EXAMENUL de KINETOTERAPIE · Web view1. Metoda kinetologica se refera la un grup restrans sau mai...
Transcript of EXAMENUL de KINETOTERAPIE · Web view1. Metoda kinetologica se refera la un grup restrans sau mai...
EXAMENUL de KINETOTERAPIE
1. Metoda kinetologica se refera la un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au:a. diverse sensuri si un scop final unicb. un sens final unic si diverse scopuric. un sens si un scop final unic
2. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : In metodica sedintelor de antrenament la efort (Haskell) incalzirea /adaptarea dureaza :a. 30 minuteb. 6-15 minutec. 15-30 minute
3. Relaxarea este reprezentata de :a. inversul activitatii musculareb. inversul starii de tensiune nervoasac. ambele.
4. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre metodele de antrenamentla efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:a. dozarea buna a efortuluib. controlul perfect al functiei respiratoriic. este simplu si pune in actiune grupe musculare mari
5. Relaxarea este un proces prin care un sistem scos din starea initiala:a. revine la aceasta stareb. revine la o alta starec. una dintre cele doua variante
6. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre metodele de antrenamentla efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:a. dozarea buna a efortuluib. controlul perfect al functiei respiratoriic. este un exercitiu fiziologic cu automatism prestabilit
7. Relaxarea extrinseca este metoda in care subiectul este:a. activb. pasivc. indiferent.
8. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea de a nu lucra cu forta mare (chiar sub 10% din forta maxima)c. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
9. Relaxarea prin metode de masaj, electroterapie, termoterapie este de tip:a. intrinsecb. extrinsecc. indiferent.
10. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei muscularec. necesitatea concentrarii pacientului – oboseala / plictiseala opresc antrenamentul
11. Curentul fiziologic introdus de Jacobson este un tip de relaxare:a. intrinsecab. extrinsecac. indiferenta
12. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea intaririi perceptiei senzoriale corectec. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
13. Relaxarea progresiva prin identificare kinestezica a contractiei in antiteza cu lipsa decontractie (relaxarea) este specifica curentului:a. fiziologicb. psihologicc. oriental
14. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei muscularec. eliminarea oricarei contractii inutile
15. Relaxarea intrinseca conform curentului oriental este utilizata mai ales in scop :a. terapeuticb. de recuperarec. profilactic
16. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. repetarea exercitiilor de cateva ori pe zib. necesitatea prealabila a hipertrofieic. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
17. Metoda Parow, care consta in mentinerea nemiscata a corpului in decubit dorsal, presupune sustinerea pozitiei :a. 20 minuteb. peste o orac. cateva minute
18. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape debaza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. hipertrofia muscularac. reeducarea abilitatii
19. Metoda Parow presupune concentrarea subiectului pe :a. ritmul respirator nefortatb. ritmul respirator fortatc. ritmul cardiac.
20. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. reeducarea mobilitatii controlateb. cresterea fortei muscularec. hipertrofia musculara
21. Relaxarea de tip “central” este o relaxare de tip:a. psihologicb. fiziologicc. oriental
22. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape debaza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. hipertrofia muscularac. reeducarea stabilitatii
23. Metoda de autocontrol mental imaginative – ex. autotraining Schultz – este o metoda de relaxare de tip:a. psihologicb. fiziologicc. oriental
24. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. reeducarea mobilitatiic. hipertrofia musculara
25. Defectele posturale ale copilariei si adolescentei determina la adult:a. afectiuni inflamatorii croniceb. afectiuni inflamatorii acutec. afectiuni degenerative ale aparatului locomotor
26. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Cresterea rezistentei musculare se obtine prin exercitii dinamice cu rezistenta de:a. 15-40% din forta maximab. peste 50% din forta maximac. cu 60-70% din forta maxima.
