integrantă a proce-sului de implementare a strategiei forestiere naționale şi a programului forestier național.

Principalele cauze ale tăierilor ilegale sunt: •Graduldesărăciealpopulaţieilocale; •Tranzacţiile cu terenuri împădurite nu sunt înregistrate corespunzător, iar noiiproprietari nu încheie contracte de administrare cu ocoalele silvice; •Maimultde200.000hanusuntadministratedestructuriautorizate; •Insuficienţiinspectori; •Lipsacontroluluivolumuluidemateriallemnosprocesat; •Dezvoltareademiciîntreprinderideprelucrarealemnuluineautorizate; •Lipsaresurselorfinanciarepentrucompensareasaupentrususţinereaactivităţiloradministrative ale deținătorilor privați de pădure.

Rolul comunicării pentru subiectul tăierilor ilegale de arbori este legat de faptul că schimbările dorite în sensul conservării fondului forestier, aduc în aparență dezavantaje mai mari decât posibilele beneficii financiare, cel puțin pe termen scurt. În acest caz comunicarea nu poate produce rezultate doar prin ea însăşi, activitățile de comunicare/conştientizare trebuind aplicate în combinație cu alte măsuri cum sunt com-pensațiile sau controlul adecvat al respectării reglementărilor în vigoare. În combinație cu alte tipuri de măsuri, comunicarea trebuie să conducă la schim-barea comportamentului proprietarilor de păduri în sensul utilizării sustenabile/durabile a acesteia, care să producă beneficii mai mari pe termen mediu şi lung, în schimbul tăierii la ras ilegale care aduce un profit rapid ilegal şi nimic pe termen lung.

PASUL al 2-lea - Identificarea deținătorilor de interese și a grupurilor țintă

Când ne referim la proprietarii privați de păduri aceştia nu sunt un grup omogen, putând distinge câteva categorii, cum ar fi: - Proprietarii care sunt orientați către activități economice (afaceri) în domeniul forestier, cum sunt cei reuniți într-un composesorat/obşte/asociație. Unii dintre ei vor să obțină profituri imediate, iar alții au perspectiva obținerii de profit pe termen lung şi deci au potențialul unei înțelegeri mai bune a managementului sustenabil/durabil al pădurilor.

26

- Proprietarii care îşi administrează pădurea doar pentru gospodăria proprie (casă, fermă). Nu au proprietăți mari şi de aceea nu intră pe piața forestieră. Atât timp cât necesită-țile lor sunt satisfăcute, ei taie selectiv pădurea şi nu sunt interesați de profit. Există riscul ca atunci când au dificultăți financiare să fie tentați să taie total pădurea pentru a obține banii de care au nevoie. - Un alt grup este cel al proprietarilor de păduri „neinteresați”, a căror legătură cu pădurea pe care o dețin este foarte redusă. De regulă aceştia locuiesc departe de proprietatea lor, în oraşe. Ei nu doresc să desfăşoare o activitate economică în domeniul forestier, fiind înclinați cel mai probabil să vândă cât mai repede pădurea pentru a nu cheltui fonduri cu administrarea. Atunci când nu o pot vinde, în multe cazuri, proprietarii îşi taie ilegal la ras pădurea şi vând lemnul. Există expresia că aceştia „îşi fură” propria pădure, şi nu recunosc că ei au tăiat-o.

În majoritatea cazurilor zonele rurale sunt mai puțin dezvoltate, cu o rată a şomaju-lui destul de ridicată şi un nivel de trai scăzut, astfel încât pentru mulți proprietari pădurea reprezintă o sursă importantă de venit.

Pentru a obţine rezultatul dorit (administrarea sustenabilă/durabilă a pădurilor) schim-barea nu trebuie să se producă doar la nivelul cunoștinţelor și atitudinilor, ci la nivelul comporta-mentului, deoarece proprietarii sunt interesaţi să obţină venituri din exploatarea pădurii, uneori chiar cu nerespectarea legii. Astfel pentru reducerea tăierilor la ras și a celor ilegale, compensaţiile și subsidiile acor-date proprietarilor, însoţite de o campanie de comunicare și conștientizare, pot avea un rol foarte important. Gradul de informare şi cunoaştere al proprietarilor de păduri:

•Cunoștinţespecificefoartelimitatealeproprietarilordepădure(asociaţisauneaso-ciați),•Informaţiaforestierăgeneralizatăestedenaturăcomercială,•Majoritateaproprietarilorprivesccususpiciuneoricevinedinparteaautorităţilor,•Dezorientareaîncepriveșteloculdeobţinerealinformaţiilor,•Dezorientaţi,proprietariiașteaptăsălisespună,sălisedea,săfiesprijiniţi,săpri-mească mai multe înlesniri, să fie îndrumați.

Atitudinea proprietarilor față de pădure:

•Proprietariiîșidefinescrăspundereafaţădepădurecapeoobligaţiecareneîndepli-nită poate aduce sancțiuni,•Drepturileproprietaruluisuntdefiniteîntermende„câștiguridepeurmapădurilor”,•Absenţaprofituluicreeazănemulţumireșidezamăgireînurmaposesieiasuprapădurii,•Cotadetăieredatădeamenajamentestevăzută,decelemaimulteori,îndezinte-resul proprietarului,

27

•Valorificarearaţionalăapăduriiesteperceputăprin:anudegradamediul,lacarese adaugă şi elemente de valoare tradițională cum ar fi sustenabilitatea/durabilitatea, mândria, amintirea strămoşilor, valori pe care proprietarii le derivă din proprietatea lor „seculară”,•Tăiereapădurilorestepusăpeseamadorinţeideîmbogăţireșimaipuţinpeseamasărăciei proprietarilor,•Existăpercepţiaavantajelorindirectealepădurii(ex.vânat!!!),•Îngeneralproprietariiauunplan:suntînașteptareaunuicâștigdepeurmapădu-rii, care să se poată materializa fie prin foloase aduse de exploatarea rațională, înstră-inare sau chiar recompensă pentru rolul de protector al pădurii.

Mijloacele de comunicare folosite de proprietarii de păduri În contextul în care se urmăreşte schimbarea de comportament a proprietarilor de păduri, cele mai potrivite mijloace de comunicare sunt cele bidirecționale/ interactive în care informarea/ conştientizarea grupului țintă este la fel de importantă ca ascultarea nevoilor şi opiniilor acestora. Astfel, discutiile şi dezbaterile „față în față” vor prevala mijloacelor de comunicare unidirecționale (prin materiale tipărite sau mass media). Totodată, pe cât posibil, în derularea campaniei vor fi utilizate organizaţii/ instituţii cu rol intermediar în transmiterea mesajelor și desfășurarea activităţilor de comunicare. Acestea pot fi în special Asociaţiile de proprietari, ONG-uri de conservarea naturii sau eventual companii de certificare a pădurii. Asociația Proprietarilor de Păduri din România (APPR) a fost creată în ideea de a reuni toți proprietarii de terenuri forestiere (persoane fizice şi juridice) pentru ca aceştia să se cunoască între ei, să se întâlnească şi împreună să lupte pentru recăpătarea tuturor drepturilor ce le au şi pe care anumiți funcționari ai statului întârzie să le acorde din diverse motive. APPR doreşte ca poprietarii de păduri private să respecte regimul silvic şi să se aline-ze normelor de protecție a mediului cerute şi de Uniunea Europeană. APPR are ca misiune sprijinirea proprietarilor particulari de păduri din România în procesul de retrocedare/ restituire; reprezentarea intereselor lor în relația cu Guvernul Ro-mâniei; sprijinirea proprietarilor de păduri în dezvoltarea activităților lor economice având funcția de „umbrelă” pentru asociațiile şi organizațiile zonale (județene) de proprietari de pă-duri şi proprietari individuali de pădure (persoane juridice şi fizice) după modelul din țările membre UE.

Asociația Administratorilor de Păduri (AAP) este o organizație neguvernamentală, apolitică, nonprofit, având caracter civic, respectiv asociația profesională a personalului silvic care administrează păduri. Fac parte din asociație ca membri cu drepturi depline persoanele fizice care sunt sau au fost angajate în diferitele forme de conducere a administrației pădurilor. AAP are ca scop gospodărirea sustenabilă/ durabilă a pădurii în interesul comunităţilor, prin promovarea profesionalismului și reprezentarea personalului silvic din structurile de admi-nistrare silvică în relaţiile cu factorii interesaţi.

