UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

MASTER PSIHOLOGIE CLINICĂ

Tulburarea depresivă majoră

Psihodiagnoza disfuncţiilor cognitive şi de limbaj

Piteşti 2015

„Ca lungi ecouri ce de departe se confundă", plângerile disperate sau melancolice exprimă, de-a lungul timpului şi indiferent de latitudine, fragilitatea şi neliniştea umană. Echilibrul psihic al omului „slab care suferă" are oscilaţii sau chiar  încetare subită: de la descurajare la pesimism, de la disperare la naufragiul suicidului. Aceasta este depresia. O stare sufletească sumbră, o „trăire" cu tonalităţi triste, a căror amploare, intensitate şi durată sunt variabile. Graniţa dintre normal şi patologic este deseori incertă. Depresia, termen relativ nou, nu este o boală specifică perioadei moderne, aşa cum am fi tentaţi să credem, sau care ar fi indusă de dificultăţile existenţiale ori de exigenţele şi constrângerile societăţii. Depresia este întâlnită în

toate mediile sociale şi în cele mai diverse culturi, putând afecta fermierul sud-american, ţăranul din nordul Africii, finanţistul înstărit, mama unei familii fericite, pensionarul lipsit de ocupaţie, vedeta, căci „garda ce veghează la porţile Luvrului nu îi apără pe regi" (Malherbe).

Tulburarea depresivă majoră se caracterizează din punct de vedere psihopatologic prin prezenţa sindromului depresiv, iar din punct de vedere evolutiv se descriu două forme: tulburarea depresivă majoră - episod unic şi tulburarea depresivă majoră recurentă.

Conform criteriilor de diagnostic pentru episodul depresiv major din DSM IV disfuncţiile cognitive apărute sunt  diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatarea subiectului, fie observată de alţii).

Disfuncţii cognitive şi de limbajTulburări de Atenţie: Capacitatea de concentrare scade, bolnavul nemaiputând citi,

urmări emisiunile la TV, efectua activităţi cotidiene simple care necesită un efort de concentrare.Tulburări de memorie este perturbată prin scăderea capacităţii de fixare a datelor, faptelor

şi evenimentelor, acest fenomen fiind în strânsă legătură cu tulburările de atenţie (hipoprosexia), Concentrare redusa si dificultati de memorie.

Tulburări de Percepţie. În cazul depresiei majore cu intensitate psihotică pot apărea halucinaţii, mai ales auditive, verbale, congruente cu dispoziţia depresivă, având un caracter ostentativ, injurios, damnabil.

Tulburări de Gândire. La nivelul gândirii apar atât tulburări de formă, cât şi de conţinut, inabilitate de a lua decizii simple. Gandirea constă în triada cognitivă de subevaluare a propriei persoane, a lumii, a viitorului: - idei de deprivare şi pierdere; - scăderea respectului de sine şi a siguranţei de sine;- idei de vinovăţie; - lipsa de perspectivă, pesimism; - gânduri recurente de sinucidere. Aceste idei delirante pot căpăta proporţii delirante şi astfel iau naştere tulburările psihotice congruente şi incongruente cu dispoziţia. Idei delirante congruente cu dispoziţia : - idei delirante de devalorizare ; - idei delirante de sărăcie; - idei delirante de calamitate; - idei delirante hipocondriace ; - idei delirante de referinţă ; - idei delirante de persecuţie (pedepsire meritată). Idei delirante incongruente cu dispoziţia : - de persecuţie (fără legatură cu temele depresive) ; - de control, - de inserţie a gândurilor ; - de citire a gândurilor.

Ritmul ideo-verbal este lent, bolnavul îşi organizează ideile cu dificultate. Exprimarea verbală este lentă, fără spontaneitate, cu perioade de latenţă între întrebarea pusă şi răspuns. Conţinutul ideativ al depresivului este monoton, sărăcit, axat asupra unor teme constante: subaprecierea, autominimalizarea, incapacitatea, culpabilitatea.

Instrumente:1. Inventarul de depresie Beck (BDI-II, 1996)

Inventarul de Depresie Beck – ediţia a doua (BDI - II)  A fost creat de Aaron Beck în același timp cu modelul cognitiv al depresiei. Acest chestionar a fost creat pentru evaluarea simptomelor depresive la adulți și tineri. Cel mai folosit în situațiile clinice este BDI-II. Chestionarul conține 21 de întrebări care se referă la starea de sănătate psihică din ultimele șapte zile. Fiecare întrebare poate primi între 0 și 3 puncte (numărul maxim de puncte este 60). Completarea Inventarului Beck durează 15-20 de minute. Acest test psihologic ajută la stabilirea

diagnosticului, a gradului de severitate a simptomelor de depresie și oferă informații despre evoluția depresiei. Este un instrument de autoevaluare pentru a măsura atitudinile şi simptomele depresiei.

2. Figura complexă Rey-Osterrieth Această probă a fost propusă de psihologul elveţian Andre Rey în anul 1941, ca o metodă

de diagnostic diferenţial între deficienţa mintală constituţională şi deficienţa determinată de traumatismele cranio-cerebrale. Ulterior a fost standardizată de Paul-Alexandre Osterrieth, în 1944. Într-o primă fază a testului se urmăreşte surprinderea modalităţii în care subiectul analizează şi integrează datele perceptive care îi sunt furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, şi anume cât reuşeşte subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen. Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel studia care este relaţia între strategia de copiere a figurii şi performanţa mnezică la redarea ei.

