150

CARIA SIMPLA DENTARA: generalitati, semne clinice, diagnostic pozitiv si diferential,

evolutie, complicatii

1.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor carioase

fetele vestibulare si orale,in zonele de retentie maxima de la nivelul coletului dentar

fetele proximale -la nivelul punctului de contact; sub punctul de contact; deasupra punctului de contact

in santuri si fosete ocluzale, vestibulare sau orale ale molarilor si premolarilor; gropitele de pe fetele palatinale ale frontalilor superiori

2.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie

-carii evolutive;progresive:

1. cu evolutie rapida;acute;umede;mai frecvente la tineri,cu multa dentina alterata de culoare galbui-maro;de consistenta moale;de cele mai multe ori leziunile sunt dureroase

2. cu evolutie lenta de ani;luni;cronica;uscata;caracteristica varstei;cu evolutie asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara

-carii stagnante,inactive,stationare sau stabile,ce nu au evoluat datorita disparitiei zonei de retentie interdentara

3.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al tesuturilor dure dentare

-leziuni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator: superficiale; de adancime medie; profunde

-leziuni necavitate,la care demineralizarea e reversibila; fiind posibila remineralizarea

4.Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla

-prezenta modificarilor de culoare pe care le sesizeaza mai ales la nivelul dintilor frontali. Pete albe cretoase, coloratie cenusie ce transpare prin stratul de smalt subtiat prin evolutia procesului carios sau marmoratii galben-brune.

-durere la excitanti termici (rece) si chimici (dulce, acru, sarat) ce dispare odata cu indepartarea excitantului.(La dulce durerea se poate prelungi datorita stationarii hidratilor de carbon timp mai indelungat pe suprafata dentara.)

-durerea e provocata-NU EXISTA DURERE SPONTANA

-lipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor alimentare care prin fermentatie,vor determina aparitia halenei fetide

-sangerarea papilei interdentare care apare fie la periaj,fie in timpul masticatiei

-leziuni la nivelul mucoasei labiale, jugale, linguale, produse de marginile taioase ale cavitatii carioase

5.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla

Inspectia:

lipsa de substanta dura dentara mai mult sau mai putin intinsa (cavitate carioasa)

modificarea de culoare a unor suprafete dentare, de la alb cretos la brun-cenusiu (marmoratie)

uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate in dreptul dintelui ce prezinta o leziune carioasa extinsa, cu margini ascutite, ca urmare a fracturarii peretilor

papila interdentara tumefiata, rosie violacee, sangeranda la atingere cu sonda sau la utlizarea de catre pacient a mijloacelor uzuale sau suplimentare de igiena orala

Palparea:

prezenta dentinei alterate in interiorul cavitatii , consistenta acesteia dependenta de tipul de evolutie al procesului carios

sensibilitate la palpare cu sonda, mai importanta atunci cand procesul carios e profund si dependenta si de gradul de percepere al durerii, specific pacientului

pierderea de substanta dura dentara si intinderea in suprafata si profunzime a acesteia

camera pulpara e inchisa si nu exista semne clinice de suferinta pulpara

eventuale leziuni ale mucoasei jugale; linguale; labiale

papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu sonda

Teste complementare:

testele de vitalitate sunt + la intensitati ale curentului electic, identice cu cele ale unui dinte omolog/vecin sanatos

percutia in ax

ex radiologic pune in evidenta o radiotransparenta care nu are comunicare cu cea a camerei pulpare

semnul firului de matase: scamosarea la trecerea sa prin spatiul interdentar, in contact cu suprafetele neregulata ale smaltului cariat

forajul explorator: prezenta sensibilitatii dureroase ca urmare a actiunii intrumentarului rotativ pe peretele pulpar al leziunii carioase

6.Diagnosticul pozitiv al cariei simple

durere provocata de excitanti fizici,chimici care dispare odata cu excitantul

modificare de culoare (pata alba cretoasa,marmoratie)

pierdere de substanta dura dentara

prezenta dentinei alterate

sensibilitate la palpare cu sonda pe peretele pulpar sau parapulpar

camera pulpara inchisa

teste de vitalitate +

percutia in ax

7.Diagnosticul diferential al cariei simple

-leziuni cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie necarioasa

Leziunile de uzura dentara (atritie; eroziuni; abraziune)

Anomalii dentare de dezvoltare (leziuni distrofice)

Leziuni traumatice in smalt si dentina fara deschiderea camerei pulpare

-modificari de culoare ale dintilor

1. natura endogena: tetraciclinice; fluoroze; traumatice; senescenta; hemoragice; boli generale

2. natura exogena: nicotinice; bacterii cromogene; pigmenti alimentari

-hiperestezie dentinara la care durerea e mult mai importanta, caracter afectiv deosebit, prezenta la palparea zonelor afectate sau la masticatie,periaj

-pulpitele cronice inchise propriu-zise la care pulpa dentara prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate, prin compararea cu cea a dintilor vecini sau omologi sanatosi si prezinta in antecedente pusee dureroase acute

-hiperemia preinflamatorie in care e prezenta pierderea de substanta dura dentara si toate semnele de carie simpla, iar durerea provocata dureaza mai mult (10-15 min dupa indep excitantului)

-gangrena pulpara la care testele de vitatlitate sunt -; procesul carios e profund si camera pulpara e deschisa

-parodontitele apicale cronice ca au aceleasi caracteristici ca si gangrena simpla ,in plus exista semne radiologice de afectare a parodontiului apical

8. Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase situate la nivelul santurilor si fosetelor

-leziuni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator: superficiale; de adancime medie; profunde

-leziuni necavitate,la care demineralizarea e reversibila; fiind posibila remineralizarea

******Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase necavitare

-la un examen cilnic minutios se observa o usoara modificare de transluciditate a smaltului, evidenta dupa o uscare prelungita a suprafetei dentare. Corespunde absentei demineralizarii smaltului sau e o demineralizare de inceput. Suprafata dentara e aparent sanatoasa si examenul radiologic nu pune in evidenta nici o modificare

-intr-un stadiu mai avansat se observa prezenta opacitatii si/sau colorarii suprafetei,usor de evidentiat pe dintele uscat: opac,alb,dur si lucios la o carie cu evolutie rapida si galben-bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara.

-culoarea alba-opaca evidenta pe un dinte uscat :

existenta unei demineralizari in externa a smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed ;

demineralizarea a depasit externa a smaltului, fiind prezenta in interna a acestuia si eventual in dentina.

-leziunile sunt greu de observat: santul sau foseta pot aparea intacte; dar structura lor histologica e alterata. Pt acest tip de leziune, palparea cu sonda nu e indicata pt ca ar putea agrava leziunea.

-radiografia poate arata o radiotransparenta minima vizibila in smalt si pt dg e necesara urmarirea radiologica efectuata la intervale de 3-12 zile.

******Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase cavitare

-intr-un stradiu mai evoluat apare o leziune microcavitara de suprafata, situata in zonele de smalt opac sau colorat, asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiacente demineralizate si alterate, care e prezenta in 1/3 externa a dentinei. In dentina se remarca o reactie scleroasa caracterizata prin prezenta unei hipermineralizari a dentinei corespunzatoare leziunii de la nivelul smaltului si o apozitie de dentina de iritatie la nivelul tesutului pulpar. Largirea leziunii dentinare e sensibil egala cu cea a leziunii din smalt.

-radiotransparenta in 1/3 medie a smaltului

leziune cavitara de talie medie in dentina fara subminarea cuspizilor, cu expunerea directa a suprafetei dentinare. Dentina alterata e prezenta si poate fi palpata cu sonda>Demineralizarea intereseaza 1/3 medie a dentinei si e vizibil radiologic

leziune cavitara pana in 1/3 pofunda a dentinei si poate submina partial cuspizii: lipsa de substanta dura si prezenta dentinei alterate evidenta, radiotransparenta in zona circumpulpara a dentinei

leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala a cuspizilor. Netratata , evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei pulpare

9. Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase situate pe suprafetele proximale

greu de diagnosticat datorita contactului cu dintele vecin care limiteaza accesul la inspectia zonei respective, motiv pt care leziunile se descopera mai tarziu, cand procesul carios a depasit smaltul si a atins dentina situatie in care poate apare modificarea de culoare a crestei marginale corespunzatoare.

Pt examinarea atenta a acestor zone e necesara separarea dintilor prin diferite metode (separatori elastici)=> spatiu de 1 mm, ce va permite vizualizarea zonei dar aplicarea cere timp (1 sapt).

la dintii frontali se evidentiaza prin inspectie sau diafanoscopie, observandu-se modificarea de culoare ce transpare prin stratul subtire de smalt

leziunile proximale la pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta, demineralizarile de la nivelul smaltului pot suferi un proces de stagnare ce determina transformarea lor in leziuni inactive. Clinic, apar ca pete usor decolorate sau maronii, dure frecvent intalnite la dintii ce au pierdut contactul cu dintele vecin. Cand procesul evolueaza sub punctul de contact e mai usor pus in evidenta, vizibil la palpare.

examenul radiologic da leziuni cu subestimarea importantei: examene seriate la 3-12 lui cu identificarea cantitativa si calitativa a deminaralizarilor si estimarea vitezei de progresie a cariei.

10. Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase situate in 1/3 cervicala

usor de pus in evidenta prin inspectie

leziunile de demineralizare pete albe, cretoase, mate

leziuni cavitare (diferite grade, cu/fara afectarii dentinei)

consistenta si culoarea tesuturilor afectate, se pot aprecia cu usurinta la un examen clinic obisnuit

11. Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase situate la nivel radicular

Leziune superficiala, cu mai putin de 2 mm adancime, uneori necavitara, neteda, moale, modificata de culoare, caracterizata prin distructia cementului si penetrarea dentinei.

forma incipienta necavitara - are o suprafata neteda ce nu prezinta cavitate palpabila cu sonda dentara dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-deschis

forma cavitara superficiala-suprafata cementului e moale, neregulata, opaca si la palpare cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de 0.5 mm. Prezinta o culoare variabila, pana la maro inchis.

Cavitate de adancime medie suprafata moale evidentiata, palpabila, cu adancime mai mare de 0.5 mm, fara semne de suferinta pulpara.

cavitate profunda-cu implicatia pulpei dentare radiculare,cu o coloratie variabila de la galbui la maro-inchis.

-leziunile pot fi :

Active - orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau maro-deschis, acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale.