28

Asociația pentru Certificarea Forestieră (ACF) - Scopul ACF îl reprezintă promova-rea managementului forestier responsabil, a unui sistem de certificare forestieră credibil, ce contribuie la gospodărirea pădurilor în mod corespunzător din punct de vedere ecologic, cu beneficiu social şi viabil economic, conservarea mediului natural şi a proceselor ecologice din România. Obiectivele Asociației pentru Certificarea Forestieră în vederea realizării scopului ei, sunt următoarele:

1. Informarea instituțiilor şi organizațiilor din sectorul forestier precum şi a publi-cului interesat în legătură cu certificarea managementului forestier şi a lanțului de custodii,

2. Sprijinirea activităților privind certificarea managementului forestier şi a lanțului de custodie a lemnului conform unei scheme de certificare credibile,

3. Sprijinirea activităților desfăşurate de către Grupul Național de Lucru pentru Cer-tificarea Pădurilor (GNLCP),

4. Gospodărirea de arii protejate, 5. Lucrări de cercetare privind domeniul forestier, 6. Elaborarea de planuri de management pentru arii protejate.

Grupul Național de Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP) are în componență 67 de membri (Regia Națională a Pădurilor, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul Național al Lemnului, Asociația Fo-restierilor din România, universități, firme de amenajare a pădurilor, exploatare şi prelucrare a lemnului, organizații neguvernamentale, persoane fizice etc.), grupați în 3 camere: econo-mică, ecologică şi socială. Comitetul de Coordonare al GNLCP şi secretariatul acestuia sunt găzduite de către Universitatea Transilvania din Braşov. De asemenea, s-a stabilit ca una din-tre prioritățile GNLCP în următorii ani să o constituie elaborarea standardelor naționale de certificare a managementului forestier în conformitate cu cerințele Forest Stewardship Council FSC.

WWF-IKEA, un parteneriat pentru promovarea managementului forestier responsa-bil. În anul 2002, WWF Suedia şi IKEA au inițiat un program de promovare a managemen-tului forestier responsabil. Împreună, cele două organizații au planificat şi pus în practică o serie de proiecte ce reprezintă etape importante în implementarea planului de acțiune pentru păduri al IKEA şi în îndeplinirea scopurilor WWF privind conservarea naturii. Deasemenea, trebuie luaţi în considerare în cadrul campaniei factorii implicaţi instituţional și organizatoric în managementul pădurilor, cum sunt instituţiile statului sau for-mele de organizare privată.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) este o instituție pu-blică finanțată exclusiv de la bugetul de stat, fiind organizată în structura Ministerului Mediu-lui si Pădurilor. ITRSV are în principal funcția de reprezentare a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură (MMP), în teritoriu, iar ca atribuții principale pe segmentul de control se regăsesc îndeosebi controlul respectării regimului silvic de către toți deținătorii de

29

suprafețe acoperite cu vegetație forestieră, precum şi de agenții economici ce au ca obiect de activitate exploatarea, comercializarea, administrarea vegetației forestiere, iar pe segmentul de implementare, asigură consultanța şi coordonarea acestor deținători în a administra suprafe-țele deținute în proprietate în conformitate cu regulile regimului silvic. Instituții cu atribuții în domeniul administrării pădurilor

Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva are atribuții în administrarea pă-durilor proprietate a statului, având personalitate juridică distinctă, ca regie autonomă, din anul 1990. RNP este reprezentată la nivel județean de 41 de Direcții silvice. Deasemenea, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice este subordonat RNP. Coordonarea RNP este asi-gurată prin intermediul Consiliului Administrativ, responsabil cu luarea deciziilor strategice ale instituției, precum şi de Directorul general ce conduce activitatea curentă a RNP.

Direcțiile silvice județene sunt responsabile pentru supervizarea tuturor activităților forestiere ce se realizează la nivel județean. Ocoalele silvice sunt instituțiile implicate direct în administrarea pădurilor. Aces-tea nu au personalitate juridică distinctă, fiind reprezentate în toate contractele de către Direcțiile silvice județene cărora li se subordonează.

Ocoalele silvice private sunt constituite de către proprietarii privați de păduri sau de către administrația publică locală conform Codului silvic în vigoare.

PASUL al 3-lea - Obiectivele comunicării

Pentru a realiza schimbările de comportament dorite la nivelul grupului țintă princi-pal (proprietarii privați de păduri) este necesar ca activitățile de comunicare să se realizeze în combinație cu alte măsuri, cum sunt cele referitoare la păduri cuprinse în Strategia Națională şi Planul de acțiune pentru biodiversitate - NBSAP (compensații, acte legislative adoptate, activități de control). Obiectivele de comunicare sunt legate de cunoştințele, atitudinile şi practicile gru-purilor țintă şi sunt diferite de obiectivele de conservare cuprinse în NBSAP. Totuşi, şi prin obiectivele de comunicare se aduce o contribuție la realizarea obiectivelor de conservare in-cluse în NBSAP. Țintele/ obiectivele de comunicare sunt în principal de îmbunătățire a comunicării interne: 1. 60% dintre proprietarii de păduri sunt organizați şi comunică intern eficient în cadrul unor asociații locale, 2. 40% dintre proprietarii de păduri vor fi informați/ conştientizați/ instruiți referi-tor la adoptarea unui management responsabil al pădurilor.

30

PASUL al 4-lea – Elaborarea strategiei și selectarea partenerilor

În elaborarea strategiei şi selectarea partenerilor vor fi luate în considerare proiectele şi inițiativele realizate până în prezent, continuând aceste activități într-o formă unitară şi dezvoltată la nivel național. În derularea campaniei vor fi utilizate organizații/ instituții cu rol intermediar în transmiterea mesajelor şi desfăşurarea activităților de comunicare, cum sunt: Asociația Pro-prietarilor de Păduri din România (APPR), Asociația pentru Certificare Forestieră (ACF), Grupul Național de Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP), Asociația Proprietarilor de Păduri din România, WWF – Programul Dunăre Carpați. De asemenea, în abordarea campaniei se va face o diferențiere între diferitele cate-gorii de proprietari de păduri, funcție de deschiderea acestora de a adopta un nou mod de management al pădurilor, un management responsabil al pădurilor, pe cât posibil bazat pe certificare.

Astfel, potrivit CEPA Toolkit, diferențiem următoarele categorii în rândul proprieta-rilor de păduri: - pionierii (cei care sunt primii în adoptarea unor noi metode şi instrumente de lu-cru) – în general sunt 2,5%, - proprietarii care adoptă de timpuriu noile metode, dar sunt mai precauți, de obicei aceştia sunt lideri în comunitățile lor – 13,5%, - majoritatea „timpurie” a proprietarilor adoptă noile metode după o analiză detaliată şi testarea de către alții – 34%, - majoritatea întârziată a proprietarilor sunt sceptici şi adoptă noile metode numai după ce au fost încercate de majoritatea celorlalți – 34%, - proprietarii codași sunt foarte suspicioşi şi adoptă o metodă nouă numai după ce aceasta devine tradițională – 16%.

Campania se va concentra în principal asupra pionierilor, proprietarilor care adoptă de timpuriu noile metode și pe majoritatea „timpurie” a proprietarilor. De aceea este foarte impor-tant să-i identificăm pe aceștia în rândurile tuturor proprietarilor. Campania se va baza în principal pe promovarea unui mod de administrare a pădurilor sustenabil/ durabil și avantajos proprietarilor, pe termen mediu și lung. Comunicarea în cadrul campaniei va fi una bidirecţională, de tip orizontal, focalizată pe dialogul și interactivitatea cu grupul ţintă. De asemenea, campania va fi o combinaţie între abordările: informativă (vor fi infor-maţi proprietarii de păduri referitor la avantajele unui management responsabil), emoţională (se va pune accentul pe daunele ireversibile de mediu produse în urma tăierii pădurilor) și acţiune (se va urmări schimbarea comportamentului proprietarilor în sensul unui management responsabil al pădurilor).

