TED CHIANG

EXALARETraducere din limba engleza de

ArrNa SAnru 9i MrnAr-DAN PAvELEScU

ARMAD

https://www.libris.ro/exalare-ted-chiang-NEM978-606-43-0708-8--p13301296.html

CU PRI NS

Negulltorul gi poarta alchimistuluiExalare-----.........,-.......

Ce se agteaptl de la noi....Ciclul de viagi al obiectelor softwareBona automatl brevetatl a lui Dacey.,.......Adevtrul faptelor, adevirul sentimentelorMarea tlcere ....

Omphalos..........

Anxietatea este ameleala dati de Iibertate..........................Despre povestiri .Mulgumiri..........

7

43

65

77

t77t9t237

245

279

347

358

ARMADAMANIFESTOJOIN THE ARMADA

Recruhm v6ndtori 9i devoratori de viselAmazoane 9 expLoratori ahtur de care se calitorimpane La capaiuL universutuil Lupti;torlptin de curaj

feme neinfricate. capab Le sa infrunte vraj iior mateficiorci insetali de sange si dragoni neimbbnzitillvlinl scLipitoare dornice sA deztege mistereLe

unor crime terifiantel C titori si cilitoare neobos te.cdrora se Le aducem ceLe rna fascinante rornane

science flct on. fantasy 9 thritLed

JOIN THE ARMADAPrntre qenerati nostr se numara

Frank Herbert siArthur C. CLarke,regi ne sunt stephen King 9 George R,R. Martin,

iar reqine N.K, Jemisin s Naomi Novik.

n io dr.ilF di lo,r . la J s pF www,nemira.ro

ARMADAIMAGINATION UNLIMITED

A

/\ pr"rputernice calif qi emir al dreptcredincio5ilor, sme-

Lr, :'l'#,:,H:'#,ru1'3mr*t"*:ffi:;ltot cursul vielii sale decit aceasta. Povestea pe care trebuie s-odepln este, cu adevirat, una atAt de uluitoare, incAt, 9i de'ar fivipsitl cu totui qi cu totul pe colpl diniiuntru al ochiului cuiva,nici micar atunci minunala infiliqlrii sale nu ar putea-o lntrecepe aceea a intimplirilor istorisite, cici ceea ce utmeazi-i un aver-tisment pentru cei ce-s vrednici a se lisa prevenili gi un cuvint deinvdldturd pentru cei ce vrednici sunt a invila.

Numele meu este Fuwaad ibn Abbas gi m-am nlscut aici, inBagdad, Oragul Picii. Tatdl meu era samsar de grAne, dar, pentruo mare parte a vielii meie, eu, unul, am trudit ca negulitor depAnzeturi fine, negustorind borangic de Damasc, pAnzeturi de indin Eghipet 9i zarpale de Maghreb brodate cu zarafir. Eram bogat,

dar inima mea era citrdnitl gi nici cumpirarea desfetirilor, niciactele de milostenie nu puteau si o aline, Acum stau inaintea ta,o, norocitule calif, fare barem un piastru in pungl, dar mi-amgtrsit pacea.

Allah e inceputul tuturor lucrurilor, dar, cu invoirea MlrieiTale, o si-mi pornesc istorisirea cu ziua in care am flcut o Preum-blare prin canierul fiurarilor. Aveam nevoie si cumpir un darpentru un om cu care trebuia si rezolv niscai daraveri gi mi sespusese cl ar aprecia nespus o tipsie cu totul qi cu totul dh argint,

ro I TED cH IANG

Dupl ce m-am perindat vreme de vreo jumitate de ceas , ambegat

de seami ci una dintre cele mai mari prlvilii din suk fusese luatiin stdpAnire de un nou negufdtor. Era unul dintre cele mai prell-

luite tcuri 9i trebuie ci fusese stragnic de scump de dobAndit, agacd am irtrat se-i cercetez mai indeaproape mlrfurile.

Nicicind inainte nu mai vizusem un a;a de minunat sortiment

de bunuri. LAngl intrare se zlrea un astrolab inzestrat cu gapte

pleci incrustate cu argint, un ceas cu apl care bltea fiecare ore cu

un clinchet melodios pi o privighetoare din bronz care cAnta cind

betea vAntul. Mai tniuntru se glseau mecanisme incd 9i mai iscu-

site gi m-am holbat la ele mai abitir decit un copil care urmerette

un jongier, cind un bltrin a intrat pe o uqi aflati in fundulpriviliei.

