Evoluţia Situaţiei Politice a Ţării Româneşti

8/17/2019 Evoluţia Situaţiei Politice a Ţării Româneşti

1/11

Evoluţia situaţiei politice a Ţării Româneşti în secolulal XVII-leaDupă uciderea lui Mihai Viteazul, ţările române au trecut printr-o epocăcomplexăşi frământată de instabilitatea politică, de accentuarea polit ico-militară a Imperiuluiotoman de a le readuce sub stăpânirea sa.rima !umătate a secolului al "VII-lea estedominată de o seamă deconducători care au #ncercat şi au reuşit să asi$ure echilibrulintern şiexten necesar refacerii ţărilor române. Mi!locul secolului al "VII-lea poartăamprenta domniilor lui Matei %asarab #n &ara 'omânească, a lui Vaslie(upu #n Moldo)aşi a 'aco)iţeştilor #n *ransil)ania. +fârşitul secolului al"VII-lea trăieşte subimpulsulmăsurilor trasate de domniile antancuzinilor, antimireştilor şi a lui onstantin%rânco)eanu.olitica &ării 'omâneşti estedominată, #n primele două decenii, de personalitateaşi acti)itatea lui 'aduerban, care a domnit #n trei rânduri /01/, /012 3 /0/1 şi /0//.4laparţ ine $rupări i boiereşt i antiotomane din )remea lui Mihai Viteazul, când ocupadre$ătoria de mare paharnic, fiind caracterizat ca5foarte priceput #n treburile militare6 şidispunea de unul dintre cele mai#ntins e do menii boiere şti . 4l er a un urmaş de-al lui 7ea$or%asarab, fapt care #i plăcea să se intituleze #n actele sale drept 5nepotrăposatului%asarab )oie)od6, iar iz)oarele istorice interne şi externe #l#nre$istrează sub numele de'adu )odă %asarab.8 fost ales ca domn de cătreMarea 8dunare a &ării, strânsă la ârstieneşti, pe*opolo$, sub numelede 'adu )oie)od, urmaş pe linie maternă al boierilor

raio)eşti.rin el s-au pus ba zele dinast iei 5 %asar abilorraio)eşti6, din care au făcut parteonstantin erban, erbanantacuzino şi onstantin %rânco)eanu.'adu erban, fiind susţinut de#mpăratul 'dolf al II-lea căruia i-a depus oma$iu, acontinuat poli tica luiMihai Viteazul, de part icipare #n cadrul (i$ ii reştine laluptaantiotomană. Domnul &ării 'omâneşti era considerat 5zidul de apărare al*ransil)aniei6şi 5o fortăreaţă #ndreptată #mpotri)a sultanului6. 4l a

reuşit să #ncheie, #n anii /019 3 /01:, pace #n condiţii a)anta!oasecu tătari i şi Imperiul otoman, tratate de


2/11

ali an ţă ne$ociate #n condiţii de e$alitate cu principii *ransil)anieitefan %ocs;a


3/11

trăi ca fraţii şi a nu se părăsi unul pe altul până la moarte6.@n anul /0/0 'aduMuhnea a fost mutat #n Moldo)a, unde a domnit de două ori.8ces tsistem de muatre a domnilor dintr-o ţară #n al ta a de)enit obicei#n pe rioad aurmătoare.

Domnia &ări i 'omâneşti a fost as i$urată de 8lexandru Il iaş>/0/0 3 /0/B? şi=abriel Mo)ilă >/0/B 3 /021?, care au continuat politicalui 'adu Mihnea.@ntre /021 3 /020 &ara 'omânească şi Moldo)a au fostconduse de 'adu Mihnea,fără a se crea )reo 5uniune6 sau 5unire6 #ntrecele două ţări, cum s-a exa$erat uneori.După ce #ntre /021 3 /02A adomnit #n &ara 'omânească, 'adu Mihnea a fost mutat #nMoldo)a >/02A 3 /02C?, timp #n care la tronul muntenesc a urmat fiul său #n )ârstă de // 3 / 2

a n i , 8 le x a n d r u o c o n u l , c a r e s e a f l a s u b t u t e l a t a t ă l u i s ă u .8 p o i a u u r m a t 8lexandru Iliaş >/02C 3 /02?, (eon *omşa >/02 3/0A2? şi 'adu Iliaş >/0A2?, domnicare nu s-au ridicat la #nălţimea lui'adu Mihnea. 4i au a!uns pe scaunul domnesc #nschimbul unor marisume de bani plătiţi la oarta otomană.

tefan Tom a al II-leaȘ ș

tefan Tom a al II-leaȘ ș >sau tefan al IX-lea Tom aȘ ș ?, Domn al Moldo)ei 21noiembrie /0// - 22 noiembrie /0/: iș septembrie /02/ - au$ust /02A.