Inactive - orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana la negru, cu suprafata neteda, lucioasa, dura la palparea efectuata cu presiune moderata

-pot fi leziuni primare sau secundare

-intinderea leziunilor active cavitare e mai mare in suprafata decat in profunzime si mai mult orizontal decat vertical

12.Evolutia si complicatiile cariei dentare simple

Evolutia proceselor carioase e favorabila daca ele sunt tratate in timp util astfel sau pot determina complicatii in cazul in care nu beneficiaza de tratament.

Complicatiile pot fi:

1.Imediate

inflamatii pulpare cronice si acute

gangrena pulpara simpla si complicata (acuta sau cronica)

2.Tardive extractia dentara ce au drept consecinta:

edentatii mai mult sau mai putin extinse

tulburari :functionale; masticatorii; fizionomice; de fonatie; de ocluzie; de intretinere

repercursiuni asupa starii de sanatate genereala (tulburari digestive in principal)

3.La distanta

pot deveni focare de infectie cu punct de plecare dentar in unele forme ale bolii de focar,manifestate clinic.

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR IN OTR

13.Prezentati avantajele izolarii campului operator

1.Camp operator curat si uscat, eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si lichid gingival

2.Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si pentru asistenta

3.Obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate

4.Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului, evitand complicatiile suportate de pacient si consecintele legale care s-ar rasfrange asupra medicului.

5.Eficienta crescuta a actului operator, a manoperelor terapeutice.

Izolarea campului implica 3 elemente conceptuale:

-controlul umiditatii

-indepartarea partilor moi si acces corespunzator

-prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii

14.Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului operator

Aspiratorul de saliva de debit mare

Aspiratorul de saliva uzual

Rulouri,comprese,bureti absorbanti

Snururile de retractie gingivala

Scuturile protectoare pentru istmul faringian si regiunea jugala.

Automatonul

Cleme dentare

ultimele 3 sunt dispozitive auxiliare care faciliteaza absorbtia si indepartarea partilor moi

15.Aspiratorul de debit mare

cand se foloseste turbina, apa pulverizata, jetul de aer si fragmentele de lucru pot fi usor aspirate cu aspiratorul de debit mare.

aspiratoarele uzuale indeparteaza lichidul lent si au capacitatea foarte redusa de a indeparta particulele solide

un aspirator de debit mare poate prelua 0.5 L apa in 2 sec si are capacitatea de a indeparta 75-95% din apa imprastiata de turbina si spray si de 100% a particulelor mici solide (pulbere) rezultate din tratamentul asupra dintelui

se plaseaza distal de zona de lucru

Avantaje: (spray de aer/apa, aspirator cu debit mare)

1.resturile de substanta dentara, materiale dentare sunt indepartate eficient din campul aspiratiei

2.nu se produce deshidratarea tesuturilor

3.campul operator irigat ofera acces si vizibilitate mai buna

4.chiar fara anestezie, durerea resimtita de pacient e mai redusa (nu se produce supraincalzirea dintelui)

5.manoperele terapeutice devin mai eficiente deoarece se elimina pauzele pentru clatit

6.fragmente si pulberea metalica rezultate prin actiunea intrumentului abraziv pot fi preluate in totalitate si eventual recuperate

7.se realizeaza mai usor manoperele terapeutice de cadran

16.Aspiratorul de saliva uzual

El poate indeparta saliva din planseul bucal. Se foloseste in asociere cu absorbante de tip:rulou;comprese;diga.

dispozitiv compus dintr-o canula metalica sau plastic, un tub subtire de cauciuc in care se introduce canula si care cu captul celalalt e anexat la conducta de apa .Cand se deschide robinetul se creeaza un vid necesar aspirarii si derivarii acestora la scurgerea aparatului

varf neted, rotunjit, neiritant

utilizate frecvente: canulele de unica folosinta cu varf din plastic si tija deformabila, ce se modeleaza digital,a.I. orificiile varfului canulei sa nu fie astupate de partile moi sublinguale.

SVEDOPTER: aspirator si departator de limba simultan (conceput special pentru a preveni astuparea orificiilor)

17.Elementele absorbante principale si cele accesorii

Mijolace absorbante:

Aspiratorul de saliva de debit mare;uzual

Rulouri,comprese,bureti absorbanti

Snurul de retractie gingivala sau firul,filamentul interdentar

Mijloace izolante:

Scuturi protectoare pentru istmul faringian.

automatonul;

cleme

diga

Scutul, automatonul, clema dentara sunt dispozitive auxiliare care sunt modalitati de trecere catre mijloacele izolante pr-zise.

18.Scuturile protectoare pentru istmul faringian

indicate pentru a preveni aspirarea sau inghitirea instrumentarului mic, atunci cand nu se lucreaza cu diga, ci cu dispozitive absorbante. Util cand se lucreaza la dintii laterali, in special maxilari.

o compresa de tifon de 5x5 cm , desfacuta si plasata pe fata dorsala a limbii, catre partea posterioara a CB, poate constitui un astfel de dispozitiv, cand nu sunt disponibile cele prefabricate.

19.Automatonul

dispozitiv cu care izolam de saliva o hemiarcada sau arcul frontal inferior, cu ajutorul rulourilor de vata de marime adecvata, pe care le mentinem in fundurile de sac paralingual si vestibular, totodata indepartand de arcada dentara limba si obrazul.

dispozitiv extrabucal si unul intrabucal.

Dispozitivul extabucal e alcatuit dintr-o placuta ce se sprijina sub barbie actionata de un arc ce culiseaza pe o tija verticala. Pe aceasta tija exista un sant de fixare a dispozitivului intrabucal

dispozitivul intrabucal e de 3 feluri: pentru partea dreapta, partea stanga si regiunea frontala. Se compune dintr-o pelota cu brate inegale, bratul mai ingust fiind plasat in vestibul, iar cel lat sublingual.

20.Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare

Automaton

Clemele Harward - utilizate numai la mandibula ca si automatonul, sunt cleme de diga modificate ,in sensul de a putea mentine cate un rulou de vata in santul paralingual si vestibula, fixandu-se pe cate un dinte vecin situat posterior de campul operator.

Clemele Haller -utilizabile la maxilar, ca si la mandibula, se compun dintr-un inel ce se fixeaza pe un dinte vecin cu cel pe care intervenim. De la inel pornesc 2 brate,unul V si unul O ,prevazute cu butoni. Bratele fixeaza rulourile de vata, iar de butoni se fixeaza inelele de cauciuc care comprima filamentele de vata si papilele interdentare, indepartandu-le de campul operator, pe care il izoleaza de secretiile pungii si de sangerarea gingivala

Clemele se folosesc pentru fixarea si mentinerea accesoriilor absorbante.

21.Avantajele izolarii campului operator folosind diga

1. permite mentinerea unui camp operator perfect izolat, curat si uscat, eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal/gingival

2. elimina orice interpunere sau contact cu campul operator, prin indepartarea si mentinerea in aceasta pozitie a buzelor, obrajilor si limbii. Indepartarea partilor moi, ofera accesul si vizibilitatea optima, juxta sau subgingival prin indepartarea inculsiv a marginilor gingivale libere. (Folia inchisa la culoare = fundal intunecat,NU reflecta lumina pe care campul operator contrasteaza dand vizibilitate buna)

3. odata instalata, nu necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii

4. permite obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate (prevenirea contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal, in timpul inserarii si modelarii materialelor de restaurare sau in timpul profilaxiei locale cu compusi florurati)

5. protectie corespunzatoare a pacientului si a medicului. Diga protejeaza pacientul impotriva aspirarii sau inghitirii instrumentelor mici sau a fragmentelor si resturilor rezultate prin manopere terapeutice. Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate si indepartate. Aplicarea corecta protejeaza partile moi de substante medicamentoase, iritante , caustice, cu gust neplacut. Elimina sau reduce impactul initial in cazul deraparii instrumentelor rotative sau manuale. Operatorul e protejat de contaminarea din mediul bucal

6. eficienta crescuta a actului terapeutic prin linistea operatorie pe care o confera. Se elimina timpul oferit pacientului pentru clatit si scuipat, e descurajata tendinta multor pacienti la conversatii inutile, deschiderea constanta ca amplitudine a cavitatii bucale, mai usor de rezolvat manoperele multiple la mai multi dinti, pana la toti dintii pe o hemiarcada

22.Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga

1.timpul suplimentar afectat aplicarii

2.obiectiile pacientului privind disconfortul produs de manoperele de aplicare

-pot fi eliminate sau reduse folosind o tehnica simplificata de aplicare

-aplicarea completa nu necesita mai mult de 3-5 min, interval ce confera instalarea anesteziei

-limitari:

dinti insuficient erupti,ce nu permit mentinerea clemelor

M3,in unele cazuri

Dinti in malpozitii accentuate

Ocazional, pacientii asmatici; cei cu probleme cu respiratia nazala (respiratori orali) nu tolereaza diga

Pacientii cu probleme psihice,rar

23.Componentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului operator cu diga

Principale:

Folia de cauciuc

Ramele de intindere: -tip Young / -tip Star Light; VISI Frame / - tip Nygard-Ostbu / -tip Saveur

Clemele de diga

Accesorii:

Perforatorul

Pensa

Servetele de hartie absorbanta preformate

Lubrifiant

Acesorii de ancoraj

24.Folia de diga confectionata dintr-un cauciuc special, mentinut in conditii de intuneric si rece (la frigider) pentru a nu imbatrani prematur

livrate in patrate preformate de 12,5/12,5 cm si 15/15 cm sau sub forma de rulou cu l=12,5 sau 15 cm din care se taie dimensiunea necesara

mai sunt si folii gata ambalate, sterilizate in plicuri individuale

grosimea:

subtire 0,15;

medie 0,20;

groasa 0,25 ;

extragroasa 0,30 ;

special groasa 0,35 mm

foliile subtiri trec mai usor prin spatiile interdentaren dar se si rup mai usor

foliile groase mai eficiente pentru retractia partilor moi, mai rezistente la rupere, dar tensioneaza clemele de fixare ducand la dislocarea lor

utilizarea foliilor cu grosime medie, cu elasticitate optima pt etansarea inchiderii la colet

culori deschise si inchise (roz; galben; verde; gri; albastru) - se prefera culoriile inchise pentru constrastul de fundal

au o fata lucioasa si una mata,cea mata se pune pe exterior.