- Bine-ai venit in umila mea dugheanl, o, domnul meu, mi-aspus. Numele meu este Bashaarat. Cu ce v-aq putea fi de ajutor?

- Lucrurile acestea Pe care le aveli de vinzare sunt uluitoaredincolo de marginile uluirii. Eu fac afaceri cu negulitori din toate

colprile lumii gi tncl nu m-am invrednicit sl zlresc ceva care sa

le stea pe potrive. De unde, daci-mi ingdduili st vi intreb, le-alidobAndit?

- Vi sunt intru totul indatorat pentru mdgulitoarele voastrecuvinte, mi-a rdspuns bdtrAnul. Tot ce vedeli aici a fost ficut in

atelierul meu, de mine insumi 9i de aiutoarele care muncesc sub

obldduirea mea.Eram tare impresionat cl acel btubat putea fi atit de priceput

ln atAt de multe ane. I'am pus intreb{ri despre feluritele instru-

mente din prdvilia sa gi l-am ascultat apoi cum discuta ca un

adevdrat clnurar despre astrologie, matematice' geomande $imedicinS. Am stat la taclale vreme de vreo doui ceasuri, iar fas-

cinaqia 9i respectul meu Pentru betrAn au inflorit ca un bobocincilzit de razele rlslritului, pAnl ce el a pomenit de experimen-tele sale alchimice.

- Alchimie? am iscodit. Ml surprinsese, cici nu pirea genulde om care emite pretenlii de pezevenchi: Vrei str spui cd trans-

formi metalul oarecare in aur?

Exlrane I u

- At putex s-o fac, domnul meu, dar nu asta este, de faPt' ceeace-gi doresc cei mai mulji sn oblinl practicind alchimia.

- $i-atunci, ce cautl cei mai mulf, alchimistule?- Cautl o sursi de oblinere a aurului care si fie mai ieftina

decit dact ar extrage minereul din pdmint. Drept e cd alchimiadescrie un mijloc de a face aur, dar procedura e atAt de anevoioasi,

incAt, prin comparatie, sl sapi sub un munte Pare mai uqor decitsi culegi pere dintr-un pom.

Am zAmbit:- Aferim, mehenghi rlspuns, n-am ce zice! Nimeni nu poate

pune ia indoialt ci eqti un btrbat inv{at, dar eu, unul, am destulaminre cAt si nu dau crezare alchimiei.

Bashaarat m-a privit qi s-a socotit:- Am construit de pulinl vreme ceva ce ar Putea sl te faci st-1i

rchimbi pfuerea. Ai fi prima Iiinlr careia iap arlta-o. Ai dori s-o vezi?

- Da, pe Allah, mi-ar face mare phcere.- Atunci, urmeazl-mi.BatrAnul m-a condus pe usa pe care intrase, spre panea din

spate a prdvdliei. in camera altrturati se gisea un atelier unde erauingirate aparate ale ciror funciii nu le puteam benui m cal. ^barede metal infequrate-n adt de multe sArml de cupru, incit ar fiajuns pini la linia orizontului, oglinzi montate pe o lespede degranit rotundl, care piutea in argint-viu -, dar Bashaarat x trecutpe Hngl ele fara sE le arunce barem o privire.

in loc de asta, m-a dus cltre un piedestal solid, inalt pAni lacogul pieptului, pe care era montat in picioare un cerc dintr-unmetal durabil. Deschizltura ii era largd cit doui palme deschise,iar ramt *dt de groasi, incAt l-ar fi putut pune la incercare pinigi pe cel mai puternic om, dacl i s-ar fi poruncit s-o care. Metalulera n€gru ca noaptea, dar lustruit pini cXnd devenise atat de ne-ted, incAt, de-ar fi fost de-o alti culoare, ar fi putut servi dreptoglindi. Bashaarat mi-a cerut se stau in picioare astfel incit se mluit la cerc dintr-o parte, tn vreme ce el s-a agezat chiar cu fala spredeschidere.

