Evoluţia perimetrului Curţii Vechi în lumina descoperirilor arheologice (Sec. XVI-XVIII)

Timp deapn>ape douA d"""nii teritoriul aflat în centnd BucureJtilor, ln vecinA\a\N Pieţei Unirii, a fost supus unc:>r inten"" inveotig•\ii arheol.,_. gice. Primaclapă • a=lciamplccampanii o-acar.11c\eriza\prinelectua­...,..dedpături, tndeosebi1n junii bisen:iiCurţii Vcchi , concomi\en\ fiind lncepute oondaje de mai micii ""u mai mare amploare ln spaţiile libere aflatepestrbiledinimediataaproplere Principalelerezultateobţinute!nani! 1953-1954con•taudinpreci7_.,..,a etapelor de locuire a acestui teritoriu eu mult hwintea a~z~rii feudale. semnalareavestigiilorpalatuluivoievodalşiaunorzidurianterioare 3ce•tuia , n:peralla bogalulul si•lem de a!imen\all eu apă s Curţii dom­ne-ştt •. Tn anli care au urmat ritmul de cercetai" la Curtea voievodal4 a ..,Azut. dmpul de lnv.,.tigatie deplaoîndu-!le spre nordul vetrei \'""-.'ii a Bucu,..,ştilor. Ast/e\ S-3.U electua\ s.lipAturi !n jurul lArnşelor de la Sf. Gheorghe Ve<:hi ', Rbvan 3, Sf_ Gh~'<>rghc Nou<, Col\ea ~ etc. Anii 1959-19:60 au man:a\ o revenim la Curlea de>mneascl datoriUI lu<:ririlor de COru<lrocţie care au afectat latura , . .,.,tică a Bd. 1848 •. Qboe,..,a \iile făcute atunci au arA\Jlt ca attt biserica Sf. Anton,""" inăl\at.l ln prima jurn.1-\Jl\e a sec. al XVU!-lca ,; naniit.l tn timpul ma,..,,lui incendiu din i3 mar­tie 1847, clt ,i numeroasele pivni\e !Acute din drămicU. lnceplnd cu """· al XV Ii-lea, o-au aflai ln afara P<'rimelrului Curţii domne, ti, integrln­du-"" în alia propriu-zisli a Urgului medieval' · Cea mai important.l cta~

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

desă?Aturidinaees1se.::torbucureşteana!ncepu1tnseptembriel967 1ub dire.:1a!ndrumareaCoruiliuluipopu!ar11lmunicipiulul1Jucureştişieao-.a eşalonat, lară !nt..erupere, pin4 ln p...,.,ent . Astfel, numai şanlierul ar-1\eologic a acumulai p<'S\e J~OO lile om munci. A foat excavat4 o cal\\i­tate imensă de pămint şi molo•, """""lările fiind ajutate de un puternic şantier de eonslrucţie. S--a impui demolarea mai multor imobile fi !n­clliderea străzii Soa1-elui ln v<.'derea dE"Zvelirli şi valorificării vestigiilor medievale. Ceea ce a constituit un r-e•ultat !"<'matt'llbil pentru istona Bucu!"<'şti!orafostdeseoperir-ea""lă\uiidinse.:: . alXIV-lea•şiacetă\ii lMlţală de Vlad Ţepeş în ami 14~8-145~ •. A'-"'ste două corutructH par a do••edi că terenul pe care s-a con•tituit Curtea ••oievodală a fost un pămlnt domneoc îndt dm set:. al XlV-IL>a, In poli<la amplelor săpături dectuate nu au putut fi id~-ntilirate, în afara ce\11\uii, urme de !O<"Uin\e dm ..,.;_al XIV-lL"1. Ace>! fapt îmlreptă\eşLe ermten.>a ipo\e.oei cl pr11Y1.11 fortificaţie dm raza a~zării de pe Dîmt.oviţa .., ga.ea ln afara vetrei 8ucureşhl<>r ,ianurne pepar\eaeidevest"'. Sealla.aiâ un u~r pro­mon1<>riupro\ejatdealbia Oimbov1\eila •ud, deBucureştioara, '-"'curge.a nu prea departe, la cs~. de smircurile din zona Bl;\nanl<>r de a>.i, '' de văioogclc adînci de la :Sf. Dumitru P<iştă. F..s \e probabil prima şi •in~ura fatii a construc\iilor militare la Cur\ea d<>mne>tSCă cu toată lra~ilitate.a