25.Ramele de diga

au rolul de a pozitiona si mentine marginile foliei.

A) in forma de U-tip YOUNG: cea mai raspandita, dezavantaj:fabricata din metal (radioopaca),interfera imaginiile radiologice

B) in forma de U-tip STAR Light VISI Frame:din plastic,radiotransparenta

C) tip NYGARD OSTBY - contur inchis, poligonal si e confectionata din material plastic radiotransparent

D) tip SAVEUR - rama articulata din plastic ,o balama centrala permite ramei sa se plieze (acces mai usor in zona de lucru, facilitand realizarea de radiografii, administrarea de doze aditionale de anestezic si evacuarea de lichide terapeutice ce au ajuns accidental in cavitatea bucala)

26.Clemele de diga: Descriere generala

ancoreaza folia de diga si o mentin fixa in jurul dintelui, fortand in acelasi timp retractia marginii gingivala

formata din 2 brate, care se plaseaza pe fetele opuse ale coroanei, V si O intre convexitatea maxima coronara si marginea gingivala. Bratele sunt unite printr-un arc de otel care inconjoara coroana dintelui peste fata ocluzala sau marginea incizala si mentine, prin forta sa elastica, cele 2 brate aplicate strans in jurul coroanei

se termina prin 4 pinteni, ce asigura contactul in 4 puncte cu dintele, prevenind astfel rasturnarea clemei. Pintenii pot fi indreptati spre gingival, utile pt dintii partial erupti sau retractie gingivala suplimentara.

bratele nu trebuie sa depaseasca limita meziala si distala a fetelor V si O deoarece: vor interfera pozitia penelor; se traumatizeaza marginea gingivala si sangereaza; nu se obtine etanseitate

pot prezenta sau nu aripioare (prelungiri laterale ale bratelor, ce realizeaza retractia suplimentara a marginii gingivale si permit fixarea foliei inainte de plasarea acesteia pe dintele respectiv); dezavantaj: prezenta lor poate incomoda aplicarea benzilor de matrice, penelor si portmatricelor

la restaurarile coronare se prefera clemele FARA aripioare, iar endodontic CU aripioare

27.Seturi minimale de cleme de diga. ( cele mai uzuale )-in sistem Ivory

IVORY Nr 0- I si C (izolari multiple)

IVORY Nr 1- PmIVORY Nr 9- I si C (izolare unica)

IVORY Nr 14- M, dinti partiali erupti sau cu distructii coronare mari

IVORY Nr 26-M cu talie mare

28.Componentele accesorii ( echipamentul auxiliar ) utilizate pentru realizarea izolarii campului operator cu diga

1.Perforatorul sau clestele de perforat folia: cel mai utilizat e AINSWORTH

- orificii de dimensiuni diferite, corespunzatoare dintelui pe care dorim sa il izolam

-prezinta un platou rotativ, cu 5 sau 6 dimensiuni de orificiu (foliile de grosime medie)

1-I inf

2-I sup si C

3-Pm4-M sup

5-M inf

6-dintii cu V anormal, dinti situati cel mai posterior in izolare

2.Pensa de aplicare a clemelor: Stokes

3.Servetele de hartie absorbanta preformata: se plaseaza intre folia de cauciuc si tegumentul pacientului:

preveni reactiile alergice la folie

Absoarbe transpiratia

Absoarbe saliva scursa pe la comisura

Amortizeaza actiunea de instalare a digii

Ofera posibilitatea de stergere a buzelor dupa indepartarea foliei

Ofera confortul pacientului

4.Lubrifiant: hidrosolubil; pt a facilita inserarea foliei prin spatiile interdentare

5.Accesorii de ancoraj:

firul de bumbac;

inele de cauciuc (benzi subtiri de cauciuc);

pene interdentare

29.Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta

distanta dintre orificii e reprezentata de distanta de la centrul suprafetei ocluzale a primului dinte de izolat pana la centrul suprafetei ocluzale a celuilalt dinte de izolat , aproximativ 6,3mm

distanta dintre orificii e prea mare, folia se va increti intre dinti si va impiedica manoperele terapeutice

distanta e prea mica, folia va sta tensionata exagerat, se va tractiona in zona de colet, nerealizand etansare si se poate rupe.

!!!in tratamentul leziunilor coronare, izolarea prin diga trebuie sa cuprinda minim 3 dinti (dintele de lucru si 2 dinti vecini).

in tratamentele endodontice doar dintele de lucru, cu exceptia radacinilor neretentive, cand se izoleaza si alti dinti

restaurari coronare la niv I si C (FM) - toti dintii de la Pm1 dr pana la P2 stg, cleme doar la niv P.

restaurari coronare la niv C - M1 de pe hemicarcada in lucru pana la IC opus

restaurari coronare in zona laterala - ultimul dinte posterior pana la IC opus

la maxilar, primul orificiu creat e pt IC, la mandibula pt dintele cel mai distal care primeste clema

orificiile se fac dupa un sablon, functie de grosime (diametru mai mic la foliile subtiri sau mai mare la cele groase)

30.Care sunt tehnicile de aplicare a izolarii cu diga

1.metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei

2.metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie

3.metoda aplicarii initiale a foliei , urmata de clema

31.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei; enumerati avantajele si dezavantajele metodei

METODA 1: aplicarea foliei si a clemei simultan

1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

2. verificarea cu ajutorul firului de ata a spatiului interdentar, ca sa nu rupa folia (margini ascutite,rest de tartru)

3. perforarea foliei si intinderea ei pe rama

4. lubrifierea foliei in zona orificiului pentru a facilita insertia

5. alegerea clemei potrivite, fixarea in pensa si verificarea adaptarii pe dinte

6. indepartarea clemei si fixarea pe folia de cauciuc

7. aplicarea servetelului preformat pe fata pacientului

8. plasarea clemei spre gingival, dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu ajutorul pensei de aplicare a clemei - mai intai bratul oral apoi bratul vestibular. Daca pacientul acuza discomfort, se poate face anestezie locala, oricum senzatia de presiune dispare la 1-2 min de la aplicare

9. eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clemei pentru a permite foliei sa se stranga in jurul coletului dintelui

10. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste un fir de ata interdentar, pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala

11. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama

12. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta

Avantaje

cea mai usoara si comoda aplicare a digii, in cazuri obisnuite

daca clema se elibereaza si scapa in orice mom al aplicarii, ea e tinuta aplicata de folie

nu necesita ajutorul unui asistent

Dezavantaje

nu permite vizualizara directa a dintelui si a zonei adiacente ,in timpul aplicarii

tensiunea produsa de elasticitatea foliei actioneaza in directia opusa celei de plasare a clemei

32.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie, enumerati avantajele si dezavantajele metodei

METODA 2: aplicarea clemei in jurul dintelui, urmata de aplicarea foliei de cauciuc

1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

2. alegerea clemei potrivite pentru dintele respectiv

3. plasarea clemei pe dinte, dincolo de convexitatea maxima a coroanei. Obligatoriu sa se potriveasca bine pentru a preveni dislocarea si inghitirea clemei

4. se trece folia, perforata si tensionata pe rama peste clema

5. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste un fir de ata interdentar, pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala

6. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama

7. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta

Avantaje

permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente in timpul plasarii clemei

metoda cea mai eficienta de plasare a digii, cand sunt dificultati in asigurarea securitatii fixarii clemei

Dezavantaje

este dificil de plasat folia peste clema, fara aplicarea unei tensiuni asupra ei, tensiune ce poate disloca clema

practic imposibila tensionare foliei si tractionarea ei peste clema cea mai mare (ivory 9)

33.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema; enumerati avantajele si dezavantajele metodei

METODA 3: aplicarea foliei, in tensiune, peste dinte, urmata de aplicarea clemei

1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

2. alegerea clemei si verificarea fixarii ei pe dinte

3. se perforeaza folia de cauciuc, se fixeaza pe rama si se tensioneaza orificiul din folie, astfel aceasta sa treaca de-a lungul dintelui ce trebuie tratat. Se foloseste un fir de ata interdentar

4. dupa ce s-a tractionat de folie, se plaseaza clema imediat

5. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste un fir de ata interdentar, pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala

6. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama

7. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta

Avantaje

exista putine posibilitati de dizlocare a clemei in timpul sau dupa plasarea ei

permite vizualizarea directa a dintelui si a gingiei adiacente

Dezavantaje

necesara participarea unui ajutor pentru a tine folia si rama in special pentru aplicarea la molari

34.Erori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga

1. Orificii perforate excentric in raport cu pozitiile normale pot conduce la plasarea gresita a digii in raport cu deschiderea cavitatii bucale si fragmente sau corpuri straine pot fi inghitite sau aspirate de pacient. Plasarea foliei in pozitie mult superioara (orificii plasate jos pe folie) duc la astuparea pasajului nazal aerian. Se va rula marginea superioara a foliei sub piramida nazala

2. Distanta nepotrivita intre orificii:

-distanta prea mica: folia va fi prea tensionata si nu va izola perfect la nivel cervical; tendinta de rupere

-distanta prea mare: septuri ce se vor plia interdentar; acces proximal incomodat; retractie gingivala deficitara

3. Diametrul incorect al orificiilor

-diametru mai mic-orificii tensionate ce vor fi indepartate de dinte

-diametru mai mare-folie pliata in jurul dintelui incomodand accesul

4. Utilizarea de cleme proprii

-mai mica-supraincarcarea arcului-imposibilitatea izolarii corecte sau ruperea arcului

-instabila-se misca si nu tine etansarea;lezeaza marginea gingivala

-mai mare-lezarea partilor moi;impiedicarea aplicarii penei

5. Nu se inlocuieste, la momentul necesar, o diga uzata sau cu defecte. Daca folia se rupe sau se deterioreaza in timpul aplicarii, sau ulterior in timpul tratamentului, singura atitudine corecta este inlocuirea ei imediata. In timp ce pacientul tine gura deschissa si aspiratorul este prezent, se poate plasa rapid o noua folie in pozitie, fara contaminare, sau cu contaminare minima cu saliva. Dezavantajul inlocuirii foliei sau clemei, cu imperfectiuni, este preferabila penetrarii permanente a salivei, continuand tratamentul fara diga.