Eri$inea lui este incertă unele iz)oare spun că era om de rând din inutulțutnei, iar alte documente precizau că este Fos domnescF, fiind feciorullui tefan al VII-lea *om aȘ ș . Grmătorul fapt poate inclina balan a spre ultimațipoteză #n anul /0//, marele )izir 7asub-pa aș preciza sultanului că Fpribea$uliaste ficiorul răposatului *om a-VodăF i tefan a primit stea$ de domnie.ș ș Ș

@n anii anteriori, tefan *om a a #n)ă at meseria armelor participând la lupteleȘ ș ț

dintre francezi i spanioli #n irinei. 8 fost lefe$iu #n armata luiș tefan %athor


4/11

@n )ara lui /0/2 hatmanul Hol;ies;i, panul tefan otoc;iȘ iș onstantinMo)ilă intră #n Moldo)a. Domnitorul strân$e oaste a)ând #n slu!ba sa fo tiișcăpitani ai lui Mihai Viteazul, pe M#rza, =he a i pe sârbulț ș =heor$he 'at.rimise spri!in i de la turci i tătari, ca)aleria luiș ș antemir %ei i corpuri deș

oaste conduse de Jussein-a$a iș Ma$)el-)istiernic?, tefan Vodă seș Șrăzbună asupra boierilor filopoloni. De altfel, lui i se mai zicea i F)oie)odulșsăracilorF deoarece era bun i drept cu ăranii, tiind că boierimea făcea multeș ț șnecazuri ăranimii.ț

@n politica externă tefan Vodă, #mpreună cuȘ 'adu Mihnea, au #ntreprins o

expedi ie militară #nț *ransil)ania, spri!inindu-l pe =abriel %ethlen să a!un$ă principe. +e #ncheiase apoi o alian ă #ntre cele trei ări, dar sin$urul care aț țrespectat-o #n ade)aratul sens al cu)ântului a fost domnul Moldo)ei.

@n )ara lui /0/A boierii filopoloni se răscoală din nou #mpotri)a lui *om a, darșurzelile au a!uns la urechea domnitorului ce ia măsuri i decapitează C: deșdre$ători la un ospă . %oierimea nu se lasă descura!ată i se răz)rătesc din nouț șa)ând capi pe )el-lo$ofătul 7echifor %eldiman, )el-)ornicul %aldo)in, )el-hatmanul +turza, bi-)el-)istiernicul %oul si pe )el-)ornicul M#rza cu

mercenarii săi. @n septembrie /0/: răz)răti ii #ncon!oarăț Ia iulș cerându-idomnitorului să părăsească tronul. 'ăscoala a fost #nfrântă de domnitor #nconfruntarea de la Kântâna lui ăcurar iar cei prin i au fost uci i.ș ș

Domnitorul a sal)at *ransil)ania de pâr!ol tătăresc, con)in$ându-l pe antemir-be


5/11

• tefan %ocs;a/:B/-/012?. 8poi, el intra #n slu!ba curtii princiare, unde se afla sub oblăduirea lui tefan %oc;sa


6/11

haiducilor din slu!ba #mpăratului cu preţul pierderii bunurilor personale. 8stfel, presti$iul său #n rândurile nobililor pribegi creşte şi aceştia"or să-l aleagăprincipe& /ealist pentru "'rsta de 0 de ani, el refu%ă şi-l susţine pe 1tefanBocska. 2()3-())4& 5l con"inge apoi pe acesta să se re"olte împotri"a

6absburgilor şi apără +otarele 7rdealului. 5n calitate de general şiconsilier al principelui el primeşte în dar cetatea 6unedoarei şi funcţia decomite de 6unedoara. 5n timpul păcii înc+eiate cu 6absburgii in ()), else "a căsători cu Su%ana 8arol., fica unui mare nobil din nordul ngariei&După moartea lui %ocs;a


7/11

acord cu RRnatiunileRR componente si dorind sa-si asi$ure )enituri consistentedin impozitele sasilor, principele le "a retroceda acestora Sibiul în ()(3,după ce ei i-au !urat credinţă. In sfarsit, pentru a-si intariri propriul potentialeconomic, s3a in$ri!it de refacerea domeniului princiar, el si familia sa

detinand prin le$ea funciara din /0/: urmatoarele domenii fiscale :+erla,;radea,


8/11

lut+eranism, se "or traduce si tipari in romana carti religioase, in primulrand Biblia, fapt care )a accelera folosirea limbii romane in biserica ortodoxasi )a restan$e la o mica patura de nobili si oraseni pe romanii trecuti lacal)inism. 4l "a sprijini trimiterea la uni"ersitati din strainatate a unor

tineri pe timp de trei-cinci ani, care inmomentul intoarcerii "or fi plasati inposturi importante ca diplomati, magistrati, bibliotecari, profesori,istorici& In plan intern printr-o hotarare a Dietei din /022 s-a hotarat infiintareaunei 7cademii la