zidurilor din r:llrimidă şi a suprafc\d n.-.trinse de numai cca. 1~0 rn "· Dar oriei! de modest a fost acest donjon, cxlstcn\a lui într-o n.>gmne binepopulatlcusatelnplinădnvol\areeconomicăşi•trăW\utădedru­rnuri ce lcgau cen1re!e carpatine ro ""le balcani'-"' a romribuit Japro­cesullentdemnsolidareaora1 ulul leudal". Vatraa~i preurbane Bucureşti nu oe confundă 1nsi cu terenul Cur\ii domneşti. Ea trebuie c~utală lnparteadeesta perimetrului edlliciilorvoievodale. Observaţiile lărotelnrazaCapiutlelprivitl)llrelaconfiguraţiasatuluifeudaldove­

desc ci de cele mai1multe ori vatn1.acest<>raşet.ări se \nU\,l~zli cao tlşie desfişuratA de--alungul CUr!tului apei, locum\e!e fiind adunate''· Deci şi "'Iul,; apoi lirgul Bucur-efttlornu putea ave.a deci\ acelafi plan impus pe de o parte de albia Dimboviţei iar pe de alta de Bucureştioora Şi aici, ca şi la satul MAir:lln~»;ti de pe Colentina", de exemplu, oe va

• 1d<m.C•«<"""""'h<Oi"!l'«l•Nll•rllmo•~·· •l•Ţo.-..Ho""2n<01c.l!R~C.ol

;.~-=~t~:t=~ ;i~l~:I;~~~; "-' Arl„odo Ş~•,_,,, ~t•U>< 00 sttua1i1•imllo"' 1!nt oemnalot< am lo ClmpulwtC <lt 1! I• AT„ unde d •d irile

;;1;:,~~-..:uo:i°;~;:"!~'::;..~.;i•::.;~·:;;t ;:~~Î4Cl~~~"<lŢ~l~;,.i';,';~:'.;',"\~ S.C.l.A.,Sorio An.pluticO, l<>m. ll (lgJO), l. p.63). Aett11.!I <J t\.18\ie„rorooaţto li lola,,lul>dtCUt,...dom......,.1-aln.llţa<lotl!r,ltul....,, ..t X!V-leolnofara,~

:i::~:\<~I: ~~~~„ ;~o~""m\u ot M. Dinu, IA "'""'"°° ,...11'<"1Cr< d• J""~·

~!~~~·.:'.';;:-;,~.~'""'"' 81'<"U"fHIO<" I" ><roi•/• XIV-XV, !n l<•cln~ .Vu>«Jo•,

;~~~,' i';;,":';;'.I• "'"'"/•! ll1«t<r<)fl IM l•mlu u.-«'!Jr"°" orh""°"k•, !n „..,... :.'~j,';: 1~;;:";:•p.'~,\".""l~ld fn ""-'1n1'1 '"'j/o<I• ol „.,..,,.iul. 1n Ro•'lflo M'"-'H /Q•

"loona Ctht&<:he-l'anoit. Ş<i..titti<J erh0<>/ogj< ll~nHM-S'<rdul•Jli. 0.1• !r!Ol'!cl '" lum1...,;"""'„1""""'''°'rn.C . .4.B.· ,11.1oos,pp.22?-T.lll.