PRINCIPII GENERALE IN TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE DENTARE: etape si timpi de lucru,

tehnici de restaurare

35.Care este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara, in raport cu evolutia leziunilor carioase

Profilaxie/preventie: reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase

Tratamentul leziunilor carioase instalate: dependent de gradul de evolutie si de extinderea procesului carios

Leziunile carioase:

Necavitare (incipiente-reversibile)

1. fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic clinic

2. necesita modalitati de cariodetectie (teste diagnostice) adecvate

3. abordare terapeutica neconventionala (ne sau minim invaziva)

cavitare (ireversibile)

1. lipsa de substanta dura dentara (defect)cu extinderea si profunzimea variabila: superficiale; medii; profunde

2. abordare terapeutica operatorie conventionala (invaziva)

36.Care sunt fazele tratamentului conventional ( clasic ) al cariei simple dentare si ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze

1.Faza de tratament chirurgical = prepararea cavitatii

realizeaza eliminarea t.dure dentare alterate (modif ireversibil) prin exereza (excizie chirurgicala)

lipsa de substanta rezultata e preparata sub o anumita forma (cavitate)

2. Faza de tratament medicamentos = tratamentul plagii dentinare

Plaga dentinara = suprafata denudata in urma exerezei, e expusa actiunii factorilor patogeni

Se urmareste realizarea in mod adecvat a protectiei dentino-pulpare prin ''tratamentul plagii dentinare''

3. Faza de tratament restaurator

Refacerea morfologiei coronare si functiilor afectate

Prin tehnici

directe (obturatii coronare);

semidirecte;

indirecte (inlay; onlay; fatete)

37.Ce reguli impun principiile generale clasice ( conventionale ) de preparare a cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilorReguli:

1. efectuarea unor manopere instrumentate bazate pe reguli fizice (predominant mecanice)

2. modificarea partiala a morfologiei coronare

3. realizarea conditiilor optime necesare pentru restaurarea morfo-functionala finala

Obiectivele prepararii cavitatilor:

1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu menajarea si protejarea corespunzatoare a organului pulpar

2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare restante, dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului carios initial (carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea restaurarii (caria II marginala)

3. conformarea si dimensionarea preparatiei, a.i. fortele normale functionale sa nu produca fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare coronara sau dizlocarea restaurarii

4. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale pana la finalizarea tratamentului

38.Care este definitia data de BLACK etapei de preparare a cavitatii si care sunt principiile ( regulile ) lui BLACK pentru prepararea cavitatilor prin tehnici clasice ( conventionale )

Definitia etapei de lucru: ''prin prepararea cavitatii se intelege acea succesiune de manopere instrumentale folosite pentru a indeparta leziuile produse de carie, lasand portiunea restanta a dintelui in cea mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala coronara, asigurand rezistenta acestei restaurari si impiedicand reaparitia procesului carios pe acea suprafata dentara.''

Principiile lui BLACK pentru prepararea cavitatilor:

1.crearea formei de contur

2.crearea formei de rezistenta

3.crearea formei de retentie

4.crearea formei de facilitare a accesului

5.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante

6.finisarea marginilor de smalt

7.curatarea cavitatii

Se obtin astfel niste cavitati cu forme geometrice riguroase prestabilite (pereti, unghiuri interne, margini externe): preparatii tip ''cutie'' sau ''caseta''.

Aceste principii au fost enuntate pentru obturatiile cu materiale neaderente (amalgam de Ag, ciment silicat), aurificatii, incrustatii metalice turnate.

39.Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, dupa scoala si autorii clasici romani

1.deschiderea procesului carios (include si usurarea sau crearea accesului)

2.exereza dentinei alterate

3.realizarea extensiei preventive

4.asigurarea retentiei

5.asigurarea rezistentei

6.finisarea marginilor de smalt

7.toatela finala

Clinic, sunt grupate in 3 etape de lucru:

deschiderea procesului carios

exereza dentinei alterate

prepararea pr-zisa a cavitatii

40.Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor,sistematizate dupa scoala si autorii moderni actualScoli si autori moderni actuali americani: 2 etape cu 9 timpi

A.etapa initiala de realizare a preparatiei

1.stabilirea formei de contur si a profunzimii initiale

2.realizarea formei primare de rezistenta

3.realizarea formei primare de retentie

4.realizarea formeide convenienta-cea mai convenabila in raport cu morfologia dintelui

B.Etapa finala de realizare a preparatiei coronare

5.Indepartarea dentinei alterate restante+urmele de material vechi restant

6.Protectie dentino-pulpara (functie de indicatia clinica)

7.Realizarea formei II de rezistenta si retentie

8.Proceduri pentru finisarea peretilor si a marginilor externe

9.Proceduri finale: curatarea preparatiei si controlul calitatii manoperelor

41.Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp (etapa) de lucru dupa principiile (regulile) de preparare a cavitatilor conventionale conform sistematizarii scolii clasice romanesti

obiectivele aplicarii regulilor de preparare enuntate de scoala clasica romaneasca:

1.Deschiderea procesului carios:

evidentierea extinderii in suprafata si profunzime a procesului carios (vizibilitatea) si

realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea optima a tuturor manoperelor ulterioare (acces)

2.Exereza dentinei alterate:

indepartarea in totalitate, pana in plin tesut sanatos.

Se pot face concesii pentru evitarea deschiderii camerei pulpare

3.Realizarea extensiei preventive:

plasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos, dur si

marginile externe situate in zone imune, iar zonele susceptibile sa fie inglobate in totalitate in conturul preparatiei

4.Asigurarea retentie:

stabilitatea si mentinerea restaurarii

5.Asigurarea rezistentei:

menajarea si protejarea subst dure dentare restante (prevenirea fracturarii) si

asigurarea conditiilor necesare pt rezist la solicitari funct a materialului de restaurare (pozitie, grosime)

6.Finisarea marginilor de smalt ale cavitatii:

configuratie lineara, neteda, fara anrfactuozitati;

asigurarea unui unghi optim de intalnire cu suprafata externa coronara a peretilor laterali (include bizoatarea marginala)

7.Toaleta finala a cavitatii (NU TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE)

42.Care este clasificarea cavitatilor dupa BLACK si care sunt criteriile care stau la baza acestei clasificari

I - carii localizate santurile si fosetele ocluzale ale M si PM; santurile V si O,foramen caecum la frontali

II - suprafetele aproximale ale M si PM

III - fetele aproximale ale I,cu unghiul incizal integruIV - fetele aproximale ale I,cu unghiul incizal compromisV treimea cervicala a fetelor V si O ale dintilor

VI - la nivelul cuspizilor dintilor laterali si la nivelul marginii incizale a dintilor frontali

Cavitati atipice - cavitati compuse V-O;V-M;MOD

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE RESTAURARE CORONARA; MATERIALE DE OBTURATIE CORONARA

PROVIZORIE

43.Care sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material, in raport cu aceste criterii

Criterii:

Criteriu biologic

-sa se tina seama de textura tesuturilor dure dentare, starea organului pulpar: materialul sa fie bine tolerat de catre complexul pulpo-dentinar, precum si de catre tesuturile moi

Criteriu mecanic

-proprietatile fizice ale materialului, care sa asigure o buna comportare a acestuia in raport cu P masticatorie, temperatura

Criteriu chimic

-sa fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine in contact

Criteriu estetic

-sa redea aspectul cat mai natural, unde e absolut necesar.

Conditii

1.fizic:

dur; cu o rezistenta asemanatoare cu a tesuturilor dure dentare si abraziune moderata

sa sufere modificari volumetrice minime intr-un interval de temperatura intre 0 si 50 grade celsius

in stare plastica in momentul introducerii in cavitate si sa devina rigid si rezistent dupa aceea aderenta buna, determinand o inchidere marginala cat mai etansa

bun izolator termic si electric

impermeabil pentru lichidul bucal sau alte lichide ingerate

2.chimic

stabil in mediul bucal

nu sufera alterari in contact cu saliva, alimente, medicamente

efect usor antiseptic

nu se combina cu materialele utilizate in tratamentele odontale

3.biologic

bine tolerat de organul pulpar, parodontiul marginal, partile moi adiacente

sa nu fie nociv pentru organism

sa fie carioprotector

4.fizionomic

sa prezinte culoare; transluciditate si textura de suprafata cat mai apropiata de cea a structurii dentare pe care o reconstituie

44.Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara

1.Materiale de restaurare coronara functie de starea lor fizica in momentul utilizarii:

-materiale plastice: se introduc in stare moale si se intaresc ulterior (obturatii)

-materiale neplastice: se introduc sub forma rigida si se fixeaza prin cimentare (incrustatii)

2.Materiale plastice (de obturatie) dupa timpul de mentinere in cavitate:

-provizorii: etape intermediare ale tratamentului

-de durata: faza finala de restaurare coronara

3.Dupa gradul de aderenta la structurile dure dentare, materialele de obturatie de durata:

-aderente:compozit;CIS;

-neaderente:amalgam;aur;ciment silicat

4.Dupa gradul de refacere a fizionomiei, materialele de obturatie de durata

-fizionomice:compozite;CIS modificate;

-nefizionomice:amalgam;aur coeziv;CIS cu adaos de pulberi metalice

-semifizionomice:CIS conventionale

45.Care sunt categoriile si tipurile de ciment ZOE existente si utilizabile actual

Categoriile:

1.conventional (eugenolat/eugenat de Zn)

2.modificate cu polimeri (ZOE armate)

3.modificate cu acid o-etoxibenzoic (EBA)

4.non-eugenolat de Zn (HV-EBA)

Tipuri

TIP I.pentru cimentari provizorii

TIP II.cimentari de durata

TIP III.obturarii coronare provizorii si obturatii de baza

TIP IV.pentru captusirea peretilor preparatiilor

46.Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional; implicatii clinice

Reactia de priza

NU se desfasoara in absenta apei si e accelerata de ionii de Zn2+.

Presupune o reactie de complexare intre eugenol si oxidul de Zn, cu formarea eugenolatului de Zn.

In matricea sa sunt particule de oxid de Zn nereactionate si molecule de eugenol liber rezidual, acesta eliminandu-se lent.