- Fii, rogu-te, cu begare de seami! mi-a cerut.

12 | TED CH rANG

Alchirnistul si-a virlt braiul prin cerc dinspre panea dreaptl,numai cl acesta n-a iegit prin stinga. In schimb, era ca qi cum i-arfi fost teiat din cot, iar el 9i-a fluturat ciotul in sus gi-n jos, iar apoigi-a scos afari mina complet teafari.

Nu me a$teptasem ca un om atat de invSlat sl execute afa untruc de scamator, dar {rrsese fdcut cu miiestrie, aga cl am aplaudat,politicos.

- Agteapti numai o clipi, mi-a spus in timp ce ficea un pas

Am adestat gi, ce si vezi?, un bral s-a intins afari din cerc inpanea stAngl a acestuia, feri ca vreun truP s sustini. MAneca sepotrivea intru totul cu aceea a vegmintului lui Bashaarat. Bralul

a fluturat in sus gi-n jos, iar apoi s-a retras prin cerc pAni ce adisplrut cu totul vederii.

Primul giretlic 1l considerasem un caraghioslAc inteligent, daracesta din urml pirea superior, caci piedestalul qi cercul erau, inmod limpede, prea subfri pentru a putea ascunde o Persoanl.

- Foane dibacil am exclamat.- i1i mulpmesc, dar aceasta nu este doar o scamatorie nevol-

nicd. Panea dreaptl a cercului o precedi pe cea starrgl cu vreo

citeva secunde. Si treci prin cerc inseamni si stribali aceastlperioade mintenaq.

- Nu pricep, am spus.- ingiduie-mi si reper demonslralia.gi din nou ;ia vArAt bragui prin cerc, ficAnduJ sd dispard. A

zAmbit, apoi l-a tras inainte gi inapoi de parcd ne-am fi jucat de-aodgonul. Apoi 9i-a scos din nou brapl afard 9i mi-a aritat mdnacu palma desfacufi..in ea zd,cea un inel pe care il recunotleam.

- Asta-i al meu! am zis qi mi-am cercetat mina, vdzdnd cdinelul inci imi mai stitea pe deget. E o copie ficuti prin vraji.

- Nu, pe Allah, acesta este, cu adevirat, inelul tiu. Agteaptlnumai.

Din nou un braq a iegit din panea stAngn. Dorind si descopirmecanismul acestui giretlic, m-am gribit siJ inpfac de mini. Nuera o mAnl fa1si, ci una cu totul caldi gi vie ca a mea. Am tras, 9i

EXALARE I 13

ea a trasJ la rAndu-i. Apoi, cu o indemAnare de pungag, a ficutsl-mi alunece inelul de pe deget qi bra1u1 s-a retras in cerc, displ-rind cu totul,

- Mi-a furat inelul! am exclamat.- Nu, domnul meu, a spus bltrAnul. Inelul tiu este aici. $i mi-a

intins bijuteria pe care o tinea: Iani-mi acest .joc.Mi-am pus inelul la loc pe deget:- L-ai avut dinainte si-mi fie luat.in acel -oment, .rn braq a iegit afarl, de data aceasta din panea

tlreaptl a cercului.

- Asta ce mai e? am strigat, uluit pint peste marginile uluirii.Din nou, am recunoscut bralul, inainte de a se retrage, ca fiind

al bltrinului dupi minect, numai cl nu-l vizusem intrAnd incercul de metal.

- Adu-1i aminte: panea &eapti o precedi pe cea stingi, a spusgi s-a dus in panea stAngi a cercului, apoi gi-a vArAt bralul dinsprelcea parte, iar acesta a displrut inci o datl.

Mtria Ta a priceput deja, fera indoiala, acestea, numai ci eu,rrnul, abia atunci am ln1eles: orice se intimpla in partea dreaptlir cercului era complinit, cAteva secunde mai tArziu, de un eveni-rnent desf4urat in partea stange.

- Asta-i vrijitorie? am intrebat.- Nu, domnul meu, nu am intAinit niciodatl un d.jinn gi, daci

l-a9 intAlni vreodati, n-at avea atAta incredere in el incit siJ lassl-mi indeplineasci poruncile. Aceasta esre o forml de alchimie.