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

lnreNi•tra în """· XV~XVI tendin\.11 de elllinde..., a aşe>..!l.ril spre nord''. timplncareb\..,rira Ră>:van fi terenul viitoru.Iul an.amblu arhitectonic de la Col!ea maJTau limite. Ceea cc"" contureazl tot mal ronvingfitor est~ faptul"' lndesirea locuin\elo:r, a gropilo:r de provixil, • obif!Clclor de uz ca•nic ln wna Curtea Vec~e 1-<1 petrecui abi• ln ttt. al XV-iea. Din &ce$t punct de vt'dc<e 1ltu•11• de la Bucu<etti oe deoeebeţte de aeoca de Ja Tl'"'-'<>vişte unde Curt<'a domn<'•"""....,. aşeo;al pe unu-ren dt'ja lo­cuit. Ce~\Arlle arheologi"" fA<Uu- în penmetrul edifidilO<" domneştl dominate ~i u1bl d<' lmpunMorol Tum al Chindiei, au permis ~mna­\a1"ea unor bordcle de La )Urnlilah.-~ ....,. al XlV-le11 '"· Ori la Bu<:Y...,şti <"l!uttuia,ill1X>i~tateas-nuzld>1pcuntt'ren a cArel locuire1eopre-ş\t' undeva ln ll!e. ul XI-lu. Ca atar<', <"l!lilu•a llucurqulor, lnilţaUi ln a doua jumtl.latc a ll!e. lll XIV-lca, nu a lntllurat •l"" 1>1re"' nici nu a pola1izat ln imedi.ia ei apropie!'(! loculnte de tl"NOVC\L °"Plasarea ve ­trei Bucure$1ilor i.e...,, pcirett ln secolul unnitor fiind dcterminaUi !n buni miaun\ de modif!dtrile intervenite prin prnen\a curţii voievodale aici. ln aceste oondi\ii s-a impus dclimlla""' pttimetrului Curtii pentru protejareaacesteialnratatendintclcrcscindeaori$enilordeat>..nefici.1. de un loc cit mai aproepe de palatul domnCSC- Nid un Izvor car1ogra!ic .au ath!vl•tlc nu indica limitele Curţii din Bucu~tl ln primele ei !le­roîe d.,,, existenţi.. Abia din a doua )umatate a """'°lului al XV!ll-lea :wm pbtrat planuri 11le on15ului 5i ale 7,00ci Curţii Vechi care indicA cu sulicientl d.1.ritale limitele terenurilor domnqti ln ....,... v,..,mc 11

Atit planul lui Fr. Enut cit şi cel d3torat lui F. B. Pu~\ arată cil •pn: &ud la cl\iva zeci de metri de uli!a ~.., MrAbi!itea Curtea prin faţa pala­tului dnmnesc i;i\ fkea loc albia rneandricA. a Dlmbov\ţei. Spre vest, pornindde\aoclădil'(!dn-p\unghiular:l.unturnprobabil""ocupain­lersecţia uli\ci Curţii cu actuala otr.u!A Şelari, urca un zid rontinuu p!ni aprodmativ la intenccţia. cu atrnda Ga.hroveni unde o a.ltă ronotructl~, aproape p;\tnoUI, 'i ea probabil W1 un tum, pennitea. fdngerea ziduhti spre est. Ace.ii zid""'" \nchidea Latura nordlcA a Curtli ""'oprea !n masiva clădire a pu!<'Arici, edificiu în f<><Ttla literei LCIJ latur.1. mare d<' pe•te !ZO m. Ea ochita de fapt ]~tura dcei<ta lntinsulul i.-ren domnt'.'5<:. ln portiunea disp:irulci biserici Sf. Anton .;1ua\la este mai e<:inluzA dooa.rece!npl11nuld1nl791h-tezidulddimltal0r.Planurilcarată

inJ.lic\arcillntreCLM"lefigrt.d1nile~nilOTJl\imUaestlcAaCuriii d<imneş\i rămlnea, el la sn~itul """- al XVIII-iea. un spa\iu liber lo.t de cea. 30m. Oe !api lOa\c laturile Curţii au în aproprle""' lor un spa!lu liberdcc\\iva metri. podurile fiind „Jcll\$<'1„depArtatede zidurile dom­""'lti. A$& "" pTC"Zinl~ situ.alia. pc tot traseul actual~l 1\rAtl Şelari, pc str. Gabroveni. !n ool\ul de N.1':.dinspre S.\liltlc. ln planul Purcel curte.a domncasd are o supra!a\A ~ trapei;old•li ae<:iperind cca 25.ZOO mp.,