Reactia de priza e reversibila: in mediu umed, preparatul intarit poate fi hidrolizat (hidroxid de Zn si eliberand eugenolul, ceea ce influenteaza comportamentul sau clinic; Zoe conventional e sensibil la conditiile din mediul bucal)

Timpul de priza

e variabil: 20-30min pana la cateva ore si depinde de :

dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine=timp de priza de redus)

raport pulbere/lichid (consistenta crescuta=timp de priza redus)

prezenta si concentratia acceleratorilor si aditivilor

tehnica de preparare (malaxare energica,prelungita=timp de priza redus)

temperatura ambianta (temperatura crescuat=timp de priza redus)

cantitatea de H2O asociata Oxidului de Zn (hidratarea pulberiii=timp de priza redus; 2% apa priza in 2 ore si 4% apa priza in 15 m

INDICATI:

consistenta chitoasa: obturatii de baza; coafaje indirecte; obturatii provizorii(4-6 sapt); acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante

consistenta intermediara -acoperirea materialelor de coafaj indirect; cimentarea provizorie a lucrarilor protetice conjuncte; amprentarea functionala a unor campuri protetice edentate total

consistenta fluida -obturarea canalelor radiculare (simpla sau mixta cu tehnici pasta/con gutaperca)

CALITATI

1.efect antiseptic

2.usor sedativ asupa pulpei

3.biostimulator neodentinogenetic

4.bun izolator termic si electric

5.adaptare buna la peretii cavitatii

6.aplicare usoara in cavitate (necesita izolare)

7.priza in mediu umed

8.impermeabil fata de acizi

DEFECTE

1.priza lenta(20-30 min)

2.rezistenta limitata la compresiune

3.duritate redusa

4.indepartarea din cavitate laborioasa

5.in contact direct inhiba priza si altereaza calitatiile rasinilor polimerizabile

6.iritant pentru parodontiu marginal

7.Miros aromatic puternic si gust intepator

8.aspect estetic necorespunzator

47.Cimenturi ZOE armate (cu polimeri) : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice

Preparate bicomponente, formate din pulbere si lichid, componente similare cu cele din ZOE la care se adauga:

-polimeri organici rigizi: polimetilacrilat;polistiren

-acid acetic; cloura sau acetat de Zn

-agenti antimicrobieni: timol

Proprietati specifice:

-vascozitate mai mare decat ZOE conventional

-propr mecanice mai bune

-proprietati biologice asemanatoare

-toleranta pulpara mai buna

Dezavantaje specifice:

-se descompune hidrolitic in mediu bucal

-poate det reactii alergice

-modif cul coroane de invelis sau fatete acrilice

Indicatii specifice:

-cimentari provizorii si de durata;

obturatii de baza in toate tipurile de cavitati;

reconstituiri coroane provizorii

48.Cimenturile EBA : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice

Sunt denumite dupa Ac O-etoxibenzoic, continut in lichidul preparatului (alaturi de eugenol).

Caracteristici specifice:

1.au priza mai lunga (7-13min).

2.au cea mai mare rezistenta la compresiune

3.capacitate antibacteriana si cicatrizanta pt plaga dentinara

4.adeziune chimica prin chelare

5.variatii volumetrice din timpul prizei mai reduse

6.solubilitate mai redusa in mediu lichid bucal

Indicatii specifice:

obturatii de baza (unde e necesara rezistenta mecanica superioasa);

reconstituiri bonturi in 1/3 ocluzala a fetei proximale si pe fata ocluzala;

cimentarea unor proteze fixe unidentare;

cimentarea unor punti intinse(totale)

49.Cimenturile HV-EBA :definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice

Eugenolul e inlocuit de n-hexil-vanilat acid o-etoxibenzoic

Caracteristici specifice:

1.rezistenta superioara la compresiune

2.solubilitate mai redusa in mediul bucal

3.manipulare mai usoara

4.fizico-chimic si biologic nu prezinta avantaje sau dezavantaje date de absenta eugenolului.

50,51. Cimentul FOZ Reactia de priza;timpul de priza; calitati, defecte,indicatii, contraindicatii

Reactia de priza:

reactie de neutralizare intre o baza (pulberea) si un acid (lichidul) cu formarea unor saruri fosforice hidratate.

reactie exoterma, creste temp cu 4-10 grade.

Dupa priza, materialul e heterogen, masa fiind alc dintr-o structura amorfa hidratata (matrice de fosfat de Zn si Al ce contine particule initiale de ZnO necuprinse in reactie).

Necesita izolare riguroasa.

Tipul de priza:

normal: 6-10 min sau

rapid: 2-3 min (cant mica de ac O-fosforic).

Timpul poate fi redus prin:

1.marirea rap pulbere/lichid

2.pulbere cu particule cu dimensiuni reduse (40micr.=normal)

3.incorporarea rapida a pulberii in lichid

4.cresterea conc de H2O in lichid

5.prelungira timpului de malaxare

6.cresterea temperaturii mediului ambiant

Calitati:

1.rezistenta mecanica superioara

2.elasticitate redusa

3.solubilitate redusa in apa (in vitro)

4.aderenta convenabila la smalt si dentina la aliaje metalice; rasini acrilice; mase compozite

5.buna izolare termica si electrica

6.duritate mai mare decat a celorlate obturatoare provizorii

7.rezistenta relativ buna pana la uzura

Defecte

1.friabil(rezistenta scazuta la tractiune/frictiune)

2.porozitate marcanta

3.pH puternic acid 2-2,4 in mom aplicarii (dupa o ora ajunge la 6 si dupa 48 se aproprie de pH neutru)

4.neestetic: opac; alb-galbui

5.se altereaza rapid in contatct cu lichidul bucal

6.fara izolarea optima,nu are calitati

Indicatii

1.obturarea temporara a unor cavitati nefinalizate care nu prezinta retentii geometrice

2.obturatii de durata pentru dinti mobili la varstnici; pt dintii temporari

3.baza pt cav medii

4.baza peste cimenturile (liner) cu hidroxid de Ca in cavitati profunde sau peste ZOE pentru restaurari de durata cu compozit

5.captusirea boltilor cuspidiene nesustinute (cls IIa) pentru restaurari cu amalgam

6.restraurarea cu amalgam a dintilor devitali (pentru refacerea planseului cavitatii)

7.cimentare de durata a protezelor fixe; a inelelor ortodontice

8.obturarea mixta, cu con de gutaperca a canalelor radiculare (de electie pt monoradiculari/rezectii apicale)

Contraindicatii

1.refaceri unghi incizal sau creste marginale

2.cavitati cervicale cls V

3.cavitati vizibile, pe frontali

4.cavitati profunde, nociv pt pulpa (pH acid)

5.acoperirea pastelor de hidroxid de CA pt coafaj indirect (preparatele nu fac priza)

52.Cimentul PCZ(policarboxilat de Zn): proprietati si indicatii specifice

1.Elasticitate asemanatoare cu cea a dentinei

2.NU e casant si suporta solicitari masticatorii

3.Rezistenta la compresiune si tractiune comparabil cu FOZ

4.Rezistenta la incovoiere cu 40% mai mare decat FOZ

5.Contractie redusa de priza mai mica decat FOZ

6.Tixotropie

7.Adeziune chimica la smalt si dentina prin chelarea Ca2+ de catre radicalii carboxilici liberi

8.adera bine chimic la aliajele metalice inoxidabile

9.Adera slab la aliajele din aur(daca nu sunt sablate)

10.adera mediocru la RAS

11.NU adera la ceramica

12.pH acid pana la terminarea reactiei de priza, cu potential nociv asupra pulpei si dentinei inferior fata de FOZ (pH=5-30 min)

13.efect calmant asupra durerii dentinare prin inchiderea eficienta a canaliculelor

14.nu are activitate antibacteriana (prin efect bactericid direct)

Indicatii

-obturatii de baza(protectie pulpo-dentinara)

-obturatii coronare provizorii

-cimentari de proteze fixe unidentare sau punti

MATERIALE DE RESTAURARE CORONARA NEESTETICE: AMALGAMELE DENTARE

53.Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul de particule ale aliajului.

Dupa nr de metale pe care il contine:

1.binar:

mercur + 1 metal (Cu)

amalgamul de cupru: Cu: 30-40% si Hg:60-70%. Foarte toxic. A fost scos din uz

(s-a incercat si cadmiu/paladiu - nocive; friabile; casante. NU au intrat in uz )

2.ternar:

mercur + 2 metale (Ag si Sn) in proportii egale

3.cuatenar:

mercur+3 metale (Ag; Sn si Cu): Ag 65%; Sn 25% si Cu 6%

-unele amalgame contin cantitati mici de platina,aur, iridiu; paladiu dar nu au adus imbunatatiri substantiale

-aliaje cu Zn: mai mult de 0,01% Zn si fara Zn (!!!este necesara mentiunea scrisa pe flacon CU/FARA Zn)

Tipul particulelor aliajului

Aliaje cu pilitura formata din particule taiate neregulat

Aliaje cu particle sferice sau sferoidale

Aliaje cu particule amestecate, format din particule neregulate si sferice

54.Clasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al aliajului

cu aliaj conventional; sarac in Cu(6% amalgam cu o duritate mai mica , timp de priza prelungit si creste tendinta de contractie

Staniu

usureaza amalgamarea, creste timpul de priza, scade expansiunea si duritatea amalgamului dupa priza

Cupru

creste rezistenta amalgamului,pastreaza in limite normale coeficientul de dilatare, timpul de priza si rezistenta la coroziune

15% -antiseptic

Zinc

creste rezistenta amalgamului, confera luciu; previne oxidarea

0,01% + umiditate => expansiunea amalgamului

Iridiu,paladiu,platina

1% imbunatatesc rezistenta mecanica si coroziunea

Mercur

2-3% form aliaje preamalgamate, au amalgamare mai rapida, dar in exces; creste coeficientul de dilatare si rezistenta mecanica si prelungeste timpul de priza.

o conc mai mica => amalgam friabil

singurul metal in stare lichida la temperatura camerei

toxicitate crescuta - risc pt pacient; medic asistenta si mediu inconjurator

56. Mecanismul de priza al amalgamului

Reactie de cristalizare.

Hg intra in contact cu suprafata diferitelor particule ale aliajului .Ionii metalici de Ag, Sn, Cu, Zn de la suprafata particulelor se dizolva in Hg si apoi reactioneaza cu acestea formand compusi metalici noi ce precipita (prod de reactie)

amalgamele sarace in Cu:

Ag3Sn+Hg = > Ag2Hg3+Sn7-8HG+Ag3Sn (gama+Hg(gama1+gama2+gama nereactionat)Gama si Gama 1=matricea in care se gasesc particule de aliaj nereactionat ale fazei gama.