31

PASUL al 5-lea - Stabilirea mesajelor

Grupul ţintă principal: Pionierii, proprietarii care adoptă de timpuriu noile metode și majoritatea „timpurie” a proprietarilor.

Se doreşte identificarea în primul rând a unei mase critice de 500 de proprietari pionieri. Obiectivele de comunicare pentru proprietarii pionieri: - Ghidarea atenției acestora spre o nouă modalitate de administrare a pădurilor, - Stimularea interesului în sensul lărgirii cunoştințelor pentru metodele de adminis-trare sustenabilă/ durabilă a pădurilor, - Generarea dorinței de a se implica activ în aplicarea de noi metode, datorită bene-ficiilor obținute pe termen mediu şi lung.

Mesaje pentru proprietari

Mesajul principal este: În cazul unui management sustenabil/ durabil al pădurilor, costurile de administrare sunt mai mici, iar profitul vine regulat. Mai mult decât atât, se asigură beneficii pentru natu-ră şi societate.

Deasemenea mesajul poate fi detaliat în submesaje:•Regenerareaartificialăapăduriiestede5orimaicostisitoaredecâtceanaturală;•Tăiereaselectivăaduceunprofitmaimicdarregulat;•Celmaiimportantlucruestesăștiicareestearborelecetrebuietăiat;•Pădurarii/brigadierii/inspectoriisilvicinusuntdușmaniităi,cisfătuitoriităirefe-ritor la tăierea selectivă;•Pădureanuestedoarproprietateata,ciatuturorvieţuitoarelorcetrăiescînea;•Miiledespeciicetrăiescînlemnulmortsuntfoarteimportantepentrusupravie-țuirea pădurii;•Vizitatoriipăduriisuntdeasemeneaclienţiităi;•Pădureanuproduceprofitdoardinlemnulsău.

PASUL al 6-lea - Mijloacele de comunicare

Întâlnirile şi discuțiile interactive sunt cele mai potrivite în acest caz în care e necesar să se producă schimbări la nivelul cunoştințelor, atitudinilor şi comportamentului. Astfel se va miza mai puțin pe materialele tipărite, electronice sau mass media şi mai mult pe întâlnirile „față în față”. Pot fi realizate întâlniri de promovare, organizarea de cursuri, grupuri de lucru, vizite de studiu, constituirea unei rețele, schimburi de experiență.

32

PASUL al 7-lea - Organizarea comunicării și ținerea la curent a partenerilor

Derularea campaniei va fi realizată în parteneriat cu organizații/ instituții cu rol intermediar în transmiterea mesajelor şi desfăşurarea activităților de comunicare. Acestea sunt atât asociații de proprietari de păduri, ONG-uri de conservarea naturii cât şi autoritatea competentă în domeniul administrării pădurilor: - Asociația Proprietarilor de Păduri din România; - Asociația Administratorilor de Păduri; - Asociația pentru Certificarea Forestieră; - WWF; - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV); - Regia Națională a Pădurilor (RNP).

Pentru o coordonare mai bună a campaniei se va constitui un Grup de lucru format din reprezentanți ai MMP şi ai organizațiilor enumerate anterior. Va fi adoptat un plan de lucru al Grupului în care va fi prevăzut gradul de participare al tuturor partenerilor. Deasemenea se va realiza o listă de adrese de email pentru comunicare şi coordonarea activităților. Totodată se vor realiza întâlniri periodice la două luni (ordinare) şi oridecâteori e nevoie (extraordinare).

PASUL al 8-lea - Planificare: Etape și activități

Principalele activități ale campaniei sunt: - Întâlniri ale Grupului de lucru (MMP, Asociația Proprietarilor de Păduri din Ro-mânia, Asociația Administratorilor de Păduri, Asociația pentru Certificarea Forestieră, WWF, ITRSV, RNP) al campaniei privind managementul responsabil al pădurilor; - Realizarea de întâlniri cu proprietarii, organizate împreună cu APPR şi AAP, de promovare a constituirii de Asociații ale Proprietarilor de Păduri (există deasemenea ghiduri în acest sens), desfăşurate în paralel cu urmărirea aplicării prevederilor legale (de către ITR-SV) privind obligativitatea constituirii de asociații; - Realizarea de întâlniri cu Asociațiile de proprietari de promovare a avantejelor unui management responsabil al pădurilor , organizate împreună cu WWF şi ACF; - Constituirea şi funcționarea unei Rețele a Asociațiilor de proprietari de promovarea a managementului responsabil al pădurilor (în cadrul Rețelei vor fi realizate activități: buletin informativ, grup de schimb de informații / newsgroup, seminarii, schimburi de experiență, vizite de studiu). Rețeaua va fi coordonată de către reprezentanți ai APPR, AAP, WWF şi ACF.

33

PASUL al 9-lea - Bugetul pentru comunicare

Activități Elemente de bugetÎntâlniri ale Grupului de lucru (MMP, Aso-ciația Proprietarilor de Păduri din Româ-nia, Asociația Administratorilor de Păduri, Asociația pentru Certificarea Forestieră, WWF, ITRSV, RNP) al campaniei privind managementul responsabil al pădurilor.

- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală, echipament etc.);- nr. participanți x cost/participant (trans-port, cazare, masă, materiale etc.).

Realizarea de întâlniri cu proprietarii, or-ganizate împreună cu APPR şi AAP, de promovare a constituirii de Asociații ale Proprietarilor de Păduri (există deasemenea ghiduri în acest sens), desfăşurate în paralel cu urmărirea aplicării prevederilor legale (de către ITRSV) privind obligativitatea consti-tuirii de asociații.


Realizarea de întâlniri cu Asociațiile de pro-prietari de promovare a avantajelor unui management responsabil al pădurilor, orga-nizate împreună cu WWF şi ACF.


Constituirea şi funcționarea unei Rețele a Asociațiilor de proprietari de promovare a managementului responsabil al păduri-lor (în cadrul Rețelei vor fi realizate activi-tăți: buletin informativ, grup de schimb de informații / newsgroup, seminarii, schimburi de experiență, vizite de studiu). Rețeaua va fi coordonată de către reprezentanți ai APPR, AAP, WWF şi ACF.

- costuri de producere şi distribuție buletin informativ;- costuri de creare şi menținere grup de schimb de informații;- costuri de organizare seminarii, schimburi de experiență şi vizite de studiu.

34

PASUL al 10-lea - Monitorizare și evaluare

Monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii obiectivelor campaniei se vor realiza pe baza următorilor indicatori:

Activități Indicatorii rezultatelor operaționale

Indicatorii rezultatelor specifice

Indicatori de impact

Realizarea de întâlniri cu pro-prietarii, organizate împreună cu APPR şi AAP, de promovare a constituirii de Asociații ale Proprietarilor de Păduri (exis-tă deasemenea ghiduri în acest sens), desfăşurate în paralel cu urmărirea aplicării prevederilor legale (de către ITRSV) privind obligativitatea constituirii de asociații.

Numărul de în-tâlniri realizate.

Numărul par-ticipanților la întâlniri.

Numărul de Asociații de proprietari nou create.

Numărul de Asociații care au adoptat un management responsabil al pădurilor.

Realizarea de întâlniri cu Asocia-țiile de proprietari de promovare a avantajelor unui management responsabil al pădurilor, organi-zate împreună cu WWF şi ACF.

Numărul de în-tâlniri realizate.

Numărul par-ticipanților la întâlniri.


Procentajul de creştere al supra-feței de păduri administrate responsabil.

Constituirea şi funcționarea unei Rețele a Asociațiilor de proprie-tari de promovare a managemen-tului responsabil al pădurilor (în cadrul Rețelei vor fi realizate activități: buletin informativ, grup de schimb de informații/ newsgroup, seminarii, schimburi de experiență, vizite de studiu). Rețeaua va fi coordonată de că-tre reprezentanți ai APPR, AAP, WWF şi ACF.

Numărul mem-brilor partici-panți în cadrul rețelei.

Numărul de in-formații/ cantita-tea de informații schimbată.


