ObiceiuriObiceiurile de la nunta sunt prezentate cu prilejulnunteiAnei cu Ion.Nunta tine trei zile. In prima zi alaiulpornestecucarutespreJidovita. In frunte mergcalaretii, care pocnesc din pistoale. In primacarutasuntlautarii, apoi ocarutacu mirii si cudrustelesi obriscacunasii.Imaginea ospatuluieste autentica,alcatuitadinurarilesi chiuiturile tinerilor, din versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treiaospatulse muta la socrii mari,unde mireasa se duse acuma cu lada de zestre, urmata cuatataamar de vite si degaliteca de abiaincapeauin ogradaGlanetasului..Tabloul monografic al satului secompleteazasi cu alte elemente, canasterealacamp. Tot in acest sens sunt prezenteinformatiidespre obiceiurile lainmormantare.LainmormantareaAnei, la prohod, participa tot satul. Romancierulfixeazasi aici toate elementeleesentiale:praporii fluturau alene in adierea deprimavara.tamaiesi aducea in schimb valuri de miros dulce de flori de mar. preotul Belciugmormaiape nascanteceledeinmormanteresscutura mereucadelnita.Foarte bun psiholog, LiviuRebreanusurprinde gesturile, comportamentele personajelor si mai ales psihologia personajului principal. In mintea acestuia se amesteca imaginea moartei, cu aceea a copilului si cu imaginea iubitei. Cu deosebita arta romancierul surprinde spaima de a nu pierdepamantul, care sestrecoaratreptat in sufletul lui Ion.HoraEsteun element decompozitiecare deschide siincheieromanulavand- de fiecare data - o altasemnificatie: in primul capitol, la acest moment din viata satului iau parte mai toate personajele antrenate inactiune; in final, ni sesugereazaca, daca unii s-au stins,altiile-au luat locul. Romanulprezintamomentele eternului ciclu al existentei rurale;odataincheiatpentru un individ, ciclul continua pentrualtii.Romanulincepecu descrierea horei, scena antologica prin care autorulrealizeazamai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei,somesana, si introducerea treptata a personajelor si sugerarea viitoarelor conflicte. Obiectivul romancierului inregistreazaperandlautarii, carecantasubsopron, ritmulindracitalsomesanei, gesturileflacailor, careisiciocnesc cizmele:Zecile de perechi batSomesanacuatatapasiune, ca potcoaveleflacailorscaparascantei, poalele fetelor sebolbocesc, iar colbul de pe jos seinvaltoreste, seaseazain starturi groase pe fetelebrazdatede sudoare, luminate de oboseala si demultumire. Cu cat Briceagiutestecantecul, cuatatflacaiiseindarjesc,isiinflorescjocul, trec fetele pesubtmana, le dau drumul sa seinvarteascasingure,topaiepe locridicandtalpile,isiciocnesc zgomotoscalcaiele,isipleznesctureaciicizmelor cu palmelenadusite.In continuare obiectivul romancieruluiinregistreazagrupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-si admira odraslele si al copiilor, carepandescpoalele fetelor. Scena este semnificativa si pentru realitateaadancdiferentiataa satului. Astfel intr-un grup sta primarulStefanHotnog,un chiabur cu burta umflata, sicativabatranifruntasi. LiviuRebreanuexceleazain prezentareavietiitaranestidesfasuratesub semnulexperienteicolective: hora,nasterea, nunta, botezul, slujba duminicala, judecareavinovatiilor,inmormantarea. Toate aceste aspecte suntzugravitemagistral,degajando puternicasenzatiede viata reala.BalurileLabalulanualinsa, nupoatevenitoatalumeadecatintelectualiisiclaselesocialecuunnivel financiarridicat.Inaintedeacestspectacolse facpregatiriserioase, elavandoimportantamai mare decathoradeoarecenu arelocdecatosinguradatapean.