Gama 2 e cea mai putin rezistenta mecanic si la coroziune

amalgame bogate in Cu:

Exista o cant mai mare de Cu prin inlocuirea Sn cu amestec eutectic Ag-Cu = > eliminarea Gama 2.In prima etapa a prizei reactia e aceeasi cu cea a amalgamului conventional. Etapa a2a:

Sn7-8Hg+AgCu = > Cu6Sn5+Ag2Hg3

tipuri noi de amalgam bogat in Cu,gama 2 e eliminata (amalgame non gama 2) sunt cele mai rezistente la coroziune

57. Factori care influenteaza timpul de priza al amalgamului

1.raport pulbere-mercur

Cant de mercur e mai mare:

timpul de priza mai lent

Ramane o cant mai mica de gama nereact

Creste cantitatea de gama 1 si 2 = > scade rezistenta amalgamului

2.durata triturarii

O supra sau subpreparare a amalgamului va produce modificari ale rezistentei, fluajului , volumului amalgamului3.dimensiunea particulelor

Cu cat sunt mai mici , supraf de contact cu Hg e mai mare si timpul de priza mai redus

4.imbatranirea artificiala a aliajului

Aliajul proaspat reactioneaza mai repede cu Hg decat cel invechit si are:

tendinta de expansiune mai mare

coroziune mai importanta

rezistenta mai scazuta

imbatranirea artificiala a amalgamului reduce tensiunile interne din particule

58.Propritatile fizice ale amalgamului de argint

1. rezistenta la compresiune

1000-5500 kgf/cm2

amalgamul cu aliaj sferic are cea mai buna rezistenta la compresiune

2. rezistenta la tractiune

depinde de rezistenta marginala a restauratiei; unghiurile externe trebuie sa fie 90 de grade faza gama este cea mai buna

3. plasticitatea

deformarea permanenta sub actiunea unei forte. Depinde de:

cantitatea de Ag

dimensiunea si forma particulelor

timpul de triturare

raport aliaj-mercur

4. deformarea

proprietatea amalgamului de a-si modifica volumul sub actiunea unor solicitari peste limitele elastice ale materialului

5. modificari dimensionale (vezi 59)

6. adezivitatea

amalgamul este neaderent; necesita cavitati retentive

59.Care sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului

Dilatatia si contractia amalgamului, determinate de mecanismul de priza si de diferenta de temperatura din cav bucala.

In timpul prizei, se produce o contractare a materialului (faza gama), in fazele gama 1 si 2 sa se produca o dilatare rapida apoi, dupa care o contractie ,urmata de o stabilizare = > la interfata dinte/restaurare apare o fisura

Factori:

compozitia aliajului

dimensiunile particulelor

raportul aliaj/Hg

durata de triturare care, prelungita duce la cresterea expansiunii amalgamului

timpul scurs de la triturare pana la condensare in cavitate nu trebuie sa depaseasca 3-3,5 min

contaminarea cu umezeala inainte de priza, crescand coeficientul de expansiune al amalgamului

diferenta de temperatura a amlgamului, datorata diferentei de temperatura a alim, det dilatarea sa, care e mai mare decat a smaltului /dentina ( la fel si contractia) = > percolare marginala (patrunderea de fluide la interfata dintre obturatie si peretele cavitatii)

60.Coroziunea amalgamului, tipuri de coroziune (proprietati chimice)

degradarea electrochimica a metalului sub actiunea mediului bucal

1.Coroziunea chimica de suprafata

pierderea luciului si modificarea de culoare datorita sulfurarii si oxidarii: pe suprafata apare un film de oxizi; sulfuri sau hidroxizi ce se pot distruge = > aparitia unei suprafete rugoase

2.Coroziunea la interfata dinte/restaurare

apare numai unde exista diferente de concentratie in oxigen. Intre peretii cavitatii si suprafata restaurarii, unde O2 e mai mica. Faza cea mai sensibila la coroziune e gama2 (= > folosirea amalgamelor non-gama 2)

3.Coroziunea galvanica

dat contactului dintre amalgam si alte metale sau aliaje in mediul bucal electrolitic

61. Proprietatile biologice ale amalgamului de argint

bine tolerat de tesuturile dure dentare, parodontiu si pulpa dentara

prop usor antiseptice, dat actiunii Ag si Cu, cand concentratia acestuia e mai mare de 6%

prin manipulare incorecta in cabinet, vaporii de mercur sau contactul direct cu acestia pot determina intoxicatie mercuriala

Introducerea amalgamului CU CONTINUT BOGAT IN Cu si a SISTEMELOR ADEZIVE:

1.mai putin afectat de fluaj

2.modificari dimensionale minime

3.rezistenta mecanica superioara altor material dentare pe care le depaseste prin:

Rezistenta la compresiune si tractiune;

modul de elasticitate;

duritate mai mare imediat dupa priza;

rezistenta mai mare la coroziune;

performante clinice mai bune;

valori medii ale rezistenti legaturii adezive la structura dura dentara e mai mare decat a compozitului;

permite o preparatie minim invaziva;

reduce riscul aparitiei cariei II

62.Galvanismul bucal prezent la pacientii ce au mai multe restauri dentare metalice diferite si e legat de disolutia electrostatica a salivei care determina o diferenta de potential electric intre diferitele restaurari; foarte greu de masurat.

Manifestari:

dureri, senzatie de intepatura

perceptia prezentei unor curenti electrici

gust metalic

Exista o corelatie intre calitatea restaurarii , calitatea salivei, igiena orala si simptomatologia clinica

63.Calitatile clinice ale amalgamului

1.usor de preparat si manipulat

2.pret de cost redus

3.e foarte rezistent la factorii chimici si mecanici din mediul bucal

4.se finiseaza si se lustruieste cu usurinta

5.e radioopac

6.are stabilitate buna in mediul bucal

7.rezistenta la abraziune, similara cu cea a smaltului

8.longevitate clinica mare, in medie de peste 15 ani

9.proprietati de autosigilare a interfetei restaurare/preparatie

10.aplicat corect ,nu e iritant pt pulpa dentara si parodontiu marginal

DEPIND de:

corectitudinea realiz prepraratiilor

corect plasarii amalgamului in int prepr

adapt marginala sup la amalgamele non gama2

calitatile de autosigilare prin produsii de coroziune

Amalgamul ramane acceptat ca material restaurator pt ca:

-nu necesita aparatura sofisticata

-utilizarea sub forma de capsule predozate:

Amestec corect al componentelor;

Timp suficient de lucru;

Proprietati mecanice bune;

Diminuarea fluajului si a modificarilor dimensionale

-insertia si condensarea in cavitate usor de realizat

64.Defectele amalgamului

1.nu are aderenta la peretii cavitatii

2. e nefizionomic, de culoare cenusie, putand colora in timp tesuturile dure dentare

3.e bun conducator de caldura si electricitate

4.poate crea bimetalism, in contact cu alte aliaje sau metale din cavitatea bucala

5.amalgameaza lucrarile de aur deteriorandu-le

6.sufera contractii si dilatari, dupa inserarea in cavitate

7. sufera in timp coroziune electrochimica

Restaurari din amalgam:

aspect inestetic: in timp prin corodare devine negru si modif culoarea tesuturilor din jur

posibilitatea de fracturare a materialului in cavitatile neretentive,ce nu ofera grosime suficienta materialului

65.Indicatiile utilizarii amalgamului de argint

1.restaurarea cls I pe FV si FOr ale M si pe FOc ale M si P

2.restaurarea cls I pe FP ale F, cand grosimea e mare si nu permite transparenta culorii

3.restaurarea cls II cu exceptia celor situate mezio-ocluzal la niv P1 (fizionomia)

4.restaurarea cav V la niv M si P

5.restaurarea cav atipice M si P (MOD)

6.restaurarea coronara a P si M devitali,cu sau fara mijloace suplimentare de retentie

7.refaceri de bonturi coronare ce vor primi microproteza de acoperire

66.Surse de mercur din cabinetele dentare

La indepartarea restaurarii de amalgam,

lustruire, finisare fara racire si aspirare;

aruncare pe jos

La triturare si manipulare (fara manusi)

Din sursere le mercur existente in cabinet incorect depozitate sau reziduu incorect pastrat pentru aruncare

Poluarea accidentala cu Hg (lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului)

PRINCIPII DE REALIZARE A PREPARATIILOR PENTRU RESTAURAREA DIN AMALGAM

67.Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru o restaurare din amalgam

1.amplasarea marginilor cavitatii in plin tesut santos,a.i. se vor indeparta in totalitate t.dure alterate ireversibil

2.conturul cavitatii pana la obtinerea unei jonctiuni amelo-dentinare indemne de carie

3.se indeparteaza in totalitate smaltul subminat,fara suport de dentina sanatoasa si prismele de smalt modif ca aspect si culoare

4.marginile cavitatii vor fi plasate a.i. sa permita o buna inchidere marginala si o buna finisare restaurarii

5.se vor plasa marginile, evitandu-se zonele cariosusceptibile in afara santurilor si fisurilor

6.marg cavitatii in zonele dentare supuse autocuratirii si curatirii artificiale, evitand vf cuspizilor si crestele marginale

7.conturul exterior: realizat din curbe line, unghiuri rotunjite si linii drepte

8.conturul intern: realiz unui spatiu pt amalgam de gros sufic, rezistent la fractura sub infl fortelor de masticatie: Ocluzal: 1,5-2mm (peretle pulpar e plasat in dentina la 0,5mm de JAD)

68.Realizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziuni carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale

Marginile preparatiei in plin tesut sanatos

1.extinderea marginilor cavitatii trebuie sa tina seama de realizarea unei cavitati care sa permita accesul instrumentarului necesar prepararii si restaurarii sale

2.se vor extinde marginile cavitatii pana in tesut sanatos avand grija sa nu lasam smalt nesustinut de dentina sanatoasa la amrginea preparatiei

3.se plaseaza marginile a.i. sa includa in conturul lor santul sau foseta in care e localiza procesul carios (toata).Daca la niv peretilor preparatiei exista o fisura necarioasa nu se include in preparatie. Se sigileaza dupa plasarea amalgamului

4.daca exista o leziune carioasa necavitara in smalt insa radiografia sau alte mij de dg arata ca este extinsa pana in dentina se va intra in smaltul sanatos si cavitatea se largeste pentru a facilita exereza dentinei alterate in totalitate

5.cand exista 2 sau mai multe leziuni carioase in santuri si fosete diferite ale aceluiasi dinte si exista o grosime de 1,5-2mm de tesut sanatos inte ele se vor realiza 2 cavitati distincte,altfel se frealizeaza o cavitate unica.