27. Deposturarea sau dezalinierea determina:a. dezechilibre articulareb. dezechilibre osoasec. dezechilibre musculare.
28. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinderezistenta musculara se remarca si:a. excitabilitateab. sensibilitateac. starea generala
29. Dezechilibrele musculare implicate in dezaliniere / deposturare determina:a. miscari normaleb. miscari alternativec. miscari viciate.
30. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinderezistenta musculara se remarca si:a. excitabilitateab. sensibilitateac. complexul factorilor neuronali
31. Dezechilibrele prin incoordonare sunt datorate dereglarilor de:a. forta muscularab. derulare cronologica a activitatilor muschilorc. oricare din variante.
32. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinderezistenta musculara se remarca si:a. excitabilitateab. metabolismul muscularc. sensibilitatea
33. Dezechilibrele prin incoordonare determina tulburari grave ale stereotipurilor dinamice si:a. dispar greub. dispar repedec. nu dispar niciodata.
34. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinderezistenta musculara se remarca si:a. excitabilitateab. sensibilitateac. circulatia musculara
35. Indiferent de tehnica folosita pentru corectarea posturii si aliniamentului corpului, inaintede exercitiu:a. nu este nevoie de relaxareb. este nevoie de relaxarec. atitudinea este indiferenta
36. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre factorii de care depinderezistenta musculara se remarca si:a. forta muscularab. excitabilitateac. sensibilitatea
37. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si:a. atrofia musculara de imobilitateb. redorilec. spasticitatea
38. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. pastrarea / recastigarea imaginii motoriic. blocarea respiratiei in timpul efortului
39. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :a. atrofia musculara de imobilitateb. spasticitateac. ankilozele
40. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractieiizotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. cresterea fortei in viteza de miscarec. blocarea respiratiei in timpul efortului
41. Valgusul este:a. Miscare de lateralitate internab. Miscare de lateralitate externac. Miscare de sertar
42. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:a. Paralizia completa a muschiuluib. Miscare completa realizata impotriva gravitatieic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
43. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:a. Forta unui muschi normalb. Paralizie completa a muschiuluic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
44. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:a. Sterno-cleido-mastoidianulb. Trapezul fibre inferioarec. Deltoidul
45. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi
46. Flexia gatului este limitata de:a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefeib. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeic. Apropierea apofizelor spinoase
47. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi
48. Extensia gatului este limitata de:a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeib. Tensiunea ligamentuluigalbenc. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
49. Extensia gatului este realizata de:a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal ????b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalc. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal
50. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
51. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
52. Flexia trunchiului este realizata de:a. Marele drept abdominalb. Marele dorsalc. Marele complex
53. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Asezat, bratele pe langa trunchib. Decubit dorsal, bratele incrucisatec. Decubit ventral, bratele pe langa corp
54. Rotatia trunchiului este realizata de:a. Marele drept abdominal, micul drept abdominalb. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominalc. Marele complex, micul complex
55. Extensia trunchiului este realizata de:a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spateluib. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsalc. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
56. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin
57. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin
58. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudineab. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitatac. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
59. Ridicarea bazinului este realizata de:a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsalb. Patratul lombar, sacro-lombarulc. Fesierul mare, pectineul
60. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit ventral sau decubit lateralb. Decubit dorsal sau ortostatismc. Ortostatism sau decubit lateral
61. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:a. Trapezb. Mare dorsalc. Dintat anterior
62. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat
63. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat
64. Ridicarea omoplatului este realizata de:a. Dintat anterior, mare dorsalb. Trapez fibre superioare, angularulc. Rotund mare, supraspinos
65. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventral ?????c. Asezat
66. Adductia omoplatului este realizata de:a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboidc. Trapez, mare rotund, mare rhomboid
67. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea trunchiului examinatoruluic. Greutatea membrului superior al examinatorului
68. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externab. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externac. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna
69. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:a. Trapez portiune inferioarab. Trapez portiune superioarac. Supraspinosul
70. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spateb. Decubit ventral, bratul in abductie 90ºc. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
71. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:a. Mare romboid, mic romboid, trapezb. Mare rotund, mic rotund, trapezc. Supraspinos, subspinos, subscapular
72. Flexia bratului este realizata de:a. Mare dorsal, trapezb. Trapez, anconeuc. Deltoid, coracobrahial
73. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal
74. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal
75. Extensia bratului este realizata de:a. Deltoid, coracobrahial, bicepsb. Mare dorsal, mare rotund, deltoidc. Mare rotund, triceps, subscapular
76. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit dorsalb. Decubit lateral
c. Decubit ventral
77. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:a. Asezatb. Decubit ventral ????c. Decubit dorsal
78. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:a. Mare dorsal, deltoidb. Supraspinos, deltoidc. Deltoid, subspinos
79. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:a. 0º - 180ºb. 0º - 45ºc. 0º - 90º
80. Abductia orizontala a bratului este realizata de:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Deltoid
81. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 95º
82. Adductia orizontala a bratului este realizata de:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Mare pectoral
83. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductieb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90ºc. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
84. Rotatia externa a bratului este realizata de:a. Subscapular, mare rotundb. Subscapular, mic rotundc. Subspinos, mic rotund
85. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 90º - 180º
86. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseic. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
87. Rotatia interna a bratului este realizata de:a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotundb. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboidc. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
88. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 0º - 70º
89. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixatc. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
90. Flexia cotului este realizata de:a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinatorb. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinatorc. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
91. Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :a. mobilizarile articulare exagerateb. spasticitateac. atrofia musculara de imobilitate
92. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre avantajele contractieiizotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. cresterea fortei + rezistentei muscularec. blocarea respiratiei in timpul efortului
93. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. redorileb. spasticitateac. atrofia de imobilizare
94. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. antrenarea coordonarii nervoasec. blocarea respiratiei in timpul efortului
95. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. retractura muscularab. spasticitateac. redorile
96. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca:a. nesolicitarea articulatieib. neantrenarea coordonarii nervoasec. antrenarea egala la toate unghiurile de miscare
97. Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. redorileb. spasticitateac. oboseala musculara
98. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia dinamica excentrica presupune :a. apropierea capetelor articulareb. departarea capetelor articularec. nu influenteaza pozitia capetelor articulare
99. Forta este calitatea fizica care permite :a. deplasarea in spatiu / mobilizarea unui segment in raport cu altulb. invingerea unei rezistente externe / stabilizarea parghiilor corpuluic. ambele variante.
100. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Contractia dinamica concentricapresupune:a. apropierea capetelor articulareb. departarea capetelor articularec. nu influenteaza pozitia capetelor articulare
101. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si:a. numarul de tendoane al muschiuluib. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
102. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si:a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. nu antreneaza coordonarea pentru activitati motorii complexe.
103. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si:a. numarul de tendoane al muschiuluib. orientarea fibrelor muscularec. numarul de unitati motorii active.
104. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre dezavantajele importanteale contractiei izometrice se numara si:a. nu influenteaza supletea articularab. durata scurta de tratamentc. faptul ca este mai putin obositoare.
105. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :
a. frecventa impulsurilor nervoaseb. orientarea fibrelor muscularec. numarul de tendoane al muschiului
106. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. antreneaza pentru contractii lente, cu raspuns intarziat
107. Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :a. numarul de tendoane al muschiuluib. sincronizarea activitatii unitatilor motorii activec. orientarea fibrelor musculare
108. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. derularea exercitiilor cu respiratia blocata
109. Recrutarea spatiala se refera la :a. diametrul de sectiune al muschiuluib. numarul de unitati motorii activec. frecventa impulsurilor nervoase
110. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importanteale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. cresterea tensiunii arteriale (mai ales diastolica – minima)c. faptul ca este mai putin obositoare
111. Sumatia temporala se refera la :a. diametrul de sectiune al muschiuluib. numarul de unitati motorii activec. frecventa impulsurilor nervoase
112. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. cresterea muncii cordului (ventriculului stang)
113. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament – include si :a. numarul de unitati motorii activeb. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
114. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractieiizometrice se numara :
a. antrenarea pentru coordonareb. conservarea supletei articularec. mai putin obositoare
115. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament – include si :a. frecventa impulsurilor nervoaseb. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
116. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractieiizometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. antrenarea pentru coordonarec. conservarea supletei articulare
117. Complexul factorilor neuronali – care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2saptamani de antrenament – include si :a. diametrul de sectiune al muschiuluib. orientarea fibrelor muscularec. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active
118. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractieiizometrice se numara si :a. cresterea rezistentei musculareb. antrenarea pentru coordonarec. conservarea supletei articulare
119. Contractia izometrica presupune:a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculareb. variatia lungimii fibrei muscularec. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare
120. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre avantajele contractieiizometrice se numara si :a. antrenarea pentru coordonareb. eficienta buna pentru cresterea de forta si hipertrofiec. conservarea supletei articulare
121. Contractia izotonica presupune:a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculareb. variatia lungimii fibrei muscularec. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare
122. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Timpul de utilizare a muschiului(prin contractie izometrica) la neantrenati nu poate depasi:a. 3-6 secundeb. 12 secundec. 30 secunde
123. In timpul contractiei izometrice, circulatia musculara este :
a. exageratab. diminuatac. suspendata
124. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Timpul de utilizare a muschiului(prin contractie izometrica) la antrenati nu poate depasi:a. 3-6 secundeb. 12 secundec. 30 secunde
125. Pentru declansarea “factorului intrinsec” contractia izometrica trebuie sa depaseasca :a. 20-30% din forta maximab. 60-70% din forta maximac. 50% din forta maxima
126. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Pentru declansarea “factoruluiintrinsec” contractia izometrica trebuie sa depaseasca :a. 20-30% din forta maximab. 60-70% din forta maximac. 50% din forta maxima
127. Timpul de utilizare a muschiului (prin contractie izometrica) la antrenati nu poate depasi:a. 3-6 secundeb. 12 secundec. 30 secunde
128. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : In timpul contractiei izometrice,circulatia musculara este :a. exageratab. diminuatac. suspendata
129. Timpul de utilizare a muschiului (prin contractie izometrica) la neantrenati nu poate depasi:a. 3-6 secundeb. 12 secundec. 30 secunde
130. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia izotonica presupune:a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculareb. variatia lungimii fibrei muscularec. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare
131. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :a. antrenarea pentru coordonareb. eficienta buna pentru cresterea de forta si hipertrofiec. conservarea supletei articulare
132. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Contractia izometrica presupune:a. variatia (cresterea) tensiunii interne a fibrei musculareb. variatia lungimii fibrei muscularec. variatia vitezei de contractie a fibrei musculare
133. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :a. cresterea rezistentei musculareb. antrenarea pentru coordonarec. conservarea supletei articulare
134. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :a. diametrul de sectiune al muschiuluib. orientarea fibrelor muscularec. sincronizarea activitatii unitatilor motorii active
135. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. antrenarea pentru coordonarec. conservarea supletei articulare
136. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :a. frecventa impulsurilor nervoaseb. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
137. Printre avantajele contractiei izometrice se numara si :a. antrenarea pentru coordonareb. conservarea supletei articularec. mai putin obositoare
138. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Complexul factorilor neuronali –care influenteaza cresterea fortei musculare in primele 2 saptamani de antrenament –include si :a. numarul de unitati motorii activeb. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
139. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. cresterea muncii cordului (ventriculului stang)
140. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Sumatia temporala se refera la :a. diametrul de sectiune al muschiuluib. numarul de unitati motorii activec. frecventa impulsurilor nervoase
141. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. cresterea tensiunii arteriale (mai ales diastolica – minima)c. faptul ca este mai putin obositoare
142. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Recrutarea spatiala se refera la :a. diametrul de sectiune al muschiului
b. numarul de unitati motorii activec. frecventa impulsurilor nervoase
143. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. derularea exercitiilor cu respiratia blocata
144. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de caredepinde forta musculara se numara si :a. numarul de tendoane al muschiuluib. sincronizarea activitatii unitatilor motorii activec. orientarea fibrelor musculare
145. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. antreneaza pentru contractii lente, cu raspuns intarziat
146. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :a. frecventa impulsurilor nervoaseb. orientarea fibrelor muscularec. numarul de tendoane al muschiului
147. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. nu influenteaza supletea articularab. durata scurta de tratamentc. faptul ca este mai putin obositoare
148. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :a. numarul de tendoane al muschiuluib. orientarea fibrelor muscularec. numarul de unitati motorii active
149. Dintre dezavantajele importante ale contractiei izometrice se numara si :a. durata scurta de tratamentb. faptul ca este mai putin obositoarec. nu antreneaza coordonarea pentru activitati motorii complexe
150. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Printre parametrii de care depinde forta musculara se numara si :a. numarul de tendoane al muschiuluib. diametrul de sectiune al muschiuluic. orientarea fibrelor musculare
151. Contractia dinamica concentrica presupune :a. apropierea capetelor articulareb. departarea capetelor articularec. nu influenteaza pozitia capetelor articulare
152. Forta este calitatea fizica care permite :a. deplasarea in spatiu / mobilizarea unui segment in raport cu altulb. invingerea unei rezistente externe / stabilizarea parghiilor corpuluic. ambele variante
153. Contractia dinamica excentrica presupune :a. apropierea capetelor articulareb. departarea capetelor articularec. nu influenteaza pozitia capetelor articulare
154. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. redorileb. spasticitateac. oboseala musculara
155. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. neantrenarea coordonarii nervoasec. antrenarea egala la toate unghiurile de miscare
156. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. retractura muscularab. spasticitateac. redorile
157. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. antrenarea coordonarii nervoasec. blocarea respiratiei in timpul efortului
158. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul muschiului care determina deficit de mobilitate se numara si :a. redorileb. spasticitateac. atrofia de imobilizare
159. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. cresterea fortei + rezistentei muscularec. blocarea respiratiei in timpul efortului
160. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelularticulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :a. mobilizarile articulare exagerateb. spasticitateac. atrofia musculara de imobilitate
161. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:
a. nesolicitarea articulatieib. cresterea fortei in viteza de miscarec. blocarea respiratiei in timpul efortului
162. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :a. atrofia musculara de imobilitateb. spasticitateac. ankilozele
163. Dintre avantajele contractiei izotonice se remarca si:a. nesolicitarea articulatieib. pastrarea / recastigarea imaginii motoriic. blocarea respiratiei in timpul efortului
164. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre cauzele de la nivelul articulatiei care determina deficit de mobilitate se numara si :a. atrofia musculara de imobilitateb. redorilec. spasticitatea
165. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :a. forta muscularab. excitabilitateac. sensibilitatea
166. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Indiferent de tehnica folosita pentru corectarea posturii si aliniamentului corpului, inainte de exercitiu :a. nu este nevoie de relaxareb. este nevoie de relaxarec. atitudinea este indiferenta
167. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :a. excitabilitateab. sensibilitateac. circulatia musculara
168. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele prin incoordonaredetermina tulburari grave ale stereotipurilor dinamice si :a. dispar greub. dispar repedec. nu dispar niciodata
169. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :a. excitabilitateab. metabolismul muscularc. sensibilitatea
170. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele prin incoordonare sunt datorate dereglarilor de :a. forta musculara
b. derulare cronologica a activitatilor muschilorc. oricare din variante
171. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :a. excitabilitateab. sensibilitateac. complexul factorilor neuronali
172. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dezechilibrele musculareimplicate in dezaliniere / deposturare determina :a. miscari normaleb. miscari alternativec. miscari viciate