9/11

aducand mu%icieni de la *iena,


10/11

cu"enita, acolo si el arata buna"ointa amabila cu lingusiri si prefacatoriiDD.ând otomanii i-au cerut, câţi)a ani mai târziu, să plătească tributul şi să sealăture cu oastea sa armatei lor, le-a răspuns că nu le poate face pe amândouă,dând exemplu situaţia ioba$ului pe care nobilul nu-l poate chema la război

simultan cu #ncasarea dării. Mai mult, cand otomanii i-au cerut cedareacetatilor (ipo)a si Ineu )a reusi sa-i determine sa accepte numai cedarea(ipo)ei, acumuland capital diplomatic in fata sultanului, capital folosit incampaniile antihabsbur$ice. 4l şi-a exersat calităţile diplomatice şi #n mediereaconflictului polono-otoman din /021-/02/, când a obţinut condiţii bune penruotomani.entru a menţine autonomia *ransil)aniei faţă de cele două mari puteri, Bet+len întreţine relaţii cordiale cu "oie"o%ii celor două ări/om'ne, 'adu Mihnea şi tefan *omşa, împreună cu care a rostit un jurăm'nt de alianţă în tabăra de la ;prişani , la E noiembrie ()(0.'eferindu-se la situaţia *ransil)aniei #ntre curtile imperiale, principele spuneaRR@ntre cele două rele aş considera de cel mai mare folos, #mpreună cu existenţalibertăţii patriei noastre, plăcuta, frumoasa pace.RR aracterizand politicaexterna a acestui principe "a%ut de unii ca un DD=ac+ia"elli mag+iarDD,)iitorul principe Tanos Semen< sustinea ca DDpe ambii imparati puternici i-atinut in aeJuilibrio, fata de el insusi si fata de patria saDD.olitica sa economica a facut posibila participarea tarii in /a%boiul de 0ani 2()(9-()394, dus de principii protestanti germani contra imparatuluicatolic de 6absburg. *ratatele de la *rna)a cu Jansbur$ii nu ii $arantau o pace in securitate cu acestia, dupa cum se exprima el insusi in instructiuniledate solilor trimisi la oarta in /0/9.6cu neamtul nu se poate trai in pace,deoarece el se inarmeaza incontinuu in scopul cuecrii *ransil)aniei, *raii'omanesti , Moldo)ei, %udei, %el$radului si *imisoarei, deci este mai bine ase actiona pre)enti), adica impreuna cu turcii a porni o ofensi)a impotri)aimparatului habsbur$ic6. Momentul fa)orabil pentru acest plan l-a constituitre)olta cehilor contra imparatului din /0/B, fapt ce declansat 'azboiul de A1 deani. 4l a intreprins trei campanii impotri"a 6absburgilor in ()(K, ()0 si()), in cursul carora a ocupat teritorii in ngaria de nord si Slo"acia, aasediat *iena si a castigat bataliile de la Bratisla"a 2K octombrie ()4 siLo"e ?amk.2()(4& 7 fost proclamat rege al ngariei 2()4, dar realist arefu%at coroana, c+iar daca turcii au fost de acord& Dar nu a reusit sa punain aplicare din punct de )edere militare aliantele sale cu cehii, principii protestanti $ermani, Danemarca, Elanda si 8n$lia, astfel ca la 21 decembrie/020 a incheiat un tratat de pace definiti) cu Jabsbur$ii, in urmacarora Transil"ania inregistra castiguri teritoriale la granita sa de "est& Gn


11/11

rol important in participarea sa la coalitia protestanta a fost si cea de a doua sacasatorie. Dupa decesul primei sale sotii, in mai /022, el a cerut3o in casatorie pe fiica imparatului catolic, dar a fost refuzat, orientandu-se apoi spre protestanta 4caterina de %randenbur$ , cu care s-a casatorit la 2 martie /020. E

caracterisitca a strate$iei lui =abor %ethlen era e)itarea bataliei care nu-i puteaasi$ura succesul decisi), el scriind in acest sens in decembrie /0/ C&&oameniide arme destepti e"ita batalia din multe moti"e, pina ce eFista alteposibilitati, mai intai uzeaza de obicei de tot felul de strata$eme exterioare,lasand lupta ca mi!loc de ultima instanta, cand nu mai exista alta iesire6.Importanta sa in istoria /omaniei deri"a si din proiectul sau politic dinultimii ai "ietii referitor la refacerea unui regat protestant al #aciei. Martor al e)enimentelor din /:-/01/ cand Mihai Viteazul a de)enit conducator alcelor trei principate de pe teritoriul )echii Dacii, Bet+len era preocupat deideea unei uniuni protestanto-ortodoFe& Intr-o discutie cu cu 8braham )onDohna, trimisul princepului $erman al alatinatului, referindu-se la aceasta preconizata uniune a promis ca )a lua le$atura cu patriarhul orotdox deonstantinopol. In raspunsul sau din 2 septembrie /02, patrirahul hiril(ucaris ii atra$e atentia lui %ethlen asupra realitatii6entru a face lucrul binesi in liniste ar trebui inainte de toate sa se rupa le$atura de san$e si de iubire,care , desi intr-ascuns, dar in felul cel mai strans , lea$a pe romanii din*ransil)ania cu locuitorii *arii 'omanesti si Moldo)ei. E prefacere de le$e pecare nu ar in$adui o niciodata domnii )ecini din aceste tariRR Desi istoriciima$hiari =

Evoluţia Situaţiei Politice a Ţării Româneşti

Documents

Transcript of Evoluţia Situaţiei Politice a Ţării Româneşti