"P•.,.lt 1. Panai~ $ 0>11lenol n.1 ••• „ - Slr.!>11•,U. c • ..,,..ini. <1Jo U<l<>n.I M~k<I· ""IUtJM<-l!IU).AJ<U'"f""""""-1~..Jl-OJ11°,Vll961,p.10,ll•.ll

;::,'i: f:.~.n~.....,.. .,i Cristian Moboo<u. C..tt.., "°"'....W dl~ Tlfll0<111<. Hocu-~mi;\~'~/,1:!.~~: :.~"" .."~ ~~~~~:~. <~~~

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

baza mare de!lAjlurindu-se pe malul Dîmbovi\ei '"- Situaţia ""te .o_proape Identici ti pe planul exe<:u!at de ofiţeri\ topognU1 roşi pe la !770 unu! dm oele mai vechi izvoare cntognfice de care beneficiem ln pi=ent" ln generai lerenul es\ebinepopulatcuclădid care ocup.I cca 400/1 din lntn:aga •upraf&l'o- Doc! a"""pt.arn faptul el planu! Purcel red;I. numai acele clădiri mai import.ante şi d este posibil >A li e:u•Utt şi .o_\\e con­•trucţii de mai rnicllirnportant~oepoa1e1rageconcluziadioe125.000mp erau, la acel •fll"llit de sec. XVTll, intens folosiţi. ln pofida faptului că domnia!şirnutue~intalnnoulpalatdinDealulSpirii.Concluzia

oe confirmă şi prin con•ta\area ce oe poate Iace a•upra zonei ortşenetti. Astfelpeosuprafaţ.ădin.cctorulLi~n\"'lativ..galicuacecaaCurţii domneşti, slnl trecute didiri ce ocup.I abia 200/o. restul n\rntn!nd curţilor şi gn\dlnilor. Acn•UI COMtatatt dovedeşte c:A ln """· al XVIII-iea CurtN atrebuit&!l.oe!~rie lntr-unperime\rupecare!lvarespectacumo-­destero,.,,.,turideexlindere!nuneleplrţl ... uderetragere!naltele. Cerce1Arilearhoologi.,.,efec\U11te ,..,.,..,ntpermit urmiri,..,aevolu\ieipe­rimelrului Curţ;,i domneşti cu veacuri ln urmă, probabilitatea iilnd lnd uşor mai matt penlru et.o_pa de început d.oa"""' beneficiem numai de unele elemente certe. Se ştie în m<>d inron\estabil el la ineepulul .._,.. al XVIII-leii, Curt"" din Bucureşti ocupa aproximativ aeeeaŞi $UpnoJa\.fl. caşi lafincleaceluiaşiveac.Doved<>$<:lloeStbptziduriledeincintădes­roperite ln sectorul Hanului Ma.nuc pre<:um ,; unele indicii din Gabro­veni ' i Şclari. ln curteainterio.n\a h.anului amenajat de bogalul negu,._ torannean !n primii ani ai oec. al XIX-iea'"', au apArut 7.iduri\e de sud ,;deestaleCurţiide>mneşti.Sintfunda\iificu\edineWmidl(27Xlh:; X4 cm) bine arsl, fiuU cu mortar alb-vineţiu cu pietrif. Grooimea zidu­lui era de034--0,80 m. Zidul de cota fost urmltrit pe nlungimedc cca 6(1 m, el pommd aproximativ din mijlocul curţii interioare a Hanului Manuc, fiind demantelat cu ocazia amenajarii hrubelor d~ pe latura de nord a edificiului ,iroapărindlnstrada30°"""mbrie. Zidul de sud, sur­prins pe o lungime de 40 m .• unncaUi unt"'5Cuaproapeparalel cu pe­ro\ii casei domnetti \nglobaU în an ... rnblul Hanului Manuc şi intersec­tcam perpendicular strada Cildărari. Cele dou.l •iduri lnscriu un unghi optu~. Observaţiile 1tratigrafiee făcute 1ndooscbi pe latura de est a pe­rimetrului Cuiţii arat.l di """"te fundatii au fost amenajate la sfîffi\ul °""·a! XVIII-I"". Sub &traiul de dl"""" al C011>tru01iilor oe află un pt­mînt vin"\iU,; bălegar ln care sînt antrenate fragmente de V""' •pe-