Mi-a oferit o explicalie, vorbindu-mi despre cum ciutase setlcscopere mici pori in pielea realitelii, aidoma glurilor pe carevicrmii ;i le sapi in iemn, 9i despre cum, atunci cAnd gisise unul,rcupise siJ exdndi gi si tragi de el aga cum un sticlar ffansformio bucatl mare de sticle topita intr-o leavi cu gitul lung gi desprecum a permis apoi timpului si curgd. precum apala w capdt, fd-t:indul si se intdreasci precum siropul la celtlalt. Merturisesc ci,nu prea i-am tnleles pe de-a-ntregul cuvintele. Tot ce am pututrlspunde a fost:

- Neindoios, ai creat ceva uluitor dincolo de marginile uluirii.

14 I TED cH IANG

- t1i muiiumesc, a zis, dar acesta este abia preludiul a ceea ce

intenlionez si-1i arit.._ i;';-" poftit sEJ urmez tntr-o altr incapere'-incl 9i mai in

,0"t", a.oio, ProlePit in mijlocul camerei, se in p un cadru deJri "i."f"t

,f" *ni'i crnarrrri -asit'e erau frcute din acelagi metal

neqru lustruit'---'- C..".. !i-".n arrtat mai inainte a fost o Poarti a Secundelor'

-i-" for. A.""rt, "rt. o Poanl a Anilor' Cele dout pn4i ale

cadrul.ti ,r;ii sont separate de o durati de doulzeci de ani'

Ma.lr.i..r" "l

,r., i"m in1.les de indatl spusele' Mil 9i imagi-

o"ro1n,i.rrl.rd.r-9i bralul dinspre panea dreapti ;i aqtePdnd do-

uizeci de ani ca acesta si rlsari in panea stangL 9i toati tIr5$enn

mi s-a plrut un giretlic magic tare de neingeles' I-am 9i spus toate

acestea, iar el a rAs:- -,qt fi gi lsta un mod de-a o folosi, dar gAndeqte-te ce s-ar in-

timpla dacl ai ptgi dincolo de pragul ei' $i' stAnd in partea

J..Jpta, -i" fa"ot'r"rno sl vin mai aproape, apoi a ardtat prinupd: Privegte!

M-am uitat 9i am vizut cl in panea cealalti a inciperii pnreru

sa .e gase"sca chilimuri 9i perne diferite fa1tr de cele pe care le

vizuslm atunci cind intrasem. Mi-am mipcat capul dintr-o Parte

intr-alta gi mlam dat seama ci, atunci cand ml uitam prin ugor'

frlu."-,'d" t"pt, intr-o camerl diferiti de aceea in care mi aflam'

- Vezi acum camera aqa cum va fi peste doudzeci de ani' mi-a

spus Bashaarat.' A- "lipit,

a$a cum ar face oricine in fala mirajului apei drn

d.gen, d"i ceea .e vedeam nu s-a schimbat'

- $i spui ca a; putea trece dincolo? am intrebat'

- .tl i rt."' 9i, "" "cel pas, ai vizita Bagdadul de peste douizeci

a" ,Jii pot." tn-1i cauli eul inaintat in vArsti 9i sl stai la taifas;;;itp.i, ai putea p4iinapoi prin Poarta Anilor 9i sl te rein-torci in zilele noastre.

La arntl cuvintelor lui Bashaarat, am simlit ci ml ia cu

ameleah;

- Tu ai ficut asta? l-am intrebat' Ai trecut prin poand?

EXALARE I I'

- Am ficut-o 9i la fe1 au fecut gi nenumtrrali muqterii de-ai mei.- Mai devreme ai spus cl sunt primul ctruia ii arili poarta.- Poana aceasta, de aici, de bunl seamd. Dar, vreme de mul1i,

rurulli ani am avut o prlvllie in Cairo, qi acolo am construit primal)oartl a Anilor. $i mulli au fost cei. cirora le-am ardtat aceapoafte $i care s-au folosit de ea.

- $i ce invtltminte au tras atunci cAnd au stat de vorbl cueurile lor mai vArstnice?

- Fiecare suflet invalt ceva diferit. Dacx doregti, i1i pot spunepovestea unui asemenea om.

