2. Analizați drama calderoniană La vida es sueño (specia, tema/subiectul, compoziția, conflictul,sistemul de personaje, specificitatea, inovația, limbajul, poetica titlului, mesajul operei).

La vida es sueño este o opera a teatrului lui Pedro Calderón de la Barca lansata in anul 1635 care apartine miscarii literare- barocul.

Actiunea are loc in Plonia(Polonia era o tara necunoscuta, ceea ce avea o tangenta comuna cu trasaturile baroce).Dar de fapt locul concret al actiunii nu are importanta deoarece opera este o alegorie folosofica cu urmatoarea tematica “Ce este viata? Cum este omul si existenta?”.Ca specie literara lucrarea este o drama filosofica-religioasa.Viata e vis imagineaza povestea lui Segismundo, incarcerat de la nastere de propriul sau tata, regele Basilio, regele fictiv al Poloniei. Opera este structura in 3 hornade.Conflictele de baza abordate in opera sunt : lupta pentru putere, problema destinului, grija fata de stat( de fapt devotamentul fata de stat mai presus decit propriul copil), conflictul dintre stiinta si mistica,conflicul politico-social si moral, filosofia vietii in piesa( viata ca vis,joc,teatru). Segismundo, prinţul din Viaţa e vis (La vida es sueño), piesă de tinereţe a lui Calderón de la Barca, este din toate punctele de vedere un personaj baroc, ilustrând cel puţin două teme fundamentale: îndoiala transformată în condiţie existenţială şi conflictul dintre predestinare şi liberul arbitru. Naşterea reprezintă suprema vină a omului. În marele interval al barocului se trăieşte într-o atmosferă contradictorie, atât de departe de liniştea acordurilor perfecte, propuse de renascentişti. Tentaţiile vieţii, precum mărirea, puterea şi slava, sunt motive de dezamăgire, în contradicţie cu condiţia umană. Oamenii se nasc egali, ceea ce îi diferenţiază fiind iluzia grandorii.Personajele din opera sunt: Segismundo,Rosaura, Clotaldo(calator), Estrella(infanta),Clarin, Basilio (regele Poloniei) .Lucrarea continua pe un ton dramatic,dar nu este o tragedie, apartinind genului teatral propriu barocului,este o tragicomedie.In ea se amesteca tragicul cu comicul cu scopul de a atrage atentia publicului.Asa deci dupa moartea lui Lope , Calderon continua evolutia teatrului ,astfel in opera Viata e vis, se pot observa unele caracteristici ale acestei noi forme de comedie insituita inca de Lope de Vega.Mesajul operei este pus in evolutia luptei picaresti,toate personajele in esenta lor reprezinta un picaro, fiecare isi urmeaza scopurile sale materiale farea mustrare de constiinta. Poetica titlului La vida es sueño, este o trimitere la sensul general al vietii,viata este vis,visele vise ramin, atunci viata e nonvis, viata e vis.”En esta vida todo es verdad todo es mentira”.De fapt care este realitatea palpabila: viata sau visul.Iata intrebarile la care incearca sa raspunda pe tot parcursul piesei, printul Segismundo,tinara constiinta framintata de mari intrebari la care numai experienta cunoaste raspunsul. Segismundo este chinuit de problema vietii ca vis.

7. Argumentați constituirea teatrului baroc după Don Gil de las calzas verdes de Tirso de Molina.

Tirso de Molina(1579-1648) este unul dintre dramaturgii barocului literar si al Secolului de aur al culturii spaniole.Teatrului sau ii este specific adevarul personajelor si a caracterelor.Eroii sai au trasaturi aventuroase, in centrul operelor aflindu-se iubirea sub toate formele ei de manifestare.A ramas fidel lui Lope de Vega, diferentiindu-se prin analiza mai profunda a psihologiei peronajelor sale, in special a celor feminine.Don Gil de las calvaz verdes(1615) este o comedie de intriga scrisa de Tirso de Molina, in care cu un dinamism nemaipomenit se formeza cupluri, se schimba numele si chiar importanta sociala a personajelor,toti se mascheaza in Don Gil.Chiar daca este continuitorul lui Lope de Vega, acesta se indreapta mai mult spre complicarea schemei piesei, introducind in structura acesteia haosul.Eroii comediilor lui Tirso de Molina sunt capabili sa combine pasiunea, patima si mintea rece.In istoriile de dragoste ale lui Lope de Vega actiunile personajelor sunt nobile, iar la Tirso interesul este egoist.Astfel de fapt apare al doilea , dar si principalul, Don Gil creat de Doña Juana, care, dezamagita si abandonata

porneste spre Madrid pentru ca sa-si apere onoarea. Prin intermediul atributelor piesei sale ,Tirso introduce un nou tip de personaj devenit innovator deci sub aspectul caruia se va constitui teatrul baroc de tip nou dupa piesa sa Don Gil de las calzas verdes.Protagonista operei,Doña Juana demonstreza prototipul femeii care predomina in textele dramatice ale lui Tirso . Esenta caracterului ei se deosebeste prin minciuna “fals”.Indrazneata, smechera, vicleana , Doña Juana este caracterul opus al exemplului feminin pe care literatura si istoria o au ca model social propriu Secolului de Aur: cel al femeii supuse jugului familiar al carei destin este hotarit nu de propria sa vointa,acum femeia este picara(personajul de baza in teatrul nou constituit).Deghizarea femeii in barbat devine fenomenul care predomina in Secolul de Aur.Conform teatrului baroc constituit de Tirso de Molina in opera sa Don Gil de las calzas verdes ,actiunea in opera este haotica, toata opera fiind o fictiune iar Don Gil fiind un nume fictiv, inexistent;el este ireal, iar scopurile fiecarui personaj care actioneaza sub masca acestui nume sunt materiale(Don Gil este un personaj cumulativ).Intriga in piesa este mult mai complicata prin adaugarea personajului Don Gil sub acelasi nume.Statutul personajelor este imoral, nu corespunde eticii sociale.Limbajul rezulta din comportamentul fiecarui personaj, astfel fiind adaugate functiile fictionale ale limbajului,este incadrat intr-un alt redistru,care este artificial.Don Gil este numele unui personaj diluat, autorul scoate pantalonii in titlu (Don Gil - pantaloni verzi),astfel avint intentia de a evidentia un nume comun care il ia inderidere,facind o parodie pe seama acestuia, demontrind atribute baroce ca batjocorirea si ironia.Catre sfirsit fiecare personaj capata idealul care il urmeaza , aici avind loc jocul de interese.Tirso de Molina transmite o conceptie noua despre om, idealurile lui se diminueaza, scopurile ii sunt materiale, are loc degradarea idealului renascentin.