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

dfice ofi~i\u!ui """- al XVJI-lea. Ş..n(ul I eare a s\rt.Wtut curtea intc­rioarl a luonului a dovedit cli !ncq>!nd cu"""'· al XVI-iea 'i !nde<>ocbi cu """·al XVII-iea a avut loc un continuu proces de umple"" a albiei riu­lui cu moloz proveni\ din refacerile edificiilor domnetti &Ou cu resturi

~n~';_.~jd~~~ ii~~:;:.~!~ :î~;\ ~~~t:~7;;'.'~;~uo:~:\~~~ semneU:. lap\ul ci în 1712 „Domnul Curtea dCKilneaacl o au lnfrumu..,_ \al, fiind zidul dimprejurul curţii Slrieat $i foarte scund, m!ria-&0 s-au Indemna! fi aupusdA l-llu direll şi \..,.u mai !nil.lţ.atlmp...,jur-JurUcind •i odiile..,imenilortotdApiatri,clierade lemn vechi fi foarte proaste"" Pentru anul urmilor Radu Greeeanu revine 1ubliniind prinlre rea\id­rile lui Constantin VodA IMncoveanu şi lnll\area zidului cur\ii „fiind foarte pilulat $l •trica1·n. Din ambele liuemnAri reiese aşadar faptul cli VodA Brineo,·eanu a re~at ' ia ridicat ziduri dejaexi!lenteln juru! Curţii Vechi. Un •lrat sros de cAri>une, moloz şi vase ceramice acope­rite cu !malţ verde de,,. ma"'heul marele incendiu din februari e 1718 care „mersJnd asupra curţii dCKilneşti, au a~ toate ca...le, ""il.plnd nu­mai cele bol!ite""'. ln timpul acesM calamlt!\i zldulde suda fost pu­ternic afectai, cinimidafiind!nlocuiticus!Upisrotl deotejar. ln ..,himb zidul de es\ s-a menţinut plnl dl.tre jumltatea lleC<>lului al XVIII-iea clic\ în slI1l\u\ de moloz"" eor-espude demanteliril lui s-a psil o moned.1 ruoeucl din anul 1743. Ca atare din a doua Jurnitate a..,..,_ al XVII-iea ,; pinii. spre mij\e>cul veacului urmilor perimetrul Curţii, în eol\ul de sud-eat. a rlmu neschimbat. Citr-e """· al XV[[l-lea, "" !nregist""ul o lmpinscre asuprafe\e!ord<Kiln'11i, peo Ll.\imede cea. 25 m, spa\iu !n care s-au lnseris hrubele cuei de formi dreptunghiularii, oemn.ala\A şi