$i Bashaarat a purces a-mi spune o astfel de poveste gi, daci epc placul Miriei Tale, o s-o inf4igez gi eu in cele ce :urmeazd-

Pot; e ste a norocitulai frAn ghier

A fost odati un tAnlr pe nume Hassan care era frAnghier. El apitgit prin Poana Anilor pentru a ziri Cairoul cel aflat cu douLecirlc mi in viitor gi, la sosire, s-a minunat pAni peste poate de cit derrrult crescuse oragul. S-a simlit de parcipdgise intr-o scend brodatipt:o tapiserie gi, cu toate cl oragul era nici mai mult, nici mai pulintlccit Cairoul pe care il9tia, el s-a uitat la cele mai obignuite prive-liyi ca la nfute lucruri cu totul qi cu totul miraculoase.

$i, cum se plimba el aqa pe la Bab Zuweila, poarta sudici undecvoluau dansatorii cu stbii qi imblAnzitorii de gerpi, deodati a,rrrzit cum un astrolog a strigat dupi el:

- Tinere! Vrei sI-1i a{li viitorul?I Iassan a izbucnit tn rAs:

- cunosc deja, i-a spus.- Cu siguranli insi vrei si qtii dacl nu cumva 1i-e menit sd ai

o mare avere, nu-i aga?

- Sunt fringhier, aqa ci prea bine mi-e cunoscut cl nicio averellu m-agteaPtl.

- Poli fi, oarc, at!;r de sigur? Ce zici atunci de renumitul ne-gulltor Hassan al-Hubbaul, care a inceput gi el ca meqter ficitortlc fringhii?

16 I TED CH IANG

Cum deja curiozitatea ii fusese avan a1A1atd, Hassan a intrebat

de jur imprejurul sukului daci 9i allii gtiau de acest negutetor

putred de bogat gi a aflat ci numele era bine cunoscut. Se spunea

ce berbat,rl iocuia in instiritul cartier Habbaniya, a9a incAtHassan a mers intr-acolo gi i-a rugat pe trecitori si-i arate casa

negu{itorului, care s-a vidit a fi cea mai mare de pe strada sa'-TAoarnl a betut la u;l gi un sluiitor l-a condus citre o sali

spafioase 9i bine mobilati, cu o fintAntr zrteziand' in mi.iloc'H"r."o

" a$tePtat in vreme ce slujitorui a plecat si-1 aduci pe

stdpinul stu, Jar, in timp ce se uita de jur imprejur, 1a abanosul

9lefuit 9i la marmura ce-l inconjura, s-a simlit stingher, ci nu Preaera locul siu intr-un asemenea cadru, 9i era pe punctul de a pleca

taman cAnd a apdrut eul siu mai virstnic.

- Iati-te, in cele din urmi, aici! a spus barbatul. Te tot a$tePtde atAta amar de vreme.

- Da? a intrebat Hassan, uluit pAne peste Poate.- De buni seami, cici eu l-am vizitat pe eu1 meu mai varstnic

intocmai cum md vizitezi tu pe mine acum. A trecut atAt de mult

timp de atunci, incAt am 9i uitat ziua exactl cAnd am ficut-o' Hai,

vino si iei masa cu mine!Cei doi au mers in sala de ospele unde slujitorii au adus pui

umplut cu fistic, cletite insiroPate-n miere qi miel fript cu rodii

"ooti-.rrr"r". Hassan cel virstnic i-a o{erit cAteva detalii despre

viala sa: a pomenit variate interese de afaceri, dar nu a suflat o

vorbi despre cum devenise negulitor, a Pomenit ce are o nevasti,

dar a spus ci nu era inci momentul ca fleclul sl o cunoasci' In

loc de asta, l-a rugat pe tinirul Hassan si-i aduci aminte de poz-nele pe care le ficea in copildrie Ei a rAs cAnd a auzit poveqtile care

i se gterseseri din memorie.in cele din urme, tinerelul Hassan 1-a intrebat pe cel vArstnic:

- Cum de-ai ficut a-;a o cogeamite avere?- Tot ce i1i voi spune acum e urmitorul lucru: cind te duci sa

cumperi cAnepi de la suk gi treci pe Strada Ciinilor Negri, si nu

o iefpe partea din spre mtazLzi, aqa cum faci de obicei' Mergi pe

trotuarul dinspre miazdnotPte.