Procentajul de creştere al supra-feței de păduri administrate responsabil.

www.mmediu.ro, www.rosilva.ro, www.appr.org.ro, www.ocoaleprivate.ro, www.panda.org/ro, www.fsc.orgSursă: Emilian BURDUȘEL

35

CAMPANIE NAȚIONALĂ PE PROBLEMATICA AGRO-BIODIVERSITĂȚII

Agrobiodiversitatea este definită ca fiind varietatea şi variabilitatea tuturor anima-lelor, plantelor şi microorganismelor ce sunt folosite în mod direct şi indirect în agricultură (Organizația pentru Hrană şi Agricultură a Națiunilor Unite - FAO, 1999). Agrobiodiversitatea este formată din diversitatea resurselor genetice (specii, rase, va-rietăți) folosite la obținerea de produse agricole cu scop alimentar, materie primă, combus-tibil şi farmaceutic. Deasemenea include şi resursele genetice care asigură suportul natural de producție agricolă cum ar fi microorganisme şi organisme ce acționează la nivelul solului, asigură polenizarea plantelor etc. în cadrul sistemelor agricole. Agrobiodiversitatea este caracterizată printr-o interdependență extraordinară între componenta naturală şi cea umană bazată pe o utilizare sustenabilă a resurselor naturale pentru asigurarea subzistenței folosind în cea mai mare parte cunoştințele şi cultura locală acumulate dealungul timpului. Dezvoltarea societății umane şi nevoia tot mai mare de resurse de hrană, materii prime, combustibili şi produse terapeutice-farmaceutice a dus implicit la practici agricole in-tensive cu un impact imediat şi vizibil asupra agrobiodiversității atât la nivel de sistem agricol (habitate naturale, semi-naturale şi antropice) cât şi la nivel de specii şi varietăți utilizate. Motivele principale pentru declinul accelerat al agrobiodiversității sunt generate de cerințele tot mai mari de resurse naturale ale unei populații umane aflată în continuă creştere. „Revoluția agricolă” a dus la practici intensive de producție agricolă şi de recoltare a produ-selor naturale, suprimând astfel diversitatea agro-biologică în favoarea monoculturilor şi a speciilor cu valoare economică ridicată. Se estimează (FAO – 1999) că în ultima sută de ani s-a pierdut aproximativ 75% din diversitatea genetică a plantelor folosite în scop agricol la nivel mondial, specii şi varietăți multiple locale fiind treptat înlocuite cu monoculturi cu randament mare de producție. Ast-fel s-a ajuns la situația actuală în care 75% din producția mondială de produse alimentare este generată doar de 12 specii de plante şi 5 specii de animale domestice. Dintre acestea, orezul, porumbul şi grâul reprezintă 60% din totalul de proteine şi calorii obținute pentru consum alimentar din plante. România are resurse semnificative agricole şi potențial ridicat de conservare a agrobi-odiversității printr-un pachet de măsuri legislative, compensatorii şi de stimulare a practicilor de agricultură sustenabilă/ durabilă. Aşadar, agrobiodiversitatea este un element esențial în cadrul diversității biologice şi este parte integrantă din NBSAP şi subiectul cheie trebuie adresat deoarece poate aduce beneficii imediate şi de lungă durată nu doar mediului natural şi implicit biodiversității, dar şi comunităților locale: o Conservarea diversității speciilor şi varietăților de plante, animale şi habitate cu valoare economică şi culturală; o Creşterea productivității agricole tradiționale şi totodată a profitului rezultat din vânzarea produselor cu valoare alimentară, materie primă, combustibili şi farmaceutică;

36

Exemplu de aplicare a celor 10 paşi pentru planificarea comunicării

o Creşterea diversității produselor agricole cu valoare nutritivă şi farmaceutică; o Reducea presiunii asupra habitatelor agricole fragile şi a speciilor periclitate asoci-ate acestora, atât cele domestice cât şi sălbatice; o Contribuie la gestionarea sustenabilă a sistemelor agricole fără utilizarea soluțiilor cu potențial nociv cum ar fi substanțe chimice ori organisme modificate genetic; o Contribuie la conservarea resurselor de sol şi reduce eroziunea. România deține o importantă bază genetică atât în randul plantelor de cultură cât şi al animalelor domestice, strâns legată de agrobiodiversitate. România este una dintre puținele țări europene în care agrosistemele tradiționale reprezintă rezervoare semnificative din punct de vedere al diversității genetice a plantelor de cultură şi a animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare şi dezvoltare. România este interesată să conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, şi care sunt în pericol de dispariție. În catalogul mamiferelor domesti-ce sunt incluse 79 de rase din care 26 sunt încă active, 19 în potențial pericol şi 34 dispărute (sursa Programul Național pentru Dezvoltare Rurală - PNDR). Trebuie notat totuşi că multe rase locale (Țurcană, Țigaie, Capră carpatină etc.) au un sistem de reproducție în comunități locale (izolare reproductivă pe o anumită arie, fără registru genealogic şi controlul oficial al producției, selecția fiind facută după preferința proprietarilor). Ca varietăți de plante există populații locale aflate pe cale de dispariție, distribuite în multe regiuni. O importanță mare trebuie acordată şi livezilor şi păşunilor seminaturale.

PASUL 1 - Analizarea subiectului și a rolului comunicării

Degradarea și dispariţia terenurilor agricole cu biodiversitate ridicată – pajiști semi-na-turale utilizate tradiţional pentru cosit, pășunat și tranhumanţă este principala problemă iden-tificată în cadrul subiectului cheie de agrobiodiversitate ce va fi adresată printr-o campanie de comunicare. Ca definiție folosită în acest context, terenul agricol reprezintă o suprafață de teren din următoarele categorii de utilizare: arabil, păşuni şi fânețe, livezi, vii sau alte culturi per-manente prevăzute de legislația națională, care au fost folosite în scopuri agricole pe parcursul ultimilor doi ani. Terenul agricol cu biodiversitate ridicată este definit ca fiind un teren agricol ce pre-zintă o proporție însemnată de vegetație semi-naturală, în particular pajiști semi-naturale în general asociate cu prezența unui nivel ridicat de diversitate biologică şi folosite în mod tra-dițional pentru cosit, păşunat şi transhumanță. Desemnarea a fost realizată folosindu-se una din definițiile oferite de Agenția Europeană de Mediu prin intermediul unui studiu publicat în anul 2004 (Andersen et al). A implicat utilizarea datelor oferite de programul „Corine Land Cover 2000” precum şi diferite alte studii la nivel european şi național (PNDR, Măsura 214 - Plăți de Agro Mediu).

37

Pajiștile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria tere-nurilor agricole, însă renunțarea în unele zone la activitățile agricole tradiționale, cu pre-ponderență activitățile de cosit, păşunat şi transhumanță conduc la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj. În zona cu pajişti seminaturale există o tendință de abandonare a activităților agricole. În acelaşi timp, în unele regiuni ale țării, pajiştile sunt amenințate de intensivizarea agriculturii şi practicarea acesteia pe suprafețe compacte şi largi, exercitându-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, în special asupra biodiversității. Pajiște permanentă, conform definiției APIA reprezintă un teren utilizat pentru pro-ducția de iarbă sau alte furaje erbacee (naturale sau semănate), care nu au făcut parte din sistemul de rotație al culturilor agricole al exploatației timp de cinci sau mai mulți ani.La nivel național, numărul total de unități administrativ teritoriale aflate în zonele cu înaltă valoare naturală este de 1.038. O listă a acestor unități administrativ teritoriale se găseşte în anexele Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 214. Suprafața eligibilă de pajişte seminaturală cu biodiversitate ridicată este de aprox. 2,4 milioane hectare la nivel național. Conceptul de agrobiodiversitate nu este integrat în politica națională agrară decât marginal, aşadar există în primul rând un nivel legislativ la care trebuie intervenit pentru soluționarea problemei identificate. Din fericire, la nivel de planificare şi programatic, ca parte din Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013, Degradarea și dispariţia terenurilor agricole cu valoare naturală ridicată – pajiști semi-naturale utilizate tradiţional pentru cosit, pășunat și tranhumanţă este adresată printr-o măsură (Măsura 214 – Plăți pentru Agro Mediu) distinc-tă. Această Măsură vine în ajutorul comunităților rurale şi fermierilor cu plăți compensatorii în valoare totală de peste 936,2 mil EUR, suplimentat recent în 2010 cu 27,2 mil EUR pentru a stimula utilizarea tradițională şi sustenabilă a terenurilor agricole cu biodiversitate ridicată. Recent, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că va acorda un sprijin suplimentar de 58 EUR până la 209 EUR/hectar pentru fermierii care de-pun cereri de plată pe suprafață şi respectă condițiile de eligibilitate. Suma primită de fermieri diferă în funcție de măsura cu care a fost categorisită pajiştea deținută. Astfel că pentru măsu-ra pajişti cu înaltă valoare naturală se vor primi 124 de euro pe hectar, pentru practici agricole tradiționale se vor primi 58 de euro pe hectar. În ceea ce priveşte măsura pajişti importante pentru păsări, fermierii pot primi 209 euro per hectar, iar pentru culturi verzi sprijinul se ridică la 130 de euro per hectar. Există riscul de a pierde suprafețe importante de pajişti, datorită standardelor sani-tar-veterinare recent impuse fermierilor în urma aderării la Uniunea Europeană, standarde ce pot afecta sistemele tradiționale de păşunat aflate în imposibilitatea de a se adapta rapid. Îmbunătăţirea cadrului legislativ împreună cu aplicarea de stimulente financiare com-pensatorii vor fi completate de o strategie de comunicare special concepută și detaliată în următoa-rele subcapitole. Componenta de Comunicare, Educație şi Conştientizare Publică (CEPA) va avea un rol important direct şi indirect la promovarea acestui pachet către beneficiarii direcți şi indirecți.