lnplanulridicatde?u"'dln 1791,ilncadra.\AdeManuc!nlaturanor­dicA a hanului său . Această ac.parare o-a fiicul prin lndeptrtarea unor tlrgove\i alec•rorca...slnl dovediteln lmedi„taapr-opie,..,• :ridului de incin\A. Astfel tn col\ul de S.E. al curţii Hanului Manuc a f<>&t ee...,...._tă e>pivni\I c:-u douli travee boltltedat!nd din oe<:. al XVIII -iea. F.<Jte pe>$ib:I ca a,,.,...tămodificares.lifiaf«:tatnuma!\riunghiu\er-eatdelaturaeoticl a Curţii. vlrlul aceluia urclnd pinii. 1pre strada Gabroveni iar bau ri­mlnlnd pe malul Dlmlx>vi\e.A fost deci oco.-.!Cta...,purlocal'sesiT..a\l'i de planurile din ultimuld"""niua\ oec.al XVITl-lealnca""terenul aflat ph-.t.dinro!odebl9<'rico.Sf. Anton pare a fi indicat ca fiind domnesc. Cit priveşte c-elelalte laturi ale Curţii ele sini mai puţin pn:ciiate ln teren. Un oondaj restrlna din pivni\ele Hanului Gabroveni a permis repeI1lr-ea :ridului din oec. al XVII-iea oub beustenul atribuii lui Constantin Mavro­cor-dat" şi atestat !n mod cert !n 173g_Eleote fiicu\dinc;\rl;mjdic:-udi­m'"""iunlte de 28 )( rn X 4 cm a vlnd grosimea de 0,75 m. Pe fa\a d<> nord :tidul ph~z.li urme de mortar prelins. Zidul a Uiîat un pavimmt declrimidi pAtra\A,,., aaparţinut unei cons\rucţii anterioaredatlnd din """· al XV II-iea. &oaten:a din funcţionare a presupusului zid de incinUi

~~~~-~~!._Radu GrK«l'O~, ln CToo<l<„I MU•t„l. od. M. G~J(lrian, l!u<u~,ti.

" ll>ld•„.p. 2:1:2 "1&1<11•„.p.:!<2. "N.SltJll,,_,.., H<ptrtorilll blb/loQ>-a/I< "1 „.,,,M.,..111</<>r /<udol< dl• Hv<'1o.-.JH, ll"""-'""U· 1911, p.911. C-co P<>lra, lf••~"I< ,,,.,...„„_, B~ll. 1»-13, p. 21

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

s-aUcutinurmaunui inoondiufapt indicatdeunstratgroodeciirbune care pornei;te de !n coama actuală fi se opcqle la nivelul de c.flcare oo ro,..,spUnde mueh.ii .oclului. Admi\înd cii aoo•t.a este zidul de non:! va \...,bui. s!ronsemnăm el, dupii. incendiile din 1718- 17111& avut loc o u.şoară ...,tragere a Curţii, cu cca I~ m faţă de °""· al XVll -lea !apt exp!i­cabll prin dorin\a domnitorului de 8 mări •uprafa\ll af1'<:taUI. dAdilii ha­~~~;,.~~ i.ra s.1 găuluiaxA negu$torii hlllcanid ,_; ln special pe cei din

Pe latura de vest datde sini tmbogit\ile prin prezen\;l unui zid, de data acea•ta de o facturii. mal ve.::he, ad.id din prima jumătate a sec. al XVIJ-le;i exe.::utat din cărămidă tngusUL ,_;mortar ext,..,m de rt.'1.istent. El are o grosimed,,.1,20m şi urc' paralel cu slrada Şelari !a cea 8 m de aceasta. lnpivn\\acaseid'instradaŞelarinr.13.lnafaraunuicanaldedrenarea apei.auloslgăsilefunda\iileunuia din lumurileCurţ1idomneşti 'fot pentru etapele mai vech.i cunoaşlem funda\ille •idWui •udic facule totdlnciin:imidă. O:..tedelaptunuldinprimeleziduridein<:intăpeca,..,