3. Proba celor 15 cuvinte Rey În anul 1964 Andre Rey elaborează o metodă de cercetare, numită Proba Rey. Testul este

destinat măsurării particularităţilor memoriei verbale imediate şi permite o analiză a procesului în desfăşurarea sa. Rezultatele obţinute cu proba elaborată de Rey nu se reduc la constatarea reuşitei imediate, ci sugerează şi determinantele psihice care intervin în nereuşită. A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecţii normali de diferite vârste şi nivele culturale. În acelaşi timp, Rey evidenţiază o serie de manifestări simptomatice, privind volumul şi fidelitatea reproducerilor, cât şi a recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal, care toate în ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap mental, pentru epileptici, ADHD sau dificultăţi de invăţare. Este destinată măsurării particularităţilor memoriei verbale imediate. Pacienţii cu depresie obţin rezultate relativ scăzute la sarcinile de memorie imediată, însă sunt capabili să consolideze informaţia astfel încât reactualizarea după o perioadă este relativ bună. Această probă este destinată măsurării particularităţilor memoriei verbale imediate. Pacienţii cu depresie obţin rezultate relativ scăzute la sarcinile de memorie imediată, însă sunt capabili să consolideze informaţia astfel încât reactualizarea după o perioadă este relativ bună.

Argumentarea alegerii instrumentelor

1. Inventarul de depresie Beck cuprinde următoarele propretăţii psihometrice: a) Etalonarea testului în România s-a realizat în conformitate cu normele de adaptare a instrumentelor psihometrice. b) Fidelitatea: Beck a stabilit un coeficient de 0,86 (cu corecţia Spearman-Brown, 0,93) privind consistenţa internă a inventarului. Prin metoda test/retest s-a stabilit un coeficient de 0,70 pentru un interval de câteva săptămâni). Consistenţa internă a testului în limba română este de 0,90

c) Validitatea facută prin administrarea testului Beck concomitent cu scala de evaluare clinic globală sau cu scala Hamilon au arătat scoruri moderate. Cea mai înaltă corelaţie (0,60 până la 0,90) pentru diferite tipuri de eşantioane demonstrează validitatea convergentă ridicată a scalei.

Analiza fidelităţii şi validităţii testului în limba română susţine faptul că instrumentrul îndeplineşte standarde psihometrice necesare unui instrument clinic. Prin aceste rezultate înţelegem că testul Beck este un instrument relevant pentru răspunderea la întrebările de referinţă. Scala Beck rămâne una din cele mai utilizate scale de autoevaluare în depresie şi scala de predicţie din evaluarea rezultatelor terapiilor cognitive din tulburările depresive. Acest lucru confirmă utilitatea testului în identificarea disfuncţiilor cognitive apărute în depresie.

2. Figura complexă Rey-Osterrieth Un test destinat pentru investigarea organizării perceptuale şi a memoriei vizuale la pacienţii cu leziuni cerebrale şi care constă în reproducerea din memorie a unei figuri geometrice complexe, în prealabil vizualizate şi copiate. Sunt necesare multe abilități cognitive diferite pentru o executare corectă, și, prin urmare, testul permite evaluarea diferitelor funcții, cum ar fi abilitati visuospatial, memorie, atentie, planificare, și memoria de lucru (funcții executive).

3. Proba celor 15 cuvinte Rey A.Rey stabileşte etaloane pentru persoanele normale, de diferite vârste şi nivele culturale. În acelaşi timp, evidenţiază o serie de manifestări simptomatice, privind volumul şi fidelitatea atât a reproducerilor, cât şi a recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal,care toate în ansamblu dau un tablou mai mult sau mai puţin tipic pentru întârziaţii mintali,pentru epileptici, psihopaţi, instabili şi copii cu dificultăţi şcolare.

a) Etalonarea testului PROBA REY deţine etaloane pe populaţie romanească.Tabel cu etaloanele probei de memorie Rey (15 cuvinte)

Nivel de instrucţie Etapele probei şi stimulii reţinuţiI II III IV V

Nivel scăzut de şcolaritate 4 6 8 10 12Nivel mediu şi bun de şcolaritate 6 8 10 12 13,9

Cele trei teste utilizate răspund întrebărilor de referinţă, datele obţinute răspund întrebărilor formulate cu privire la persoanele cu depresie. Testele aduc informaţii cu privire la evaluaţi care îmbunătăţesc semnificativ clasificarea nivelului de depresie şi prezic apariţia acesteia dincolo de informaţiile furnizate de alte teste.

BIBLIOGRAFIE

Cărţi de specialitate

1.Henri Loo, Pierre Loo (2003), Depresia, Edtura CORINT, Bucureşti 2.Mircea Lazarescu, Ovidiu Bumbea, (2008), Patologie obsesivă, Editura Academiei Române Bucureşti 3. Paul Gilbert, (2001), Depresia, Psihoterapie şi consiliere, Editura Polirom, Iaşi 4. Romila, A. şi Popa,M. (2003), DSM-IV Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Editura  Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti

Site web

http://rtscluj.ro/content/view/129/2/

http://content.yudu.com/Library/A1i8ed/Psihiatruro10/resources/51.htm