38

În combinație cu alte tipuri de măsuri deja amintite (financiar compensatorii şi legislative), comunicarea trebuie să conducă la schimbarea comportamentului şi atitudinilor proprietarilor şi utilizatorilor de păşuni seminaturale în sensul utilizării sustenabile a acestora, care să producă beneficii durabile biodiversității cât şi plus valoare economică. Aşadar se poate contura un obiectiv strategic ca soluţie la problema identificată și anu-me conservarea agrobiodiversităţii în arealul pajiștilor semi-naturale utilizate tradiţional pentru cosit, pășunat și transhumanţă. Obiectivul poate fi atins doar cu implicarea activă a grupurilor potențial interesate şi grupurilor țintă.

PASUL al 2-lea - Identificarea deținătorilor de interese și a grupurilor țintă

Se face adeseori confuzie între publicul (potențial) interesat şi publicul/grupul țintă. Publicul interesat este format din persoanele sau grupurile care sunt implicate într-un fel sau într-altul în conservarea biodiversității, sau au un interes în această problemă. Publicul interesat este în relație directă cu un scop organizațional. Publicul țintă este acel public care a fost ales pentru a face obiectul unei comunicări anume. Publicul țintă este legat de un scop şi obiectiv comunicațional. În general publicul țintă este selectat din publicul interesat, dar nu tot publicul inte-resat devine public țintă. Când ne referim la acest subiect de agrobiodiversitate, se pot defini următoarele categorii:

1. Grupuri Țintă Primare o Fermierii și ciobanii (proprietarii sau arendaşii) care au în posesie sau utilizează pajişti semi-naturale cu biodiversitate ridicată, utilizate pentru păşunat, cosit şi trans-humanță.

2. Grupuri Țintă Secundare o Asociaţii Profesionale Agricole, Agroalimentare, Patronale și Comunitare, o Comunităţile locale reprezintă principalul beneficiar şi totodată grupul țintă se-cundar responsabil pentru menținerea integrității arealelor agricole cu biodiversitate ridicată – păşuni seminaturale.

3. Grupuri Țintă Terțiare o Autorităţile publice centrale pentru agricultură, protecția mediului şi pentru admi-nistrarea teritoriului sunt responsabile de implementarea politicilor asumate de către România cu privire la agrobiodiversitate,

o Autorităţile publice locale pentru protecția mediului şi pentru administrarea terito-riului sunt responsabile de implementarea politicilor asumate de către România cu privire la agrobiodiversitate,

o Sectorul privat – societăți comerciale interesate în procesarea, distribuția şi comer-cializarea produselor agricole - carne, lapte, miere, etc. rezultate din agricultura tra-dițională din utilizarea păşunilor,

39

o Institute de cercetare în domeniul agriculturii şi protecției naturii, o Organizaţii neguvernamentale și profesionale de profil cum ar fi ingineri agronomi etc., o Sectorul mass media de profil şi general, o Publicul larg – în special din comunitățile rurale.

Conservarea pajiştilor seminaturale cu biodiversitate ridicată se poate realiza prin transmiterea unui mesaj adecvat către grupurile mai sus menționate, care să conducă la schimbări de atitudine şi cunoştințe concomitent cu măsurile generale care oferă atât cadrul legislativ de politică agrară cât şi avantajul economic rezultat din utilizarea sustenabilă/ du-rabilă a terenurilor respective (fie prin măsuri compensatorii ori prin activități economice profitabile). Grupul ţintă primar vizat direct de campania de comunicare este reprezentat de către proprietarii și utilizatorii (arendași, ciobani, asociaţii agricole) de pajiști seminaturale, numiţi generic în continuare cu numele de „utilizatori”. În continuare trebuie estimat pentru grupul țintă vizat care este gradul de interes, de informare şi cunoaștere cât şi atitudinea acestuia față de problema identificată.

Gradul de interes al utilizatorilor Gradul de interes pentru protejarea biodiversității este limitat atâta timp cât măsu-rile propuse nu sunt prezentate într-un context complex cu accent pe valorile locale tradiţio-nale, mult mai bine protejate în mediul rural cât şi pe avantajele economice directe și indirecte ce rezultă din utilizarea sustenabilă/ durabilă a păşunilor seminaturale, fie că este vorba de activități economice profitabile ori măsuri compensatorii. Activități tradiționale cum ar fi transhumanța au rădăcini adânci în cultura şi valorile rurale, reprezentativă fiind chiar Mio-rița, cea mai cunoscută baladă populară din literatura românească tradițională. De aceea în campania de comunicare trebuie pus accent pe valorile tradiționale şi economice ce au un efect benefic şi asupra protecției agrobiodiversității în aceste areale.

Gradul de informare şi cunoaştere al utilizatorilor La nivel local există în continuare un grad relativ ridicat de cunoştințe şi tehnici tra-diționale legate de păşunat, cosit şi transhumanță, transmise din generație în generație. Din păcate, aceste practici tradiționale se pierd într-un ritm accelerat prin plecarea generațiilor tinere din mediul rural şi sub presiunea factorilor economico-financiari asupra utilizatorilor actuali care trebuie să aleagă de multe ori abandonul terenului agricol sau tehnici intensive. Deşi Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) se află deja în imple-mentare din 2007, existând mecanisme de informare şi conştientizare inclusiv asupra unor măsuri cu impact direct asupra utilizatorilor de pajişti (măsuri compensatorii), se poate spune că încă există un grad scăzut de informare atât la nivel de grup țintă primar cât şi secundar.

Atitudinea utilizatorilor Utilizatorii de terenuri agricole, inclusiv pajişti seminaturale au în primul rând aşteptări economice prin valorificarea directă cum ar fi creşterea animalelor, recoltarea de

40

plante cu valoare nutritivă sau terapeutică. Activitățile agricole realizate pe aceste terenuri, păşunat, cosit şi transhumanță necesită muncă asiduă sezonieră, uneori cu productivitate redusă, motive suficiente pentru abandon sau utilizare intensivă. Pentru a obține rezultatul dorit, schimbarea nu trebuie să se producă doar la nivelul cunoştințelor şi atitudinilor, ci la nivelul comportamentului, deoarece proprietarii sunt inte-resați să obțină venituri din exploatarea pajiştilor.

PASUL al 3-lea - Stabilirea țintelor de comunicare

Obiectivele sunt specifice campaniei de comunicare şi vin în completarea obiective-lor de conservare a biodiversității, specifice NBSAP.