le avem reperalelnmod cert. El •lrll>ate ~roblic strada Căldărari. merge pe sub casa domneao.:a ln!(lobatil. in col\W de non:l-ve.t al Hanu­lui Manuc ' i.., intersecteazA cu Strado 30 Decembrie la d\iva metri de gangul de acces în curtea interioor.I a hanului. Astfel numai ln wna ocupată ded,direa ce aminteşte numele bogatului negustor bucureştean de la in"1;'putul sec . al X!X-k'IO. oe inregistreu.I o suprafaţ~ de cca 2M! mp, delimita.I.I de cele dou' ziduri de JUd ale Curţii. Acest teren a [0$t smuls albiei Dimbovi\ei ln dccu"5 de aproape un v<rac. tcndinia ron­otant.!t a Curţji fiind aetta de a-şi l~i llmi\ele ln special ln 1pre r1u. Ceea ce rezuli.I din ultimele obset''a\ii Ucule cu ocazia scoborlrii nive­lului strAzii 30 Decembrie este faptu.! cii pe latura de est Jim;tele peri­metrului domnesc au rAmas aceleaşi ln tot """'· al XVII-iea. Allt zidu! lni\jal, pe care îl da\Am in funcţie de materialul de construc\ie de cera­mlcli g.!t.oil.l ln nivelul corespunzător etapei de ln.!tl\are. ln prima jumă­tate a....,_ XVII-iea, cit şi cel amenajat catre •firşitul aceluiaşi"""" ur­mcazJ pe latura de est aceiafi \noseu. Ambele fundaţii slnt adosate, di•tin.gindu-se totiqi în mod concludent prin calitatea mortarului şi prin dim~unile cirimi~ilor. Pe toată l!i\imea str.!tzii 30 Deeembrie, la in­tenec\ia accstcia cu strada Şcpcari dc astll:i s-au găsit funda\iile tur­nului t.i ale clAdirilor de la po;irta de jos a Curţii domn"'fti. Pen:\i i acestor cl<\diri au dăinuii pin.I tln:iu clilre mijl'°"ul ....,_al XVI!l -lea . Dar ln 1790--1971 ron.iructiile de la poorta de j<)o enou n.1-ruite clici ele nu mai apar ln planu rile de epocA. Laareadatanu""}imai g.lseau rostul at.ore c\ldiri. deoarece perimetrul Curţii se mutase p\nă spre f""ta stradă Buaca. ln p.amtntul ce ac<>peră a~te fundaţii au fost desroperite numeroa"" fragmente de vase cerami"" din a dou.a jumA­tate a ....,. al XVUT-lca am<'Slecate cu bogate resturi de o.:induri de lemn aorboniz.a.te Cit privei;te oec. al XVl -lea mJ.rturiile olnl mult mai re•trlnsc. Se cu­n~te încli din perioada lnll\.lrii bloeului de pe Bd. 1648nr.42 - un 'ir de pari de•tejargroşi de0,25--0,35m,cares-arpulea s.lmar<:heze limita estică a lnUtriturilor Ucule de voievozii de la jumiit.o.tea oec. al

• c.,...tootln c. GIW""5Cu. uwl<z llu<~„,,u.,,.. n"""'""u. 1966. pp. 11o1. 314.

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

XVl-lca"'.Jurislul pari<ianPierreLeocalopier,sosit la Bucureşti ln l5H, consemnează faptul di oraşul era 1nronjurat eu stilpi de !emn, s.itua(ie care •-ar fi putut 1nregistra $i la Curtea domneaseăr.. Care vor fi fost limitele pe celelalte laturi. adie.\ la nord ~l la V<'SI de palatul !nălţat d~ M;rcea Ciobanul ~i de Pătraş.ou cel Bun „, nu oe ~tie ln stadiul de faţă. S.. poote pre•u pune totuşi că lncA din acea vreme Curtea ocupa o •u­~.f~r X~ll~l!::~ndea lntr-un perimetru mult asemAnUor limitelor din

~~a1~~~~r de&e<>pcriri arhool<><1icc Ml pot formula următoarele ipo­

- Perimetrul Curţii domnC$li din Bucurt'.")tl 0-,1. ronstituit pe un teren ""adăpostea !ncA din °""· al XtV-l<>a prim~ cetăţuie lnăltată tn aeeasUi p;irte a ba.zinului mljl"'-;u al Argeşului. AeeastA fortărea\A beneficia de ~rn ';'.';,~rd:.pAro.re ce lneonjura, ln im"'1iata apropiere. zidurile ftcute