Exrlrnr I 17

- $i asta imi va ingtdui st mt inalp in rang?- Tu ft numai aga cum i1i zic. Du-te chiar acum acasl, ai de

flcut fringhii. O si qtii cAnd si mi vizitezi din nou.TAnirul Hassan s-a inturnat in timpul slu 9i a flcut aga cum

fusese povijuit, linAndu-se pe panea dinspre miazinoapte a stri-zii, chiar gi atunci cAnd pe aceasra nu era pic de umbre. CAtevarile mai tArziu a fost de fagl cAnd un cal scos din minli a flcutprlpld pe panea dinspre miazdzi a strdzit chiar vizavj de el, lo-vind cAliva oameni cu copitele, rinind un altul dupi ce-i rlstur-nrse deasupra un chiup greu plin cu ulei de palmier 9i cilcindchiar in picioare un trecltor. DupI ce s-a potolit zarva, Hassans-a rugat lui Allah ca rtnilii si-9i giseascl vindecarea, iar riposatulsl-9i afle pacea, qi i-a mulpmit, totodati, Preaputernicului pentrucI ll cru1ase.

A doua zi, Hassan a pnqit din nou prin Poana Anilor 9i l-actrutat pe eul slu virstnic:

- Ai fost, cumva, rinit de cal cAnd treceai prin preajma lui? l-aIntrebat,

- Nu, cici urmasem povala eului meu mai in virsti, Nu uita:tu gi eu suntem una, gi prin fiecare imprejurare prin care vei trececu am trecut cindva,

gi aqa, bEtrAnul Hassan ii didea tAnirului indrumlri, iar tAni-rul le urma intru totul. S-a ablinut sI cumpere oui de la blcanulrlu obignuit pi, astfel, a evitat boala care i-a lovit pe mugteriii caretirguisert oui dintr-un cop in care se aflau dintre cele stricate. Acumplrat mai multi cAnepi decAt de obicei qi ca atare a avuttnuterial cu care si lucreze atunci cind allii au suferit din catzalipsei provocate de intArzierea unei caravane. UrmAnd povelelecului slu mai vArstnic, Hassan a fost scutit de multe ne caztri, dxfltrctrul se tot intreba cAnd o st-i spune btrrenul mai mulre. Cueine o si se insoare? Cum o sl devint putred de bogat?

lntr-o buni zi, dupi ce i9i vAnduse toate frangh'iile in suk qiclra o pungd neobignuit de plina, in timp ce mergea pe stradtr,I lassan s-a lovit de un biiat. S-a pipiit dupl pungi, a descoperitctr ii lipsea gi s-a rlsucit pe ctlcAie cu un srriglr, si cerceteze

rE I TED CHIANG

multimea pentru a'l afla pe micul pungag' Auzind lipltul lui

H"ssarr, bEielagol a zbughit-o iute prin marea de oameni' Ilassan

a observat cl tunica pogti.rloi era sfAiiatl la cot, dar apoi l-a pier-

dut imediat din vedere.Pentru o c1ip6, Hassan a fost gocat cI i se putuse intAmpla una

ca asta frrl niciun averdsment din Panea eului siu virstnic' Darminia i-a luat repede locul uimirii, a;a cl a pornit in urmirire' A

gonit prin mullile, uitindu-se la coatele tunicilor beieiilor' PAnrliod inti-plrt". a fecut sl dea peste pungaq ciucit sub o^cdrullpiint ochi cu fructe, Hassan l-a inqflcat 9i s-a pus sd strrge in gura

Lare, srJ aude toag lumea, ci Pusese mina pe un ho1, cerAndu-le

celor din jur si gdseasci un strdier. Beiatul, temindu-se.de ares-

t^r", ^ dir druniul pungii lui Hassan 9i a inceput se plinge in

hohote. Hassan s-a uitat lung la pugti qi-apoi mAnia i s-a topit' a9a

cl l-a hsat sl plece.CAnd l-a vEzut din nou pe eul stu vArstnic, tAnirul l-a intrebat:

- De ce nu m-ai prevenit in leglturl cu pungasul?