Obiectivele de comunicare pentru realizarea obiectivului strategic de conservare a agrobiodiversităţii în arealul pajiștilor semi-naturale sunt prezentate după cum urmează:

1. 75% dintre proprietarii-utilizatorii de pajişti să fie informați despre beneficiile economice, financiare şi de protecție a mediului prin intermediul campaniei de co-municare şi conştientizare privind agrobiodiversitatea,

2. 40% din proprietarii-utilizatorii de pajişti să participe în programele de conser-vare a pajiştilor astfel ca cel puțin 60% din suprafață (2,4 milioane hectare) să nu îşi schimbe destinația actuală,

3. Absorbția plăților compensatorii prin Măsura 214 - Plăți de Agro Mediu din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, în proporție de 70-90%.

PASUL al 4-lea - Elaborarea strategiei și selectarea partenerilor

Dat fiind grupul țintă primar ales – utilizatorii de pajişti semi-naturale – strategia de comunicare propusă trebuie elaborată astfel ca mesajul să ajungă atât în mod direct cât şi prin intermediari la beneficiarii finali. Un aspect de referință în strategie este utilizarea unui „vehicul” foarte important pentru captarea interesului grupurilor țintă şi anume programul de plăți compensatorii din PNDR Măsura 214. Selectarea partenerilor şi implicit planificarea şi implementarea campaniei de comu-nicare urmează să fie realizată sinergic cu prioritățile şi graficul de activități al Măsurii 214.

Strategia se va axa pe două abordări complementare: - Abordarea direcționată pe Informare, prin care se doreşte în primul rând o schim-bare la nivel de cunoştințe astfel ca utilizatorii de pajişti semi-naturale cu grad ridicat de biodiversitate să fie informați regulat care sunt beneficiile imediate şi pe termen lung prin protejarea voluntară şi prin plăți compensatorii;

41

- Abordarea direcționată pe Acțiune, prin care se doreşte o schimbare voluntară de comportament, astfel ca utilizatorii să conserve pajiştile naturale nu doar datorită avantajelor financiare disponibile prin măsurile PNDR. Din pespectiva partenerilor, campania vizează o comunicare cu beneficiarii finali atât în mod direct cât şi prin intermediarii care au un grad ridicat de credibilitate şi de experiență în domeniu.

Se pot diferenția următoarele grupuri: •Parteneri strategici

o Ministerul Agriculturii şi Dezoltării Rurale ca Autoritate de Management şi structură de Organism Intermediar la implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală;

o Ministerul Mediului şi Pădurilor; o Responsabilii cu implementarea NBSAP, deținătorii de interese ai NBSAP.

•Parteneri intermediario Federația Crescătorilor de Ovine ROMOVIS;o Sindicatul Crescătorilor de Taurine;o Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România;o Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România;o Federația Agrostar;o Asociația Agricultorilor Maghiari din România;o Asociația Fermierilor din România;o Federația Națională a Crescătorilor de Taurine;o Patronatul Romalimenta;o Patronatul Rompan; o Asociația Comunelor din România;o Asociația interprofesională BIO din România; o Alte asociații înregistrate formal sau informal la nivel local, județean şi național cu membri care sunt proprietari sau utilizatori de terenuri agricole – pajişti se-mi-naturale cu biodiversitate ridicată.

PASUL al 5-lea - Mesajul de comunicare

Alegerea mesajului corect şi de impact asupra grupului țintă reprezintă cheia pro-cesului de comunicare. Limbajul folosit trebuie să fie unul personalizat şi uşor de asimilat într-un limbaj familiar celor care sunt vizați. De asemenea, trebuie să se țină cont de impactul scontat şi genul de reacție aşteptat de la grupul țintă. În elaborarea unui mesaj se trece printr-o etapă primară de testare a aces-tuia respectând următoarele criterii:

42

1. Grad de înțelegere; 2. Relevanță; 3. Atractivitate; 4. Potențial de a fi memorat; 5. Credibilitate; 6. Acceptabilitate; 7. Modificarea KAP.

Astfel, pentru subiectul agrobiodiversitate, au fost alese următoarele abordări dintre care se va determina un mesaj coerent şi atractiv:

o Abandonul agricol nu este cea mai bună soluție pentru TINE şi pentru NATURĂ;o Există alternative la agricultura intensivă; o Păstrează rasele româneşti emblematice pentru păşunat şi transhumanță – ciobănes-cul românesc, bivolul românesc, oaia țurcană, oaia merinos, oaia țigaie, capra carpa-tină, sura de stepă;o Conservarea naturii poate aduce venituri atât prin plăți compensatorii cât şi prin activități economice sustenabile/ durabile.

Un posibil mesaj general pentru campanie ce trebuie pre-testat – „Găsește comorile din pajiște!” prin care se „speculează” conotația de valoare însemnată a cuvântului comoară şi se asociază cu valorile specifice unui areal natural care poate produce nu doar resurse şi avantaje chiar financiare dar are şi o însemnătate ridicată din punct de vedere natural, tradițional şi cultural.

PASUL al 6-lea - Mijloacele de comunicare

Canalele de comunicare trebuie să țină cont de capacitatea grupurilor țintă de a recepționa informația, atât ca modalitate de transmitere cât şi ca mesaj.

Grupul Țintă Primar – Fermieri, ciobani, proprietari pajişti •Vectordecomunicaredirectprinintermediulunorevenimentelocale,naţionalesau internaționale de referință cum ar fi – Anul Internațional al Biodiversității 2010. •ReţeauaPNDRșibirourilecentraleșilocale(OrganismeIntermediare)cuatribuţiiîn gestionarea fondurilor europene nerambursabile specifice pentru grupurile țintă – Măsura 214 Măsuri de Agro Mediu. •Serviciideasistenţă(help-desk) la nivel local, județean şi national, fie in situ ori online. •Întâlniriculiderideopinieșifermieriîncadrulasociaţiilorpatronale,profesionaleşi comunitare. •Sursedeinformarecutraficșicredibilitate: www.gazetadeagricultura.info www.agroinfo.ro www.agroazi.ro

43

Grupul Țintă Secundar/ Intermediar – Asociații Profesionale Agricole, Agroalimen-tare, Patronale şi Comunitare •Vectorgeneraldecomunicare–AnulInternaţionalalBiodiversităţii2010. •Vectorspecificdecomunicare–Târgurișialteevenimenteanualedeprofilagricol,agroalimentar şi creşterea animalelor. •ReţeauaPNDRșibirourilecentraleșilocale(OrganismeIntermediare). •Serviciideasistenţă(help-desk) la nivel local, județean şi national, fie in situ ori online. •Întâlniriîncadrulasociaţiilorpatronale,profesionaleșicomunitare.

Grupul Țintă Terțiar – Publicul Larg, Media •Vectorgeneraldecomunicare–AnulInternaţionalalBiodiversităţii2010. •Vectorspecificdecomunicare–campanieonline dat fiind că mediul virtual a de-venit principala sursă de informație mass media, la nivel național, regional şi local. •ReţeauaPNDRșibirourilecentraleșilocale(OrganismeIntermediare).

PASUL al 7-lea - Organizarea comunicării

Degradarea și dispariţia terenurilor agricole cu biodiversitate ridicată – pajiști semi-naturale utilizate tradiţional pentru cosit, pășunat și transhumanţă este principala problemă identificată în cadrul subiectului cheie de agrobiodiversitate ce va fi adresată prin această campanie de comunicare. Comunicarea mesajului se va face atât în mod direct cât şi prin intermediari pentru a se ajunge la grupurile țintă şi anume utilizatorii (proprietari, arendaşi, ciobani, fermieri) finali. Aşadar este vorba de un grup cu un număr însemnat de membri individuali şi asociații de membri, ceea ce implică o organizare atentă pentru asigurarea unei audiențe cât mai mari. La succesul campaniei hotărâtor este gradul de implicare a intermediarilor, în special partenerii strategici prin care se derulează programele actuale de compensări financiare prin PNDR, de aceea organizarea şi implicit implementarea trebuie făcute în sinergie cu progra-mul de implementare al Măsurii 214 Plăți Agro Mediu. Tot în această etapă de organizare este necesară validarea mesajelor şi optimizarea canalelor de comunicare alese atât din punct de vedere al eficienței cât şi al costurilor aferente pentru a nu exista suprapuneri şi chiar duplicări între această campanie şi eforturile proprii ale programelor de promovare specifice PNDR.