- Limitele Curţii a-au prefigurat către jumătatea "'-"'Olului al XV-lea udat.li cu tendinia tlrgovetilor de a oe 8*fR ln jurul eetă\ii lui Vlad Te­P"'· Nu oe ftie pinA acum dacă zidurile din bolovani de r!u ale cetăţii "rau proteja!e şi de alte !nlihiluri. C\'entual de o pahsadi din lemn şi =:. :"vi~l:ru~o~1fi~~l~:~~t ~e~t~riia ~~:l~iA '::::.1~~i~:ri~r~ vor - Un moment hotărilor !n delimitarea şi protej• r1'a •upralc\"i Curţii Vechi s-a pelre<:u\ la jumMatea ..,,,_ >tl XVI-iea. ln timpul domniilor lui Mircea Ciobanul şi Pătraş.ou cel Bun a avut l<>c abandonarea vcchilor plilnw-:i ale Curţii ' i •-a \recul la arnenajacea unui pala\ lntr-o noul tehniclcon.s\ructivă"'. !l-apetrccutatuncioC><tindereacdiliciu\uidom­nescpreeum şi !nălta""'· pe funda\ii mai vcchi. a unul lăcaş religioo. ln atarecondi\iuniclndziduri!edepiatrii nu mai închideau !nlreele viata curţii voievodale o-a N.'Sim\itnecesitateaunorlntirituri l• adlpostul cti­rora sil.-şi poată dCllUşura activitatea •uita domnească. Aşa •-a ajurui la palioada din •Ulpi de lemn ce lnronjura perimetrul domnes<; ln limitele căpătate ln """· XV-XVI Curtea domnească •-a menţinut, cu ::,~l!J mX~~;~l~turi, pinii in amurgul ei intervenii în ultimii ani al

Eforturile de extindere a perimetrului domnesc au Io$( !ndreptate in­deos..bi $pre •ud, spre albia Dimbovi\ei, ee\elate laturi fiind deja ocu­pate de prilvăliilcşi l(ridinilemqtqugarilorşi neguslorilorbucuresteni Numai ln a doua jumătate a -"""· al XVIJ!-lea oe pe\rere o împingere a Cur\ii Spre cat Perimetn.il Curţii Vechi a polariZ<lt de-alungul ve~curilor nucleul comer­cial şi mqtcşugareoc al Bucu1~tilor. Cînd ln anii 1798-1799 Con.tantin

"Dinu V. l1<»o1tl. l'onal\ J. l'onolt. op. <IL. fn . Mol<'ial•". Vlll . p. 771 f7 Pa ul I. c...-,,.,,O<l..,nu. ColM<or;o /Ml l'J<"< L<'ooloplcr J~ T••• 11.,.,..i......,i ,1 f••••Uuc~i.. i.. ""· !n .,S./lf.l.flf.". 1v UOOli). ""· oi--02. "' Paoai\ r Panel~ C..•!<a o·oluodolJ di• Bm-><•<ftl I•"'· XIV-XVI (monusort1~ :. ~;~ Co<ot«1 Biuu•<fll/or fa 10<. XJV-XV, !n .11„1<!<1 M..:.cl<W", on V~ 151611,

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro

Vodă Hanglterli 11 ""°"te la mco;a.\ ln vederea obţinerii •urnelor """""'"" repara\iilor de la Curtea Arsă din Dealul Spirii, majoritatea ""lor eare vorbeneficiadeacestterenvorfitotn,.gustorii şim'-"\e'lugarii "'. Terenul acesta cuprins Intre Bd. !MB, străzile Gabroveni. Şelari şi Spla­iul Dimbovi\ei pAstrează, !n pofida marilo!' translonnAri <'di!itar-urbanis~ li.,.,,princoreautrecut,numeroasev._..tigiiale..ctifieiilorlnăl\a\ed.,._al un­

gul aproal"" a dnd """euri.

L'e•·olulion du ~rimOtre „Curlea Veche" dan• la lumiC..., des dffounrtes a r<ltW logiques (X\'1-XVlll-Cm e • W:<:le)

a\"OCdepetlU .,_.,.M'l!I

our 11'11e<">•inqui°""\e""it<lb ns le -n moym de l 'Arc<f. llleudu XV~mo'*'l• d•""Jn

tc;.1r:rL~ ~I:!~= - 1„ olk>nl d"e."'°"k>n du~-.. <>ni eu; foii>"""°"' '~ le oud,.., "°" ... "' l„MW< 6e lt 1·M~ Dlmbo'l'lt!L ,..,. fondat!on> do> muni _,, . .,.... r-m<n~...,... ,,,..,.., . ..,, ~ 1•11 d"un 1....,..

AutourM Y.Coutprlnclift~"""' ...- i..srwsoocupfoo per I<> marchal><I• „1 ... ...u„ns.-1e ...... d .......... nt•uXV«Ao &l<dolo""Y•UdeB..,,.,_­··illerOoiden«duV<H•ode

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro