I POVESTEA VIETII TALE

Traducere din limba englez.d.

hraxa Bu$ac

TED CHIANG

NEMIRA

Cuprins

d.Impi4irea 1a2ero.......... 83

Povestea vielii tale..................................'.!i...r..........:.......... 105

$aptezeci gi doul de litere ............ 165

Evolujia gtiingei rimane.........

Iadul e acolo unde nu existi Dumnezeu .......... 231,

Sn-gi placn ceea ce vezi: un documentar ....,..,.., 265

Note despre pooestiri. ;....,..r.....i',...i..i...

Multurniri.,. ..............3I7

TURNUL DIN BABILON

De-ar fi fost culcat turnul peste cAmpia Shinar, ar fi durat doudzile sI mergi de la un capdt al siu la celalalt. Dar cum rurnul e

ridicat, ii ia unui om o lund intreagi 9i incd jumdtate si-l urcepAnd-n vArf, asta daci omul nu e impovdrat. insd pulini suie feripovard, urcugul le e incetinit de telegup plinn de cdrdmizipe careo trag dupi ei. Patru luni trec de cAnd e pusd cirimida in car gi

pAni ajunge sa fie zidite tn turn.Hillalum trdise toatd viaga in Elam gi auzise de existenqa

Babilonului doar pentru cd Elamul i9i vindea acolo arama.Drugii de metal erau dugi pe b;rci care coborau pe Karun, spreMarea DeJos, urcAnd apoi pe Eufrat. Hillalum gi ceilalli minericlldtoriri pe uscat, intovirlgind caravana de mdgiruqi a unuinegutetor. CoborArI apoi pe un drum prdfuit ce se lesa de pepodig, peste cAmpii, spre cAmpurile inverzite intretdiate de ca-

nale gi de diguri.Niciunul dintre ei nu mai vizuse rurnul. Acesta deveni vizibil

pe cAnd erau inci la multe leghe deplrtare: subgire ca un fir dein, unduitor in aerul cald, ridicAndu-se din noroiul intirit careera Babilonul insugi. Pe mdsuri ce se apropiau, noroiul se pre-schimba in ziduri solide de cetate, dar ei nu vedeau decAt turnul.Abia cAnd reugird si-9i coboare privirile Ia lunca rAului observardinsemnele pe care turnul le fecuse in afara oraqului: Eufratulcurgea pe fundul unei albii late, joase, din care oamenii scoreaulutul pentru cdrdmizi. La sud de orag se zd,reau giruri-qiruri decuPtoare, acum stinse.

IO TED CHIANG

Pe misurd ce se apropiaridepo4ile oragului, turnul se vldi a

fi mai mare decAt orice constnrctie gi-ar fi putut imagina Hillalum:o singuri coloan5, a cdreibazdtrebtie cd. era mai mare decAt un

templu, gi totugi arita de inalti incAt se subgia pAnd devenea de

nevdzut.Mergeau cu capetele date pe spate, mijind ochii in soare.

Nanni, prietenul lui Hillalum, il inghionti cu cotul gi-l intrebd,

vddit inspnimAntat:

- $i noi tre' sd urcdm pe chestia asta? PAni sus de tot?

- Da. Mergem sus sd sdpdm. Pare... impotriva firii.Minerii ajunseri la poarta centrale din zidrlJ de la apus,

unde tocmai iegea o caravand.. Se aliniari in umbra ingusti a

dului, iar megterul Beli strign Ia gdrzile aflate tn turn:

- Noi suntem minerii tocmipi in Elam.

Gardienii se amtzard. Unul strigi spre ei:

- Voi sunteqi nia de-o sd slpali prin bolta cerului?

- Noi suntem.

Oragul era in stubitoare. Festivitdlile tncepusertr cu opt zile

ln urmi, cAnd ultimul transport de cdrdmiziplecase spre vArf, gi

urmau str mai 1in5 inci doux zile. Toatd ziua gi toatl noaptea

oragul chefuia, dansa, se bucura.

Pe lAngl cdrdmidari, mai erau acolo trigltorii de care, cu pi-

cioare musculoase, antrenatein desele urcuguri. In fiece diminealtr

o echipi pleca, urca patru zile, transfera incdrcduxa urmdtoarei

echipe de hamali, iar in a cincea zi cobora cu carele goale, Pentrua fi reumplute. Era un qir intreg de astfel de echipe, pe toati tnal-qimea turnului, dar numai cei de jos strrb;toreau cu oragul.

Celorlalqi li se trimiseseri destuld carne ;i vin cAt sd poatd petrece

qi ei to1i, pAnd in vArf.

Pe sear5, Hillalum gi ceilalli mineri gedeau pe sctrunele din ar-

gile, in jurul unei mese pline cu mAncare, catoate celelalte din piala

oragului. Minerii vorbeau cu trigltorii qi-i intrebau despre turn.Nanni spuse:

- Mi-a zis cineva c5. zidarii din vArf iqi smulg pirul din cap

dacl scapi vreo cirdmidi, pentru cd dureazd patru luni pAni

pe

zi-

I TURNUL DIN BABILON II

vine alta, dar cd,nimeni n-arbdgade seamd daclar ctrdea un om.E adevirat?

Unul dintre hamalii mai vorberegi, Lugatum, scuturl din cap.

- Nu, nu, e o minciund,.E o caravani neintreruptd de cdrdmizispre vArf. in fiecare zi alungacolo mii de cd,remizi.Una pierdutinu e o tragedie pentru zidari.

Se apleci spre ei:

- Dar este un lucru pe care zidariiil prejuiesc mai mult decitviala unui om: o mistrie.

- De ce e o mistrie aga de importanti?-Dacd,zidaruligi pierde mistria, nu mai poate munci pAni nu

vine alta. Nu-qi mai poate asigur a trai:ul zilnic, aqa cd, intrd la da=

torii. Pierderea unei mistrii e o mare nenorocire. Dar dacd,un omcade gi mistria lui rdmA"ne, tovarlgii sii sunt uqurali, deqi n-o arati.Urmitorul care igi va scipa mistria o va folosi pe cea rdmasd,f.drdstipAn qi va evita necazurile.

Hillalum fningrozitgi, pentru o clipi, lncerci si nurnere daclau destule tArnicoape. Apoi igi dedu seama:

- Asta nu poate fi adevd'rat! De ce nu se trimit mistrii de re-zervd? Sunt ugoare gi n-ar pune probleme la urcare. $i apoi, pier-derea unui om ar tnsemna o intirziere serioasi, doar daci n-auacolo sus oameni de rezewd,, pricepuli laziderie. Dacd n-au, in-seamnd ctr trebuie sd a;tepte sd urce alt megter zidar din oraq.

Hamalii izbucnird,in rAs. Lugatum spuse amuzat:

- Pe-Xsta nu-l putem pecdli!Se intoarse spre Hillalum.- $i, urcaqi imediat ce se rermind serbarea?

Hillalum lul o inghiliturd de bere.

- Da. Am utzit ce vin gi nigte mineri din linuturile de vesr,dar nu i-amvdzut incd. $ti1i ceva de ei?

- Da, vin dintr-un loc numit Egipt, dar ei nu scot minereu dinpimAnt, ca voi. Ei scot piatradin cariere.

- $i noi slplm dupd piatr?i, la noi in Elam, vorbi Nanni, cugura plinl de fripturi de porc.

- Dar nu a$a cum fac ei. Ei taie granit.

l2 TED CHIANG

- Granit?! Egti sigur?

tn Elam se exploatau la suprafali doar calcar gi alabastru.

- Neguqdtorii care cdlitoresc in Egipt Povestesc cd au vdzut

zigtrate qi temple din piatri, construite din calcar qi din blocuri

uriage de granit. $i mai au gi statui gigantice din granit.

-Dar granitul e foarte greu de lucrat!

Lugatum ridicn din umeri.

- Nu 9i pentnr ei. Arhiteclii regali cred cl astfel de pietrari s-ar

putea dovedi folositori cAnd ajungegi sus, la bolta cerului.

Hillalum incuviingi din cap. Aqa era. Nimeni nu Putea gti ce

le va fi de folos, acolo sus.

- I-a1i viz:ot?

- Nu, nu au ajuns incI, dar trebuie sd soseasci in citeva zile.

E posibil sI nu ajungd pind,lasfArgitul sirbitorii. Dacl se tntAm-

ple aga, va trebui sI urcagi singuri.

- Dar voi ne veqi insoli, nu-i aga?

- Da, dar numai tn primele patru zile. Apoi va trebui si co-

borAm, iar voi, noroco;ilor, veti continua sd urcagi.

- De ce zici cd suntem norocogi?

- Ce n-ag da sl urc pAnr in vArf... Am suit o dxe mai sus, am

ajuns la o iniliime de doudsprezece zlle-trcug, dar mai depane de

atit n-am urcat. Voi vegi merge mai departe, oftd Lugatum cu

regret. Vi invidiez, o si atingeqi bolta cerului.

Si atingi bolta cerului. Se o despici cu tArndcopul' Pe Hillalumideea tl tulburd.

- Nu e motiv de invidie... incepu el.

- Aga e, continud Nanni. CAnd vom fi terminat, toqi oamenii

vor putea atinge bolta cerului.

in dimineala care urmi, Hillalum merse sr vadd turnul. Stituin piala uriasi de la piciorul acestuia. t.rtr-o Parte se ridica un

templu a cirui mdrime ar fi fost copleqitoare daci s-ar fi aflat tn

orice alt loc. Trecea insd neobservat ln umbra turnului.Hillalum percepu trdinicia nemaipomenitd a acestuia. $tia din

legende cl fusese construit mai solid decAt orice zigurat. Turnul

I TURNUL DIN BABILON B

era fdcfi. din cirdmizi arse, pe cAnd ziguratele erau durate dincilrdmizi uscate la soare, avAnd doar fagada placatd cu cele arse.Cdrdmizile turnului fuseseri zidite cu morrar bituminat, care eraabsorbit tn lutul ars, fecAnd astfel legiturala fel de puterniciprecum cl,rdmizlle tnsele.

Baza turnului era formatd din doun platforme care aduceau cucele ale unui zigurat obignuit. Prima avea laturile de vreo douisute de co1ir, era inalu de vreo patr:uzeci, iar pe fagada ei sudiciurca o scard tripli. Deasupra era cea de-a doua platformd, maimici, la care se ajungea doar pe scara din mijloc. Iar de deasupraacestei a doua platforme incepea de fapt rurnul.

Avea laturile de gaizeci de coji gi se inllla precum o coloanipdtratd, uriagi, care purta greutateacerurilor. in juru-i se incoldceao rampi lind, care se lipea de turn ca o fAqie de piele pe mAnerulunui bici. Ba nu; Hillalum privi mai atent gi vdzn cd, sunt doudrampe care se risuceau in paralel. Pe marginea exterioard a fiecireirampe erau stAlpi, mai mult lagi decAt gro;i, astfel gAnditi incAt sa

umbreascd panta. Privind in sus, se vedeau benzi succesive, cdri-mizi, rampd,, cirdmizi, rampd,, pAnn cAnd ochiul nu rnai sesizadiferenla. Iar turnul urca gi urca, mai departe de limita la careajungea ochiul. Hillalum clipi, ingustd,privirea, dar tot amefi. Se

dadu inapoi cAjiva pagi, tmpleticindu-se, apoi se indepdrti infiorat.Se gAndi la povestea auzitd,in copildrie, despre ce s-a intAmplat

dupi Potop. Se spunea cd oamenii au repopulat pdmAntul, imprdq-tiindu-se in qi mai multe qinuturi decAt tnainte. Se mai spunea cdoamenii au navigar pe miri pindla capdtul lor gi au vizur cumoceanul se revdrsa peste marginea lumii, intr-o ceagd umedi, pentrua se uni cu apele neguroase ale Abisului. Se spunea ci asdel au inle-les oamenii cAt e pemAntul de mic qi au vrut se rrade ce se afla dincolode marginile lui, restul crea{iei lui Yahve. Se spunea cd gi-au tntorsprivirile spre cer gi s-au intrebat cum o fi ardnind casa lui yahvedeasupra rezervoarelor clJ apacerurilor. $i se mai spunea cum, cusute de ani tn urmd, a tnceput constnrclia turnului, o coloand citre

1 Veche unitate de misuri pentru lungimi egali cu aproximativ 60 cm (n. tr.).

VI TED CHIAT{G

rai, o scard pe care oamenii sd poati sui sd vadi lucrarea lui Yahve,

iar Yahve sd poati cobori sd cunoasci lucrarea oamenilor.

Povestea il miqca intotdeauna pe Hillalum, il fecea str vadd cu

ochii mintrii miile de oameni trudind fere odihna, dar plini de

bucu.rie, pentru ci munceau spre a-l cunoatte mai bine pe Yahve.