PASUL al 8-lea - Planificarea activităților campaniei de comunicare

Odată stabilită echipa şi responsabilii comunicării se elaborează planul de comuni-care care trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

44

•Cesarcinisuntnecesarepentruprocesulpregătitorlansăriiactivităţilordecomuni-care la care se stipulează foarte clar timpul alocat, sarcinile şi termenele limită;•Cesarcinitrebuiesăfieexecutateîncursulimplementăriiplanuluidecomunica-re;•Cegrupuriţintășireprezentanţiailortrebuiesăfieimplicaţi,termeniidereferinţăai implicării lor;•Cineesteresponsabilpentrufinalizareaunoracţiunispecificealeplanuluideco-municare;•Cinecoordoneazăcrearealegăturiidintregrupurisaudintreactivităţisauambele;•Cereperesuntidentificateșicineesteresponsabilcuverificarealor.

Conform CEPA este important de menționat următorii factori de risc în adoptarea planului de comunicare: - neutilizarea rapoartelor privind progresul acţiunilor; - capacitate managerială redusă; - autoritate neadecvată; - influenţă redusă din partea partenerilor; - coordonare redusă între parteneri; - lipsa cooperării cu partenerii; - eliminarea echipei de lucru de la actul de luare a deciziei sau în soluţionarea probleme-lor majore; - structurarea excesivă a echipei de lucru; - lipsa coordonării din partea autorităţii publice centrale; - lipsa fondurilor adecvate pentru comunicare; - orar nerealist; - proceduri neadecvate.

PASUL al 9-lea - Bugetul

Bugetul campaniei trebuie să ia în calcul toate costurile directe şi indirecte necesare pentru o bună implementare:

o resurse umane – costurile totale de angajare permanentă sau temporară a persona-lului de conducere, administrativ şi de specialitate, implicat în campanie; costurile cu personalul subcontractat pot fi bugetate la acest capitol ori într-unul separat; o administrativ – costuri directe legate de birou, consumabile, comunicații, trans-port şi călătorii, etc.; o costuri eligibile indirecte, de regulă un procentaj de 2-10% din bugetul total, cos-turi legate de campanie însă dificil de estimat din faza de concepție; o activități – costurile aferente activităților campaniei de conştientizare, prezentate succint în tabelul de mai jos:

45

Activități Elemente de bugetPromovarea campaniei la evenimente loca-le, naționale sau internaționale de referin-ță cum ar fi Anul Internațional al Biodiver-sității 2010

•PrinReţeauaPNDRșibirourilecen-trale şi locale (Organisme Intermediare) cu atribuții în gestionarea fondurilor eu-ropene nerambursabile specifice pentru grupurile țintă – Măsura 214 Măsuri de Agro Mediu; •Întâlniriculiderideopinieșifermieriîn cadrul asociațiilor patronale, profesi-onale şi comunitare;•Târguri și alte evenimente anuale deprofil agricol, agroalimentar şi creşterea animalelor;•Întâlniriîncadrulasociaţiilorpatrona-le, profesionale şi comunitare.

- nr. întâlniri x cost/întâlnire (chirie sală, echipament etc.); - nr. participanți x cost/participant (trans-port, cazare, masă, materiale etc.); - costuri participare evenimente, taxe de participare, etc.;- costuri organizare evenimente locale în co-munitățile din zonele bogate în păşuni semi naturale.

Promovarea online, dat fiind că mediul vir-tual a devenit principala sursă de informare în masă, la nivel național, regional şi local

Surse de informare cu trafic şi credibilitate: www.gazetadeagricultura.infowww.agroinfo.rowww.agroazi.ro

- website interactiv;- costuri mentenanță website;- costuri de creare şi menținere grup de schimb de informații.

Materiale de promovare tradiționale•Print–broșurișipliante;•Afișeșibanner-e.

- costuri de producere şi distribuție prin re-țeaua PNDR şi prin evenimente; - costuri de organizare seminarii, schimburi de experiență şi vizite de studiu.

Apariții în presa scrisă, media audio și vi-zuală la emisiunile de profil

- costuri de transport şi reprezentare şi de preferat fără plata unor onorarii de apariție (publicitate).

46

PASUL al 10-lea – Monitorizare și evaluare

Monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii obiectivelor campaniei se vor realiza pe baza următorilor indicatori direct legați de obiectivele şi activitățile campaniei:

Obiective campanie Indicatori opera-ționali

Indicatorii spe-cifici

Indicatori de im-pact

75% dintre proprietarii-uti-lizatorii de pajişti să fie in-formați despre beneficiile economice, financiare şi de protecție a mediului prin intermediul campaniei de comunicare şi conştientizare privind agrobiodiversitatea.

Numărul utiliza-torilor informați direct şi indirect prin intermediul campaniei.

Participanți eveni-mente.

Participanți aso-ciații profesionale în domeniu.

Utilizatori şi bene-ficiari de informa-ție prin mijloace tradiționale media şi online.

Numărul şi pro-centajul utilizato-rilor care ulterior informării au par-ticipat în progra-mele de conser-vare.

40% din proprietarii-utili-zatorii de pajişti să participe în programele de conservare a pajiştilor astfel ca cel puțin 60% din suprafață (2,4 mili-oane hectare) să nu îşi schim-be destinația actuală.

Numărul par-ticipanților în programele de conservare şi plăți compensatorii.

Număr parti-cipanți Măsura 214.

Număr partici-panți în afara pro-gramului PNDR.

Procentajul su-prafață a pajiştilor care rămân semi-naturale.

Absorbția plăților compensa-torii prin Măsura 214 - Plăți de Agro Mediu din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, în propor-ție de 70-90%.

Sumele alocate şi plătite pe această Măsură.

Numărul de bene-ficiari ai Măsurii 214 şi suprafețele de pajişti introdu-se în program.

Număr parti-cipanți Măsura 214.

Procentaj absorb-ție.

www.gazetadeagricultura.info, www.agroinfo.ro, www.agroazi.ro Sursă: Sergiu D. ȘERBAN

47

Studiu de caz

CAPITOLUL III

49

CONFERINȚĂ DE PRESĂ, LA MMP,DEDICATĂ ZILEI INTERNAȚIONALE A BIODIVERSITĂȚII

Ziariştii prezenți la conferința de presă de la MMP din 19 mai 2010 dedicată Zilei Internaționale a Biodiversității au primit câte o mapă de presă care conținea următoarele materiale informative: - mapa propriu-zisă (copertă cu informații scrise pe față şi verso); - invitația; - agenda de lucru; - broşura „România 2010: o viziune pentru conservarea biodiversității”; - două materiale de prezentare a proiectului NBSAP; - material de prezentare CHM România; - material de prezentare a Zilei Internaționale a Diversității Biologice; - versiuni la scară redusă ale banner-ului şi roll-up-ului; - discursul Reprezentantului Rezident interimar UNDP;

După conferința de presă, aceste materiale au fost suplimentate de un comunicat de presă transmis de MMP. Rolul mapei de presă a fost în primul rând de a pune la dispoziția reprezentanților mijloacelor de informare în masă principalele informații despre proiect – într-o formă scri-să, corectă şi completă, astfel încât preluarea lor să fie cât mai uşoară şi să se facă cu cât mai puține erori cu putință. Un al doilea rol, implicit, al mapei de presă a fost să atragă atenția asupra faptului că subiectul propriu-zis al conferinței de presă este multiplu, astfel încât poate fi „dezmembrat” în mai multe posibile subiecte de interes pentru media.