6.liniile marginale de contru ale cavitatii depind de forma anatomica a dintelui

Ocluzal, marginile preparatiei vor fi formate din linii curbe, largi care ocolesc cuspizii si mentin morfologia normala a fetei ocluzale.

Marginile externe ale cavitatii = netede, fara neregularitati, forma externa acavitatii nu trebuie sa prezine unghiuri ascutie , pentru a permite plasarea corecta a amalgamului.

P sup: ocluzal in santul intercuspidian proc carios si extins in santurile din fosetele meziale si distale : aspect de piscot / fluture cu partea mai ingusta in sens V-O, situata in santul intercuspidian si care pastreaza integre , pantele cuspidiene si crestele marginale. Istmul nu trebuiesa depaseasca 1/3 din distanta dintre varfurile cuspizilor.

P inf, cand santul nu e in centrul feti ocluzale, cavitatea ocluzala va fi mai apropiata de cuspidul cel mai voluminos

7.peretele pulpar al cavitatii ocluzale, in dentina sanatoasa la 0,5-1 mm de JAD, asigurand astfel rezistenta materialului de restaurare la fortele masticatorii ocluzale

69.Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I-a preparate pentru o restaurare cu amalgam

1.pentru o cavitate conventionala mica, pt realizarea unei retentii optime, suficeint paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta spre ocluzal.Unghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel pulpar.

In cavitatile profunde: unghiuri interne bine rotunjite.

2.peretele pulpar trebuie sa fie plan sau in trepte, daca nu este posibil se face o obturatie de baza cu FOZ

3.cu cat cavitatea e mai mare si retentia e mai dificil de obtinut: mijloace suplimentare de retentie (pivoturi para pulpare; stifturi; cavitati de retentie suplimentara; santuri reciproce in dentina restanta la o adancime de 1-2-3 mm)

70.Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II-a preparate pentru o restaurare cu amalgam

-realizarea unei forme a preparatiei care sa permita accesul si manipularea instrumentarului necesar restaurarii dintelui, sa ofere acces corect si vizibilitate buna in toate etapele de condensare a amalgamului : curbe line, unghiuri rotunjite si liniile drepte ale formei de contur care permit adaptarea amalgamului la peretii si marginile cavitatii

-realizarea retentiei la cavitatea proximal , peretii V si O vor fi scosi din contact cu dintele vecin si usor convergenti spre ocluzal. Preparatia trebuie sa aiba o dimensiune MD de 1.5 mm

-peretele gingival coborat sub punctul de contact la 1-1.5 mm, drept, perpendicular pe axul lung al dintelui, usor inclinat axial, in fct de intinderea leziunii. Ptr marirea retentiei sant la locul de intalnire perete PP si G

71.Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I-a preparata pentru o restaurare cu amalgam

sprijinirea pe dentina sanatoasa a tuturor peretilor care suporta forte masticatorii

eliminarea partiala/totala a tuturor zonelor de smalt subminate

Ptr ca o cavitate sa reziste la fortele masticatorii:

1.orientarea peretilor trebuie sa fie facuta a.i. sa fie perpendiculari sau paraleli cu directia de transmitere a fortelor

2.nu se vor pastra portiuni de smalt fara insertia de dentina sanatoasa subiacenta sau portiuni de smalt subtiate lipsite de rezist

3.prismele de smalt in cele mai multe zone ale suprafetei ocluzale sunt paralele cu axul lung al dintelui. Pentru a rezista fracturilor , peretii de smalt trebuie preparati la 90 grade sau obtuze in raport cu suprafata externa a dintelui. Un unghi mai mic e predispus la fracturi

4.latimea V-O a preparatiei e de 1/3 din distanta dintre vf cupidului V si cel O

5.extensia marginilor cavitatii : pastrarea unor cuspizi si creste marginale sustinute de dentina sanatoasa.Cuspizii trebuie examinati si evaluati pentru a nu exista fisuri care sa determine fracturi ale acestora.Daca un cuspid e prea subtire pentru a rezista f de masticatie,el trebuie intarit prin captusire sau redus pentru a fi acoperit ulterior cu un material de restaurare

6.grosime suficienta materialului restaurator in raport cu fortele pe care acesta le va suporta.In acest sens,o restaurare ocluzala de amalgam trebuie sa aiba o grosime ocluzo-gingivala de 1,5-2 mm pt a rezista fracturilor in timpul masticatiei

72.Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a preparata pentru o restaurare cu amalgam

Cav cls II sunt supuse unor forte ce tind sa disloce restaurarea sagital/vertical. Pentru rezistenta, cavitatea de retentie de pe suprafata ocluzala trebuie sa aiba dimensiuni V-o de din distanta intre cuspidul V si cel O.

-cavitatea ocluzala v-a respecta principiile de preparare de la cls I,cu un perete proximal lipsa. In zona de unire acelor 2 cavitati apare istmul de intalnire care va fi rotunjit

-marginile cavitatii se extind in tesut sanatos cu smalt nesubminat, dar se are in vedere ca atunci cand suprafata ocluzala prezinta leziuni carioase , se ocolesc varfurile cuspizilor si creasta amrginala opusa leziunii carioase, creasta oblica a molarilor superiori => a.i. acces sufficient pentru preparare si restaurare.peretii cavitatii ocluzale paraleli cu axul lung al dintelui.

-cavitatea verticala: pereti V/O/G/PP

-peretele gingival al cav verticale va trebui coborat sub punctul de contact la 1,5 mm,drept , perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2 pereti: peretele axial(parapulpar) si gingival. Peretele gingival M-D 1-1,5mm.

-majoritatea cav cls II au acces ocluzal.Daca proc carios e la JSC: acces V sau O (prin gaura cheii) ,cavitatea va fi sub punctul de contact. Marginile cavitatii vor fi in cement sau in dentina, unghi de 90 grade cu suprafata externa a dintelui

-daca lipseste dintele vecin, dar avem acces (treme; distructii coronare) sau exita o cav sub punctul de contact pe dintele vecin: cavitate tip caseta (90 grade cu suprafata externa)

-peretele PP in dentina sanatoasa

73.Caracteristicile cavitatii proximo-ocluzale tip slot pentru restaurarea cu amalgam

Cavitatea tip ''slot'' este o cavitate atipica, minim invaziva. O varianta pentru cavitatea de cls a 2-a

cavitatea ocluzala este limitata ca creasta marginala

lasam, in timpul preparatiei cavitatii proximale si a exerezei dentinei alterate, o zona subtire de smalt proximal dinspre dintele vecin in scolul de a evita lezarea accidentala a acestuia. Va fi idepartata dupa realizarea preparatiei cu instrumente de mana.

Cavitatea proximala, pentru retentie, peretii V/O vor fi scosi din contact cu dintele vecin, usor convergenti ocluzal. Pentru a mari retentia: 2 santuri adiacente situate la contactul peretelui V si O cu cel PP, in dentina, la distanta de zona de JAD pt a evita riscru deschiderii camerei pulpare (sferica de 0.5 mm) santuri de 0.5 mm adancime si 0.5 mm latime, splasate a.i. sa ramana 0.25-0.50 mm dentina intre santuri si JAD

daca cav proximala e foarte larga,a.i retentiile nu sunt pe suprafete opuse: restaurare adeziva pentru amalgam sau plasarea unor stifturi orizontale sau verticale parapulpare

peretele G coborat sub punctul de contact la 1,5 mm,drept , perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2 pereti: peretele axial(parapulpar) si gingival. Peretele gingival M-D 1-1,5mm.

peretele PP in dentina sanatoasa

74.Exereza dentine alterate restante

dupa conturul ext si int al cavitatii, verificarea JAD (indemna de carie); cu aj sondei si prin inspectie, consistenta si culoarea dentinei restante.

in leziunile carioase mici si medii, tesuturile patologice sunt indepartate odata cu realizarea etapelor de lucru. In cav mai extine, pe un perete gata preparat, intr-o anumita zona poate ramane o cantitate de dentina altera, ce v-a fi indepartata fara a fi necesara modificarea formei sau pozitiei peretelui

-in cav profunde,cu afectarea pulpara,fara semne clinice majore-indepartarea totala de la inceput-deschiderea accidentala a camerei pulpare, in timpul exerezei = > se poate pastra dentina alterata daca:

1.nu exista semne clinice de suferinta pulpara

2.cantitatea nu depaseste 1-1,5 mm

3.starea de reactivitate locala si generala a pacientului e buna => indicatie de coafaj indirect:tratamentul plagii dentinare

75.Modalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatii realizate pentru materiale neadezive

-inchidere marginala buna la interfata preparatie-restaurare si o trecere cat mai putin denivelata intre ele; rezistenta mecanica optima a smaltului si a marginilor restaurarii:

Directia prismelor de smalt

Prismele de smalt sectionate sa se sprijine pe dentina sanatoasa ata la niv JAD/margini externe

Localizare marginilor preparatiei

Materialul de restaurare si zona de suprafata coronaraa pe care se aplica fortele

-materialele de restaurare neadezive (amalgam) finisarea marginilor de smalt se realizeaza a.i. prismele de smalt sa aiba capatul interior sprijijit pe dentina: impiedicarea desprinderii acestora si aparitia unei zone marginale retentive la limita preparatie/restaurare

-pt amalgam unghiul format la toate marginile de smalt sa fie 90, dar greu de obtinu asa ca: unghiul dintre peretele lateral si suprafata pantei cuspidiene sa fie mai amre pe masura ce cavitatea devine mai extinsa (peretii realizati mai convergenti spre ocluzal)

-peretii cavitatii spre exterior trebuie realizati a.i. sa aiba conturul format din linii curbe,unghiul de intalnire a 2 margini externe de smalt sa fie rotunjit.Marginile de smalt, dupa finisare trebuie sa fie cat mai netede ,cat mai putin anfractuoase

76.Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintii laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam

Cavitatile de cls V nu pun pb din pct de vedere al abordarii procesului carios sau a rezistentei, fiind expus direct vederii si accesului si nu e situat in zone expuse direct presiunilor masticatorii.

Forma de contur:exereza in totalitate a tesuturilor dure alterat ireversibil, smaltului modificat de aspect si culoare de la marginile cavitatii.

Retentia: inclinarea divergenta a peretilor laterali ai cavitatii spre peretele axial convex.

Finisarea marginilor cavitatii: margini netede ,cu linii curbe fara unghiuri exterioare.

ADEZIUNEA LA STRUCTURILE DURE DENTARE

77. Care sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei adezive.

Adeziunea se realizeaza fizic sau chimic.

Adeziunea fizica reprezinta atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in stransa legatura, datorita fortelor dintre moleculele(atomii) de la suprafata corpurilor.

Adeziunea fizica se realizeaza pe baza fortelor de atractie de tip:

- intermolecular;

- electrostatic;

-specifice(mecanice)

Fortele intermoleculare si elctrostatice actioneaza la nivelul dipolilor existenti in moleculele vecine din cele doua corpuri si prezinta eficienta doar daca intre cele doua suprafete exista o distanta foarte mica(1-2 A).

Cele mai frecvente tipuri de adezivi sunt cele care adera pe baza fortelor de atractie intermoleculare.

Adeziunea chimica reprezinta lipirea a doua corpuri din acelasi material sau din materiale diferite prin intermediul unei substante chimice numita generic adeziv.

Adeziunea chimica se realizeaza prin formarea de legaturi chimice:

intramoleculare( cu valenta primara-puternice)- mentin atomii legati in molecule

legaturi ionice;

legaturi covalente polare/coordinative

legaturi incovoiate(tip banana)

legaturi 1e si 3e

legaturi 3c si 2e sau 3c si 4e

legaturi aromatice

legaturi metalice

intermoleculare (cu valenta secundara-slabe) se formeaza in atomi sau ioni fara legatura in alte conditii

forte van der Waals-se formeaza cel mai des; se pot forma in orice tip de structura chimica

forte keesom( dipol permanent- dipol permanent)

forte debye(dipol permanent- dipol indus)

forte London( de dispersie; dipol instantaneu- dipol indus)

legaturi de hidrogen(situatie speciala dipol permanent- dipol permanent) => aspect particular: leg covalente

interactiuni cationi- pi e(nucleu aromatic).

Mecanismul de realizare a adeziunii chimice se bazeaza pe fenomenul de chemosorbtie, adica prin adsorbtia moleculelor adezivului la suprafata aderentului si prin crearea de legaturi chimice cu gruparile active ale acestuia.

78. Care sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor bazate pe adeziune in odontoterapia restauratoare.

Conceptul de adezivitate este superior deoarece:

permite o aderenta si o retentie mult mai buna a materialelor de obturatie la peretii cavitatilor;

se realizeaza conservarea tesuturilor dure deoarece nu mai este necesara realizarea cavitatilor clasice cu sacrificiu de tesut sanatos pentru a conferi rezistenta si retentie;

se amelioreaza inchiderea marginala, limitand infiltrarea microorganismelor si a toxinelor acestora.

79. Enumerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea.

Atat adeziunea fizica cat si cea chimica depind de cativa factori:

-umectabilitatea;

-energia de suprafata;

-tensiunea superficiala;

-vascozitate;

Umectabilitatea este proprietatea adezivului de a se intinde pe suprafata corpului.

Se poate determina prin masurarea unghiului de contact format intre tangenta la suprafata lichidului si suprafata aderentului.

Umectabilitatea este crescuta pentru unghiuri mai mici de 90 de grade si aderenta este maxima pentru un unghi de 0 grade.

Energia de suprafata este importanta pentru aderent.

Moleculele de la suprafata aderentului prezinta o energie mai mare decat cele de la interior si pot realiza legaturi adezive mai puternice.

Tensiunea superficiala este importantanta pentru adeziv(lichid).

Reprezinta atractia reciproca a moleculelor de la suprafata lichidului in contact cu un alt corp.

Cu cat tensiunea este mai mica cu atat adeziunea este favorizata.

Vascozitatea influenteaza adezivul.

Ea reprezinta proprietatea lichidelor de a se opune curgerii datorita frecarii interne.

Gradul de vascozitate trebuie sa fie adecvat deoarece un adeziv foarte vascos impiedica curgerea acestuia si capacitatea de infiltrare, iar un adeziv cu vascozitate mica nu permite controlul aplicarii.

80. Descrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt.

Adeziunea amelara necesita:

pregatirea smaltului gravare acida se utilizeaza acid fosforic 15-40%; timp >15 sec, se obtine adeziune cu forte de tractiune superioare suficiente pt a se opune fortei de contractie de polimetizare; se obtine adeziune mecanica (prin intermediul unei rasini fluide cu coeficient crescut de umidit)

agenti de legatura amelari = rasini diacrilice nesarjate; sunt retinute in interiorul microretentivitatii amelare prin polimerizare; monomerul de dilutie este mai mult => vascozitate scazuta

81. Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smaltuluiGravarea acida este influentata de:

tipul subst utilizate;

concentratia subst utilizate (37% pt acid fosforic)

tehnica de aplicare (15 sec e suficient)

starea fizica a acidului: solutie (greu de manevrat); gel (usor de manevrat, putere de penetrare in suprafata si profunzime)

caract suprafetei smaltului.

conditionarea acida rezultata din dizolvarea hidroxiapatitei => intre prismele de smalt apar microimpresiuni, iar in interiorul lor, microimpresiuni f fine mult mai numeroase. Cu cat aria de smalt disponibil gravarii acide e mai mare, cu atat adeziunea si inchiderea marginala sunt mai bune

82. Prezentati etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului.

Curatarea suprafetelor ce urmeaza a fi gravate (pasta de glicerina)

uscarea dintelui (diga; rulouri; aspirator)

gravarea pr-zisa (acid fosforic 37% pe dintele uscat, timp de 15 sec)

spalare sub jet de apa sub presiune apoi uscare cu jet de aer sub presiune

suprafata gravata = aspect de suprafata cretoasa

suprafata gravata trebuie sa ramana uscata (daca e contaminata, gravarea se reia)

83. Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina.

Factori:

-structura heterogena a dentinei( 67% comp minerala, 13% apa, 20% comp organica);

-prezenta canaliculelor dentinare- dimensiuni, permeabilitate, densitate si orientare;

-umiditatea permanenta datorita lichidului canalicular;

-dificultatea realizarii unei reactii chimice intre un corp lichid si unul solid;

-reactia chimica trebuie sa aiba loc la temperatura corpului;

-reactia chimica nu trebuie sa agreseze pulpa dentara;

-reactia chimica trebuie sa se incheie in maximum 10 minute;

84. Detritusul dentinar remanent ( definitie, compozitie, structura, caracteristici) si importanta lui in realizarea adeziunii dentinare.

Definitie: strat microscopic, superficial si aderent, format la suprafatata dentinara prin zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul prepararii prin taiere, datorita deformarilor mecanice si a caldurii de frictiune. (pelicula fina alc din microcristale incorporate intr-o matrice organica denaturata)

Structura:

strat amorf,poros, relatin neted, gros de cel mult 1-2 um,

relativ uniform, format din particule microcristaline inglobate intr-o matrice de structuri organice denaturate.

Se prezinta sub forma de pelicula (smear layer) de dimensiuni variate ( de la 1-5 um pana la 10-15um; in functie de extensia preparatiei efectuate, de instrumentul taietor folosit, de prezenta unui sistem de irigare si racire cat si de tipul acestuia) si de dopuri de dentina sau cepuri(smear plugs) ce patrund 1-2 um in canalicule.

Compozitie:

->constituenti de origine dentinara(si/sau amelara):

-din dentina pericanaliculara si intercanaliculara: cristale de HA, colagen denaturat;

-din canaliculele dentinare: GAG, proteoglicani, resturi odontoblastice, microorganisme

->constituenti de origine extra-dentinara(lichid bucal): saliva, germeni microbieni, toxine, produsi de degradare metabolica, elemente celulare( sange, gingie)

DDR-ul nu poate fi solubilizat decat cu agenti de gravaj ( care inlatura pelicula si cepurile in totalitate) sau agenti chelatori ( care inlatura doar pelicula, nu si cepurile).

In abordarea terapeutica a DDR-ului exista mai multe variante in functie de sistemul adeziv utilizat; operatorul poate sa opteze pentru:

-mentinerea intacta a DDR si includerea acestuia ca interfata adeziva, sub stratul de rasina polimerizata( generatia I de adezivi);

-mentinerea DDR modificat(impregnarea si legarea acestuia acestuia de dentina subiacenta cu adeziv- generatiile II si III de adezivi);

-eliminarea DDR, cu indepartarea in totalitate a acestuia(pelicula si cepuri- generatiile IV si V de adezivi);

-dizolvarea DDR, cu indepartarea pelicului si pastrarea cepurilor( generatiile VI si VII de adezivi)

85. Gravarea acida a dentinei.

Pentru solubilizarea dentinara se pot utiliza acizi ( gravaj, demineralizare terapeutica) sau chelatori(EDTA).

Acizii inlatura in totalitate stratul DDR ( atat pelicula cat si cepurile), pe cand agentii chelatori indeparteaza doar partial stratul de dentina remanenta( doar pelicula nu si cepurile).

Actiunea acizilor asupra fazei minerale implica:

-dizolvarea componentei minerale pe o anumita adancime si deschiderea concomitenta a canaliculelor dentinare;

- dizolvarea componentei minerale a dentinei pericanaliculare si expunerea fibrelor de colagen din dentina intercanaliculara;

-modifica, indeparteaza partial sau total DDR-ul;

Actiunea acizilor asupra componentei organice a dentinei implica:

-colabarea retelei de colagen dupa demineralizare cu modificarea arhitecturii sale locale.

86. Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar.

Acid (etching)

realizeaza demineralizarea (gravajul) dentinei;

lasa libere fibrele de colagen;

elimina/dizolva/modifica DDR

Primer (priming)

rasina hidrofila intr-un solvent ;

umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (priming) in interiorul tubilor dentinari si in reteaua de colagen eliberata pt care are afinitate => determina aparitia stratului hibrid;

Rasina (bonding)

prin polimerizare realizeaza adeziune propriu-zisa; vascozitae scazuta

87. Cum se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea agentilor de colaj dentinar fata de detritusul dentinar remanent.

In functie de abordarea terapeutica se pot utiliza sistemele adezive cu actiune diferita asupra DDR-ului:

pastrarea intacta a DDR si il incorporeaza in procesul de colaj (se aplica intr-o etapa sau doua; nu reuseste sa realizeze o legatura adeziva buna si de durata)

impregnarea si modificarea DDR, formand legatu