De aceea fusese bucuros cAnd babilonienii veniseri in Elam sd

caute mineri. Dar acum, stAnd la bazaturnului, simlurile il bul-

versau) spunAndu-i ci nicio construc{ie omeneascd n-ar trebui si

fie aritde tnalti. CAnd privea turnul se simgea pe alte lume.

Oare se cuvenea sd urce in vArful unui asemenea lucru?

tn dimineapa ascensiunii, cea de-a doua platformd era acoperite

in intregime de ciruluri pe doul ro1i, solide, ^gez

terAnduri-rAn-

duri. Multe erau incircate cu mAncare: saci cv orz, grAu, linte,

ceapd",castraveti, curmale, pAini, pegte uscat. Mai erau oale uriaqe

din lut cu aptr, vin din curmale, bere, lapte de caprd, ulei de pal-

mier. Alte care erau tncdrcate cu mlrfuri ce ar fi putut aProvizi-

ona un bazar:vase din bronz,coquri din trestie, baloturi depdnzFt

de in, sciunele gi mese din lemn. trrtr-rrrr loc, cAliva preoii lineauun bou gras gi o caprd cdroraun altul le punea un fel de glugi pe

cap, a$a incAt si nu vada decAt in fa15 9i sd nu se teame in timpul

,rrcuqrrlui. Animalele urmau si fie sacrificate cAnd ajungeau in

vArful turnului.Apoi veneau carele pline cu sculele minerilor, tArnicoape 9i

ciocane, gi piese din care si alcdtuiasci o micd forje. Megterul mai

comandase ca un numir de care si fie inctrrcate clr lemne 9i trestie

legatd,in snopi.

Lugatum verifica un ciru1, strAngAnd frAnghiile care legau pir-

lile de lemn. Hillalum se indreptd spre el.

- De unde vine tot lemnul ista? N-am tntAlnit nicio ptrdure

din Elam pAni aici.

- La nord de aici este o pidure, a fost plantatd cAnd a inceput

construclia turnului. Cheresteau a ajunge in Babilon plutind pe

Eufrat.

- Ati olantat o oddure intreaei?!

I TURNUL DIN BABILON 15

- CAnd a tnceput construcgia, arhitecaii au socotir cI penrru aalimenta cuptoarele va trebui mai mult lemn decAt s-ar putea gisiin cArnpie, aga cx au pus sd se planteze o pldure. Sunt echipe deoameni care cu asta se ocupi, udd copacii qi planteazd cAte unpuiet pentru fiecare pom tiiat.

* $i asta acoperi rot necesarul de lemn pentru turn? intrebdHillalum, plin de admiralie fagd, de un aga plan.

- In cea mai mare parte. S-au mai sacrificat gi alte piduri , aflatemai din nord, iar lemnul lor a sosit tot pe rAu.

in timp ce explica toate acestea, Lugatum inspecta cu atentierolile cirulului. Destupd o plosci din piele gi turni pulin uleiintre roli gi osie"

Nanni se apropie de ei, privind strdzile Babilonului care se

intindeau delabazaturnului pAnd in zare, citvedeai cu ochii.- N-am fost niciodati la o asemenea inalgime incAt sa vdd un

orag de sus, zise el.

- Nici eu, adlugtr Hillalum.Lugatum rAse:

- Lisaji asta. Haideqi, carele sunt pregdtite.tn scurti vreme oamenii .r"., i*pa4ipi in perechi, cAte una

pentru ftecare cIru1. Stdteau unul lAnga celalah, inrre cele douihulube pe care erau infdgurate hamuri din frAnghie penrru rras.Carele trase de mineri erau intercalate cu cele trase de hamali,pentru a asigura deplasirii un rirm consranr. Lugatum gi un althamal erau chiar in spatele cdrulului tras de Hillalum gi Nanni.

Lugatum ii sfatui:

- Luagi aminre, rtrmAneli la cel pulin zece coti de carul dinfagd'. Cind ajungeqi la coljuri, rrage numai omul aflat in dreaptagi vi schimbali tntre voi la fiecare ord.

Hamalii incepurd si-9i urce cirulele pe rampd. Hillalum qi

Nanni se aplecard gi-gi traserd frAnghiile pesre umer, unul pe stAn-gul, celelalt pe dreptul. Se ridicari amAndoi deodati, sdltAnd par-tea din faqd, a cdn4ei de pe caldarAm.

- Acum ffageli!strLgd Lugatum.