- Nu te-a desfttat experienla asta? a vrut sI ftle verstnlcul'

Hxsan taman ce era si nege, dar s-a oprit singur:

- A{erim, ba chiar mi-a mers la inimi, a recunoscut'

CAnd il urmerea pe btiat, flrl g aibe barem umbra unui in-diciu cl. va avea succes sau nu, simlise cum ii clocoteqte sAngele

in vene aga cum nu mai simlise de snptl'mini si stPtlmini in sir'

$i, cind zarise lacrimile ce i se innodau pustiului sub berbie' i$i

,i*.." "-irrt. de tnvttlturile Profetului, mtrit fie numele lui'

despre valoarea milosteniei 9i Hassan se simlise vinuos pentru cl

alesese s lase pe blieqa; s-o gteargl'- Carevaseicl,, ai fi preferat st-1i r1Pesc toatl eceastl plicere?$i, tot aga cum aiungem se ingelegem scopul obiceiurilor

care

ni se par flrl rost la tinerele, Hassan ;i-a dat seama cl tlinuireainformaliilor are tot adt de multd valoare ca 9i divulgarea 1or'

- Nq a spus tin{'rul, a {ost bine cl nu m-ai prevenit'Hasran-.ll'rrArstt ic a vlzut cd, intr-adevir, cel alt inlelesese:

- Acum o st-1i spun ceva foarte imPortant' Tocmegte un cal'

O sl-1i dau nigte iodicii de orientare Pentru a glsi un loc;or

EXALARE I r9

printre dealuri, la apus fall de orap. Acolo vei descoperi, intr-odumbravr, un copac fulgerat, Pe linga radncina lui, uitt-te duplcea mai grea piatrl pe care o poti rlsturna, ii-apoi sapl sub ea.

- Ce trebuie sl caut acolo?- CAnd vei gisi, vei qtii despre ce e vorba.Zitatrmdtoare,Hassan a clhrit pinl la dealuri 9i a dat in cele

din urml peste copacul cu pricina. in jur, peminrul era acoperitdc pietre, a9a ci tanarul a dat una la o parte sl sape sub ea, apoirlta, pi-apoi incl una. In cele din urml, lopata lui a lovit altcevadccAt larAnl gi pietre. A dat incolo ptmAntul pi a glsit un cuflrdc bronz plin ochi cu dinari de aur gi cu tot soiul de bijuterii.I lassan nu mai vizuse niciodatl ceva asemlndtor in viala lui. Arburcat cuferul pe cal 9i a celarit inapoi spre Cairo.

Data viitoare cind a vorbit cu eul siu mai in vArstd, l-a intrebat:

- Cum de-ai gtiut unde se glsea comoara?- Am aflat-o de la mine insumi, a spus Hassan-cel-vArstnic,

ridoma 1ie. Cit despre cum am ajuns noi si-i cunoagtem tainila,nu am alti explicalie declt cI a fost voinja lui Allah 9i, in fapt, cerrltl explicalie mai existl pentru absolut orice?

- Mt juruiesc ct voi da o buni intrebuinpre tuturor bogtjiilorcu care Allah m-a binecuvAntat, a spus tanlrul.

- Iar eu reinnoiesc aceastd iuruintl, a spus bltrAnul. Aceastaeste cea din urml oarl cind vom mai vorbi. O st-!i glse$ti pro-priul drum singur de acum incolo. Pacea fie asupra ta!

$i astfel Hassan s-a tnturnat acasi. Cu aurul a reugit sl cum-pcre cAnepl intr-o mare cantitate, s{ nlimeascl lucrltori gi st lepltrteascl o simbrie bunl, apoi st vindt frAnghia in mod tarervantajos tuturor celor care aveau trebuingl. S-a insurat cu ofcmeie frumoasi gi degteapti, la sfatul clreia s-a apucat sl negus-toreascd pi alte bunuri, pAnI cind a ajuns un negulitor instirit;i respectat. In tot acest ristimp a miluit cu generozitate pe ceirrcvoia5i gi a dus niala unui om drept. In felul acesta Hassan aI rlit cea mai fericitl dintre vieli pini cind a fost secerat dernoarte, sflrAmetoarea tuturor leglturilor gi distrugltoarea tutu-ror desfdtlrilor.