173. Dintre factorii de care depinde rezistenta musculara se remarca si :a. excitabilitateab. sensibilitateac. starea generala
174. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Deposturarea sau dezalinierea determina :a. dezechilibre articulareb. dezechilibre osoasec. dezechilibre musculare
175. Cresterea rezistentei musculare se obtine prin exercitii dinamice cu rezistenta de :a. 15-40% din forta maximab. peste 50% din forta maximac. cu 60-70% din forta maxima
176. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Defectele posturale ale copilarieisi adolescentei determina la adult:a. afectiuni inflamatorii croniceb. afectiuni inflamatorii acutec. afectiuni degenerative ale aparatului locomotor
177. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. reeducarea mobilitatiic. hipertrofia musculara
178. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda de autocontrol mentalimaginative – ex. autotraining Schultz – este o metoda de relaxare de tip:a. psihologicb. fiziologicc. oriental
179. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. hipertrofia muscularac. reeducarea stabilitatii
180. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea de tip “central” este orelaxare de tip:a. psihologicb. fiziologicc. oriental
181. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. reeducarea mobilitatii controlateb. cresterea fortei muscularec. hipertrofia musculara
182. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda Parow presupune concentrarea subiectului pe :a. ritmul respirator nefortatb. ritmul respirator fortatc. ritmul cardiac
183. Controlul motor are 4 etape de baza dintre care si:a. cresterea fortei musculareb. hipertrofia muscularac. reeducarea abilitatii
184. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda Parow, care consta in mentinerea nemiscata a corpului in decubit dorsal, presupune sustinerea pozitiei :a. 20 minuteb. peste o orac. cateva minute
185. Dintre legile antrenamentului pentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. repetarea exercitiilor de cateva ori pe zib. necesitatea prealabila a hipertrofieic. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
186. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea intrinseca conformcurentului oriental este utilizata mai ales in scop :a. terapeuticb. de recuperarec. profilactic
187. Dintre legile antrenamentului pentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei muscularec. eliminarea oricarei contractii inutile
188. Relaxarea progresiva prin identificare kinestezica a contractiei in antiteza cu lipsa decontractie (relaxarea) este specifica curentului:a. fiziologicb. psihologicc. oriental
189. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei muscularec. eliminarea oricarei contractii inutile
190. Curentul fiziologic introdus de Jacobson este un tip de relaxare:a. intrinsecab. extrinsecac. indiferenta
191. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Dintre legile antrenamentuluipentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea intaririi perceptiei senzoriale corectec. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei musculare
192. Relaxarea prin metode de masaj, electroterapie, termoterapie este de tip:a. intrinsecb. extrinsecc. indiferent.
193. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa: Dintre legile antrenamentului pentru coordonare (Kottke) se remarca si:a. necesitatea prealabila a hipertrofieib. necesitatea prealabila a accelerarii circulatiei muscularec. necesitatea concentrarii pacientului – oboseala / plictiseala opresc antrenamentul
194. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea extrinseca este metoda in care subiectul este :a. activb. pasivc. indifferent
195. Dintre metodele de antrenament la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:a. dozarea buna a efortuluib. controlul perfect al functiei respiratoriic. este un exercitiu fiziologic cu automatism prestabilit
196. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea este un proces prin care un sistem scos din starea initiala :a. revine la aceasta stareb. revine la o alta starec. una dintre cele doua variante
197. Dintre metodele de antrenament la efort fizic dozat, mersul prezinta multiple avantaje, printre care:a. dozarea buna a efortuluib. controlul perfect al functiei respiratoriic. este simplu si pune in actiune grupe musculare mari
198. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Relaxarea este reprezentata de :a. inversul activitatii musculareb. inversul starii de tensiune nervoasac. ambele
199. In metodica sedintelor de antrenament la efort (Haskell) incalzirea /adaptarea dureaza :a. 30 minuteb. 6-15 minutec. 15-30 minute
200. Precizati care din formularile de mai sus nu este falsa : Metoda kinetologica se refera la un grup restras sau mai larg de exercitii fizice care au:a. diverse sensuri si un scop final unicb. un sens final unic si diverse scopuric. un sens si un scop final unic
201. Valgusul este:a. Miscare de lateralitate internab. Miscare de lateralitate externac. Miscare de sertar
202. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:a. Paralizia completa a muschiuluib. Miscare completa realizata impotriva gravitatieic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
203. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:a. Forta unui muschi normalb. Paralizie completa a muschiuluic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
204. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:a. Sterno-cleido-mastoidianulb. Trapezul fibre inferioarec. Deltoidul
205. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi
206. Flexia gatului este limitata de:a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefeib. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeic. Apropierea apofizelor spinoase
207. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi
208. Extensia gatului este limitata de:a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeib. Tensiunea ligamentuluigalbenc. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
209. Extensia gatului este realizata de:a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalb. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalc. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal
210. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
211. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
212. Flexia trunchiului este realizata de:a. Marele drept abdominalb. Marele dorsalc. Marele complex
213. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Asezat, bratele pe langa trunchib. Decubit dorsal, bratele incrucisatec. Decubit ventral, bratele pe langa corp
214. Rotatia trunchiului este realizata de:a. Marele drept abdominal, micul drept abdominalb. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominalc. Marele complex, micul complex
215. Extensia trunchiului este realizata de:a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spateluib. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsalc. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
216. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin
217. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin
218. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudineab. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitatac. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
219. Ridicarea bazinului este realizata de:a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsalb. Patratul lombar, sacro-lombarulc. Fesierul mare, pectineul
220. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit ventral sau decubit lateralb. Decubit dorsal sau ortostatismc. Ortostatism sau decubit lateral
221. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:a. Trapezb. Mare dorsalc. Dintat anterior
222. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat
223. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat
224. Ridicarea omoplatului este realizata de:a. Dintat anterior, mare dorsalb. Trapez fibre superioare, angularulc. Rotund mare, supraspinos
225. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat
226. Adductia omoplatului este realizata de:a. Trapez, mare rotund, mic rotundb. Trapez, mare romboid, mic romboidc. Trapez, mare rotund, mare romboid
227. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea trunchiului examinatoruluic. Greutatea membrului superior al examinatorului
228. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externab. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externac. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna
229. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:a. Trapez portiune inferioarab. Trapez portiune superioarac. Supraspinosul
230. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spateb. Decubit ventral, bratul in abductie 90ºc. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
231. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:a. Mare romboid, mic romboid, trapezb. Mare rotund, mic rotund, trapezc. Supraspinos, subspinos, subscapular
232. Flexia bratului este realizata de:a. Mare dorsal, trapezb. Trapez, anconeuc. Deltoid, coracobrahial
233. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal
234. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal
235. Extensia bratului este realizata de:a. Deltoid, coracobrahial, bicepsb. Mare dorsal, mare rotund, deltoidc. Mare rotund, triceps, subscapular
236. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit dorsalb. Decubit lateralc. Decubit ventral
237. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:a. Asezat
b. Decubit ventralc. Decubit dorsal
238. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:a. Mare dorsal, deltoidb. Supraspinos, deltoidc. Deltoid, subspinos
239. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:a. 0º - 180ºb. 0º - 45ºc. 0º - 90º
240. Abductia orizontala a bratului este realizata de:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Deltoid
241. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 95º
242. Adductia orizontala a bratului este realizata de:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Mare pectoral
243. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductieb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90ºc. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
244. Rotatia externa a bratului este realizata de:a. Subscapular, mare rotundb. Subscapular, mic rotundc. Subspinos, mic rotund
245. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 90º - 180º
246. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseib. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseic. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
247. Rotatia interna a bratului este realizata de:
a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotundb. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboidc. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
248. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 0º - 70º
249. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixatc. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
250. Flexia cotului este realizata de:a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinatorb. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinatorc. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
251. Extensia cotului este realizata de:a. Mare dorsal, mare rotundb. Triceps, anconeuc. Trapez, mare romboid
252. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:a. 145º-160º si 0ºb. 180 º si 0ºc. 120º si 0º
253. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexiec. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie
254. Supinatia antebratului este realizata de:a. Biceps brahial, scurt supinatorb. Coracobrahial, scurt supinatorc. Anconeu, scurt supinator
255. Pronatia antebratului este realizata de:a. Patrat pronator, mare pronatorb. Rotund pronator, patrat pronatorc. Rotund pronator, mare pronator
256. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:a. 0º - 90ºb. 0º - 120ºc. 0º - 50º
257. Flexia pumnului este realizata de:a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmarc. Cubitalul posterior, mic palmar
258. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a. Asezat, antebratul in supinatieb. Asezat, antebratul in pronatiec. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
259. Extensia pumnului este realizata de:a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anteriorb. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posteriorc. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
260. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 70ºc. 0º - 100º
261. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:a. 0º - 10ºb. 0º - 20ºc. 0º - 30º
262. Inclinatia radiala a pumnului masoara:a. 0º - 30ºb. 0º - 20ºc. 0º - 10º
263. Flexia soldului este realizata de:a. Ilio-psoasb. Fesier mijlociuc. Fesier mare
264. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 180ºb. 0º - 150ºc. 0º - 125º
265. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
266. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
267. Extensia soldului este realizata de:a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahialb. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
268. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensieb. Decubit dorsal, genunchiul in extensiec. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
269. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:a. 0º si 10º - 15ºb. 0º si 20ºc. 0º si 25º
270. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:a. Fesier mijlociub. Fesier micc. Fesier mare
271. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 100º
272. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
273. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
274. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:a. 45º si 0ºb. 90º si 0ºc. 100º si 0º
275. Adductia soldului este realizata de:a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept internb. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept internc. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
276. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25ºb. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
277. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
278. Rotatia externa a soldului este realizata de:a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier mareb. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier marec. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier mare
279. Rotatia interna a soldului masoara:a. 0º - 15ºb. 0º - 55ºc. 0º - 45º
280. Rotatia externa a soldului masoara:a. 0º - 15ºb. 0º - 55ºc. 0º - 45º
281. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:a. Decubit lateralb. Decubit dorsalc. Asezat, gambele atarnate
282. Rotatia interna a soldului este realizata de:a. Fesier mare, tensorul fasciei latab. Fesier mijlociu, tensorul fasciei latac. Fesier mic, tensorul fasciei lata
283. Flexia genunchiului este realizata de:a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinosb. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinosc. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
284. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 180ºb. 0º - 130ºc. 0º - 160º
285. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:a. 120º - 130º si 0ºb. 180º si 0ºc. 160º si 0º
286. Extensia genunchiului este realizata de:a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul externb. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul externc. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
287. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
288. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
289. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat
290. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
291. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 45ºb. 0º - 90ºc. 0º - 25º
292. Flexia plantara este realizata de:a. Gemeni, solear, tibial anteriorb. Gemeni, solear, tibial posteriorc. Gemeni, solear, lung extensor degete
293. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantarab. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si obosestec. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
294. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:a. Gambierul (tibialul) anteriorb. Gambierul (tibialul) posteriorc. Tibialul posterior
295. Inversia piciorului este realizata de:a. Tibialul posterior, lung extensor degeteb. Tibialul posterior, lung flexor degetec. Tibialul anterior, lung extensor degete
296. Inversia piciorului are o amplitudine de:a. 0º - 15ºb. 0º - 10ºc. 0º - 35º
297. Eversia piciorului este realizata de:a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateralb. Tibialul anterior, tibialul posteriorc. Gemenii, solearul
298. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:a. 0º - 25ºb. 0º - 15ºc. 0º - 300
299. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsuluib. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsuluic. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
300. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea gambei pacientuluic. Greutatea membrului superior al examinatorului
301. Metoda kinetologica se refera la un grup restras sau mai larg de exercitii fizice care au:a. diverse sensuri si un scop final unicb. un sens final unic si diverse scopuric. un sens si un scop final unic