Principalele învățăminte trase

Aspecte pozitive •evenimentulaatrasatenţiauneipaletelargideinstituţiimedia-naţionale,regio-nale şi locale (cele din urmă folosind preluări) de diverse tipuri – agenții de ştiri, televiziuni, publicații tradiționale, publicații online; •evenimentulaatrasșiatenţiaunorpublicaţiieconomice; •titlulproiectului,mecanismuldeschimbdeinformaţii,numeleinstituţiilor,nu-mele şi funcțiile persoanelor care apar în materialele din mapa de presă sunt preluate corect şi în materialele media; •majoritateatitlurilormaterialelormedia(pestetreisferturi)menţioneazăcuvântul„biodiversitate” respectiv „diversitate biologică”; •majoritateamaterialelormedia (peste jumătate) au identificat corect ca subiectprincipal al conferinței de presă lansarea CHM România împreună cu anunțarea NBSAP;

50

Studiu de caz: Utilizarea mapei de presă la o conferință de presă

•aproapeunsfertdinmaterialelemediapreiauintegralcomunicatulMMP; •toateceletreipublicaţiieconomiceinteresatedesubiectaupublicatnuunsingurarticol (de mari dimensiuni) ci o serie de 2 sau 3 articole, „dezmembrând” subiectul cuprin-zător al conferinței de presă în mai multe subiecte mai mici, care au fost astfel mai uşor de prezentat; •unadintrepublicaţiileeconomiceapublicatîncadrulserieisaleșiunarticolînlimba engleză; •abordareaarticoleloresteechilibrată,fărăelementesentimentale/personale.

Aspecte negative •numărmediuspremicdeinstituţiidepresăatrasedeevenimentsaucareaupre-zentat evenimentul; •osingurăteleviziuneafostprezentălaeveniment; •cuosingurăexcepţie(Agerpres),instituţiilemediaatrasedeevenimentsaucareauprezentat evenimentul sunt instituții mici sau de nişă (economice, respectiv ecologice); •aproapeunsfertdinmaterialelemediaidentificăînmod„senzaţionalist”catemeprincipale traficul cu specii pe cale de dispariție, sau faptul că România nu reuşeşte să-şi exploateze corect apele geotermale (teme colaterale atinse doar în treacăt de expunerea Mi-nistrului Mediului şi Pădurilor, numai cu titlu de exemplu); •pesteunsfertdinmaterialelemediafacrefeririamplelareţeauaNatura2000(temăcolaterală atinsă în treacăt de Ministrul Mediului şi Pădurilor numai la sesiunea de întrebări şi răspunsuri) – unele materiale media insistă însă prezentând destule detalii, menționând întârzieri, procedura de penalizare a abaterilor (eng. infringement) etc. - toate subiecte nedis-cutate la conferința de presă; •pesteo treimedinmaterialelemedia conţin celpuţin câteo eroare consistentă- identifică comerțul ilicit cu specii protejate ca fiind principala sursă a pierderii de 7% din PIB; consideră NBSAP ca un plan anti-braconaj; citează greşit suma necesară pentru acțiunile de conservare a biodiversității (1,5 în loc de aproximativ 1,05) sau confundă valuta (lei în loc de euro); afirmă că nu există bani şi mecanisme de finanțare din POS Mediu sau Fondul pen-tru Mediu pentru protejarea biodiversității, în condițiile în care aceste surse au fost în fapt evidențiate de Ministrul Mediului şi Pădurilor ca posibile resurse pentru activitățile de im-plementare a Strategiei naționale şi Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității.

Concluzii

Interes Interesul cel mai mare pentru eveniment a venit din partea publicațiilor tradiționale şi a celor online. O singură televiziune a alocat spațiu pentru eveniment. În afara elementelor subiective (interesul față de tema anunțată), cel puțin un eveniment a afectat puternic prezența reprezentanților mass-media: protestele din fața Pa-latului Victoria împotriva măsurilor de austeritate anunțate de Guvern, proteste intervenite spontan şi care nu puteau fi prevăzute.

51

Alte posibile elemente care pot să fi contribuit la interesul relativ redus al instituțiilor mass-media: - organizarea sărbătoririi Zilei Internaționale a Biodiversității pe 19 în loc de 22 mai, adică la o distanță de 3 zile; - suprapunerea Zilei Internaționale a Biodiversității cu Ziua Europeană împotri-va Obezității (tot 22 mai); al doilea eveniment a atras o atenție mult mai mare din partea instituțiilor mass-media; - apropierea mare (la numai 2 zile) de Ziua Parcurilor Naționale (24 mai) – un eveni-ment cu puternice interese locale - în condițiile sărbătoririi separate a celor două evenimente, a diluat eficiența mesajului Zilei Internaționale a Biodiversității.

Dintre vorbitori, interesul principal a fost atras de Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Calitatea materialelor media apărute

Calitatea materialelor media a fost în general bună, dar au existat şi unele deficiențe. Toate materialele media au fost de tip neutru, urmărind în principal relatarea desfăşurării conferinței de presă, fără critici, atacuri sau opinii personale. S-a dovedit că existența unui material scris în mapa de presă este o condiție necesară pentru corectitudinea informațiilor apărute în materialele media. Acolo unde aceste mate-riale nu au existat, o serie de informații au fost preluate parțial sau chiar greşit (preluări în majoritate din discursul celui mai important vorbitor, Ministrul Mediului şi Pădurilor). Existența unor materiale scrise în mapa de presă a fost o condiție necesară, dar nu şi suficientă. Spre exemplu, nicio instituție media (nici cele economice) nu a preluat echivalențele economice care erau rezumate sub formă punctată chiar pe coperta mapei de presă („Vegetația asigură aerul curat care ne ajută să respirăm în fiecare clipă; ecosistemele montane şi pă-durile sunt sursele de apă curată pentru două treimi din populația globului; peste o treime din producția globală de alimente depinde de polenizarea făcută de albine; pădurea absoarbe cantități masive de carbon şi poluanți, având un rol vital în reglarea stabilității climatice”). De asemenea, nicio instituție media (nici chiar presa economică, deşi tematica refe-ritoare la „reducerea sărăciei” ar fi fost perfect adaptată specificului său) nu a preluat sau nu a dezvoltat creativ informația despre tema de anul acesta a Zilei Internaționale a Biodiversității – Biodiversitate pentru Dezvoltare şi pentru Reducerea Sărăciei. Majoritatea instituțiilor media au preluat corect informația, dar există şi o tendință importantă de preluare a unor teme „senzaționaliste” (trafic ilegal cu specii amenințate, comparație cu traficul de droguri etc.), chiar dacă acestea sunt foarte puțin sau chiar deloc relevante pentru subiectul propriu-zis al conferinței de presă. O serie de instituții media au preluat o temă atinsă doar colateral şi numai în sesi-unea de întrebări şi răspunsuri, dar care le era familiară din evenimente anterioare - rețeaua Natura 2000, şi au dezvoltat-o uneori până în detaliu, lăsând impresia că unul din subiectele conferinței de presă a fost reprezentat chiar de acest subiect, ceea ce nu corespunde realității.

www.mmediu.ro, http://biodiversitate.mmediu.roSursă: Alexandru R. SĂVULESCU

52

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului NBSAP – România, finanțat şi coordonat de GEF-UNDP, şi implementat de UEB, ca asistență pentru MMP.

Autori

Coordonare: Rodica ȘTEFĂNESCU

Realizare: Alexandru R. SĂVULESCU

Elaborare: Emilian BURDUȘEL, Lucian IONESCU, Raluca MUNTEANU, Alexandru R. SĂVULESCU, Sergiu D. ȘERBAN.

Fotografii: Raluca MUNTEANU, Dorin POP.

Coperţi: Raluca MUNTEANU

Tipar: DIGITAL ADVERTISING

54

„Suport pentru Conformarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Biodiversitate (NBSAP-RO) cu Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD) și Realizarea Mecanismului de Informare (CHM)”, proiect finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF) prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului NBSAP - România, finanțat și coordonat prin GEF-UNDP, și executat prin UEB, ca asistență pentru MMP.

MMP - Ministerul Mediului și Pădurilor

UNDP - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare/ United Nations Development Programme

GEF - Fondul Global de Mediu/ Global Environment Facility

UEB - Universitatea Ecologică din București

CBD - Convenția privind Diversitatea Biologică/ Convention on Biological Diversity

NBSAP-RO - Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Biodiversitate/ National Biodiversity Strategy and Action Plan

ExEmplE și studii dE caz românEști...Exemple românești de utilizare a comunicării, educației...

Documents

Transcript of ExEmplE și studii dE caz românEști...Exemple românești de utilizare a comunicării, educației...